Aurel Panã

”În legãturã cu interpelarea de fond a domnului senator Triþã Fãniþã, referitor la interpretarea dumneavoastrã prin soluþionarea plãþii cãtre firma PROHASCA a sumei de 12 milioane de ºilingi austrieci plus dobânzile aferente reprezentând contravaloarea contractului de import grâu în anul 1992, vã comunicãm urmãtoarele: proiectul de Ordonanþã a Guvernului privind rezolvarea acestei probleme nu a fost blocat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru cã acesta nu a fost depus la minister.

În condiþiile în care întreaga documentaþie privind contractul de import de grâu 1992 încheiat de cãtre ei ºi ”AgroexportÒ S.A. cu firma PROHASCA va fi depusã la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, se va analiza situaþia creatã ºi se va stabili dacã este cazul sã se emitã o ordonanþã a Guvernului pentru rezolvarea situaþiei.

Cu consideraþie, Ion Avram Mureºan.Ò

La cea de-a patra interpelare, a domnului senator Paul Pãcuraru, referitoare la programele pilot speciale pentru agriculturã dupã cum probabil cunoaºteþi, programul SAPARD este prevãzut a se desfãºura sub forma unor programe finanþate multianual, care acoperã o perioadã de 7 ani, de la 1 ianuarie 2000 pânã la 31 decembrie 2006. Prin acest program, Uniunea Europeanã doreºte sã sprijine statele candidate în eforturile lor deosebite, ºi care presupune armonizarea legislativã ºi instituþionalã prin însuºirea acquis-ului comunitar referitor la politica agricolã comunitarã, inclusiv politicile structurale ºi de dezvoltare ruralã.

Probabil cã din nou cunoaºteþi, pentru toate þãrile candidate a fost alocatã o sumã de 500 de milioane euro anual, României, în conformitate cu criteriile de alocare a respectivelor resurse, revenindu-i 150,3 milioane euro anual. La aceastã sumã se adaugã o contribuþie a Guvernului României de 25 % din contribuþia comunitarã, deci încã aproximativ 37,5 milioane euro.

În funcþie de doleanþa de elaborare a programului ºi cãtre ce se îndreaptã investiþia, beneficiarii de proiect ºi de finanþare pot sã fie producãtori independenþi, asociaþiile de producãtori, cu condiþia sã aibã personalitate juridicã ºi sediul absolut numai în zona ruralã, deci pe teritoriul comunelor ºi, de asemenea, sã aibã o anumitã capacitate de prefinanþare.

Finanþãrile din acest fond Ñ este foarte interesant de reþinut cã ceea ce înseamnã investiþie publicã în spaþiul rural, mai ales pe infrastructurã ruralã, pentru cã aici sunt cele mai mari necesitãþi, ca sã putem sã dezvoltãm ºi o activitate economicã Ñ sunt suportate integral de la acest fond, deci fondul de investiþie în infrastructurã, adicã investiþia publicã în infrastructurã, este total nerambursabil, iar pentru investiþiile în fermele de tip economic, pentru cã trebuie sã facem o politicã structuralã de dimensionare corespunzãtoare prin trecerea de la gospodãria de subzistenþã cãtre ferma economicã de eficienþã, investiþia este subvenþionatã într-un procent de 50% fãrã taxe, cealaltã parte Ñ aºa cum am arãtat anterior Ñ trebuie sã vinã beneficiarul de proiect, cu celãlalt 50%, fiecare sursã proprie sau prin împrumut bancar.