Costel Alexe

În intervenția mea doresc să vă rețin atenția cu privire la cel mai important subiect din aceste zile, și anume victoria partidelor proeuropene din Republica Moldova.

Așa cum s-a aflat deja, alegerile din Republica Moldova desfășurate duminică au dat o nouă majoritate proeuropeană. Acest lucru este o veste nemaipomenită, dacă ne gândim că sondajele de opinie și previziunile analiștilor lăsau în urmă o situație îngrijorătoare, în care partidele proeuropene nu ar fi reușit să obțină un minim de 51 de mandate pentru formarea unei largi coaliții de centru-dreapta. Victoria din Republica Moldova este cu atât mai surprinzătoare și plină de semnificații cu cât, în urma conflictului din Ucraina, mulți dintre românii de peste Prut aproape că își pierduseră speranța că UE și România mai pot influența, prin garanții ferme de securitate și economice, suveranitatea țării și drumul său european. În fond, ceea ce s-a întâmplat duminică la Chișinău este aproape un miracol, având în vedere starea economică de peste Prut și sumele uriașe pe care Moscova le-a direcționat în ultimele luni pentru a susține o propagandă teribilă legată de apropierea țării de Federația Rusă, afilierea la noua Uniune Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, precum și pentru denunțarea Acordului de asociere cu UE.

Românii de peste Prut au putut vedea totuși, în ultimele luni, câteva evoluții care au contat semnificativ în ecuația votului și în încrederea față de singura opțiune geostrategică a Moldovei: continuarea reformelor și a eforturilor pentru a începe cu adevărat procesul de integrare europeană. Astfel, implicarea violentă a Federației Ruse în conflictul din Ucraina, votul Parlamentului European pentru Acordul de asociere la UE, ridicarea regimului de vize și, nu în ultimul rând, rezultatul votului din România din 16 noiembrie, toate acestea au influențat masiv alegerile din Republica Moldova.

În următoarele săptămâni, PLDM, PDM și PL, care numără în total 55 de mandate, față de 46 ale forțelor proruse, vor fi în fața unui nou test de maturitate politică: formarea unui guvern, asumarea unui program de guvernare și implementarea unor reforme urgente și structurale pentru Republica Moldova. Nu va fi un lucru ușor, dacă luăm în considerare anunțatul referendum susținut pentru 2015 de partidele cu viziuni proruse, plebiscit care ar urma să decidă, într-o formă instituțională, parcursul Moldovei: continuarea Acordului de asociere cu UE (calea proeuropeană) sau aderarea Republicii la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan (calea prorusă).

Nu puțini au fost cei care au văzut în votul de duminică o aliniere și o solidarizare clară a majorității populației Republicii Moldova cu direcția pe care România a luat-o pe 16 noiembrie. „Efectul Iohannis” a fost puternic și a făcut exact diferența care determină formarea unei coaliții proeuropene, care asigură încă 4 ani, cel puțin, de stabilitate și de voință politică pentru teritoriul din stânga Prutului. Vizita lui Klaus Iohannis, de vinerea trecută, a fost percepută de electorat și de liderii europeni ca un gest curajos, de a asuma un sprijin, nu doar declarativ. Este pentru prima dată când un președinte ales face prima vizită la Chișinău și acordă garanții de integritate teritorială pentru Republica Moldova.