Filip Georgescu

În „eroica” sau mai degrabă criminala opintire de a reinstaura totalitarismul în țara noastră, abolit prin jertfe de sânge în decembrie 1989, Partidul Democrat Liberal face progrese vizibile, în baza cărora marii săi corifei, aflați azi în plină bătălie electorală, nădăjduiesc să apuce un loc nepieritor în paginile istoriei naționale sau poate, cine știe, în cele ale istoriei universale. Dacă neșansa îi va priva să intre în cartea de istorie, în mod sigur vor păși în Cartea recordurilor negative.

Dincolo de nefastele măsuri anticriză, care au împins populația sub pragul unei cumplite sărăcii, actualul regim a impus societății românești o legislație mai mult decât opresivă, total antidemocratică și antipopulară, ce depășește prin prevederile sale caracterul dictatorial al actelor normative votate de Marea Adunare Națională, în timpul regimului totalitarist. Mărturii elocvente în acest sens sunt legile din domeniul învățământului și din cel al sănătății, Legea pensiilor, Legea plafonării salariilor în învățământ, Codul muncii, Codul de dialog social și alte măsuri adoptate prin asumarea răspunderii, în disprețul total față de Parlament. Nu este astăzi locul să analizăm în ansamblu caracterul diabolic al unor asemenea legi.

În continuare, mă voi opri asupra Legii sănătății, care face obiectul unei moțiuni simple. Așa-zisa Strategie națională de raționalizare a spitalelor și a sistemului de sănătate, elaborată într-o viziune totalitaristă și impusă prin abuz de putere, seamănă haos în țară și dă peste cap viața a 20 de milioane de români. În baza noii strategii își vor înceta activitatea circa 200 de unități medicale.