Victor Paul Dobre

În calitate de reprezentant în Parlamentul României a judeþului Galaþi, mã vãd nevoit sã atrag atenþia clasei politice ºi opiniei publice româneºti asupra ultimelor evenimente care afecteazã în mod negativ viaþa socialã ºi economicã a acestui judeþ.

Trebuie sã amintesc faptul cã judeþul Galaþi a reprezentat întotdeauna un important centru comercial, fiind cel mai mare port de-a lungul Dunãrii. În afarã de industriile tradiþionale: construcþiile navale, textile, prelucrarea lemnului, înfiinþarea Combinatului Siderurgic Galaþi a reprezentat un nou impuls în dezvoltarea vieþii economice a întregii zone.

În acord cu politica de orientare cãtre economia de piaþã, asumatã de România dupã decembrie 1989, în 2001 a fost privatizat cu o mediatizare excesivã Combinatul Siderurgic Galaþi.

Intervenþia mea de astãzi nu pune totuºi în discuþie modul în care a fost fãcutã aceastã privatizare ºi nici necesitatea absolutã a acesteia, având în vedere situaþia economicã a întreprinderii la momentul respectiv. Ceea ce vreau sã semnalez se referã la efectele acestui proces ºi la modul în care actualii guvernanþi au înþeles sã le gestioneze. Aceasta, pentru cã trebuie sã subliniez cã, în calitate de conducãtor al destinelor unei þãri, trebuie sã îþi asumi nu doar meritele ºi rezultatele unei campanii mediatice excesive, ci ºi responsabilitãþile pentru mãsurile concrete ce pot afecta un anumit sector, viaþa a mii de oameni.

Astfel, judeþul Galaþi este teatrul unui ºir de evenimente negative cauzate în principal de intrarea în vigoare a unor acte normative emise de cãtre Guvernul României, ºi mã refer în principal la Ordonanþa Guvernului nr. 66/2002.

Dacã la începutul acestei veri Galaþiul ocupa pentru prima datã locul doi privind ponderea ºomajului, rata fiind 13,4%, prin aplicarea actului normativ amintit, care prevedea autodisponibilizãrile, este foarte posibil ca pânã la finele anului în curs sã ocupe un regretabil loc 1. Astfel, la o primã estimare, numãrul ºomerilor va depãºi 45.000, cifrã ce poate reprezenta o ratã a ºomajului de aproximativ 20%.

În aceastã situaþie, un gãlãþean a ajuns sã susþinã alte opt persoane, ale cãror singure venituri le reprezintã diverse forme de asistenþã socialã.

Acest fapt este cu atât mai grav cu cât zona Galaþi Ð Brãila este cea de-a doua mare aglomerare urbanã a þãrii, care concentreazã aproximativ 500-700 de mii de locuitori. În condiþiile în care judeþul Brãila ºi, în special,

municipiul Brãila se confruntã de mai bine de cinci ani cu o gravã crizã economicã, o accenturare a declinului economic ºi social în judeþul Galaþi ar putea transforma întreaga zonã într-o regiune subdezvoltatã, încremenitã în revendicãri fãrã rãspuns.

Cele expuse mai sus mã îndreptãþesc sã atrag atenþia cã este responsabilitatea Guvernului de a utiliza toate pârghiile necesare: economice, financiare ºi sociale pentru a nu transforma zona Galaþi Ð Brãila într-o a doua Vale a Jiului.