Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 aprilie 2002
other · respins
Ion Predescu
Discurs
În numele comisiei, pentru cã referirile s-au adresat comisiei, la acestea înþeleg sã rãspund. Altfel nu am ce sã-i rãspund colegului.
Propunerea legislativã a purtat 6 sau 7 termene. Am amânat de fiecare datã, iar membrii Biroului permanent prezenþi aici probabil cã îºi amintesc cã de fiecare datã am venit cu cereri de acceptare a amânãrii ºi un nou termen. Pentru ultimul termen am fãcut adresã, invitaþie
scrisã domnului coleg, aºa cã nu ne imputaþi nouã ce n-aþi fãcut dumneavoastrã în interesul dumneavoastrã.
Ne-am comportat mai mult decât colegial. Doreaþi sã vã facem ºi lucrarea, sã v-o finalizãm noi, sã v-o discutãm noi ºi sã v-o admitem tot noi. Pãi, aºa se legifereazã, domnule coleg?!
Sunteþi de câtva timp în Senat. Am crezut cã mãcar atâta lucru aþi priceput în aceastã privinþã.
Pe de altã parte, din luarea dumneavoastrã de cuvânt, în final, am priceput cã aveþi mai multe probleme, chiar cu sistemul de drept român: de ce avocat la cartea funciarã, de ce avocat nu ºtiu unde... de ce aºa judecãtorul... Rezolvaþi-vã problemele acelea, nu ni le daþi nouã prin subconºtient, printr-o propunere legislativã, ºi sã veniþi apoi cu imputãri la adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu ne-am comportat ca avocaþi. Eu nu mai profesez din 1991. Nici un proces. N-am mai profesat din multiple motive. Sunt puþini colegi, avocaþi de profesie, care încã profeseazã, cei mai tineri sau cei care încã au mai multã pasiune ºi pentru profesie. Este opþiunea dumnealor ºi nu pot fi privaþi de aceastã opþiune, pentru cã nicãieri în lume, de principiu, nu existã incompatibilitate între avocat-deputat, pe de o parte, deputat sau senator, pe de altã parte. Cã veniþi dumneavoastrã cu asemenea pretenþii de inovaþii este problema dumneavoastrã, dar nu este ºi problema Constituþiei României. ªi nu ne imputaþi nouã cã nu facem ceea ce doriþi dumneavoastrã ºi nu putem face, potrivit Constituþiei României.
Mie îmi pare rãu cã am ajuns la aceastã situaþie, pentru cã tot timpul am avut o atitudine cât se poate de colegialã, cât se poate de înþelegãtoare faþã de toþi colegii care au venit cu propuneri legislative ºi ele au cãzut în competenþa de soluþionare a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. N-a avut nici unul mai puþin de 6, 7, 8 termene, ºi rugãminþi, telefoane sã vã invitãm. Dar nu este ºi obligaþia dumneavoastrã, domnilor colegi, autori de propuneri legislative, sã vã interesaþi de soarta propunerilor dumneavoastrã?
Sã stãruim noi sã aveþi punct de vedere al Guvernului, sã stãruim noi sã aveþi aviz al Consiliului Legislativ, sã stãruim noi sã le refaceþi, sã vã îndrumãm noi cum sã le refaceþi. Avem ºi o Lege privind tehnica ºi metodologia de legiferare. Toþi suntem, deopotrivã, obligaþi, nu numai la drepturi, ci ºi la obligaþii suntem þinuþi deopotrivã. ªi apoi, comisiile rezolvã probleme, nu rezolvã interesele unuia sau altuia. Îmi pare rãu...