Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 februarie 2003
other · adoptat
Ovidiu Cameliu Petrescu
Prezentarea pe scurt a interpelãrilor ce urmeazã a fi adresate mem- brilor Guvernului 27Ð28
Discurs
În primul rând, aº porni de la ideea cã ºi în cazul în care lucrul ãsta nemulþumeºte colegul nostru din opoziþie, într-o democraþie majoritatea are un cuvânt de spus, ºi foarte important. Ea îºi asumã responsabilitatea pentru ceea ce decide. Dacã acest lucru, dupã aceea, este judecat negativ de populaþie, în 2004 o sã avem o altã majoritate parlamentarã.
A doua chestiune pe care vreau s-o ridic aici, în faþa dumneavoastrã, este problema cã rapoartele comisiilor au un alt regim faþã de rapoartele comisiilor de mediere. Prevederea la care s-a referit domnul Boc se aflã într-un alt capitol, se aflã în capitolul care se referã la comisiile parlamentare. Deci nu este exact acelaºi lucru.
Mai mult decât atât, aº învedera faptul cã, în momentul în care o lege este dezbãtutã în plenul Camerei, evident cã membrii Camerei ajung sã cunoascã foarte bine, în detaliu, prevederile ei ºi sã se exprime prin vot, adoptând pe articole ºi apoi adoptând legea în ansamblu. Deci toþi colegii noºtri sunt în mãsurã sã cunoascã prevederile unei legi care a trecut prin Camerã.
Raportul de mediere vine doar sã ne spunã cã, la anumite poziþii, de multe ori foarte puþine, Senatul a avut o altã opinie ºi, eventual, comisia de mediere a adoptat varianta Senatului sau un text comun.
În multe situaþii însã, la multe rapoarte de mediere, dacã priviþi, sunt poziþiile Camerei. ªi atunci de unde este nevoie de 8 zile sau mai multe zile de studiu pe un raport de mediere, când în marea majoritate a cazurilor, la rapoartele comisiilor de mediere sunt poziþiile noastre pe care deja le-am votat, deja le-am adoptat.
Deci aceastã necesitate în primul rând cã nu rezultã din prevederile regulamentului. În al doilea rând, nu este nici o necesitate obiectivã în cele mai multe situaþii.
În afarã de aceasta, nu trebuie uitat cã, pentru actele normative care sunt adoptate în procedurã de urgenþã,
noi avem cu totul alte termene. ªi ar fi absurd dacã am aplica aceastã exigenþã a domnului Boc, care o ia dintr-un capitol ºi vrea s-o extindã asupra tuturor rapoartelor care se discutã aici ºi rapoarte în fond ale comisiilor ºi rapoartele comisiilor de mediere. Atunci care mai este raþiunea unei proceduri de urgenþã în cazul în care un raport de mediere la o ordonanþã de urgenþã îl dezbatem peste 8 zile, iar când a fost vorba de adoptarea raportului în fond al comisiei, le-am dat mult mai puþin timp. Am intra într-o contradicþie logicã ºi întotdeauna prevederile trebuie interpretate sistematic ºi raþional. Nu putem sã detaºãm un anumit alineat dintr-o prevedere a regulamentului ºi sã încercãm ca, pe baza acestei prelevãri de amendament, sã solicitãm anumite lucruri care nu rezultã logic din conþinutul reglementãrii.
Evident cã eu am pledat întotdeauna pentru acte normative extrem de clare ºi extrem de detaliate. ªi sunt de acord cã, de-a lungul anilor, regulamentul nostru a fost modificat secvenþial, ba la un articol, ba la altul, ºi pot sã aparã anumite contradicþii logice în cuprinsul regulamentului ºi pot da naºtere ºi unor interpretãri într-adevãr mai ciudate. Este misiunea Comisiei de regulament ca sã facã o revizuire a regulamentului nostru ºi sã vadã ce prevederi au suscitat interpretãri care nu sunt logice, nu sunt raþionale ºi sã propunã modificarea regulamentului. Însã, în cazul acesta, când majoritatea liderilor de grup au votat într-un anumit fel, chiar ºi partidele din opoziþie, atunci faptul cã doar douã grupuri au avut o altã viziune nu ne îndreptãþeºte pe noi sã modificãm aceastã opþiune ºi nici nu avem cum s-o modificãm. Dar, bineînþeles, dumneavoastrã v-aþi spus punctul de vedere, puteþi sã continuaþi în sensul acesta, dar asta nu înseamnã cã restul grupurilor parlamentare trebuie neapãrat sã-ºi modifice opinia. ªi dumneavoastrã, care sunteþi jurist, ºtiþi foarte bine cã în foarte multe tratate de drept o sã gãsim 7, 10 interpretãri diferite la aceeaºi prevedere ºi interpretãri fãcute chiar de profesori universitari, oameni cu foarte multe cãrþi scrise. Dar asta nu înseamnã cã trebuie sã avem un consens, nu? Aºa cum în doctrina juridicã existã o diversitate foarte mare de interpretãri ºi de multe ori nu se ajunge la un consens, aºa nici în interpretarea regulamentului nostru, aºa, mai micuþ ºi poate uneori cu mici incoerenþe, n-o sã ajungem niciodatã la o interpretare unanimã.