Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã invit în salã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de azi, 18 aprilie 2002. ªedinþa este condusã de subsemnatul, vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Ioan Vela, secretari ai Senatului.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa electronic, pânã în acest moment, un numãr de 121 de senatori, cvorumul ºedinþei fiind de 71 de parlamentari. Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului 6 senatori: 3 sunt membri ai Guvernului, doi sunt plecaþi în delegaþie, PŽter Eckstein-Kov‡cs ºi Liviu Maior, ºi un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu.

## **Domnul Verest—y Attila**

**:**

Eckstein este în Germania în delegaþie.

Nu apare înregistrat.

Programul zilei de azi este: lucrãri în plen pânã la orele 13,00, în principiu, sau pânã la epuizarea ordinii de zi care v-a fost distribuitã.

În legãturã cu programul zilei de azi aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului zilei de azi.

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru ºi 7 abþineri.

În legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 101 voturi pentru ºi 8 abþineri, ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului.

Biroul permanent, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare ºi cu preºedinþii de comisii, vã propune urmãtorul program de lucru pentru sãptãmâna viitoare, 22Ñ27 aprilie 2002: luni ºi joi, lucrãri în plenul Senatului, cu programul cunoscut, dezbaterea proiectelor de lege pentru care vom finaliza rapoarte; declaraþii politice, întrebãri ºi interpelãri, luni; marþi ºi miercuri, lucrãri în comisiile permanente; miercuri, ºedinþa Biroului permanent; vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþiile electorale.

În legãturã cu propunerea de program a Biroului permanent aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Programul de lucru al sãptãmânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru ºi o abþinere.

Distinºi colegi, se impune sã constituim 7 comisii de mediere.

1. Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind Statutul poliþistului.

Grupul parlamentar P.S.D., 4 propuneri.

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Sergiu, Munteanu Tudor, Vornicu Sorin ºi Nicolescu Constantin.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Nu aþi propus pe nimeni de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Doriþi numai de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã?

Vã mulþumesc, doamna senator.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator ªtefan Mãrgineanu.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Vã mulþumesc, domnule senator. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Szab— K‡roly.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

ªi autopropunerile sunt valabile.

Rog Senatul sã þinã cont de aceste propuneri ºi sã se pronunþe prin vot.

Cu 98 de voturi pentru ºi douã împotrivã, s-a aprobat comisia de mediere.

Domnul senator Szab— are douã abþineri.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Nu cer listã!

Vã mulþumim pentru înþelegere.

Propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.

Vã mulþumesc, doamna senator. Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Pop.

Vã mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Este plecat în strãinãtate.

Este, dar se întoarce.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Se întoarce.

Aveam emoþii cã va avea loc ºedinþa comisiei de mediere.

Sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

Propunem pe domnii senatori Mocanu Vasile, Matei Viorel ºi doamna senator Sporea Elena.

Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Nicolae Pãtru.

P.D., o propunere.

Domnul senator Panã Aurel.

Vã mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere.

Propunem pe domnii senatori Dinu Marin, Novolan Traian ºi Seche Ion.

Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Ioan Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra componenþei comisiei.

Comisie aprobatã în unanimitate, cu 89 de voturi.

Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion.

Vã mulþumesc. Partidul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

P.D., o propunere.

Domnul senator Panã Viorel.

Vã mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Vã mulþumesc. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra comisiei. Vã rog sã votaþi.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 97 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ion, Pruteanu George, Filipescu Cornel ºi Filipaº Avram.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar Partidul România Mare, o propunere.

Doamna senator Angela Bãlan.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Vela Ion.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ioan Pãun Otiman.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Ultima comisie constituitã astãzi.

Propunem pe domnii senatori Nicolaescu Ion, Filipaº Avram, Pruteanu George.

Partidul România Mare, douã propuneri.

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Gheorghe Bunduc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ioan Pãun Otiman.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator S—gor Csaba.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, unul împotrivã.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 3 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, precum ºi pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1991, republicatã.

Din partea Senatului au participat la comisia de mediere domnii senatori: Mocanu Vasile, Sporea Elena, Opriº Octavian, Codreanu Dumitru, Pãtru Nicolae, Panã Aurel ºi Pete ªtefan. Îl invit pe unul din colegi, fiindcã sunt mai multe texte ale Camerei Deputaþilor, sã ia loc la pupitru pentru a primi anumite explicaþii, dacã este necesar.

Legea are caracter organic.

La punctul 1 colegii din comisia de mediere au acceptat punctul de vedere al Camerei Deputaþilor.

Sunt intervenþii, întrebãri? Nu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Cu 91 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobat de plen.

La punctul 2, textul art. 1, textul Camerei Deputaþilor, iar alin. 3 este text nou, comun.

Sunt întrebãri? Nu.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, 5 abþineri. Punctul nr. 3.

Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã, 5 abþineri.

Punctul nr. 4.

Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri.

Punctul nr. 5, textul Camerei Deputaþilor.

Sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Domnul preºedinte Bãlãlãu, din partea comisiei. Da, mulþumesc.

Punctul nr. 1 din raport.

Cu 8 voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, comisia ne propune varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Sunt intervenþii? Vã rog sã mã iertaþi. Vã rog, aveþi cuvântul.

Am oprit sistemul de votare.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Îmi cer scuze cã vã produc deranj.

Aº dori sã fie informat plenul Senatului în legãturã cu faptul cã la aceastã mediere, practic, singurul punct discutat aprins a fost acesta, care prevedea amendamentul aprobat de Senat, în care se specifica cã unitãþile din siderurgie, metalurgie, sticlarii ºi docherii pot sã beneficieze de condiþii speciale de muncã.

Argumentele comisiei sau, mã rog, ale doamnei preºedinte Smaranda Dobrescu, care a condus ºedinþa, a fost cã s-a reuºit scãderea numãrului de beneficiari ai condiþiilor speciale de muncã de la circa 1 milion la 180.000, ºi asta ar fi o realizare care s-ar putea deteriora prin includerea altor categorii socioprofesionale la aceste condiþii speciale. De asemenea, cã siderurgiºtii sunt fruntaºi la datoriile faþã de bugetul de stat, în special CAS ºi fondul de pensii.

Eu consider cã acesta nu poate sã fie un motiv, pentru cã muncitorii, repet, am spus-o de câte ori am avut ocazia, nu sunt de vinã cã administraþia, patronii nu varsã fondurile respective acolo unde trebuie. Pe statul de platã al muncitorilor, lunã de lunã, sunt reþinute sumele datorate la CAS ºi celelalte fonduri cãtre bugetul de stat.

De asemenea, s-a spus cã s-ar putea deschide o cutie a Pandorei. Or, eu am întrebat ºi în comisie ºi vreau sã vã supun atenþiei dumneavoastrã: cine a deschis cutia Pandorei? Eu, prin acest amendament, sau atunci când a fost întocmit acest proiect de lege? Au fost introduse anumite categorii socioprofesionale faþã de care am tot respectul ºi consider cã meritã aceste condiþii deosebite de muncã, dar nu cred cã siderurgiºtii nu au aceleaºi drepturi.

ªtiþi foarte bine, nu cred cã mai trebuie sã repet aici, în plenul Senatului, care sunt condiþiile de muncã ale siderurgiºtilor, noxele existente, microclimatul care le face viaþa foarte, foarte vitregã, încât ei mor înainte de a ieºi la pensie. Probabil asta se vrea, sã nu mai beneficieze de pensii.

Eu consider cã prin neincluderea siderurgiei în condiþiile deosebite de muncã, prin neincluderea siderurgiºtilor, practic, sunt desconsideraþi aceºti oameni, care de ani de zile duc greul industriei grele. Nu înseamnã cã acum trebuie sã îi neglijãm ºi sã îi desconsiderãm. Ei au avut acest drept ºi consider cã meritã sã îl aibã în continuare.

ªi eu vã mulþumesc.

Doamna senator Rodica ªelaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã îi amintesc colegului nostru cã aceste criterii de încadrare a persoanelor în locuri de muncã în condiþii speciale se vor stabili prin hotãrâre de Guvern. Nu numai siderurgiºtii sunt în aceastã situaþie, sunt foarte multe categorii care vor intra în aceste norme ºi în aceastã metodologie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte intervenþii, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã în acest moment comisia de mediere ne propune spre vot textul Camerei Deputaþilor. Deci eu voi supune textul din raport, care este textul Camerei Deputaþilor. Doar în situaþia în care plenul Senatului nu va accepta punctul de vedere al comisiei de mediere, în aceastã situaþie, vom ajunge la Camerele reunite.

Deci

Celelalte 16 puncte... Vã rog sã observaþi cã cei pe care noi i-am trimis în comisia de mediere au avut o activitate susþinutã. Sunt punctele 2Ñ16, în varianta Senatului, iar la punctul 17 comisia ne propune un text comun.

Dacã sunt intervenþii la acest text comun, de la punctul 17? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri.

La punctul 18, alin. 3, de asemenea, text comun propus de comisia de mediere.

Sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 4 abþineri.

Mai existã un text, cred cã la acelaºi articol...

Da, la acelaºi articol, punctul 5.

Cred cã 73[1] Ñ îl consult pe domnul preºedinte Ñ ºi este tot la punctul 18 din raport, alin. 5. Da? Ca sã nu sãrim peste el.

Exact.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deºi nu se voteazã pe alineate, întrucât nu am observat, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui alin. 5.

Adresez rugãmintea colegilor sã voteze.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului comun la acest articol.

Aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La punctele 19 ºi 20, textele Senatului.

La punctul 21, text comun, la art. 194 alin. 4.

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri.

Precizez caracterul legii, de lege organicã, ºi

Mulþumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale.

Din partea Senatului au participat în comisia de mediere... Rãmâneþi în continuare, domnule senator?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da. Vã mulþumesc.

Rugãmintea mea este sã urmãrim cu atenþie. Este un raport foarte mare, dar majoritatea textelor sunt ale Senatului. Avem sentimentul cã aþi fost acolo singuri sau cã v-aþi întors cu o victorie extraordinarã, pentru cã textele sunt, majoritatea, în unanimitate.

Dacã sunt intervenþii pe acest raport? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã.

Vã rog sã votaþi raportul comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii contabilitãþii nr. 82/1991.

Avem texte comune la punctele 3 ºi 4 din raport.

O întreb pe doamna senator Maria Ciocan dacã doreºte sã intervinã. A fãcut parte din comisia de mediere.

Sunt douã texte comune propuse de colegii din comisia de mediere.

Dacã sunt intervenþii pe aceste texte? Dacã nu sunt intervenþii, le

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Avem un text nou la art. 17 alin. 3, text comun, propus în unanimitate de colegii care au fãcut parte din comisia de mediere. Stimaþi colegi, vã

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Islamicã Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnat la Bucureºti la 3 octombrie 2001.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, doamna senator Maria Ciocan, secretar al comisiei.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Gheorghe Oanã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acordul dintre România ºi Republica Islamicã Iran pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital este în concordanþã cu legislaþia fiscalã din România ºi cu practica promovatã de România în acest domeniu.

Prin acest acord, cota de impozit pentru veniturile ce se impun prin stopaj la sursã este de 8% pentru dobânzi ºi de 10% pentru dividende ºi redevenþe, atunci când aceste venituri sunt realizate de rezidenþii unuia din statele respective din activitãþi desfãºurate pe teritoriul celuilalt stat contractant.

Veniturile din dobânzi sunt scutite de impozit în statul contractant din care provin, atunci când dobânzile sunt obþinute de celãlalt stat contractant, de instituþiile guvernamentale ale acestuia, de banca centralã sau de alte bãnci care sunt deþinute în întregime de statul primitor al dobânzii.

Profiturile din exploatarea în traficul internaþional a navelor, aeronavelor, vehiculelor rutiere, feroviare se impun în statul în care este înregistratã întreprinderea de transport, respectiv în România sau Republica Iran, dupã caz.

Acordul reglementeazã, în acelaºi timp, impunerea veniturilor din activitãþi dependente, salarii ºi alte drepturi salariale, a veniturilor obþinute din activitatea desfãºuratã în mod independent, în calitate de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil, a veniturilor ce reprezintã burse realizate de studenþii unui stat contractant, care studiazã în celãlalt stat contractant, a veniturilor obþinute de profesori, cercetãtori, rezidenþi ai unui stat contractant, care provin din activitãþile de predare sau de cercetare,

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus.

Vreau sã menþionez cã avem aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

Comisia a întocmit raport favorabil ºi supune plenului Senatului proiectul de lege spre dezbatere ºi adoptare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Mulþumesc.

La punctul 9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei între România ºi Republica Lituania pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital ºi a Protocolului anexã, semnate la Vilnius la 26 noiembrie 2001.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Acest acord, la intrarea lui în vigoare, va prevedea faptul cã Republica Lituania va liberaliza importurile din România. Este vorba de produsele originare din România. În acelaºi timp, România va liberaliza aproape în întregime importul de produse originare din Lituania, cu anumite excepþii, anumite produse ºi în anumite contingente.

Taxele vamale vor fi reduse la importurile din Lituania cu 40% în 2002, cu 20% în 2003 ºi, respectiv, cota zero urmând sã se aplice din 2004.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/27.IV.2002

În domeniul produselor agricole concesiile convenite între pãrþi au un caracter restrâns, având în vedere cã intenþionãm sã realizãm un protecþionism în continuare, urmând ca eliminarea taxelor vamale sã se facã în virtutea unor contingente stabilite între pãrþi.

Ministerul nostru propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma prezentatã.

Vã mulþumesc. Aveþi cuvântul, doamna senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil la acest proiect de lege ºi îl supune plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi, de asemenea, menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog sã votaþi.

Raportul favorabil al comisiei este aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Mulþumesc.

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene, semnat la Bucureºti la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene privind acordarea asistenþei financiare, semnat la Bucureºti la 26 noiembrie 1992.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Gheorghe Oanã.

Domnule preºedinte,

Prin acest acord autoritãþile elveþiene au contribuit, în perioada 1992Ñ2000 ºi în continuare, cu aproximativ 52 de milioane franci elveþieni la finanþarea unor proiecte în România.

Modificarea acordului se impune întrucât în derularea acestuia au intervenit o serie de dificultãþi, ca urmare a schimbãrilor instituþionale legate de coordonarea asistenþei care a avut loc între cele douã state. S-au schimbat o

serie de instituþii care derulau acest acord, a dispãrut Consiliul pentru reformã, a dispãrut B.R.C.E. ºi a trebuit sã fie preluat de alte bãnci, s-a modificat legislaþia care reglementa depozitarea fondurilor bugetare ºi extrabugetare acordate de acest stat.

Ca atare, vã propunem ºi susþinem adoptarea actului normativ în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, doamna senator, în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a dezbãtut proiectul de lege în ºedinþa din 9 aprilie 2002 ºi a întocmit raport favorabil, cu unanimitate de voturi.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru politicã externã.

În baza acestui raport favorabil, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci supune plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o

Vã mulþumesc, doamna senator.

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind spãlarea, descoperirea, sechestrarea ºi confiscarea produselor infracþiunii, încheiatã la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, proiect adoptat de Camera Deputaþilor.

Caracterul legii, lege organicã.

Îl invit pe domnul senator Predescu, secretarul comisiei.

Vã rog, domnilor secretari de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

**Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Apreciind cã una din cele mai eficiente metode moderne de luptã împotriva criminalitãþii este privarea delicvenþilor de produsul infracþiunii comise, Consiliul Europei a adoptat, la 8 noiembrie 1990, Convenþia europeanã privind spãlarea, descoperirea, sechestrarea ºi confiscarea produselor infracþiunii, pe care România a semnat-o la 18 martie 1997.

Principalele prevederi ale convenþiei se referã la mãsurile pe care statele pãrþi trebuie sã le ia în legislaþia lor naþionalã pentru a pune în aplicare acest instrument juridic internaþional de cooperare, cum sunt mãsurile de confiscare, de investigare, cele provizorii, precum ºi incriminarea infracþiunilor de spãlare a banilor.

În ceea ce priveºte cooperarea internaþionalã, sunt stabilite principiile generale, formalitãþile de desfãºurare ºi suportarea cheltuielilor aferente acesteia.

Fiecare parte contractantã declarã, în momentul semnãrii sau al depunerii instrumentelor de ratificare, aderare, acceptare ori aprobare, infracþiunile sau categoriile de infracþiuni care intrã sub incidenþa convenþiei, dacã înþelege sã aplice, sub rezerva principiilor sale constituþionale, ºi conceptele fundamentale ale sistemului juridic ºi autoritatea sau autoritãþile centrale desemnate sã o aplice.

În acest sens, s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene privind spãlarea, descoperirea, sechestrarea ºi confiscarea produsului infracþiunii, adoptatã la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, pe care îl supunem aprobãrii dumneavoastrã.

## Mulþumesc.

Îl consult pe domnul secretar de stat Gheorghe Oanã dacã doreºte sã intervinã. Nu doreºte. Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Predescu, sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

## Domnule preºedinte,

Aceastã reglementare completeazã normele prin care statele îºi asigurã prin cooperare protecþia împotriva infracþionalitãþii devenite transfrontalierã, internaþionalã.

Convenþia cuprinde toate mãsurile de la descoperire, cooperarea în investigaþii, schimbul de opinii în instrumentele de operare pânã la metodele ºi practicile instituite prin lege, pentru descurajarea ºi pentru lipsirea infractorilor de produsul infracþiunii, cunoscut fiind cã acesta este unul din mijloacele de luptã împotriva infractorilor ºi a infracþiunilor care produc prejudicii ºi realizeazã profit prin aceasta.

Din punct de vedere al þãrii noastre, Camera Deputaþilor a preluat ºi a înscris în proiectul de lege, cu care ne-am declarat de acord, toate declaraþiile ºi precizãrile pe care România, ca stat participant, a înþeles sã le facã.

Sunt desemnate ºi autoritãþile care sã prezinte România în aceastã activitate, ºi anume Ministerul Justiþiei, Oficiul Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, Ministerul de Interne, Ministerul Finanþelor Publice ºi Parchetul General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, fiecare cu competenþele, obligaþiile ce decurg din aceastã convenþie, care devine parte componentã a dreptului român intern.

Prin urmare, domnule preºedinte, fiind un proiect de lege important, complinitor al legislaþiei României ºi de cooperare pe plan internaþional pentru combaterea infracþiunilor de acest gen, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în unanimitate de voturi ºi fãrã amendamente, a adoptat raport de admitere ºi solicitã plenului Senatului sã fie de acord cu raportul comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Nefiind solicitãri, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, raport favorabil, fãrã amendamente, cu precizarea caracterului legii de lege organicã.

Deci, vã rog,

La poziþia 12 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã. Este prezent domnul preºedinte Mircea-Dan Popescu.

Vã rog, domnule secretar de stat Gheorghe Oanã, sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintã regimul de supraveghere ºi autorizare a producþiei, importului ºi circulaþiei unor produse supuse accizelor, respectiv produse derivate din alcool, berea, cafeaua ºi produsele din tutun.

Prin acest act normativ s-a realizat o revizuire a legislaþiei privind impozitarea propriu-zisã prin accize, supravegherea fiscalã ºi autorizarea agenþilor economici producãtori, importatori ºi comercianþi de produse supuse accizelor. În condiþiile elaborãrii ºi adoptãrii în conformitate cu noile cerinþe ale politicii fiscale, prevãzute în Ordonanþa de urgenþã nr. 158 din 2001 privind regimul accizelor, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002 ºi care reglementeazã strict acest impozit, este nevoie sã se modifice ºi sã se simplifice reglementãrile referitoare la sistemul de supraveghere a producþiei, a importului ºi circulaþiei acestor produse.

Prin actul normativ s-a urmãrit, în principal, realizarea unei stricte corelaþii între grupurile de produse supuse impozitãrii prin accize ºi grupele de produse supuse sistemului de supraveghere fiscalã ºi regimul de autorizare; limitarea posibilitãþilor de fraudã ºi evaziune fiscalã cu efecte directe în asigurarea condiþiilor pentru încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat; asigurarea unui climat economic favorabil concurenþei loiale între toþi agenþii, prin înregistrarea ºi supravegherea tuturor agenþilor economici producãtori de alcool, de distilate ºi de bãuturi alcoolice; reconsiderarea competenþelor de eliberare a autorizaþiilor de comercializare, prin creºterea rolului Ministerului Finanþelor Publice în acordarea acestora pentru domenii în care frauda ºi evaziunea fiscalã ating cele mai ridicate cote, respectiv la alcool, distilate ºi bãuturi alcoolice distilate; îmbunãtãþirea ºi perfecþionarea actualelor reglementãri în scopul de a simplifica aplicarea lor în practicã atât de cãtre agenþii economici, cât ºi de organele cu atribuþii de control; revizuirea condiþiilor privind autorizarea agenþilor economici care produc importuri ºi comercializeazã astfel de produse; stabilirea regimului aferent produselor din tutun, confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului ºi, evident, stabilirea unor sancþiuni mai aspre în cazul nerespectãrii prevederilor legale.

Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Mircea-Dan Popescu pentru a prezenta raportul comisiei sesizate în fond.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã doriþi sã interveniþi în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei economice, comisie sesizatã în fond.

Vã rog sã votaþi.

Raportul Comisiei economice a fost aprobat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o

Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la punctul 13 al ordinii de zi, care sper sã nu fie cu ghinion, domnul secretar de stat este prezent, colegii din Grupul parlamentar P.D. ne solicitã înlocuirea domnului senator Panã Viorel, din comisia de mediere, hotãrâtã de noi, la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000, cu domnul senator Romeo Hanganu, întrucât Domnia sa a lucrat la acest proiect de lege.

Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra acestei cereri.

Vã rog sã votaþi.

Cu un vot împotrivã, dar cu 100 voturi pentru, aceastã solicitare a fost aprobatã de plenul Senatului.

Stimaþi colegi,

Sã trecem la punctul 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea pornografiei.

Sã vedem dacã dezbaterile interesante care au avut loc în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri vor fi menþinute ºi în plen.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Faþã de cele arãtate de domnul secretar de stat, aº adãuga doar faptul cã proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de asemenea, al Consiliului Legislativ ºi al Consiliului Economic ºi Social.

Luând în discuþie proiectul de lege, Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea acestuia în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Aº sublinia doar, în încheiere, faptul cã proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor organice.

Domnule preºedinte, vã rog sã invitaþi ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Invitãm pe toatã lumeaÉ Nu ºtiu câte asociaþii ºi-au desemnat reprezentanþiiÉ

Nu, aici, la raportÉ

Deocamdatã, pentru raport, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Asta am ºi solicitat.

Vã rog, sã nu intrãm pe fond, deocamdatã, sã pãstrãm forma, în acest moment.

Sã îl ascultãm pe domnul secretar de stat, sã ascultãm argumentele privind necesitatea acestei legi. Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ion Antonescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã mine, Legea pornografiei trebuia sã aparã, dacã nu în 1990, în 1991, sigur, pentru cã dupã Revoluþie foarte mulþi români au înþeles cã libertatea de exprimare nu poate fi îngrãditã. Fals. Pentru cã ai voie sã faci tot ceea ce doreºti cu o singurã condiþie: sã nu deranjezi pe altcineva.

Legat de pornografie, sunt foarte mulþi oameni care au frica lui Dumnezeu sau poate sunt mai pudici sau, mã rog, fiecare are un motiv. De aceea, statul este dator sã îi protejeze pe aceºti oameni, chiar dacã, sã zicem, ar fi o minoritate.

Când am primit aceastã sarcinã, normal cã am luat legãtura cu Ministerul Afacerilor Externe ºi am primit mai multe legi, din mai multe þãri.

Dupã mine, cea mai completã lege este legea italianã, pe care deja au revenit ºi au îmbunãtãþit-o, pot sã spun, în 1998, pentru cã de fiecare datã apar foarte multe lucruri noi, cum ar fi Internet-ul, care pânã atunci nu exista.

Legea, ca sã înþelegeþi, a vrut sã interzicã în totalitate accesul minorilor la pornografie ºi, mai ales, folosirea lor în acte pornografice.

De asemenea, legea nu interzice pentru adulþi, dar încearcã sã limiteze aria de rãspândire, în aºa fel încât cei care nu doresc sã vadã asemenea materiale, sã fie protejaþiÉ

Sã schimbe canalulÉ Vã rog.

## **Domnul Ion Antonescu:**

În concluzie, aºtept acum propunerile ºi observaþiile dumneavoastrã la legea pe care am fãcut-o. Sã luãm, dacã doriþi, punct cu punctÉ

O ºtimÉ

O ºtiþiÉ Atunci aºtept observaþiile dumneavoastrã.

Vã rog frumos, vã rog sã respectaþi procedura, iar curiozitãþile sã vi le satisfaceþi puþin mai târziuÉ

Vã rog sã îmi permiteþi sã ofer cuvântul celor doi reprezentanþiÉ

Oricum, spun, aceastã lege va suferi modificãri atunci când vom intra în Uniunea Europeanã, pentru cã sunt douã lucruri pe care nu am putut sã le pun în practicã. Prima observaþie ar fi aceea cã în Franþa ºi în Italia, cel puþin, se aplicã pedeapsa, deci, cu închisoare ºi amendã, pe când la noi este ori una, ori alta, iar a doua observaþie, amenzile, în Franþa, încep de la minimum 500.000 de franci. Dar nu trebuie sã îi plângem pe cei care produc asemenea materiale pentru cã se câºtigã foarte mult. Deci de acest aspect trebuie sã þineþi cont. Din materiale pornografice, prostituþie, armament ºi droguri se câºtigã, deci nu trebuie sã þinem cont.

Vã mulþumesc ºi pentru ultimele argumente.

Vã întreb, domnule secretar de stat, dacã sunteþi de acord cu amendamentele care au fost formulate în cele douã comisii.

Le-am acceptat, numai cã au fost câþiva senatori, adicã, de fapt, domnul senator Nicolae-Vlad Popa, care a venit cu câteva observaþii, dar au fost respinse de cãtre membrii comisiilor.

## Da, mulþumesc.

Îi rog pe cei doi colegi, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi apoi din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, sã prezinte punctele de vedere.

Aveþi cuvântul, domnule senator Predescu.

## Domnilor colegi,

Dupã cum aþi constatat, raportul comun al celor douã comisii, urmare dezbaterilor ce au fost purtate în douã ºedinþe, a adoptat numeroase amendamente la proiectul de lege prezentat de Guvern.

Amendamentele sunt ºi de redactare, dar ºi de rezolvare a fondului problematicii acestui proiect de lege.

Cât priveºte observaþia domnului secretar de stat privind pedepsele instituite în acest proiect de lege, doresc sã menþionez ºi pentru dânsul, ºi pentru informarea dumneavoastrã, cã ne aflãm în sistemul de pedepse naþional român. Lucrul acesta pentru noi spune tot, pentru cei mai puþin cunoscãtori spune mai puþin.

Prin urmare, în sistemul pedepselor se pot institui pedepsele principale, închisoarea sau amenda, sau cumulativ, potrivit gradului de pericol al infracþiunii. Acesta este criteriul pentru toate sistemele naþionale din lume.

Acum, revenind la proiectul de lege, desigur, reglementarea este necesarã, ºi e necesarã cel puþin pentru a pune ordine în informaþia care se prezintã în aceastã materie, în acest domeniu, pentru a asigura ordinea publicã ºi bunele moravuri, educaþia ºi creºterea, îndeosebi, a minorilor ºi a tineretului, în general.

Pentru aceste raþiuni de ordin superior, cele douã comisii au examinat cu rigoare proiectul de lege ºi au instituit amendamentele care se constatã în raportul de anexe, ce face parte integrantã din raportul propriu-zis.

Fãcând parte din categoria legilor organice, pentru cã instituie infracþiuni ºi pedepse, ca urmare a caracterului normelor de conduitã pe care le impune în societate, proiectul de lege prezintã importanþa corespunzãtoare ºi el mai prezintã ºi importanþa noutãþii reglementãrii în domeniu, datã fiind reglementarea generalã, doar, cuprinsã în Codul penal ºi reglementarea cea mai generalã cuprinsã în Codul civil, în art. 5, potrivit cãreia restricþia la libertatea convenþiilor ºi a manifestãrilor în raporturile juridice ºi în conduita generalã a omului o constituie normele de ordine publicã ºi bunele moravuri.

Între amendamentele înscrise de noi în anexã, acceptate de comisie, în marea majoritate a cazurilor, cu unanimitate de voturi, se gãsesc respinse ºi câteva observaþii pe care cele douã comisii le-au considerat cã nu sunt concludente ºi nu au esenþialitate pentru reglementarea problemelor la care se refereau. Ele se gãsesc înscrise în anexa cuprinzând amendamentele respinse.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Zanc sã prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sub aspect formal ºi, respectiv, juridic, domnul senator Predescu a prezentat, de fapt, punctele de vedere comune. Raportul este comun, aºa cum se ºtie.

Din punctul nostru de vedere sau, dacã vreþi, personal, aº sublinia necesitatea unei asemenea legi, considerând cã ea poate veni sã salubrizeze cât de cât acest marasm ºi aceastã mocirlã moralã, în care de atâtea ori ne simþim fãrã voie împinºi ºi agresaþi de toatãÉ ºi ca limbaj, ºi ca manifestare, ºi ca mod de a privi relaþiile interumane.

Deci susþinem ºi credem cã este o lege care, atât cât pot face legile în acest domeniu, are ºansa sã mai atenueze din traficul pe aceastã temã, din manifestele ºi, mai ales, sã elimine pe cât posibil accesul copiilor la aceastã depravare spiritualã.

Noi susþinem, am susþinut, de altfel, ºi cu notele de rigoare, ºi cu amendãrile de rigoare, la fiecare articol, suntem solidari cu ceea ce menþioneazã raportul. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi, în numele grupurilor parlamentare?

## Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Nici în nume propriu?

În aceastã situaþie, consult cei doi colegi, dar am sentimentul cã nu sunt prezenþiÉ Domnul senator NicolaeVlad Popa ºi domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter au amendamente care au fost respinseÉ

Deci, conform Regulamentului Senatului, ele se gãsesc în anexa la raport, dar, nefiind prezenþi, nu are cine sã le susþinã.

Dacã în legãturã cu amendamentele înscrise în raport ºi acceptate de cele douã comisii doriþi sã luaþi cuvântul, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã?

Dacã nu doriþi sã interveniþi, le supun, în bloc, votului dumneavoastrã, o datã cu raportul celor douã comisii sesizate în fond, cu precizarea caracterului legii de lege organicã, având în vedere argumentele prezentate de cãtre cei doi colegi ºi iniþiator, reprezentantul Guvernului.

Deci vã rog sã votaþi amendamentele ºi raportul comisiei sesizate în fond.

Se pare cã Senatul ºi senatorii sunt hotãrâþi sã treacã acest proiect de lege în regim de urgenþã.

Cu 106 voturi pentru ºi un vot împotrivã, raportul ºi amendamentele au fost aprobate de plen.

Mulþumesc domnului secretar de stat, mulþumesc colegilor din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri mai aveþi unul sau douã proiecte de lege.

DouãÉ

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbþie a Regiei Autonome ”LocatoÒ de cãtre Regia Autonomã ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum vã este cunoscut, în structura Secretariatului General al Guvernului, pânã la aprobarea acestei ordonanþe de urgenþã, funcþionau douã structuri care aveau ca obiect de activitate administrarea fondului locativ.

Prima dintre aceste structuri, Regia Autonomã ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ, era organizatã ºi funcþiona în baza Hotãrârii Guvernului nr. 854 din 2000, cu scopul de a administra, de a pãstra integritatea ºi protejarea bunurilor aparþinând domeniului public al statului, destinate asigurãrii serviciilor publice de interes naþional, de reprezentare ºi protocol pentru Senat, Camera Deputaþilor, Administraþia Penitenciarelor, Guvern ºi Curtea Constituþionalã.

Potrivit art. 6 din Hotãrârea nr. 854/2000, cu aprobarea Secretariatului General al Guvernului, regia putea sã atribuie cu orice titlu cãtre ministere, autoritãþi, instituþii publice spaþiile necesare pentru birouri ºi alte destinaþii din imobile ce se aflau în administrarea acestei regii.

Având în vedere cã dupã Revoluþia din 1989 s-a deschis procesul de privatizare ºi foarte multe persoane, foºti proprietari sau urmaºi ai acestora, au revendicat o seamã de imobile din acest fond, ele, prin hotãrâri judecãtoreºti, au fost retrocedate acestor succesori sau foºti proprietari. Deci în momentul de faþã sau, mai bine spus, la data aprobãrii ordonanþei de urgenþã fondul locativ administrat de regie era mult diminuat faþã de situaþia din 1990.

Regia Autonomã ”LocatoÒ era organizatã ºi funcþiona în baza Hotãrârii Guvernului nr. 240/2001 ºi avea ca scop administrarea, pãstrarea integritãþii ºi protejarea spaþiilor locative destinate, de asemenea, asigurãrii de servicii specifice, dar pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanþele organizaþiei internaþionale interguvernamentale acreditate în România ºi pentru personalul acestora, precum ºi pentru alte persoane juridice ºi fizice strãine care îºi desfãºoarã activitatea în România.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnule senator Predescu, sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Voiam doar sã vã subliniez numai cã suntem de acord cu raportul încheiat de comisia de specialitate, în sensul amendãrii unui articol.

Vã mulþumim.

## Domnule preºedinte,

Raportul este de admitere, cu un singur amendament, ºi anume la art. 6, în locul sintagmei ”valabilitãþii actelorÒ sã se spunã sintagma ”actelor valabileÒ. Nu e vorba de un joc de cuvinte, ci de un fond al rezolvãrii pentru cã nu este totuna ”valabilitãþii actelorÒ cu ”actele valabileÒ.

A fost acceptat ºi de cãtre iniþiator, comisia l-a acceptat în unanimitate ºi doresc sã mai fac o subliniere asupra unei probleme care a ridicat discuþii în comisie, ºi anume art. 8, privitor la regimul juridic ce rãmâne incident asupra imobilelor care se preiau, ºi anume normele Protocolului Administraþiei Patrimoniului Protocolului de Stat nu se aplicã imobilelor preluate de la cealaltã unitate denumitã ”LocatoÒ. Cu alte cuvinte, nu sunt supuse vânzãrii, concesionãrii ºi celorlalte acte de dispoziþie în cadrul dreptului dezmembrãmântului, drept de dispoziþie asupra dreptului de proprietate, nu sunt supuse ca celelalte imobile.

Cu aceastã precizare, determinantã în adoptarea raportului pentru membrii comisiei, ºi cu amendamentul pe care vi l-am prezentat, vã solicit sã fiþi de acord, rog plenul Senatului sã fie de acord cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri care, pentru rest, a dat credit formei proiectului prezentat de Guvern.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi?

Dacã nu sunt intervenþii,

-

- Felicitãri.

Vã propun sã luãm în dezbatere ultimul proiect de lege înscris pe ordinea de zi, propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat.

Iniþiator, colegul nostru, domnul senator Iuliu Pãcurariu, pe care îl invit la tribunã. Poate ne face o surprizã, având în vedere raportul comisiei.

Aveþi cuvântul, domnule senator, în calitate de iniþiator.

Sigur, este a doua iniþiativã legislativã care a avut ca obiect modificarea Legii nr. 51/1995, legea care reglementeazã activitatea profesiei de avocat. Dacã la prima lege mi s-a reproºat cã a fost prea radicalã datoritã faptului cã considerã mandatul de parlamentar incompatibil cu calitatea de membru al baroului a unui avocat ºi pe durata mandatului se cerea suspendarea din barou, acest al doilea proiect de lege, depus în aceeaºi sesiune Ñ deci primul a avut ca obiect modificarea art. 14 Ñ, al doilea proiect a avut ca obiect modificarea art. 44. În cel de al doilea proiect eu am þinut cont de toate observaþiile fãcute de Consiliul Legislativ, care aratã cã la nivelul spaþiului Uniunea Europeanã sunt restricþii majore în exercitarea activitãþii de avocat a parlamentarului, ºi anume interdicþii privind retragerea din punct de vedere al reprezentãrii a avocatului-parlamentar la anumite cauze, cauze îndreptate împotriva autoritãþilor administraþiei locale ºi centrale, atât în cauze civile, cât ºi comerciale. De asemenea, legislaþia Uniunii Europene interzice apariþia avocatului-parlamentar în cauze de corupþie.

Recent, ºtiþi foarte bine, profesia de avocat a parlamentarului a fãcut obiectul ºi unor aprecieri ale Comisiei Consiliului Uniunii Europene. Este Grupul Alianþa Statelor Unite împotriva Corupþiei, celebrul CREFCO, care a arãtat foarte clar cã, în România, aceastã dublã calitate, de avocat ºi de parlamentar, creeazã unele abuzuri în actul de justiþie. Cam astea au fostÉ

Sigur, nu mai intru în a argumentaÉ care poate fi argumentul în influenþa negativã în instanþã a avocatuluiparlamentar. Se ºtie. Nu am de gând sã reiau.

Vã repet, acest proiect de lege, care e în faþa dumneavoastrã, a þinut cont în primul rând de observaþiile Consiliului Legislativ.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul senator Predescu sã prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

N-aº zice, aºa cum s-au exprimat unii dintre colegi, cã domnul senator Iuliu Pãcurariu are atenþie deosebitã pentru profesia de avocat, fãrã sã-ºi fi exprimat ºi motivele care îl determinã la aceastã atitudine. N-aº susþine asemenea idee pentru cã nu o împãrtãºesc. Ceea ce este, însã, cert ºi a determinat punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în totalitatea ei, nu atât pentru faptul cã majoritatea sunt de profesie avocaþi ºi unii dintre ei ºi profeseazã, cât pentru considerentul cã propunerea legislativã nu se regãseºte fundamentatã faþã de temeiurile de drept incidente în rezolvarea acesteia. ªi anume, potrivit art. 68 din Constituþie, incompatibilitãþile între calitatea de senator sau deputat sunt cele prevãzute în textul acesta al Constituþiei sau altele, stabilite prin lege organicã, ce nu existã. ªi acea lege organicã nu este alta ºi nu poate sã fie alta decât Legea statutului deputaþilor ºi senatorilor,

nu orice altã reglementare, cum ar fi, de pildã, într-o lege fiscalã sau într-o lege de altã naturã, sã instituie asemenea incompatibilitãþi. Lucrul acesta ar trebui sã fie limpede pentru toatã lumea. Apoi, în art. 15 din Legea nr. 51/1995, lege organicã, se stabileºte ºi se practicã de la acea datã compatibilitatea între profesia de avocat ºi calitatea de senator sau deputat. Dacã o altã dispoziþie legalã ar urma sã modifice art. 15 din Legea nr. 51/1995 ar trebui sã aibã temeiuri de naturã a rãsturna regimul juridic stabilit prin aceastã reglementare, care reglementeazã profesia de avocat.

Un al treilea considerent. Este bine cunoscut cã, potrivit art. 49 din Constituþie, care reglementeazã restrângerea exerciþiului unor drepturi, aceastã restrângere poate fi instituitã pe duratã determinatã din motive determinate, prin lege organicã, ºi numai privitoare la apãrarea siguranþei naþionale, ordinii ºi sãnãtãþii ori a moralei publice, a dreptului ºi libertãþilor cetãþenilor, desfãºurarea instrucþiei penale, prevenirea consecinþelor unei calamitãþi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Acesta a fost art. 49 din Constituþie, care reglementeazã regimul restrângerii exerciþiului unor drepturi.

Propunerea legislativã, dupã cum se constatã din cuprinsul ei, enumerativ, prevede categoriile de raporturi juridice litigante în care deputatul sau senatorul n-ar putea interveni ca avocat pentru a acorda asistenþã juridicã uneia dintre pãrþi. Aceastã enumerare cuprinde aproape întreaga gamã a litigiilor principale în materie penalã, civilã, comercialã ºi financiarã. O asemenea limitare, de principiu, în raport de art. 49 din Constituþia României, nu este de conceput. În afarã de cazul în care profesia, ca atare, ºi calitatea, ca atare, de senator sau de avocat, ar putea fi declaratã de principiu ca incompatibilã. Or, în Europa, dupã cunoºtinþele mele ºi dupã datele pe care le consemneazã tratatele de drept parlamentar, nu existã state în Europa, repet, în care sã se dispunã, de principiu, incompatibilitate între profesia de avocat ºi calitatea de senator sau deputat. Existã unele restrângeri ºi unele limitãri în unele state privind exercitarea. De pildã, sã aibã acces numai la Curtea Supremã. Altele, sã nu aibã acces a pune concluzii în dosare care privesc direct, în care este parte în proces statul. Altele, în care privesc furnitura naþionalã, înarmare etc. ºi aºa mai departe, fiecare stat potrivit aprecierilor pe care le dã.

Da, vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã doriþi sã interveniþi în legãturã cu aceastã propunere legislativã?

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu mai pot fi bãnuit cã apãr niºte interese personale. Eu nu mai practic avocatura exact din clipa în care am ieºit la pensie. Împãrtãºesc raþiunile care au stat la baza raportului negativ pe care l-a fãcut comisia noastrã juridicã, pentru cã orice limitare a dreptului de exercitare a unei profesiuni trebuie sã aibã un fundament într-o lege ºi aceastã lege nu poate fi, în primul rând, decât Regulamentul nostru, al Senatului.

Cred, însã, ºi doresc neapãrat sã spun acest lucru, ºi mã adresez colegilor noºtri care încã profeseazã avocatura, cã acest proiect de lege ar trebui sã însemne mãcar o recomandare, o atenþionare deosebitã cu privire la participarea dumnealor în anumite cauze. Nu vãd cum un senator-avocat poate sã apere într-o cauzã care priveºte direct, nemijlocit interesele statului, siguranþei statului, în materie de corupþie, mai ales, pentru cã, altfel, ar însemna sã avem o atitudine cel puþin duplicitarã. ªtiu care va fi soarta acestui proiect de lege ºi nu vreau sã cobesc, cum spune românul, dar din acest punct de vedere eu cred cã este bine venit. Trebuie sã atragem atenþia cã nu în orice proces avocaþii-parlamentari trebuie sã îºi exercite profesia. Slavã Domnului, sunt destule cauze în care îºi pot completa veniturile parlamentare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Liviu Bindea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº vrea sã evidenþiez un alt aspect al unor consecinþe care ar putea sã decurgã dintr-o asemenea reglementare, ºi eu cred cã aceste consecinþe decurg chiar ºi din faptul cã s-a introdus un asemenea proiect de lege.

Foarte multe lucruri s-au spus vizavi de justiþie, cele mai multe din ele nejustificate, nefondate ºi nedovedite. Un asemenea proiect de lege eu cred cã vine sã aducã indirect în discuþie, în Senat, o anume neîncredere faþã de justiþie. Pentru cã, pe fond, acest proiect de lege doreºte a spune cã în situaþia în care parlamentarii sunt pledanþi într-un anume proces justiþia ar putea fi influenþatã. Eu cred cã nu se poate sã se cultive o asemenea idee. Eu cred cã nu existã motive ca sã se considere cã o anume calitate a unui avocat poate sã

determine presiune asupra celor care sunt chemaþi sã pronunþe hotãrâri judecãtoreºti.

Apoi, se poate considera faptul cã orice avocat are maturitatea politicã, din moment ce este ºi parlamentar, de a discerne lucrurile ºi situaþiile în care poate sã apere pe una sau pe altele dintre persoanele implicate într-un proces ºi în care anume din cauze. Situaþia în care un parlamentar va abuza de aceastã calitate se va rãsfrânge la urmãtoarele alegeri, negativ, asupra lui prin votul pe care îl va da opinia publicã, situaþie în care opinia publicã va putea sã constate cã prin implicarea în apãrarea unor inculpaþi sau prin apãrarea în cauze civile sau comerciale a fãcut un lucru benefic pentru societate sau va putea sã considere cã implicarea a fost una cu consecinþe negative. Atunci votul va fi reflecþia exactã a acestei percepþii a cetãþenilor. Acestea sunt cele douã puncte de vedere pe care am þinut sã le evidenþiez ºi care nu au fost pânã acum evidenþiate ºi, de aceea, ºi eu rog, doamnelor ºi domnilor senatori, sã votaþi în conformitate cu punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc.

## Da.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul senator Frunda.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Distins Senat,

Problema compatibilitãþii profesiei de avocat cu cea de parlamentar nu se pune prima datã în Parlamentul României. În mai multe legislaturi aceastã problemã a fost ridicatã cu argumente de drept internaþional, cu argumente sociale, cu argumente morale, dar de fiecare datã Parlamentul, una din Camerele lui, a respins aceastã iniþiativã. Cred eu cã acelaºi lucru trebuie sã îl facem ºi astãzi.

Din punct de vedere al dreptului constituþional, Constituþia prevede în mod limitativ incompatibilitãþile pe care parlamentarii le au. Din punct de vedere constituþional, nu putem aplica o interdicþie pentru unii membri ai Parlamentului în timpul exercitãrii mandatului. Acestea sunt, dacã vreþi, excepþiile formale cu care pot apãra aceastã cauzã, subliniind cã eu însumi sunt avocat.

Vreau sã intru, însã, mai în fond, mai în detaliu asupra acestei probleme. Pentru cã este o problemã foarte importantã, cu repercusiuni foarte importante asupra vieþii sociale, asupra unui raport sãnãtos între puterea legislativã ºi puterea judecãtoreascã. Dacã vreþi, aº spune cã avocaþii sunt liantul, punctul de legãturã, puntea, podul, numiþi-o cum vreþi, dintre juridic ºi legislativ. Ducem experienþa legislativã în Curþi, în instanþe, unde simþim cum se aºazã legile pe care le adoptãm, ºi venim, _volens nolens,_ cu experienþa acumulatã în Curþi ºi vom folosi aceastã experienþã pentru modificarea legilor.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/27.IV.2002

Dacã mã întrebaþi, ca avocat, vã spun cã experienþele mele sunt foarte contradictorii la diferitele niveluri de instanþã. Au fost cazuri Ñ e adevãrat, foarte puþine Ñ când judecãtorii se simt, mai ales cei tineri, simt un respect deosebit ºi ai, într-adevãr, un avantaj psihologic, dacã vrei. Dimpotrivã! În cele mai multe cazuri ai un dezavantaj. Judecãtorul simte nevoia sã îºi dovedeascã faptul cã acolo, în Curtea lui, terenul lui, el este cel care impune regulile jocului ºi de obicei te pune la punct.

Nu sunt de acord nici cu conduita unor avocaþi, senatori sau deputaþi, când se întâmplã cã în argumentele lor îºi folosesc calitatea de parlamentar. Este categoria acelora care încearcã sã fie oameni politici în Curþi ºi încearcã sã fie avocaþi în Parlament. Eu cred cã depinde de noi înºine ºi aparþine propriei noastre decizii sã decidem sã fim parlamentari în Parlament ºi avocaþi în Curþi. Cred eu, pe de altã parte, cã experienþa noastrã, experienþa României ultimilor 12 ani aratã cât de important e ca în Parlament sã avem juriºti ºi avocaþi. Fac aceastã distincþie care nu este de nuanþã, este de fond. Altfel gândeºte un procuror care toatã viaþa lui a acuzat, altfel gândeºte judecãtorul care toatã viaþa lui a balansat, a dat dreptate uneia sau alteia dintre pãrþi ºi altfel gândeºte, luptã, simte un avocat care, întotdeauna, s-a fãcut reprezentantul, ostaºul, purtãtorul de cuvânt al clientului sãu. Noi, avocaþii care suntem în Senat, nu suntem altceva decât avocaþii alegãtorilor noºtri, avocaþii comunitãþilor noastre, cei care sãptãmânã de sãptãmânã ne întâlnim cu oamenii în circumscripþiile electorale în care am fost aleºi, care sintetizãm, analizãm, concluzionãm asupra informaþiilor care vin ºi aici spunem punctele lor de vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Szab—.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule preºedinte, numai unul de grup parlamentar. Aºa e legea.

Nu. Doar în legile care sunt cu procedurã de urgenþã, dar, poate, de data aceasta, domnul Szab— va fi împotriva punctelor de vedere exprimate, m-am gândit, deÉ Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Aþi putut observa o remarcabilã unanimitate care transcende oricãror deosebiri decurgând din formaþiunea politicã din care au fãcut parte pledanþii cauzei. ªi datoritã acestei împrejurãri mi-am permis sã iau cuvântul, pentru cã, din grupul parlamentar al celor care nu sunt avocaþi Ñ _nota bene_ , trebuie sã facem precizarea, nu e vorba de profesia de avocat ca prezumându-se a fi incompatibilã cu aceea de parlamentar, ci de exercitarea ei pe durata mandatului, e cu totul diferitã chestiunea Ñ, prin urmare, din grupul celor care nu sunt avocaþi, grupul senatorial, daþi-mi voie sã vã spun cã trebuia sã ia cineva cuvântul ºi înclin sã cred cã nu voi fi ultimul.

De asemenea, daþi-mi voie sã prezum cã cei care au fost atinºi tangenþial, e drept, ºi extrem de fin, aº spune chiar rafinat, de pledoaria antevorbitorului, referitor la unele certe calitãþi în plus de care se spune cã ar beneficia colegii noºtri, cãrora iniþiatorul încearcã sã le taie din aripi, deci, nu cred cã numai pe acest motiv cei care nu vor lua cuvântul vor vota împotriva raportului comisiei ºi, deci, în favoarea proiectului iniþiatorului. Tot în parantezã, aº vrea sã cunosc opinia Guvernului în legãturã cu aceastã propunere legislativã.

Daþi-mi voie sã fac anumite completãri la cele care s-au spus în faþã ºi anumite observaþii, dacã mi se permite.

Acolo, în circumscripþie, nu numai avocaþii sunt avocaþii alegãtorilor. ªi nu are nimic aceastã chestiune cu calitatea aceasta profesionalã pe care unii colegi o au. Închipuiþi-vã cum ar arãta Parlamentul dacã ar fi compus numai din avocaþi. Ar fi ceva îngrozitor.

Deci daþi-mi voie sã cred cã problema care se pune, chiar dacã termenii pe care iniþiatorul propunerii legislative ni-i avanseazã sunt puþini cam duri, încercând sã ne inducã ideea unor incompatibilitãþi care ar þine departe de bãncile Parlamentului o mulþime de oameni valoroºi numai pe temeiul cã ei, avocaþii, nu-ºi vor putea permite, în cazul incompatibilitãþii, sã îºi piardã vremea cu lucrurile mãrunte de aici, vã rog sã îmi daþi voie sã cred cã nu este aºa. S-ar putea, totuºi, iniþia ceva extrem de perfid: sã îºi poatã onorabilii colegi exercita profesia de avocat în continuare, dar fãrã onorarii!

Daþi-mi voie, onoraþi colegi, sã vã lansez o astfel de idee. Eu nu îmi încerc ºansele cu o propunere legislativã în acest domeniu. Era, pe vremuri, un fotbalist la Cluj, când eram student, extremã dreaptã juca, el nu alerga decât dupã mingea pe care era sigur cã o ajunge. De aia o ºi ajungea totdeauna. Ivansuc era numele lui. Bun! ªi eu aºa aº vrea sã am propuneri legislative despre care ºtiu cã le pot concretiza.

În orice caz, fãrã a prefigura vreun verdict care va rezulta de aici prin votul colegilor, eu sunt convins cã nu va fi o asemenea unanimitate ca cea pe care onorabilii membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ne-au avansat-o aici. Cred cã trebuie sã perseverãm, totuºi, în ideea aceasta de a pune hamul Ñ asta este expresia Ñ pe avântul acesta al colegilor care, atât în slujba electoratului, dar mai ales pentru banii clienþilor, pot sã exerseze o profesiune absolut tentantã ºi de înaltã calitate, trebuie s-o recunoaºtem. Deci cuvântul acesta, ”invidieÒ, eu nu l-aº pronunþa. Eu nu îl invidiez pe nici unul dintre avocaþi numai pentru faptul cã este avocat. Pot sã îl invidiez pentru niºte lucruri de astea, mãrunteÉ

Lumeºti.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

Écare poate cã erau la alte proiecte legislative de astãzi. Nu fac nici o remarcã.

La unul care a trecut fãrã luãri de cuvânt.

_Summa summarum,_ onoraþi colegi, vã rog sã cântãriþi foarte bine aceastã chestiune. ªi tocmai bazat pe constatãrile din viaþa noastrã publicã, fãcând legãtura cu

nevoia unei curãþenii, în sensul cel mai nobil, a vieþii noastre publice, totuºi, dacã în Marea Britanie s-a putut interzice membrilor Parlamentului sã ocupe funcþii de consilieri pe lângã consiliile de administraþie ale unor mari firme, celebra Lege Nolan; unii au ºi plecat din Parlament pe acest temei, dar dacã nu sunt parlamentari nu i-a mai angajat nimeni pentru cã valoarea lor, iatã, nu a mai contat în asemenea mãsurã, chiar dacã, profesional vorbind, nu au fost atinºi.

Deci chestiunea aceasta, a exercitãrii unor, nu profesii, ci unor competenþe delicate în legãturã cu aceea a mandatului de parlamentar, trebuie pusã. Ceea ce s-a spus aici referitor la o autoîngrãdire a acestor tentative vã rog sã observaþi cã nici avocaþii ºi cu atât mai puþin parlamentarii-avocaþi nu prea suferã de acest complex al autoîngrãdirii atunci când este vorba de o chestiuneÉ ºtiþi dumneavoastrã care.

Prin urmare, nu vã îndemn sã votaþi împotriva raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dar vã îndemn sã cântãriþi asupra acestei chestiuni. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Avram Filipaº.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Nu am sã vã reþin prea mult atenþia. S-au spus aici foarte multe lucruri cu care sunt întru totul de acord, cum sunt de acord ºi cu propunerea pe care ne-o face comisia noastrã juridicã.

Vreau sã vã aduc în atenþie o ipotezã. Ce s-ar fi întâmplat dacã în Senatul roman ar fi fost scos Cicero de acolo pe motiv cã practicã avocatura?

Vreau sã vã aduc aminte cã specificul Senatului roman era acela cã uneori se muta un proces judiciar chiar în Senat ºi acolo se acuza, se apãra, iar Senatul se transforma chiar în instanþa de judecatã, care dãdea o soluþie. Sigur cã soarta dreptului ar fi fost cu totul alta ºi chiar civilizaþia noastrã nu ar fi ajuns unde a ajuns, fãrã dreptul roman.

Doresc ºi eu sã vã încredinþez cã avocatul care înmagazineazã un tezaur de teorie ºi practicã judiciarã, extraordinar de importantã este, în acelaºi timp, mã încumet sã spun acest lucru, prezenþa lui în Parlament, o condiþie _sine qua non_ pentru eficienþa activitãþii parlamentare.

Nu ne-am putea imagina cum ar judeca legiuitorul, în condiþiile unui stat de drept, ale unei societãþi moderne, fãrã acest aport, care înseamnã munca avocatului în cadrul activitãþii de legiferare. Sigur cã, aºa cum s-a spus ºi aici, exagerãrile nu sunt bune niciunde, _est modus in rebus,_ existã o regulã care fãrã îndoialã cã îºi gãseºte loc ºi în activitatea avocatului, dar acestea sunt chestiuni pentru care n-ar merita sã punem în discuþia Parlamentului un asemenea proiect de lege, care sã îl excludã, practic, pe avocat, din procesul de legiferare. Cred cã, pânã la urmã, nici nu a fost aceasta intenþia distinsului nostru coleg, domnul senator Pãcurariu, care a propus acest proiect. Cred cã, mai curând, intenþiile au fost altele ºi cred cã ele îºi pot gãsi satisfacþia prin ceea ce ar rezulta pentru colegii noºtri avocaþi din aceste dezbateri.

Aºa cã, cu aceste cuvinte, închei, susþinând propunerea pe care domnul senator Predescu a fãcut-o din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

viitor sã þinem cont de un lucru: ce-ar fi dacã noi, când cumpãraþi maºinile, la un contract, sã vã spunem cum sunt în multe texte ”Domnilor, cumpãraþi o maºinã, s-ar putea sã aibã frânã, s-ar putea sã nu aibã frânã.Ò Cred cã, din acest punct de vedere, ºi partea concretã a lucrurilor din Senat ºi din Parlament, câteodatã, trebuie sã aducã contribuþii la un articol de lege. Mai concret, putem pune într-o lege, aºa cum se pune de multe ori: ”Domnilor, noi vã dãm maºina, dar s-ar putea sã aveþi volan sau s-ar putea sã nu aveþi volan.Ò sau ”De regulã maºina se vinde cu volan, de regulã nu se vinde cu volan.Ò

Eu cred cã este important sã facem ca maºina sã fie întreagã, sã o vindem complet. Tot aºa vãd eu ºi legile. Vã mulþumesc foarte mult.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Nu am sã vã reþin foarte mult atenþia. De altfel, nici nu aº fi luat cuvântul dacã nu m-ar fi provocat domnul Szab— cu o întrebare: ”Cum ar arãta Parlamentul fãrã domnul Predescu, fãrã domnul Frunda?Ò, eventual, fãrã mine, care ºi eu sunt avocat.

Discuþia de astãzi confirmã ceea ce spunea Eugen Ionescu: ”Luaþi un cerc, mângâiaþi-l ºi va deveni vicios.Ò

Pe de o parte, punem problema statului de drept, în care, în conformitate cu Declaraþia drepturilor omului, prezumþia de nevinovãþie funcþioneazã în procesul penal român, pe de altã parte, îngrãdim libertatea unei persoane de a fi apãratã, în raport de opþiunea ei individualã, pentru cã nu avocatul îºi alege clientul, clientul îºi alege avocatul.

Cred cã trebuie sã ne gândim la faptul cã aceastã activitate, pe care unii dintre colegii noºtri o desfãºoarã, este o activitate conformã principiilor constituþionale ºi principiilor drepturilor omului.

Acesta trebuie sã fie argumentul care sã prevaleze în decizia Senatului. Nu o luaþi ca o pledoarie pentru profesie, nu suntem mai competenþi sau mai vizibili decât alte profesii, cred cã suntem la fel de competenþi, la fel de necesari într-o structurã a unui Parlament, ca ºi celelalte profesii.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Precizez din capul locului, nu sunt jurist, deci nu pot face nici un fel de pledoarie _pro domo..._ Nu sunt jurist, dar nu este greu pentru mine, cel puþin, sã înþeleg un lucru care nu s-a precizat deloc în toate intervenþiile de aici. Aceastã lege nu vine sã interzicã exercitarea profesiei de avocat. Din câte scrie în aceastã lege, vine doar sã limiteze categoriile de cauze în care poate sã pledeze un avocat care are ºi calitatea de parlamentar.

Care este problema?

Argumentele istorice sunt foarte bune, dar poziþia materialã a lui Cicero, mã iartã domnul senator, nu implica în nici un fel o retribuþie pentru cauzele în care pleda.

Dacã propunerea domnului senator va fi luatã în considerare ºi atunci categoriile de cauze care sunt aici interzise ca posibilitate de a fi pledate de cãtre avocaþii parlamentari vor fi admise fãrã nici un fel de retribuire, atunci putem sã extindem aceste lucruri. Deocamdatã, cred cã legea spune un lucru foarte clar: se limiteazã numai categoriile de cauze în care poate sã pledeze un avocat parlamentar. Este simplu.

Mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

## Domnul senator Nicolescu.

Ultimul coleg cãruia îi ofer cuvântul, domnul senator Constantinescu, ºi apoi sistãm dezbaterile.

Pentru cã au luat cuvântul numai din profesii care astãzi reglementeazã foarte puternic formarea legilor, eu fac o analogie ºi vreau sã spun, din partea celor care sunt specialiºti în automobile, sã fac o propunere ca în

## Da, mulþumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Pe lege?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, vã pronunþaþi ca sã închidem dezbaterile generale! Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Consult pe iniþiator ºi pe reprezentantul Executivului dacã doresc sã ne spunã câteva cuvinte...

... având în vedere... nu, nu! Vã rog frumos! Este dreptul dânºilor. Drept constituþional.

Aveþi cuvântul.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte,

Este regretabil cã, mã rog, aºa s-a întâmplat, sã nu particip la dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, asupra acestui proiect de lege.

Faptul cã aº fi fost informat printr-o adresã la nivelul Grupului P.D. mi se pare cã nu stã în picioare, când un simplu telefon mã putea aduce la comisie pentru a discuta proiectul de lege.

Aºa cum s-a spus, legea nu interzice prezenþa avocaþilor în Parlament.

Ceea ce am reþinut din luãrile de poziþie ale unor distinºi colegi este cã, dacã ar avea de ales între a fi membru al baroului ºi exercitarea deplinã a profesiei de avocat ºi unele restricþii, ca sã fie parlamentar, concluzia ar fi cã toþi ar renunþa la calitatea de parlamentar ºi n-ar mai fi membri în Parlamentul României. Sigur, nu este o idee care, ajunsã la nivelul cetãþeanului care, prin fiscalitate, întreþine aceastã instituþie, este de laudã pentru Parlamentul României.

A doua chestiune care ar trebui sã fie reþinutã este faptul cã Constituþia nu are nici o restricþie cu prevederile unui asemenea proiect de lege, pentru cã este vorba de a modifica legea organicã care guverneazã activitatea de avocat.

În al treilea rând, este regretabil cã membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, mi-e greu sã spun cã n-au fost _pro domo_ în atitudinea pe care au luat-o. Este faptul cã nu au pomenit în raport absolut nimic dacã la nivelul legislaþiei din Uniunea Europeanã existã sau nu existã restricþii în exercitarea acestei profesii. Este absolut regretabil cã acest lucru nu s-a evidenþiat absolut deloc.

Dacã prezenþa avocaþilor parlamentari poate fi pozitivã, în anumite situaþii, sunt situaþii când ea este ºi negativã, ca urmare a unor interese personale, cum au fost ºi astãzi exprimate aici.

Nu înþeleg de ce trebuie ca înscrierea unui titlu la cartea funciarã sã aibã nevoie de o prezenþã în instanþã, unde persoana trebuie reprezentatã de un avocat. Iertaþi-mã, nu înþeleg.

Pot sã interpretez cã s-a introdus aceastã prevedere în lege pentru a da de lucru acestei categorii profesionale, în detrimentul cetãþeanului, cã nu are interes astãzi ca aceastã carte funciarã sã fie cât mai repede elaboratã. Nu am ce sã...

O altã chestiune gravã care... O atitudine privind faptul cã prezenþa avocatului poate sã fie, în anumite situaþii, determinatã de interesul personal. Aº vrea sã redau, de exemplu, intervenþia unui distins coleg la ultima ºedinþã a Biroului permanent al Senatului, în care a dorit, nici mai mult, nici mai puþin, ca Raportul CovasnaHarghita, concluzia lui, sã fie publicatã în Partea I a ”Monitorului OficialÒ. Sigur, a publica în Partea I a ”Monitorului OficialÒ însemna cã îi dãdea o anumitã putere ºi este clar cã o asemenea cerere este un abuz, un abuz în gândire, pentru cã mã îndoiesc cã respectivul senator, distins jurist, nu ºtia care sunt implicaþiile de a publica acest raport în actul respectiv.

În concluzie, regret cã aceastã dezbatere nu este mai temeinicã, regret cã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu a pus în balanþã argumentele pro ºi contra ale unui asemenea proiect de lege, regret cã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu a arãtat care este legislaþia în spaþiul Uniunii Europene, acolo unde ne cãznim sã intrãm de 12 ani de zile.

Vã rog, stimaþi colegi, ca atitudinea dumneavoastrã prin vot, sigur, doresc sã fie în favoarea acestui proiect de lege, dar, în acelaºi timp, doresc sã provoace un moment de meditaþie a dumneavoastrã ºi votul sã fie determinat ºi de faptul cã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a refuzat o dezbatere legat de acest proiect de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da, vã mulþumesc pentru intervenþie.

Totuºi, nu este corect din partea dumneavoastrã sã acuzaþi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, care a amânat ºi a discutat în prezenþa tuturor membrilor aceastã iniþiativã legislativã, care a expus, atât prin raport, cât ºi prin luãrile de cuvânt ale majoritãþii membrilor comisiei, argumente care, sigur, dumneavoastrã nu vã convin, dar vedeþi cã ultima solicitare pe care aþi fãcut-o vizeazã tocmai necesitatea prezenþei senatorilor juriºti în Senat, pentru cã, altfel, potrivit Constituþiei, aveaþi obligaþia ca dumneavoastrã sã prezentaþi acea practicã parlamentarã comparatã, pe care încercaþi sã o invocaþi astãzi, în calitatea pe care o aveþi, de iniþiator al proiectului de lege.

Aº dori, douã cuvinte...

Numai puþin, sã îl întreb pe reprezentantul Executivului...

Sã-i dau un rãspuns...

Imediat vã ofer cuvântul, cã aveþi dreptul!

Dacã reprezentantul Executivului doreºte sã spunã ceva, pentru cã a fost invocat de domnul senator Szab—?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, dacã nu ni se cerea în mod expres sã ne precizãm poziþia, am fi lãsat Senatul sã hotãrascã asupra soluþiei propuse de comisie sau de iniþiator. Pentru cã s-a cerut acest lucru, vreau sã vã învederez faptul cã noi nu putem, faþã de dispoziþiile imperative ale art. 149 din Constituþie, care nu permite restrângerea drepturilor decât în mod temporar ºi în situaþii bine precizate acolo, pe de o parte, iar pe de altã parte, având în vedere dispoziþiile, de asemenea imperative, ale art. 68 alin. (2), care spune cã ”incompatibilitãþile senatorilor ºi deputaþilor se stabilesc prin lege organicãÒ, noi, în momentul de faþã, în raport de acest proiect de lege, iniþiativã legislativã, ne situãm pe poziþia comisiei de specialitate a Senatului.

Dar aº vrea sã mai adaug un singur lucru: în aceastã materie, având în vedere cã este vorba de incompatibilitãþi la nivelul cel mai înalt, fiind vorba de demnitãþi, eu cred cã o normã de recomandare în Regulamentele celor douã Camere ar fi suficientã pentru a atrage atenþia parlamentarilor dacã pot sau nu pot sã opteze, în funcþie de interesul ºi de formaþiunea politicã pe care o reprezintã, sã se angajeze într-un proces sau nu.

Deci, din punctul meu de vedere, aceastã soluþie mi se pare cea mai potrivitã, urmând ca dumneavoastrã sã reflectaþi asupra ei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sau în nume propriu doreaþi...

În numele comisiei...

Vã rog!

În numele comisiei, pentru cã referirile s-au adresat comisiei, la acestea înþeleg sã rãspund. Altfel nu am ce sã-i rãspund colegului.

Propunerea legislativã a purtat 6 sau 7 termene. Am amânat de fiecare datã, iar membrii Biroului permanent prezenþi aici probabil cã îºi amintesc cã de fiecare datã am venit cu cereri de acceptare a amânãrii ºi un nou termen. Pentru ultimul termen am fãcut adresã, invitaþie

scrisã domnului coleg, aºa cã nu ne imputaþi nouã ce n-aþi fãcut dumneavoastrã în interesul dumneavoastrã.

Ne-am comportat mai mult decât colegial. Doreaþi sã vã facem ºi lucrarea, sã v-o finalizãm noi, sã v-o discutãm noi ºi sã v-o admitem tot noi. Pãi, aºa se legifereazã, domnule coleg?!

Sunteþi de câtva timp în Senat. Am crezut cã mãcar atâta lucru aþi priceput în aceastã privinþã.

Pe de altã parte, din luarea dumneavoastrã de cuvânt, în final, am priceput cã aveþi mai multe probleme, chiar cu sistemul de drept român: de ce avocat la cartea funciarã, de ce avocat nu ºtiu unde... de ce aºa judecãtorul... Rezolvaþi-vã problemele acelea, nu ni le daþi nouã prin subconºtient, printr-o propunere legislativã, ºi sã veniþi apoi cu imputãri la adresa Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu ne-am comportat ca avocaþi. Eu nu mai profesez din 1991. Nici un proces. N-am mai profesat din multiple motive. Sunt puþini colegi, avocaþi de profesie, care încã profeseazã, cei mai tineri sau cei care încã au mai multã pasiune ºi pentru profesie. Este opþiunea dumnealor ºi nu pot fi privaþi de aceastã opþiune, pentru cã nicãieri în lume, de principiu, nu existã incompatibilitate între avocat-deputat, pe de o parte, deputat sau senator, pe de altã parte. Cã veniþi dumneavoastrã cu asemenea pretenþii de inovaþii este problema dumneavoastrã, dar nu este ºi problema Constituþiei României. ªi nu ne imputaþi nouã cã nu facem ceea ce doriþi dumneavoastrã ºi nu putem face, potrivit Constituþiei României.

Mie îmi pare rãu cã am ajuns la aceastã situaþie, pentru cã tot timpul am avut o atitudine cât se poate de colegialã, cât se poate de înþelegãtoare faþã de toþi colegii care au venit cu propuneri legislative ºi ele au cãzut în competenþa de soluþionare a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. N-a avut nici unul mai puþin de 6, 7, 8 termene, ºi rugãminþi, telefoane sã vã invitãm. Dar nu este ºi obligaþia dumneavoastrã, domnilor colegi, autori de propuneri legislative, sã vã interesaþi de soarta propunerilor dumneavoastrã?

Vã rog sã concluzionaþi!

Îmi pare rãu pentru aceastã intervenþie, n-am dorit sã spun lucrurile astea, dar am fost silit, pentru cã prea violent, agresiv s-a adresat la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

La vot!

Da, mulþumesc!

## **Din salã:**

La vot!

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Procedurã dupã... Numai puþin, sã îl ascultãm. Înainte de a-i oferi cuvântul, îi aduc aminte cã dupã ce au fost sistate...

... în materie de procedurã, stimaþi colegi, conform regulamentului ºi actual, ºi trecut...

Am votat pentru suspendarea dezbaterilor!

Sigur cã da, dar repet. În materie de procedurã, dacã vreþi sã mã ascultaþi, ºi fiþi convinºi cã ceea ce vã spun nu este o poveste, orice senator are dreptul sã intervinã în orice fazã a dezbaterii procesului legislativ.

Revenim. Sigur cã voi oferi cuvântul domnului senator Szab—, dar doresc sã vã reamintesc ºi dumneavoastrã cã s-ar putea sã ne cearã sã supunem la vot ceva, cã dezbaterile generale asupra proiectului de lege au fost încheiate ºi cã urmeazã sã supunem la vot, pe de o parte, raportul comisiei, iar, pe de altã parte, propunerea legislativã iniþiatã de colegul nostru, Iuliu Pãcurariu.

Aveþi cuvântul, domnule senator Szab—.

Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc foarte mult pentru aceastã argumentaþie. Eu aº vrea sã vin cu o chestiune numai...

Nu vã supãraþi...

...exclusiv pe procedurã, care sunt sigur cã va detensiona puþin atmosfera, care a cãpãtat anumite tente.

Întrebarea mea referitoare la punctul de vedere al Guvernului a vrut sã afle dacã...

Nu vã supãraþi, vã rog sã nu intraþi pe fond.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

...punctul de vedere al Guvernului a fost cerut ºi a fost primit, conform procedurilor noastre, înainte de dezbaterea pe fond în comisie sau Guvernul ºi-a adaptat ad-hoc opinia la opinia comisiei, ceea ce este cu totul în afara practicilor noastre, trebuie sã recunoaºtem.

Deci a existat sau nu a existat punctul de vedere scris al Guvernului, înainte ca raportul sã fie elaborat?

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dumneavoastrã, ca un parlamentar vechi ºi, sigur, extrem de cunoscãtor...

N-am practicat avocatura, dar aceastã întrebare se punea în orice proces.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De acord cu dumneavoastrã cã se putea pune în proces, dar nu se poate pune în orice iniþiativã parlamentarã, pentru cã dumneavoastrã, fiind un parlamentar vechi, cu multã experienþã ºi extrem de inteligent, aºa cum aþi dovedit astãzi, cunoaºteþi foarte bine cã, la o astfel de iniþiativã legislativã, punctul de vedere al Guvernului nu este necesar.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Nu era nevoie sã fie cerut de domnul Pãcurariu în momentul în care a formulat iniþiativa legislativã, nu era nevoie sã fie cerut pânã la un anumit termen de cãtre Senat sau de cãtre comisia sesizatã în fond. Prezenþa reprezentantului Guvernului în aceste faze, comisie-plen, poate expune punctul de vedere al Executivului.

Stimaþi colegi,

Cunoaºteþi cã raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este negativ, în sensul respingerii propunerii legislative.

Sunt obligat sã

11 abþineri, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.

Pentru ca cineva sã nu creadã cã am influenþat prin prezenþa mea pe acest scaun, avocat fiind, fac precizarea cã m-am abþinut de la vot.

Mulþumesc.

Aprobându-se raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, propunerea legislativã este respinsã.

Rog sã se elibereze liste pentru grupurile parlamentare.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã treceþi pe la casete pentru a vã ridica ordinea de zi ºi programul pentru sãptãmâna viitoare. Declar închisã ºedinþa Senatului.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/27.IV.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei