Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 278. Sunt

absenþi 66, din care 19 participã la alte acþiuni parlamentare.

V-aº ruga ca, înainte de a intra în dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, sã-mi permiteþi, tot regulamentar, sã vã prezint iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, care urmeazã sã fie transmise pentru avizare comisiilor permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 25 din Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia de industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã ”Administraþia Fluvialã a Dunãrii de JosÒ Galaþi pentru finanþarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de agenþie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanþarea Proiectului de eficienþã energeticã, semnat la Bucureºti la 18 octombrie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/2002 pentru completarea Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru politicã externã; pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 29 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaþi, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitãþile Europene privind asocierea României la cel de-al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi activitãþi demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare ºi Inovare (2002Ñ2006) ºi la cel de-al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene pentru energia atomicã (Euratom) pentru activitãþi de cercetare ºi instruire cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare (2002Ñ2006), semnat la Bruxelles la 20 octombrie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 februarie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 19 din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor în România ºi a art. 39 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/27.II.2003

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Termenul de depunere a raportului: 14 martie 2003. 9. Proiectul de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 aprilie 2003. 10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunii Drobeta-Turnu SeverinÐLugoj a drumului naþional DN 6 (faza a 2-a a proiectului CraiovaÐLugoj), RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 13 decembrie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru reabilitarea liniei de cale feratã de la graniþa ungarã pânã la Simeria ºi studiile adiacente, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 20 decembrie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru întãrirea capacitãþii Agenþiilor de Implementare a mãsurilor ISPA privind implementarea mãsurilor ISPA-Etapa I pentru remedierea deficienþelor în RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 17 iunie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 22 februarie 2002 ºi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru secþiunea Drobeta-Turnu SeverinÐLugoj a drumului naþional DN 6 ºi studiile aferente (faza a 2-a a proiectului CraiovaÐLugoj)Ò, România, semnat la Bucureºti la 1 iunie 2001 ºi la Bruxelles la 7 martie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia de industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti Ñ Giurgiu, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii BucureºtiÑCernavodã, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia de industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 16. Proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz Ñ Comisia pentru politicã externã.

Termenul de depunere a raportului: 17 martie 2003. 17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003. 18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Sistem integrat de management al deºeurilor în oraºul Râmnicu Vâlcea, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 februarie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 7 martie 2003.

Mai am o singurã notã ºi pe urmã vã dau cuvântul pentru procedurã, pentru a vã anunþa, în baza art. 74 alin. (2) ºi alin. (3) din Legea nr. 47/1992, cã la secretarul general al Camerei Deputaþilor sunt depuse douã legi în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã:

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2002 pentru asigurarea condiþiilor de finanþare a organizãrii ºi desfãºurãrii activitãþilor legate de procesul de privatizare derulate prin Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Aveþi cuvântul!

Am înþeles cã aþi cerut intervenþie de procedurã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Invoc art. 85 din regulament, ultimul alineat: ”În prima ºedinþã a Camerei, dupã votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul sã prezinte Camerei poziþia grupului faþã de ordinea de zi ºi programul de lucruÒ. ªi mã duc la art. 107 care spune, în ultimul alineat: ”Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaþiei României cu cea a Uniunii Europene ºi a Consiliului Europei ºi ordonanþele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituþie se supun de drept aprobãrii Camerei Deputaþilor, în procedurã de urgenþãÒ.

Or, noi am depus douã proiecte legislative. Este vorba de Codul de conduitã a funcþionarilor publici nr. 69/2003, respectiv Statutul funcþionarilor publici nr. 94/2003. Ambele fac parte din categoria legilor de armonizare cu acquis-ul comunitar, dintr-un motiv foarte simplu: Codul de conduitã a funcþionarilor publici are la bazã Recomandarea nr. 10 din 2000 a Consiliului Europei; de asemenea, are la bazã ”The Code of Good Behaviour in AdministrationÒ, care este a Comisiei Europene din Uniunea Europeanã. În expunerea de motive la ambele legi sunt aceste chestiuni descrise.

De asemenea, doresc sã vã aduc aminte cã de un an ºi jumãtate un proiect legislativ denumit Codul de conduitã a aleºilor locali se gãseºte în imposibilitatea de a fi discutat în comisiile stabilite de cãtre dumneavoastrã, prin faptul cã niciodatã nu se reunesc cele douã comisii Ñ cea de administraþie publicã ºi cea juridicã Ñ, având deja termenul de raport depãºit.

Prin urmare, solicitãm sã se supunã votului ca cele douã proiecte de lege sã fie trecute în regim de urgenþã. Vã mulþumesc.

## Stimate coleg,

Textul pe care l-aþi invocat dumneavoastrã este corect, doar cã, în baza lui, dumneavoastrã ne puteþi prezenta punctul dumneavoastrã cu privire la ordinea de zi, dar nu putem, la propunerea dumneavoastrã, sã supunem o altã ordine de zi plenului, pentru cã nu plenul este cel care stabileºte programul ºi ordinea de zi.

ªi încã ceva, daþi-mi voie sã vã corectez puþin cu privire la al doilea articol pe care l-aþi invocat ºi care se referã la procedura de urgenþã de drept. Ea priveºte proiectele de lege ºi ordonanþele Guvernului, nu propunerile legislative.

Vã mulþumesc.

Credeam cã ºi iniþiativele noastre legislative tot în categoria proiectelor de lege intrã, pentru cã, în fond, este dreptul nostru ºi expertiza noastrã de a gãsi soluþii pentru armonizarea cu acquis-ul comunitar. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc pentru exprimarea punctului dumneavoastrã de vedere.

Aveþi cuvântul, domnule Boc!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În temeiul aceluiaºi art. 85, Grupul parlamentar al Partidului Democrat doreºte sã-ºi exprime punctul de vedere cu privire la ordinea de zi aprobatã de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat porneºte de la premisa cã acest Parlament, Camera Deputaþilor, reprezintã un for de dezbatere, ºi nu reprezintã doar un simplu decor în care sã se prezinte majoritatea parlamentarã care sã sfideze orice normã ºi orice regulã constituþionalã ºi regulamentarã.

Din aceastã perspectivã, pe ordinea de zi a Camerei Deputaþilor figureazã, în contradicþie flagrantã cu textul regulamentului, zece proiecte de lege. De la pct. 2 pânã la pct. 12 acele proiecte au fost introduse pe ordinea de zi, cu încãlcarea prevederilor regulamentare. ªi când mã refer la prevederile regulamentare, am în special în vedere art. 67 alineatul ultim, care menþioneazã faptul cã raportul, adicã raportul comisiei sau al comisiei de mediere, orice comisie, va fi imprimat ºi difuzat deputaþilor cu cel puþin 8 zile înainte de data stabilitã pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative din plenul Camerei.

În fapt, dupã cum dumneavoastrã puteþi observa, în ordinea de zi sunt foarte multe rapoarte ºi proiecte de lege care au fost dezbãtute în comisie în data de 13 februarie, adicã joia trecutã. Noi am luat cunoºtinþã despre aceste rapoarte, de rezultatul dezbaterii din comisii astãzi, luni, 17 februarie. Se pune întrebarea: când ºi cum a fost respectat termenul din regulament, termenul prevãzut de regulament, care dã posibilitate deputaþilor sã citeascã un raport, sã se informeze, sã analizeze ºi sã vinã aici, în plenul Camerei Deputaþilor, ºi sã dea un vot în cunoºtinþã de cauzã. Joi, dupã ce am plecat acasã, s-a redactat raportul. Astãzi a fost gãsit în cãsuþele deputaþilor, astãzi dupã-masã suntem chemaþi sã ne pronunþãm prin vot. Pãi, ce suntem?! Marea Adunare Naþionalã sau suntem totuºi Parlamentul României?! Dacã doriþi sã faceþi din Camera Deputaþilor Marea Adunare Naþionalã, s-o faceþi, dar sã ºtim ºi noi! Pentru cã nu am venit în plenul Camerei Deputaþilor pentru a fi doar un singur for de ratificare a voinþei majoritãþii parlamentare. Dacã se doreºte dezbatere parlamentarã riguroasã, în primul rând trebuie sã respectãm regulamentul, care constituie carta fundamentalã dupã care trebuie sã ne coordonãm. Iatã motivele pentru care noi am solicitat în plenul Comitetului ordinii de zi ca aceste puncte pentru care termenul de raport nu este îndeplinit sã nu figureze pe ordinea de zi.

Domnul vicepreºedinte Petrescu.

Aº vrea totuºi sã repar o micã inexactitate, domnule coleg. Rapoartele v-au fost trimise încã de sãptãmâna trecutã ºi oricine poate confirma asta. Ceea ce aþi primit astãzi este, într-adevãr, ordinea de zi.

Poftiþi, domnule vicepreºedinte!

În primul rând, aº porni de la ideea cã ºi în cazul în care lucrul ãsta nemulþumeºte colegul nostru din opoziþie, într-o democraþie majoritatea are un cuvânt de spus, ºi foarte important. Ea îºi asumã responsabilitatea pentru ceea ce decide. Dacã acest lucru, dupã aceea, este judecat negativ de populaþie, în 2004 o sã avem o altã majoritate parlamentarã.

A doua chestiune pe care vreau s-o ridic aici, în faþa dumneavoastrã, este problema cã rapoartele comisiilor au un alt regim faþã de rapoartele comisiilor de mediere. Prevederea la care s-a referit domnul Boc se aflã într-un alt capitol, se aflã în capitolul care se referã la comisiile parlamentare. Deci nu este exact acelaºi lucru.

Mai mult decât atât, aº învedera faptul cã, în momentul în care o lege este dezbãtutã în plenul Camerei, evident cã membrii Camerei ajung sã cunoascã foarte bine, în detaliu, prevederile ei ºi sã se exprime prin vot, adoptând pe articole ºi apoi adoptând legea în ansamblu. Deci toþi colegii noºtri sunt în mãsurã sã cunoascã prevederile unei legi care a trecut prin Camerã.

Raportul de mediere vine doar sã ne spunã cã, la anumite poziþii, de multe ori foarte puþine, Senatul a avut o altã opinie ºi, eventual, comisia de mediere a adoptat varianta Senatului sau un text comun.

În multe situaþii însã, la multe rapoarte de mediere, dacã priviþi, sunt poziþiile Camerei. ªi atunci de unde este nevoie de 8 zile sau mai multe zile de studiu pe un raport de mediere, când în marea majoritate a cazurilor, la rapoartele comisiilor de mediere sunt poziþiile noastre pe care deja le-am votat, deja le-am adoptat.

Deci aceastã necesitate în primul rând cã nu rezultã din prevederile regulamentului. În al doilea rând, nu este nici o necesitate obiectivã în cele mai multe situaþii.

În afarã de aceasta, nu trebuie uitat cã, pentru actele normative care sunt adoptate în procedurã de urgenþã,

noi avem cu totul alte termene. ªi ar fi absurd dacã am aplica aceastã exigenþã a domnului Boc, care o ia dintr-un capitol ºi vrea s-o extindã asupra tuturor rapoartelor care se discutã aici ºi rapoarte în fond ale comisiilor ºi rapoartele comisiilor de mediere. Atunci care mai este raþiunea unei proceduri de urgenþã în cazul în care un raport de mediere la o ordonanþã de urgenþã îl dezbatem peste 8 zile, iar când a fost vorba de adoptarea raportului în fond al comisiei, le-am dat mult mai puþin timp. Am intra într-o contradicþie logicã ºi întotdeauna prevederile trebuie interpretate sistematic ºi raþional. Nu putem sã detaºãm un anumit alineat dintr-o prevedere a regulamentului ºi sã încercãm ca, pe baza acestei prelevãri de amendament, sã solicitãm anumite lucruri care nu rezultã logic din conþinutul reglementãrii.

Vã mulþumesc.

Domnul Boc, drept la replicã sau vã mai exprimaþi încã o poziþie? Potrivit art. 48, poziþia se exprimã o datã...

La fel ºi dreptul la replicã, se exprimã tot o datã, domnule preºedinteÉ ªi dreptul la replicã, tot o datã!

Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Am toatã aprecierea pentru domnul deputat Petrescu, un fin ºi reputat jurist. Dar, totuºi, nu putem fi de acord cu afirmaþia Domniei sale cã o majoritate, fragilã sau cum ar fi ea, poate face orice doreºte într-un for parlamentar. Majoritatea trebuie ºi ea sã se ghideze dupã regulile acceptate. Numai dictaturile se conduc dupã regula bunului-plac ºi a deciziei ”Cine nu este cu noi este împotriva noastrã ºi mai mult nu ne intereseazãÒ.

Democraþiile se conduc dupã reguli ºi proceduri, iar procedurile sunt prevãzute în Constituþie ºi în regulamente. A ne invita sã trecem pe roºu înseamnã într-o democraþie încãlcarea unei reguli. Într-o dictaturã se poate acoperi acest lucru. ªi de aceea afirmaþia domnului deputat Petrescu, potrivit cãreia spunea cã, în cazul rapoartelor de mediere, nu se aplicã termenul general prevãzut la art. 67 alineatul ultim, de 8 zile, pentru cã ar fi o categorie aparte de rapoarte de mediere ºi, dacã nu se regãseºte expres în textul regulamentului acest lucru, acolo nu se aplicã. Deci puteam sã adoptãm rapoartele de mediere în comisie ieri ºi astãzi sã le discutãm fãrã nici un fel de problemã.

Ei, domnule deputat Petrescu, am o surprizã pentru dumneavoastrã ºi, cu dedicaþie, o sã vã citesc art. 126 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, care spune în felul urmãtor: ”În cazul în care Camera Deputaþilor adoptã un proiect de lege sau o propunere legislativã într-o redactare diferitã de cea aprobatã de Senat, preºedintele Camerei, de acord cu preºedintele Senatului, va iniþia procedura de mediereÒ Ñ exact ceea ce avem noi de fãcut în plenul Camerei, pe rapoartele de mediere.

”Procedura de mediere va fi iniþiatã ºi în situaþia în care Senatul adoptã un proiect de lege sau o propunere legislativã într-o altã redactare sau cu unele texte diferite faþã de proiectul votat de Camera DeputaþilorÒ.

ªi atenþie, domnule deputat! Aceastã activitate, adicã a comisiei de mediere, se va desfãºura prin intermediul unei comisii paritare, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 59Ð69. Ne ducem la art. 67 care, dupã ºtiinþa mea, este sub art. 69, ºi art. 67 spune cã acel raport va fi imprimat ºi difuzat deputaþilor cu cel puþin 8 zile înainte.

Vã mulþumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Sassu.

Oricum, vreau sã vã asigur cã, în spiritul acelor regulamente am lucrat ºi noi ºi v-aº reaminti, stimate coleg, ceea ce dumneavoastrã aþi spus aici cu foarte mare acuitate ºi dreptate, dar uitaþi: Parlamentul este ales ºi are scopul principal sã dezbatã legi. Noi trebuie sã afectãm timpul substanþial dezbaterilor parlamentare pe fond, nu tuturor excepþiilor de procedurã pe care le ridicaþi cu o ºtiinþã ºi o consecvenþã care ar putea fi afectatã altor scopuri.

Vã mulþumesc.

Domnul Sassu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº fi de acord cu tot ce a spus colegul meu mai devreme, cu o singurã obiecþiune, ºi anume: intervenþia nu are obiect.

Discutãm acum ordinea de zi. Nu discutãm nici un proiect de pe ordinea de zi. Deci suntem în situaþia art. 81, care spune foarte clar: proiectele de lege ºi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 7 zile de la primirea de cãtre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. Cel mult 7 zile! Suntem în acest interval.

Intervenþia domnului Boc nu are sens. Nu poate sã spunã nimic despre ordinea de zi. Ea este fãcutã conform acestui articol.

Dânsul se referã la dezbateri. Este cu totul o altã problemã ºi o vom discuta la momentul dezbaterii.

În acest moment, intervenþia dânsului nu are obiect. Ea nu poate fi scoasã de pe ordinea de zi, pentru cã este intervalul de 7 zile ºi, în conformitate cu regulamentul, ea trebuia pusã acolo.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã prezint o ultimã notã înainte de a începe dezbaterea actelor normative înscrise: constituirea a douã comisii de mediere.

Prima se referã la medierea cu privire la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Sânnicolau Român, judeþul Bihor.

Pentru aceastã comisie sunt propuºi urmãtorii colegi: Bucur Mircea, Lazãr Maria, Popescu Kanty Cãtãlin, Pleºa Eugen, ªnaider Paul, Kovacs Csaba, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

A doua comisie de mediere priveºte proiectul de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului ºi a unitãþilor administrativ teritoriale destinate sediilor partidelor politice. Sunt propuºi colegii noºtri: Bara Radu Liviu, Popescu Kanty Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, Dinu Gheorghe, ªnaider Paul, Dan Nicolae, Dobre Victor Paul.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astãzi este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare.

Vã rog sã urmãriþi cu atenþie raportul de mediere.

La primul punct, comisia a votat textul Camerei Deputaþilor; în consecinþã nu se fac dezbateri ºi vot potrivit regulamentului nostru.

La pct. 2, de asemenea, la pct. 3, un text comun, pentru alin. 1 de la art. 20.

Domnule SzŽkely, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

La pct. 3 doresc sã susþin varianta Camerei Deputaþilor. Motivul este art. 114 din Constituþie care spune cã Guvernul poate, prin delegare legislativã, sã emitã ordonanþe în domeniul care nu face obiectul legilor organice. Acest act normativ pe care îl discutãm este o asemenea ordonanþã, deci ordonanþa nu poate cuprinde reglementãri care fac obiectul legilor organice. Or, introducerea de sancþiuni penale în textul legii face ca acest act normativ sã reglementeze un domeniu care nu ar putea sã fie reglementat decât de cãtre legi organice. Prin faptul cã Parlamentul adoptã o ordonanþã nu schimbã caracterul actului normativ, ea va rãmâne ordonanþã în continuare.

În acest sens existã ºi o decizie a Curþii Constituþionale ºi cred cã acestea au fost motivele care au stat la baza deciziei Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi atunci când a eliminat din textul ordonanþei acest articol care a fost introdus la Senat, deci Guvernul a respectat prevederea constituþionalã ºi nu a reglementat un domeniu care ar putea sã fie reglementat doar de lege organicã, însã Senatul a introdus aceastã modificare, iar comisia de mediere, în mod destul de ciudat, a acceptat poziþia Senatului ºi, pânã la urmã, a adoptat un text comun care, practic, este aproape identic cu textul Senatului, nesocotind faptul cã Constituþia interzice acest lucru.

Acesta este motivul pentru care eu cred cã atunci când în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor am decis eliminarea din textul ordonanþei a acestui articol, am procedat corect ºi regulamentar ºi cred cã ar trebui sã fim consecvenþi ºi sã menþinem aceastã decizie ºi acum, când adoptãm raportul comisiei de mediere.

Vã mulþumesc.

Numai o clipã, domnule deputat, cã am senzaþia cã sunteþi într-o micã eroare. Textul Camerei Deputaþilor pe care îl solicitaþi dumneavoastrã, de asemenea, sancþioneazã cuÉ coloana 2 ºi, a doua eroare în care cred cã sunteþi este cã noi nu suntem în prezenþa unei amenzi penale aici. Nici fapta care este sancþionatã prin asta nu este o faptã penalã.

La art. 20 alin. 1É

Aveþi dreptate, mã scuzaþi, am confundat poziþia 3 cu poziþia 4, nu o sã mai revin atunci la poziþia 4, argumentarea o sã o menþin atunci, m-am grãbit puþin. DaÉ

Domnul Boc, tot la textul comun? Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu cred cã suntem în faþa unei nuanþe constituþionale extrem de importante, dar într-o interpretare viguroasã pe care o vãd eu cred cã textul este corect. Dacã domnul deputat nu ar fi fãcut precizarea cã modificarea a fost introdusã de una din Camerele Parlamentului, Domnia sa ar fi avut dreptate. Într-adevãr, Guvernul nu putea sã introducã într-o ordonanþã simplã acte, domenii ce þin de legea organicã. Nu putea. Dar în momentul în care ordonanþa a venit la Parlament, prin actul de aprobare ea se transformã în lege. Iar Parlamentul nu poate fi oprit ca prin legea de aprobare a ordonanþei sã nu aducã modificãri, îmbunãtãþiri care þin de lege organicã sau de lege ordinarã. Constituþia interzice expres doar Guvernului ca prin ordonanþe simple sã nu reglementeze în domeniul legii organice, dar nu interzice Parlamentului ca atunci când ia în dezbatere proiectul de Lege de aprobare a ordonanþei sã nu-l îmbunãtãþeascã ºi sã nu includã în conþinutul lui prevederi care þin de legea organicã. O singurã obligaþie pentru Parlament care rãmâne este aceea ca proiectul de lege sã fie aprobat în condiþiile legii organice, cu majoritatea prevãzutã de legea organicã. Deci, dacã acea modificare cu privire la regimul sancþiunilor, a regimului infracþiunilor, care este de competenþa legilor organice, nu ar fi fost introdusã de cãtre Parlament, observaþia era corectã. Dar, dacã Parlamentul a fãcut aceastã observaþie la Senat sau la Camera Deputaþilor acest lucru, într-o interpretare constituþionalã, zic, eu cred cã poate fi permis pentru cã nimeni ºi nimic nu poate opri Parlamentul ca, cu ocazia unei legi de aprobare a unei ordonanþe, sã nu-ºi spunã punctul de vedere ºi sã meargã mai departe. Parlamentul este, potrivit Constituþiei, unica autoritate legiuitoare a þãrii. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule coleg, pentru precizarea fãcutã. Ea nu vine decât sã ne aminteascã de o practicã în aceastã privinþã ºi reamintesc colegului nostru ºi domnului deputat Boc cã la pct. 6 din raportul de mediere se stabileºte de cãtre comisia de mediere caracterul legii ºi legea este consideratã lege organicã. Bun.

Pentru cã au fost obiecþii la textul comun cu privire la art. 20 alin. 1,

Sper cã de data aceasta nu am greºit, este vorba despre art. III din ordonanþã, în care se spune cã exerciþiul acþiunilor sau, dupã caz, efectuarea procedurilor prevãzute de Legea nr. 64 din 1995 se suspendã la cererea instituþiei publice implicate faþã de societãþile comerciale la care statul sau autoritatea administraþiei publice locale deþine cel puþin 50% sau majoritatea din capitalul social.

Camera Deputaþilor a modificat acest text în sensul cã exerciþiul acestor acþiuni se poate suspenda de cãtre judecãtorul sindic ºi nu este obligatorie aceastã mãsurã la cererea instituþiei publice. Credem cã Camera Deputaþilor a respectat întocmai principiul separaþiei puterilor în stat, o autoritate administrativã nu poate ca sã ia decizii obligatorii pentru o instanþã judecãtoreascã. Din moment ce un proces judiciar a fost pornit nu mai poate sã fie oprit decât de cãtre o instanþã superioarã sau de cãtre instanþa de judecatã însãºi. Cu atât mai stranie este situaþia când, practic, datornicul primeºte aceastã competenþã ca sã opreascã o procedurã judiciarã care are ca scop recuperarea datoriei pe care o au creditorii faþã de el. De aceea, consider cã soluþia gãsitã în Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor este corectã ºi vã rog sã votaþi varianta Camerei Deputaþilor.

Tot instanþa o decide, stimate coleg. Doar cã într-un loc poate decide, în alt locÉ nu decide societatea, societatea cere suspendarea.

Deci autoritatea administraþiei publice, autoritatea instituþiei sau instituþia publicã implicatã cere, dar instanþa este obligatã sã facã, deci practic decizia este luatã de cãtre instituþia publicã implicatã, ºi nu de cãtre instanþã. Soluþia noastrã este mai bunã pentru cã lasã acest drept instanþei de judecatã, sã opreascã sau sã nu opreascã o procedurã judiciarã începutã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva din componenþa comisiei de mediere sã ia cuvântul la aceastã obiecþie? Nu. Eu o sã

- Voturi împotrivã? 14 voturi împotrivã.

- Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 91 voturi pentru, 14 împotrivã ºi nici o abþinere s-a adoptat la pct. 5 textul comun.

Tot la pct. 5 din raportul de mediere, pentru alin. 4 al

art. III, îl gãsiþi la pagina 8. Comisia ne propune textul

Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici una.

Cu un vot împotrivã, majoritatea pentru, s-a adoptat

textul Senatului.

Ultimul punct al raportului de mediere, cel de la pct. 6, comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am parcurs, stimaþi colegi, acest raport, îl vom supune votului final mâine.

Urmãtorul raport, cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

La pct. 1 avem textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La pct. 2, textul Senatului, are o obiecþiune domnul deputat R‡duly sau vrea sã-l susþinã poate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã aº susþine, aº susþine prin vot.

Dacã urmãriþi, domnule preºedinte, stimaþi colegi, cele douã texte, respectiv textul adoptat de Camera Deputaþilor ºi textul adoptat de Senat, observaþi cã noi, în Camera Deputaþilor, am aprobat ordonanþa fãrã nici o modificare.

Spiritul ordonanþei a fost de a introduce un nou sistem de impozitare pentru microîntreprinderi, un sistem de impozitare care sã fie obligatoriu pentru toate entitãþile economice care cãdeau sub acele condiþii precizate expres în ordonanþã. În Senat, care a fost a doua Camerã în dezbaterea acestui proiect de lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 24/2001, s-a schimbat întreaga filozofie a acestei ordonanþe, ºi anume în loc sã se pãstreze acest sistem obligatoriu de impozitare, s-a creat posibilitatea opþiunii, din partea microîntreprinderii, între un sistem forfetar, pe baza cifrei de afaceri, respectiv între sistemul care existã pentru toate celelalte firme din România. Eu cred cã filozofia Guvernului, filozofia iniþialã în momentul în care a editat Ordonanþa nr. 24/2001, ºi filozofia Camerei Deputaþilor a fost cea care a fost corectã. Noi ne-am gândit sã lãsãm microîntreprinderile sã-ºi desfãºoare activitatea economicã în mod firesc, sã nu-i mai forþãm sã facã diferite scamatorii contabile, pentru a gãsi cheltuieli deductibile în scopul de a avea o contabilitate foarte complicatã ºi de a minimiza profitul. Noi ne-am gândit sã-i lãsãm sã aibã o activitate economicã decentã, transparentã, sã plãteascã acea cotã-parte din cifra de afaceri ca impozit ºi sã nu-i mai forþãm sã contabilizeze diferite bonuri de benzinã, alte facturi ºi aºa mai departe, pe cheltuieli.

Drept urmare, domnule preºedinte, eu la acest punct aº susþine, în continuare, varianta Camerei Deputaþilor ºi pentru faptul ca acest sistem fiscal românesc sã rãmânã unul predictibil ºi sã eliminãm aceastã noutate fiscalã pe care ar fi introdus-o dacã am fi adoptat varianta de la Senat ºi varianta care a fost adoptatã ºi de comisia de mediere.

Vã mulþumesc.

Tot la art. 1 vã referiþi, cã la pct. 2 din raportul de mediere sunt mai multe alineate: douã în textul Senatului, unul e text comun la alin. 3, ºi la alin. 4 este varianta Senatului.

Pentru început, dacã ne referim la nr. crt. 2, domnule preºedinte, eu m-aº opri doar la preambulul acestui articol care, dupã cum observaþi, în varianta care a fost adoptatã de noi, sunã ”sunt obligateÒ, deci obligã agenþii economici din sfera microîntreprinderilor sã aibã acest sistem de platã ºi de calcul a impozitului pe profit ºi atât.

În momentul în care o sã am altã intervenþie, pentru cã mai am douã intervenþii la art. 6 ºi 7, nr. crt. 5, o sã revin.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte altcineva sã intervinã? Nu.

Supun la pct. 2 al raportului de mediere art. 1 alin. 1,

unde comisia ne propune textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 10 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 10 voturi împotrivã, majoritatea pentru, s-a adoptat textul Senatului.

La alin. 2 al art. 1, tot la pct. 2 al raportului de mediere, pagina 2, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La alin. 3 de la acelaºi punct al raportului de mediere

- comisia ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La alin. 4 de la acelaºi text comisia ne propune textul

- Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La alin. 6, textului Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu sunt.

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La pct. 3 comisia ne propune textul Senatului. Dacã

- aveþi obiecþiuni?

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La pct. 4 al raportului de mediere comisia ne propune

- un text comun. Nu aveþi obiecþiuni?

- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

- La pct. 5 din raportul de mediere, pe care îl gãsiþi de

- la pagina 5 pânã la pagina 8, comisia ne propune textul Senatului, iar domnul R‡duly are o obiecþiune.

- Poftiþi, prezentaþi-o.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Înainte de toate aº vrea sã fac o sugestie legatã de toatã dezbaterea aceasta parlamentarã a proiectelor de lege. Vedeþi ºi observaþi ºi dumneavoastrã, acum Camera Deputaþilor voteazã în mod automat anumite texte, anumite idei pe care nu le-a dezbãtut niciodatã. La 7 colegi, eventual, sau 6 colegi în aceastã datã au fost de acord ºi n-a avut posibilitatea Camera sã dezbatã în comisii, în grupuri, nici în plen o nouã filozofie vizavi de un întreg sistem fiscal care se aºazã asupra microîntreprinderilor, ceea ce nu cred cã este bine ºi aº vrea, domnule preºedinte, ºi v-aº ruga ca dumneavoastrã, în calitate de preºedinte al Comisiei speciale de revizuire a Constituþiei, sã aveþi în vedere acest lucru, ca în momentul în care textele intrã în mediere, sã gãsim totuºi o modalitate în careÉ

L-am avut în vedere ºi am propus eliminarea procedurii de mediere.

Mã bucurã, domnule preºedinte, ºi vã sprijin.

Pe fondul acestor douã articole care se propune a fi abrogate de cãtre comisia de mediere, ele au fost abrogate la adoptarea legii de aprobare în Senat. Vedeþi dumneavoastrã cã, stimaþi colegi, vom renunþa la douã facilitãþi care au fost acordate prin Ordonanþa Guvernului nr. 24/2001 acestor microîntreprinderi. Pe de-o parte, art. 6 prevedea facilitãþi vizavi de impozitul pe profit datorat, dacã microîntreprinderile realizau investiþii, ºi art. 7 prevedea o reducere importantã de 1/5 a impozitului pe profit dacã se creau anumite locuri de muncã. Eu aº stãrui în pãstrarea acestor douã articole, pentru cã a fost un sistem viabil ºi care, cel puþin în practicã, a arãtat cã are rost.

Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã intervinã? NuÉ Da? Domnul Boc ºi apoi domnul Niþã.

Noi apreciem cã observaþia colegului nostru R‡duly, chiar dacã vine de la aripa reformatoare a U.D.M.R.-ului, dar totuºi în coaliþie cu partidul de guvernãmânt, cred cã este una îndreptãþitã ºi meritã sã fie susþinutã. Cred cã argumentul potrivit cãruia facilitãþile introduse o datã printr-o lege, printr-o ordonanþã din 2001, ar trebui sã fie menþinute din cel puþin douã considerente.

În primul rând, din perspectiva coerenþei legislative, oamenii îºi fac planuri de afaceri, îºi organizeazã afacerile într-o manierã în care ele sã nu se rezume la un an sau doi, ci au în vedere 2Ð5 ani de zile, asta înseamnã o muncã temeinicã în afaceri. Or, noi dacã în 2001 spunem una, în 2002 spunem altceva, ºi în 2003 facem altceva, vã daþi seama cã aceastã coerenþã nu existã.

ªi, în al doilea rând, credem cã în primul rând avem nevoie sã producem prosperitate pentru a putea distribui, iar aceastã prosperitate nu poate fi produsã dacã nu existã condiþii prielnice pentru ca ea sã existe. Putem

face protecþie socialã concomitent cu producerea prosperitãþii. De aceea, o asemenea mãsurã de menþinere a acestei facilitãþi va fi extrem de eficientã în România pentru a face, dupã aceea, repet, o protecþie socialã eficientã.

Vã mulþumesc.

Domnul Niþã ºi apoi domnul deputat Antonescu, în ordinea în care v-aþi înscris. Dacã nu am vãzut bine ordinea, îmi cer scuze.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnul R—bert R‡duly, dupã pãrerea mea, are perfectã dreptate. Ori mergem pe ordonanþa Guvernului ºi o aprobãm aºa cum a fost stabilitã, ori, dacã nu, mergem pe modificare ºi atunci transformãm aceastã impunere în taxã forfetarã, pentru cã, dupã pãrerea mea, legea privind impunerea prin taxã forfetarã este mult mai bunã decât ordonanþa pe care s-a emis. Taxa forfetarã, de fapt, ce face? Reduce în primul rând economia la negru ºi dã posibilitatea întreprinderilor mici sau foarte mici sã lucreze pe faþã, reduce birocraþia ºi implicit corupþia, pentru cã tot mai puþine organisme de control vor veni pentru a analiza activitatea acestor întreprinderi ºi, în al treilea rând, dã posibilitatea investiþiilor acestor întreprinderi mici ºi mijlocii.

De aceea cred cã dacã mergem pe modificarea Senatului atunci trebuie sã o luãm din nou în dezbatere ºi sã meargã ºi Camera Deputaþilor pe o nouã variantã. ªi cred cã soluþia propusã de domnul R‡duly este corectã. Mergem pe varianta Camerei Deputaþilor ºi urmeazã ca cei de la Senat sã-ºi revizuiascã punctul de vedere. Dacã nu, facem o altã lege.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Antonescu.

Eu cred cã e corect ce au propus colegii dinainte, ºi domnul R‡duly ºi domnul Niþã, pentru cã eliminând toate acestea Senatul n-a fãcut decât sã desfiinþeze ordonanþa, practic. Eu nu înþeleg cum colegii noºtri din comisia de mediere, colegii de la Camerã, vorbesc, au fost de acord cu asta, pentru cã toate micile avantaje, cã nu sunt mari toate, oferite acestor întreprinderi au fost eliminate. Dacã scoatem articolele acestea de la 6 ºi 7, uitaþi-vã ºi dumneavoastrã cã am eliminat, practic, tot ce Guvernul a avut în intenþie: sã aducã o lege care sã favorizeze, sã stimuleze aceste întreprinderi. Deci eu sunt de acord cu colegii cã ori o trimitem la comisie, din nou la Camerã, s-o vedem, nu ºtiu dacã asta este soluþia legalã, ori respingem varianta Senatului, pentru cã asta este problema.

Deci varianta Senatului, practic, desfiinþeazã aceastã ordonanþã a Guvernului.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Adevãrul e cã orice lege care intrã în Camera Deputaþilor se dezbate prima datã în comisii, cu oameni competenþi, zic eu, pe urmã se dezbate în plen. ªi dacã intervine o divergenþã între Senat ºi Camera Deputaþilor ºi aceastã comisie de mediere, nu ºtim de ce, a decis cumva, e bine prima datã sã ne gândim: oare am greºit atât de mult, deci sã nu preluãm totdeauna aceste propuneri, mai ales dacã nu sunt soluþiile noastre. Poate nu am greºit noi prima datã ºi atunci sã ne menþinem propriile soluþii, câteodatã corecte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mai doreºte cineva? Nu.

Regulamentar, stimaþi colegi, eu trebuie sã

Nu. Nu s-a început procedura de vot, domnule preºedinte. Doar este un efort constructiv pe care doresc sã-l fac. Art. 126 alineatul final spune aºa, cã ”Raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmãrindu-se procedura prevãzutã la art. 80Ñ 103Ò. Or, între art. 80-103 eu ºtiu cã este un articol, n-am avut timpul suficient de a ajunge acolo, care dã dreptul preºedintelui Camerei, la propunerea unui grup parlamentar, sã retrimitã proiectul de lege la comisia respectivã care a fost constituitã.

Domnule deputat, eu ºtiu cã fiecare dintre noi când intrãm într-o instituþie prima datã avem dorinþa sã o reformãm, sã o transformãm radical. De când funcþioneazã Parlamentul României, dupã mai multe regulamente, niciodatã nu s-a restituit în plen un raport de mediere.

Domnule preºedinteÉ

Nu mai invocaþi regulamentul ºi nu mai revoluþionaþi dumneavoastrã regulamentul.

Uitaþi, domnule preºedinte! Uitaþi! Deci, dacãÉ

Activitatea comisiei, dupã art. 77, pe care vã rog sã-l citiþi tot cu atâta distincþie, înceteazã dupã depunerea raportului.

Dar dupã depunerea raportului, când se terminã întreaga procedurãÉ Atunci ce sens are acest articol, domnule preºedinte? Art. 126, care spune cã se respectã procedura prevãzutã la art. 80Ñ103. Or, la 102 se spune cã atunci când dezbaterea amendamentelor relevã consecinþe importante, se poate retrimite comisiei sesizate în fond. Or, comisia aceea existã, nu? Nu a dispãrut, nu s-a volatilizat!

Stimate coleg, am rugãmintea sã vã consultaþi ºi cu ceilalþi membri din grupul dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, cã nu s-a aplicat acest lucru sunt de acord. Dar suport regulamentar pentru aºa ceva avem. În afara regulamentului nu am fi, pentru cã posibilitatea de a retrimite existã. DarÉ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Sassu, mai doriþi sã interveniþi? Poftiþi! Nu? Bun.

## Stimaþi colegi,

raport.

Urmãtorul punct: raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998.

Urmãriþi raportul comisiei de mediere. La pct. 1, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului ºi nici dezbaterii. Pct. 1 este de altfel singurul.

Vom supune votului acest raport mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

Un singur punct avem. Textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

S-a adoptat textul Senatului în unanimitate. Vom supune votului final raportul mâine.

La pct. 7, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

La pct. 1, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se dezbate, nu se supune votului.

Pct. 2, 3, 4, 5, 6 ºi 7, tot variantele Camerei Deputaþilor. Aceeaºi soluþie.

Pct. 8, 9, tot variantele Camerei Deputaþilor. Nu se supun dezbaterii.

ªi acest raport ºi-a însuºit în totalitate punctele de vedere ale Camerei Deputaþilor. Vom supune raportul votului final la ºedinþa de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deþinere a câinilor periculoºi sau agresivi.

Pct. 1, textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii, nici votului.

Pct. 2, 3, 4, tot textele Camerei Deputaþilor.

Pct. 5, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Majoritate.

Pct. 6, 7, 8, 9 ºi 10, toate cuprind punctele de vedere ale Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se

Domnule preºedinte, Comisia propune trei minute.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei de urgenþã.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Dacã sunt obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Anexa. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votatã ºi ea în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibil pentru Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice.

Suntem tot în procedurã de urgenþã.

Domnule vicepreºedinte Bivolaru, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Comisia propune plenului zece minute, câte douã minute pentru fiecare intervenþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbateri.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Cuprinsul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul doi. Nu sunt obiecþiuni. Se admite amendamentul. Se modificã textul articolului unic.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþa de urgenþã, urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul, modificat art. 1.

La art. 2 alin. 1 comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în formularea Guvernului.

Art. 2 alin. 2, comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

La anexã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Nici dumneavoastrã. Votat în formularea Guvernului.

Vom supune votului final acest proiect în ºedinþa de mâine.

Urmãtorul proiect: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ºi funcþionarea Oficiului Registrului Naþional al Informaþiilor Secrete de Stat.

Comisia pentru apãrare sã pofteascã. E procecdurã de urgenþã.

Vã rog sã propuneþi, domnule Popescu, timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru dezbatere în procedurã de urgenþã propunem cinci minute, în total, câte un minut de fiecare intervenþie.

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a recomandat adoptarea în forma Senatului. Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere, stimaþi colegiÉ

Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune mâine votului final acest proiect.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2002 pentru completarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Procedurã de urgenþã. Tot Comisia pentru apãrare. Domnule Popescu, timpii de dezbatere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunem trei minute pentru dezbateri, în total, câte un minut de fiecare intervenþie.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a votat cu 21 de voturi pentru ºi 3 împotrivã forma adoptatã de Senat.

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi, cu timpii propuºi de cãtre distinsul nostru coleg?

Cine este împotrivã? Nimeni.

Cine este pentru am vãzut.

Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei ºi a ordonanþei.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

La articolul unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune mâine acest proiect votului final.

La pct. 13, propunerea legislativã privind protecþia socialã a persoanelor disponibilizate care înfiinþeazã ºi dezvoltã pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol.

Comisia de fond. Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu propune respingerea acestui proiect. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Motivaþia respingerii am fãcut-o rândul trecut când, prin dispoziþia preºedintelui, s-a întors aceastã propunere legislativã la comisie pentru a se respecta termenul de studiere ºi pentru a primi toate avizele.

Vã propunem aceeaºi motivaþie a respingerii, ºi anume prin aceastã propunere sunt nerespectate, sunt încãlcate prevederile a patru legi organice, ºi anume: Codul muncii, Legea privind asigurãrile de ºomaj, Legeacadru a plãþilor compensatorii ºi Legea privind microcreditarea ºi alte douã legi ordinare privind facilitãþi acordate celor care vor sã înceapã o afacere în agriculturã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, doamna preºedinte.

Din partea iniþiatorilor, domnul Ciontu, domnul Ionescu, doamna Maria Apostolescu, domnul Anghel Stanciu. Cine doreºte?

Domnul deputat Ionescu, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc în primul rând cã aþi reintegrat în ordinea de zi din aceastã sãptãmânã aceastã lege, pentru cã în sãptãmâna trecutã a intrat în discuþie fãrã sã se þinã seamã de cele ºapte zile care trebuiau sã treacã între raportul realizat de cãtre comisie ºi discutarea acestei legi în plen.

Am amânat la cererea dumneavoastrã, pentru a se respecta acest termen.

Motiv pentru care v-am mulþumit.

Doresc sã exprim de la tribuna Parlamentului faptul cã aceastã lege este una dintre legile importante pentru realizarea politicii în agriculturã, cu atât mai mult cu cât Guvernul a iniþiat o serie întreagã de acte normative. Iatã, unul dintre ele, care se leagã organic de aceastã lege, constã în introducerea impozitelor pe terenul agricol, activitate care nu poate fi motivatã în continuare decât de cãtre o susþinere importantã a unui pachet de legi.

Doresc sã vã spun în continuare cã aceastã lege a fost avizatã favorabil de Consiliul Legislativ, de Consiliul Economic ºi Social ºi, de asemenea, a primit încã un aviz favorabil din partea Comisiei pentru agriculturã. Cu cele trei avize favorabile ºi unul nefavorabil, din partea Guvernului, eu am modificat problemele nu de fond, ci de formã ale aceste legi, împreunã cu colegii iniþiatori, cu ceilalþi ºase colegi cu care am iniþiat aceastã lege, am modificat cu absolut toate recomandãrile fãcute, vã informez, domnule preºedinte, ºi în acest context am rugãmintea ca dumneavoastrã sã dispuneþi ca aceastã lege sã se întoarcã în comisie deoarece absolut toate problemele semnalate atât în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, care a intrat în discuþie pe fond exact în ziua când eu eram prezent la Comisia pentru agriculturã pentru un aviz de principiu, a intrat în

fond, nu ne-am putut prezenta cu toate avizele acolo ºi acum suntem în stare sã vã spunem cã aceastã lege are toate avizele ºi am rugãmintea ca dumneavoastrã sã aveþi înþelegerea normalã ca aceastã lege sã intre, deoarece a fost modificatã cu absolut toate cerinþele care se impun pentru a deveni o lege curatã ºi sãnãtoasã. Vã mulþumesc.

Domnul Anghel Stanciu.

Poftiþi! V-aº ruga sã vã referiþi ºi în fond, pentru cã noi am intrat în dezbateri, nu numai cu privire la propunerea de restituire. Nu ºtim care va fi soluþia.

## Domnule preºedinte,

Noi, opoziþia, avem un pãcat, cerem, ºi dumneavoastrã, puterea, o calitate: nu ne daþi. ªi atunci, ne-am gândit cãÉ

Dacã nu sunteþi convingãtori!

Astãzi este momentul sã fim înþelepþi ºi unii, ºi alþii. ªi anume, domnule preºedinte, sã ne acordaþi 15 minute sã ne retragem, sã discutãm cu onoraþii membri ai comisiei, iniþiatorii, cu membrii Comisiei pentru muncã ºi sã vedem împreunã dacã putem gãsi o soluþie ºi sã apãrem la timp cu un punct de vedere comun, adicã sã demonstrãm cã sunt ºi momente în care nu mai credem cã suntem la putere sau în opoziþie. Asta ar fi rugãmintea noastrã, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule preºedinte.

Mai doreºte cineva sã intervinã? Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prevederile acestei propuneri legislative sunt foarte bune ºi foarte necesare, dar cum aº putea eu sã vin sã spun cã rediscutãm, încã o datã, poate gãsim o soluþie, când toate se regãsesc în textul altor legi, ºi anume în Legea privind asigurãrile pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii în muncã se gãsesc toate mãsurile active care ajutã ºomerii care se aflã într-o anumitã stare ºi doresc sã primeascã credite. Sunt date acolo ºi condiþiile acordãrii de credite ºi birocraþia necesarã, ºi tot parcursul, pornind de la proiectul de fezabilitate pânã la banul în mânã.

Mai existã Legea plãþilor compensatorii, cãci iniþiatorii ne propun sã acordãm plãþi compensatorii. Aici existã o lege-cadru care guverneazã acest lucru ºi, mai ales, legea spune care sunt cazurile obligatorii, posibile de acordare a plãþilor compensatorii ºi acestea sunt doar în cadrul programului RICOP, cu Banca Mondialã sauÉ ºi DUPÃ PAUZÃ

se spune foarte clar, prin legi speciale, cum a fost Legea pentru Portul Constanþa, sau Legea pentru SIDEX, sau Legea privind disponibilizãrile din armatã.

Mai existã Legea privind microcreditarea, ºi acest lucru pe care-l doresc iniþiatorii este un microcredit pentru ajutorul startului într-o afacere în agriculturã. Deci avem ºi acolo prevãzut, cu toate modalitãþile de obþinere ºi mai ales de returnare a fondurilor.

Legea nr. 76, a ºomajului, ne spune foarte clar cine poate sã dea credite pentru ºomeri, cum se aprobã aceste credite, care este birocraþia. Mai mult, Agenþia Naþionalã are un contract cu Banc Post-ul în teritoriu. Banc Post-ul, cel puþin anul trecut ºi anul acesta e cel care avizeazã pe criterii proprii toate programele de fezabilitate.

Deci iatã, stimaþi colegi, în afarã de faptul cã ni se propune o mãsurã originalã, în afara birocraþiei instalate, de acordare a unor microcredite, nu ni se vorbeºte nimic despre cum se ramburseazã aceste microcredite, în ce mãsurã, cu ce dobânzi, în ce perioadã.

Cu toatã bunãvoinþa ºi cu toatã aprecierea faþã de intenþia iniþiatorilor, putem spune cã absolut toate prevederile existã în legislaþie.

Da. Stimaþi colegi, vreþi sã continuaþi discuþia sau luãm pauza pe care aþi propus-o? Doriþi sã interveniþi, domnule Ionescu? Nu.

S-a cerut o pauzã necomentabilã de consultãri. Avem 10 minute pauzã. Numai puþin! Domnul Ifrim are o problemã.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Noi am fãcut ºi în scris. V-am ruga sã fiþi de acord ca la propunerea legislativã privind formarea profesionalã ºi pregãtirea continuã a medicilor ºi farmaciºtilor sã ne permiteþi sã o retragem la comisie, întrucât am primit propuneri de la Ministerul Sãnãtãþii pe care vrem sã le analizãm ºi sã le includem ºi sã facem un raport de înlocuire.

De asemenea, Ministerul Învãþãmântului doreºte sã facã anumite propuneri.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã cerere, stimaþi colegi? Mulþumesc.

Dacã e cineva împotrivã?

Abþineri? Mulþumesc.

Pauzã de 10 minute pentru consultãri. Doamna Smaranda Dobrescu, vã rog, cu comisia dumneavoastrã ºi cu autorii sã aveþi o micã discuþie, poate vedeþi dacã într-adevãr toate propunerile dumnealor sunt cuprinse în alte acte normative sau se poate gãsi o altã soluþie.

Vã mulþumesc. Ne vedem peste 10 minute.

## Stimaþi colegi,

Deoarece timpul afectat dezbaterii proiectelor de lege s-a încheiat pentru ziua de astãzi, trecem la secvenþa rezervatã rãspunsurilor orale la întrebãri.

Pentru Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, domnul ªtefan Lãpãdat, membru al P.R.M., s-a referit la situaþia unui grup de pãrinþi din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Dacã din partea ministerului doreºte cineva sã rãspundã? Poftiþi, vã rog!

**Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din datele transmise de cãtre Inspectoratul ªcolar al Judeþului Mehedinþi rezultã cã la ªcoala cu clasele I-VIII nr. 7 ”Teodor CostescuÒ din municipiul Drobeta-Turnu Severin existã un conflict între actuala conducere, în persoana domnului Otescu Cornel, ºi fosta conducere, în persoana doamnei profesoare Lãpãdat Petruþa, conflict în care au fost antrenaþi cadre didactice, pãrinþi, copii.

În data de 27 ianuarie un grup format din trei pãrinþi ai elevilor au solicitat verbal conducerii Inspectoratului ªcolar al Judeþului Mehedinþi sã rezolve situaþia conflictualã creatã la clasa I A între dânºii ºi doamna învãþãtoare Otescu Lavinia, prin aprobarea transferului copiilor la o altã clasã paralelã. În aceeaºi zi, s-a deplasat la ºcoala cu clasele IÑVIII o echipã formatã din inspectorul general adjunct, profesor Stelian Petrescu, ºi inspectorul ºcolar care rãspunde de ºcoala respectivã, profesor Octav Bãdescu.

Verificând la faþa locului aspectele sesizate, s-a recomandat Consiliului de administraþie al unitãþii de învãþãmânt transferul celor trei elevi la o altã clasã paralelã, având în vedere faptul cã acest lucru era posibil conform regulamentului de ordine interioarã al unitãþii, în situaþii speciale, ºi era solicitat în mod expres de cãtre cei trei pãrinþi.

Inspectoratul ªcolar al Judeþului Mehedinþi a declanºat o anchetã, luând note de relaþii de la toate persoanele menþionate în sesizarea celor trei pãrinþi.

În perioada 18-21 februarie 2003, ºcoala cu clasele IÑVIII nr. 7 ”Teodor CostescuÒ este planificatã sã facã obiectul unei inspecþii frontale realizate de Inspectoratul ªcolar al Judeþului Mehedinþi.

Domnul deputat Lãpãdat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule secretar de stat Corega Constantin, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã nu are nici o legãturã familia Lãpãdat cu reclamaþia unui grup de pãrinþi pentru încãlcarea statutului de cãtre o învãþãtoare, care beneficiazã de funcþia soþului, directorul Utescu Cornel, fost inspector general, care a fost ºeful inspectorilor actuali care i-au fãcut ancheta.

Întreb: din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru faptul cã a fost implicat ºi un inspector general adjunct, în persoana lui Petrescu Stelian, cine s-a deplasat din partea ministerului?

Da, dacã aveþi un rãspuns de dat, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Legea este lege pentru toþi. Conform legii, existã o ordine în care se ancheteazã fiecare situaþie în parte. Mai întâi de toate, la nivelul ºcolii ancheta o realizeazã inspectoratul ºcolar.

Aºa cum precizam însã ceva mai înainte, urmeazã o analizã a activitãþii inspectoratului ºcolar judeþean. ªi, cu aceastã ocazie, dacã mai existã probleme la ºcoala respectivã, le vom vedea.

Mulþumesc.

## Da, ºi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Rãspunsul ministerului, vã rog.

## **Domnul Gheorghe Asenicã** _Ñ secretar general_

_în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea formulatã de dumneavoastrã, care a fost înregistratã la Camera Deputaþilor cu nr. 914 A/3.02.2003, vã informez cã domnul ministru ªerban Constantin Valeca a dispus efectuarea unui control la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice ºi Moleculare Ñ Cluj-Napoca, cu privire la activitatea managerialã ºi de gestiune.

Controlul va fi efectuat de o comisie care a fost numitã prin ordin al domnului ministru, urmând ca pânã pe data de 24 februarie a.c. sã vã transmitem în scris rezultatele controlului ºi mãsurile pe care le vom dispune.

## Domnul Brudaºca.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Agreez rãspunsul formulat. Este exact ceea ce a solicitat ºi sindicatul din aceastã unitate de cercetare printr-o adresã pe care o am asupra mea ºi consider cã în felul acesta probabil cã se vor ºi gãsi soluþii pentru scoaterea din starea de colaps a activitãþii de cercetare a singurului institut naþional de profil din Transilvania.

## Da, mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca a adresat, de asemenea, douã întrebãri Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Aºa cã îl rugãm pe domnul secretar de stat Ciotloº sã prezinte rãspuns la ambele. **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Primul rãspuns este cel referitor la întrebarea formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca cu privire la situaþia unui eventual acord în domeniul asigurãrilor sociale între România ºi Austria.

Problemele referitoare la drepturile de pensii ale cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate sau ale celor care ºi-au desfãºurat activitatea în România, deºi nu mai sunt cetãþeni români sau nu mai au domiciliul în România, constituie o continuã preocupare a Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În cursul anului trecut a fost solicitat sprijinul Ambasadei României la Viena, în vederea transmiterii cãtre autoritãþile austriece competente a disponibilitãþii pãrþilor române de începere a negocierii pentru încheierea unui acord bilateral în domeniul securitãþii sociale.

Autoritãþile austriece au rãspuns pozitiv demersurilor efectuate, urmând ca în cursul acestui an sã se desfãºoare prima rundã de negocieri. Demersuri pentru încheierea de acorduri bilaterale de securitate sociale au fost efectuate ºi în relaþia cu alte state (Germania, Spania, Italia, Portugalia, Grecia). Cu unele state negocierile au fost finalizate, cu altele au început sau vor începe în curând.

Acordurile de securitate socialã reglementeazã acordarea pensiilor, precum ºi a prestaþiilor în caz de boalã ºi maternitate, invaliditate, deces, accidente de muncã ºi boli profesionale. Vã putem pune la dispoziþie o listã cu acordurile bilaterale în domeniul securitãþii sociale, pe care le are România.

Cea de-a doua întrebare, formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca este cea referitoare la memoriul domnului Coroian Stelian, din Cluj-Napoca, privitor la nivelul pensiei.

Domnul Coroian Stelian a fost pensionat pentru munca depusã ºi limitã de vârstã, cu vechime integralã, începând cu data de 1 aprilie 1999. Drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr. 1.896/99 au fost calculate pe baza unei vechimi totale în muncã de 35 ani, 9 luni ºi 5 zile, care conform legii a fost întregitã la 36 de ani, ºi a unui salariu mediu tarifar de 4.335 lei, stabilit, de asemenea, în baza veniturilor salariale, aºa cum se menþioneazã în memoriu, din perioada 1 august 1986 Ñ 1 august 1991.

Domnul Brudaºca, sunteþi mulþumit de rãspunsuri?

În primul rând trebuie sã fac precizarea cã prima întrebare pe care v-am adresat-o mi-a fost încredinþatã de membrii din conducerea comunitãþii românilor din

Austria, pe care i-am întâlnit în cursul lunii ianuarie, cu prilejul prezenþei mele în Viena. Deci la solicitarea lor am fãcut aceastã intervenþie, având în vedere, dupã pãrerea unora dintre cei prezenþi la discuþie, un ritm insuficient în vederea materializãrii acestei doleanþe.

În ceea ce priveºte cel de-al doilea rãspuns, domnule ministru, v-aº ruga respectuos sã reþineþi cã nemulþumirea petentului se referã la faptul cã pensia sa a fost indexatã doar cu o treime din procentul de indexare normal.

De asemenea, eu am tot respectul pentru funcþionarii dumneavoastrã din subordine, de la nivel judeþean, dar existã aici o inadvertenþã. Din partea Direcþiei de muncã ºi protecþie socialã a judeþului Cluj Ñ Oficiul de pensii Ñ petentul a primit un rãspuns potrivit cãruia punctajul pensiei nu a fost calculat corect. Deci este un punct de vedere, dacã vreþi, oficial.

ªi o altã nemulþumire pe care dânsul a exprimat-o ºi de aceea s-a adresat la biroul meu parlamentar este faptul cã, în luna ianuarie 2003, o datã cu recorelarea sau cu mãrirea pensiei, Domnia sa nu a beneficiat de nici un fel de prevedere. Deci din acest punct de vedere am solicitat reanalizarea, cu obiectivitatea ºi profesionalismul ce vã caracterizeazã, a actelor (multe) pe care vi le-am pus la dispoziþie, pentru cã ºi acest cetãþean, ca ºi alþi cetãþeni, are nevoie de soluþii, ºi nu de rãspunsuri pline de citate.

Domnule ministru, doriþi sã faceþi o completare? Nu.

Din partea Ministerului Justiþiei, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, rãspunde pentru domnul deputat Metin Cerchez. Nu este prezent domnul deputat. În cazul acesta nu rãspundeþi.

Domnul deputat Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Administraþiei Publice.

Va rãspunde domnul Ionel Fleºariu, secretar de stat. Poftiþi, domnule Fleºariu!

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Stimate domnule deputat,

Blocul nr. 29 din municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanþilor nr. 102, cu un regim de înãlþime parter plus 9 etaje, a fost realizat din fondurile centralizate ale statului ºi dat în folosinþã locatarilor, în calitate de chiriaºi, în anul 1990, fãrã a avea recepþia efectuatã ºi fãrã a fi montate ascensoarele de persoane.

La data primirii locuinþelor, beneficiarii au acceptat sã li se încheie contracte de închiriere fãrã existenþa ascensoarelor. Ulterior, în cursul anul 1991, chiriaºii au solicitat ºi cumpãrat locuinþele pe care le ocupau în calitate de chiriaºi, fãrã a reclama inexistenþa ascensoarelor.

La data vânzãrii locuinþelor respective, blocul se afla în proprietatea statului ºi în administrarea Primãriei Municipiului Cluj-Napoca, iar formele de contractarevânzare s-au efectuat de cãtre o unitate specializatã, ca intermediar, ºi anume de Societatea Comercialã ”UrbanaÒ. În urma verificãrilor efectuate, s-a constatat cã în prezent scara 2 a Blocului nr. 29, pe care locuieºte numitul Tãmãºan Dumitru, a montat ascensorul pe cheltuiala efectivã a unui numãr restrâns de proprietari, care au încuiat uºile de acces în ascensor ºi îl folosesc în exclusivitate. Numitului Tãmãºan Dumitru, neplãtind cota-parte ce-i revenea pentru montarea ascensorului, nu i se permite folosirea lui. Celelalte trei scãri ale blocului în cauzã, pe celelalte trei scãri nu sunt montate ascensoare.

În prezent, blocul fiind în întregime proprietate particularã, statul, prin Primãria Municipiului Cluj-Napoca, nu poate sã acorde fonduri pentru montarea ascensoarelor. Precizãm cã în contractul de vânzare-cumpãrare încheiat în 1991, prezentat de domnul Tãmãºan Dumitru ºi semnat de acesta, se stipuleazã: ”O datã cu locuinþa se vând urmãtoarele dependinþe, anexe gospodãreºti, garaje ºi instalaþii aferenteÒ, dar acestea nu erau enumerate pentru cã nu i s-au vândut. Deci, inclusiv instalaþiile aferente blocului, pentru cã ele nu existau.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Eu mulþumesc domnului secretar de stat pentru documentarea riguroasã pe care a fãcut-o ºi pentru rãspunsul dat.

Eu nu m-am adresat ministerului pe care dânsul îl reprezintã, pentru cã ministerului Domniei sale i s-a adresat chiar petentul, în cursul anului 2002, fãrã ca pânã la aceastã datã sã primeascã vreun rãspuns, de unde rezultã cã, la ministerul respectiv, respectarea legilor este o chestiune absolut aleatorie.

M-am adresat primului-ministru ºi i-am pus la dispoziþie o serie de documente, inclusiv memoriul petentului ºi contractul de vânzare-cumpãrare, respectiv schiþa tehnicã, de unde rezulta cu multã claritate cã, la data vânzãrii acestor apartamente, era prevãzutã ºi instalarea

liftului, fapt pentru care cumpãrãtorii au acceptat preþul care le-a fost impus.

Prin urmare, consider cã este de datoria statului, nu a Primãriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru cã acestea au fost fãcute din fondurile statului, iar banii au intrat tot în fondurile statului. Pe cale de consecinþã, normal este ca, oricum, statul ºi-a prevãzut, aºa cum declarã Guvernul, sã finalizeze construcþiile începute înainte de 1989 ºi, cu bunãvoinþa ministerului pe care domnul Fleºariu îl reprezintã, s-ar putea gãsi soluþia legalã ca ºi aceastã construcþie sã fie inclusã între cele cãrora li se vor aloca fondurile aferente finalizãrii construcþiei începute înainte de 1989, stingându-se orice fel de diferend existent între locatarii din acest imobil, evident, dacã se doreºte pace socialã.

Tot neobositul nostru coleg a adresat o întrebare Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului.

Rãspunde domnul secretar de stat Florin Stadiu. Poftiþi!

## **Domnul Florin Stadiu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cu permisiunea dumneavoastrã, o sã vã rog sã-mi permiteþi sã fiu foarte scurt, trecând peste preambulul rãspunsului nostru.

Obligaþia distrugerii substanþelor periculoase revine deþinãtorului, în cazul întrebãrii puse de dumneavoastrã, domnule deputat, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, dat fiind însã problemele deosebite pe care le are Ñ i le creeazã substanþele periculoase ºi, în special, pesticidele Ñ, încearcã sã sprijine deþinãtorii în realizarea finanþãrilor necesare.

Trebuie sã vã spun cã distrugerea acestor substanþe este foarte costisitoare ºi este strict reglementatã ºi de legile noastre ºi de legile Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, am sprijinit Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru demararea unui proiect PHARE 2002, care înseamnã distrugerea tuturor pesticidelor din România, inclusiv cele din municipiul Cluj, într-o anumitã perioadã. Graficul ºi eºalonarea distrugerii acestora sunt prevãzute în programul pe care îl are în derularea proiectului Ministerul Agriculturii. Distrugerea urmeazã sã se facã într-o þarã a Uniunii Europene care a semnat Convenþia de la Basel, datoritã tocmai controalelor care se fac, iar noi nu avem o astfel de uzinã care sã poatã sã facã acest lucru.

Vã spun, vã reamintesc, cã detalii suplimentare, cu absolut tot ce înseamnã proiectul, sunt la Ministerul Agriculturii, care deruleazã acest proiect. Vã mulþumesc foarte mult.

Da, domnule deputat Brudaºca, poftiþi!

Îmi cer scuze, credeam cã Ministerul Apelor ºi Protecþia Mediului se ocupã într-adevãr de protecþia mediului, dar aflãm multe minuni cu prilejul acestor întrebãri pe care le adresãm distinºilor membri ai Cabinetului.

Eu aº dori sã-l informez doar pe domnul secretar de stat asupra faptului cã, urmare a ”grijii deosebiteÒ pe care ministerul Domniei sale o manifestã faþã de situaþia deºeurilor din judeþul Cluj, numai la Turda, în zona Turda, au murit pânã în prezent trei persoane, dintre care doi copii ºi un adult, iar pe piaþa de produse vegetale (legume ºi fructe) din municipiul Cluj-Napoca, s-a constatat de cãtre chiar preºedintele Consiliului de administraþie al Asociaþiei pieþelor ºi oboarelor prezenþa unor fructe ºi vegetale cancerigene.

Dacã acest lucru nu vã spune nimic, lãsaþi-o pe seama domnilor de la agriculturã ºi atunci va spori numãrul cazurilor de deces sau îmbolnãviri grave.

În considerarea declaraþiilor petentului Fãrcaº Pavel, potrivit cãrora în perioada 1943-1945 a fost mobilizat de autoritãþile maghiare de ocupaþie ºi transferat în Cehoslovacia, iar la încheierea rãzboiului s-a întors în România, se întrunesc condiþiile sus-menþionate sub rezerva probãrii lor.

În conformitate cu prevederile art. 5 din lege, calitatea de veteran se stabileºte de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale pe baza datelor din livretul militar, ori, în lipsa acestora, pe bazã de acte oficiale, eliberate de cãtre organele stabilite de acest minister, prin care se confirmã cele declarate.

În situaþia prezentatã, în lipsa altor dovezi, calitatea de veteran de rãzboi se va determina de cãtre comisiile de reconstituire, cu martori, în condiþiile prevãzute de lege ºi metodologia stabilitã de Ministerul Apãrãrii Naþionale sau pe baza datelor oficiale, comunicate de cãtre autoritãþile maghiare, la cererea petentului.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Stadiu vrea sã facã o remarcã.

Îmi cer iertare cã îndrãznesc, dar însuºi faptul cã am promovat împreunã cu Ministerul Agriculturii proiectul de care vã spuneam, ºi mã refeream strict la întrebarea dumneavoastrã, înseamnã cã ministerul se ocupã.

În ce priveºte atribuþiile ministerului, dumneavoastrã le cunoaºteþi, cã au fost fixate de dumneavoastrã prin Legea mediului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul Damian Brudaºca a adresat o întrebare Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Rãspunde domnul Sorin Encuþescu, secretar de stat.

## **Domnul Sorin Aurel Encuþescu** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Din datele înscrise în livretul militar, rezultã faptul cã domnul Fãrcaº Pavel a efectuat stagiul militar în cadrul Regimentului 11 ”CãlãraºiÒ în perioada 1937-1938, perioadã care precede cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial ºi care nu intrã sub incidenþa prevederilor Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invazilor ºi vãduvelor de rãzboi.

În conformitate cu dispoziþiile art. 2, lit. b) din Legea nr. 44/1994, una din condiþiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi declarat veteran de rãzboi este aceea ca locuitorii din provinciile româneºti vremelnic ocupate în perioada 1940-1945 sã fi fost încorporaþi sau mobilizaþi, în mod obligatoriu, ºi sã fi luptat în armatele altor state, în cazul în care ºi-au pãstrat cetãþenia românã ºi domiciliul în România.

Domnul Brudaºca, poftiþi!

În materialul pe care l-am adresat Ministerului Apãrãrii Naþionale am fãcut mai multe precizãri, care au rezultat din discuþiile avute cu petentul, respectiv, faptul cã Domnia sa a fost mobilizat tot în Armata Românã în perioada 1939-1940. ªi, de asemenea, o datã cu ocuparea pãrþii de nord-vest a Transilvaniei, fãrã voinþa sa a intrat într-o unitate militarã de muncã, Compania 9062, condusã de sublocotenentul maghiar Bongor Istv‡n.

În perioada pe care am menþionat-o, Domnia sa a lucrat într-un detaºament de muncã, pe teritoriul Cehoslovaciei, ocupat ºi el în acea perioadã. ªi, de asemenea, menþionez încã un aspect foarte important: Domnia sa a solicitat în mai multe rânduri, inclusiv la arhivele de la Piteºti, sã i se elibereze acte doveditoare.

În ceea ce priveºte autoritãþile maghiare, mã îndoiesc cã acestea o vor face, din urmãtorul considerent: la terminarea rãzboiului, acest cetãþean împreunã cu alte sute de cetãþeni români din Transilvania, sau de origine românã din Transilvania, vremelnic deveniþi cetãþeni maghiari prin ocuparea teritoriului lor de baºtinã au dezertat din unitãþile militare în care îºi desfãºurau activitatea ºi au venit, numai Dumnezeu ºtie cum, întorcându-se la locurile lor.

În aceste condiþii este foarte dificil sã se reconstituie documente în condiþiile precizate de cãtre ministerul dumneavoastrã.

Eu aº dori sã vã rog cu aceastã ocazie sã dispuneþi celor de la Arhivele militare de la Piteºti sã fie mai receptivi, cel puþin sã rãspundã petenþilor la problemele pe care le ridicã. Sã li se spunã: ”Domnilor, nu figuraþi în arhivele noastreÒ. Aºteaptã oamenii Ñ ºi am mai multe cazuri de acest fel Ñ câte 6 luni, câte un an, câte un an ºi jumãtate, fãrã sã primeascã absolut nici un fel de rãspuns. Nu cred cã este corect un asemenea tratament. ªtiu cã este foarte mult de lucru sã caute în arhive, sã verifice sute ºi sute de documente, dar cel puþin sã i se precizeze omului cã solicitarea este în lucru. Nici mãcar acest minim element nu se menþioneazã sau nu se aduce la cunoºtinþã celui care se adreseazã compartimentului dumneavoastrã de arhive militare.

Eu o sã-i aduc la cunoºtinþã cele comunicate de dumneavoastrã ºi va încerca o modalitate legalã, pentru cã nu este justificat ca o persoanã care totuºi o perioadã importantã din timpul desfãºurãrii celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, aflându-se sub arme, sã nu beneficieze de prevederile legii.

Tot pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale, domnul deputat Emil Boc a adresat o întrebare.

## Domnule ministru,

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea se referã la Legea nr. 309/2002, care prevede recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

La Biroul parlamentar din Cluj eu am primit mai mulþi cetãþeni care au efectuat stagiul militar în cadrul Ministerului Forþelor Armate Ñ Unitatea de construcþii, deci ºi stagiul militar a fost efectuat în condiþii grele, similare cu cele de la Direcþia Generalã a Serviciului Muncii. Cetãþenii din prima categorie, adicã aceia care au efectuat stagiul militar la Unitatea de construcþii, nu beneficiazã de facilitãþile prevãzute de legislaþia în vigoare.

Domnule ministru, v-am ruga sã aveþi bunãvoinþa de a rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

1. Care au fost considerentele care au stat la baza neincluderii acestor cetãþeni sub incidenþa prevederilor Legii nr. 309?

2. Care ar fi modalitãþile de remediere a acestei deficienþe? Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Encuþescu, poftiþi!

detaºamentelor de muncã ale Serviciului Muncii pe o duratã egalã cu durata serviciului militar. Aceasta este singura similitudine.

Direcþia Generalã a Serviciului Muncii a fost organizatã în baza unor principii proprii de funcþionare, în subordinea Ministerului Construcþiilor, independent de structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale. Militarii în termen care au desfãºurat activitãþi în cadrul unitãþilor de construcþii din cadrul armatei au purtat uniformã militarã, au îndeplinit programul pregãtirii pentru luptã ºi au depus jurãmânt militar, fapt pentru care aceºtia nu pot fi asimilaþi persoanelor recrutate în detaºamentele de muncã în cadrul Serviciului Muncii.

Însuºi iniþiatorul, în expunerea de motive a Legii nr. 309/2002, a subliniat faptul cã persoanele care au efectuat practic doar durata de muncã echivalentã cu durata stagiului militar în cadrul Serviciului Muncii cu greu pot fi asimilate altor categorii de militari în termen.

O eventualã opþiune pentru acordarea drepturilor menþionate în Legea nr. 309/2002 ºi persoanelor care au fost încorporate în unitãþile de construcþii din Ministerul Apãrãrii Naþionale ar presupune iniþierea unei noi propuneri legislative, de modificare a legii, cu toate cã persoanele vizate nu au fãcut altceva decât sã îndeplineascã o îndatorire fundamentalã prevãzutã în Constituþie.

Extinderea drepturilor cuprinse în Legea nr. 309/2000 ºi asupra militarilor conscriptibili care ºi-au efectuat stagiul militar în cadrul unitãþilor de construcþii trebuie sã fie susþinutã de posibilitatea asigurãrii resurselor financiare necesare, condiþie impusã prin dispoziþiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice.

Totodatã, desfiinþarea Serviciului Muncii în ianuarie 1961 nu a determinat încetarea activitãþii în unitãþile militare de construcþii din armatã, iar aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002 persoanelor din aceste unitãþi ar conduce la noi inechitãþi, de aceastã datã în rândul militarilor care ºi-au satisfãcut stagiul militar în Ministerul Apãrãrii Naþionale, în perioada de dupã desfiinþarea Serviciului Muncii.

Dacã domnul deputat are de fãcut vreo completare?

## Nu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Legea nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 a fost rezultatul unei propuneri legislative a unui grup de senatori, care a vizat acordarea unor drepturi specifice, cu titlul de mãsuri reparatorii, unei categorii distincte de persoane.

Astfel, prevederile legii vizeazã în exclusivitate persoanele care în perioada 1950-1961 au fost considerate, în urma încorporãrii, ”tineri prisos de contingentÒ ºi au efectuat stagiul militar prin munca prestatã în cadrul

Domnul deputat Boc a adresat o întrebare ºi Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Rãspunde domnul secretar de stat George Pavelescu.

Poftiþi!

**Domnul George Pavelescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimate doamne ºi domni parlamentari,

În legãturã cu întrebarea adresatã de domnul deputat Emil Boc vã comunicãm urmãtoarele: criteriile de încadrare în grupele de handicap ºi în baza cãrora se acordã mãsurile de protecþie specialã sunt aprobate prin Ordinul Ministrului sãnãtãþii ºi familiei nr. 726/2002, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 675/2002.

Criteriile sunt structurate pe douã paliere de evaluare a handicapatului, ºi anume: 1) persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal, sau dobândit în copilãrie sau adolescenþã. Aceste persoane reprezintã afecþiuni care sunt de naturã sã determine acordarea unor mãsuri de protecþie fermã din partea statului, întrucât nu beneficiazã de nici o altã formã de protecþie socialã.

Al doilea palier îl reprezintã persoanele cu afecþiuni handicapante, indiferent de vârstã, de statut ºi de data dobândirii handicapului. Aceastã categorie de persoane poate beneficia de una din formele de protecþie socialã prevãzute de lege, astfel: Legea nr. 17/2000 privind protecþia persoanelor vârstnice, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Sunteþi mulþumit? Da.

Rãspundeþi, domnule secretar de stat, ºi domnului Damian Brudaºca. Aveþi un rãspuns ºi pentru domnul Damian Brudaºca, care v-a adresat o întrebare.

În legãturã cu întrebarea adresatã de domnul deputat Damian Brudaºca, care se referã la un accident produs în urmã cu 12 ani.

Respectiva persoanã, Lãcãtuº Adrian, din comuna Milca, judeþul Cluj, a fost internat de urgenþã la Spitalul Clinic Judeþean nr. 1 Craiova în ziua de 15 iunie 1991, stabilindu-se urmãtorul diagnostic: politraumatism prin accident rutier cu traumatism cerebral acut deschis ºi plagã confuzã parientalã dreaptã, amputaþie completã posttraumaticã treimea superioarã gambã dreaptã, cu

ischemie acutã perifericã, fracturã luxaþie deschisã tibioastragalianã stângã, stare de ºoc.

Au fost efectuate amputaþii de necesitate la treimea inferioarã coapsã dreaptã, toaletã chirurgicalã, reducerea fracturii luxaþiei deschise tibio-astragalianã stângã, imobilizare cu atelã gipsatã, reechilibrare hidroelectroliticã ºi antibioterapie.

Evoluþia postoperatorie nefavorabilã, demonstratã de apariþia unor semne de infecþie la nivelul bontului coapsei drepte ºi al gleznei stângi, a necesitat antibioterapie masivã ºi transferul la data de 10 septembrie 1991 la Spitalul Militar Central pentru continuarea tratamentului antiinfecþios ºi chirurgical, retuºul bontului coapsei drepte, rezecþie artrotezã, osteosintezã ºi mobilizare în aparat gipsat a membrului inferior stâng, bolnavul fiind protezat la acest spital la data de 08 aprilie 1992.

În ziua de 2 aprilie 1999 pacientul a fost internat la Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeþean Cluj, fiind stabilit urmãtorul diagnostic: osteomenilitã cronicã gleznã stângã accentuatã, pe fond de artrotezã tibioastragalianã complicatã cu pseudoartrozã, amputaþie membru pelvin drept la nivelul coapsei.

În urma tratamentului medico-chirurgical aplicat în cursul acestei spitalizãri, incizia de deblidare, drenaj antibioterapie, evoluþia a fost favorabilã, permiþând externarea pacientului în ziua de 14 aprilie 1999, cu recomandarea de a reveni în clinicã dupã 3 luni de evoluþie asepticã pentru revizia astrotezei.

Dupã data externãrii pacientul nu s-a mai prezentat la unitatea sanitarã sus-menþionatã.

Având în vedere cele prezentate ºi þinând seama de punctul de vedere al Clinicii de Ortopedie ºi Traumatologie din Cluj, se va solicita comisiei de specialitate a Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei evaluarea complexã a stãrii actuale de sãnãtate a pacientului Lãcãtuº Adrian, în scopul identificãrii modalitãþii optime de rezolvare a acestui caz.

Dacã la diagnosticul acesta aveþi ceva comentarii, domnule Brudaºca?

Apreciez simþul umorului pe care îl aveþi. Domnule preºedinte,

Eu consider cã este foarte important tot ce ne-a spus domnul secretar de stat. Mã bucurã documentarea riguroasã, atentã ºi detaliatã pe care Domnia sa a întreprins-o.

Singura chestiune importantã în toatã aceastã parte a intervenþiei Domniei sale rãmâne ultima: gãsirea soluþiilor legale ºi umanitare de a-i veni în ajutor. Este un om suferind, un caz concret, pe care nu-l putem sancþiona dacã la un moment dat nu s-a prezentat la medic.

În momentul de faþã el are o situaþie materialã deosebit de gravã, nu-ºi poate întreþine familia ºi copilul ºi este un caz social pe care Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei trebuie sã îl trateze absolut cu toatã promptitudinea ºi seriozitatea.

De aceea, domnule secretar de stat, vã rog sã reveniþi asupra acestei chestiuni, în sensul accelerãrii aspectului final: soluþii rapide, legale, umanitare pentru rezolvarea acestui caz, altfel rãspunsurile sunt foarte frumoase, impresionante prin minuþiozitatea documentãrii pe care aþi fãcut-o.

Ministerul Culturii ºi Cultelor v-a rãspuns în scris, domnule Brudaºca, la o altã întrebare.

Domnul secretar de stat Alexandru Fãrcaº, de la Ministerul de Interne, vã va rãspunde la trei întrebãri pe care le-aþi adresat ministerului.

## **Domnul Alexandru Fãrcaº** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Onoratã Camerã a Deputaþilor,

Ministrul de interne rãspunde la întrebarea formulatã de domnul deputat Brudaºca privind legalitatea activitãþii desfãºurate de Societatea Italianã CPL Concordia în comunele Bonþida, Chinteni ºi Baciu, judeþul Cluj, pentru introducerea gazului metan.

Dupã anul 1990, în 35 de comune din judeþul Cluj, în scopul introducerii gazelor naturale, s-au înfiinþat comitete de cetãþeni, organizaþii cu personalitate juridicã.

La obþinerea avizelor ºi acordurilor necesare s-a trecut la proiectarea ºi executarea lucrãrilor aferente, toate acestea efectuându-se exclusiv din banii cetãþenilor.

În anul 1998, dupã apariþia Legii nr. 213 privind proprietatea publicã ºi a Legii nr. 219 privind regimul concesiunilor, toate aceste lucrãri au trecut în proprietatea publicã a consiliilor locale, indiferent cine le-a finanþat.

Conform Legii nr. 219 din 1998, consiliile locale pot concesiona serviciul public de distribuþie a gazelor naturale unei societãþi specializate în acest sens.

Astfel, consiliile locale ale comunelor Iclod, Bonþida, Jucu, Chinteni, Cãmãraºu, Sic, Sãbãdisla, Cojocna ºi Moldoveneºti au organizat licitaþii pentru concesionarea serviciului de distribuþie a gazelor. Dupã parcurgerea etapelor legale s-a încheiat un numãr de 9 contracte între consiliile locale respective ºi Societatea Comercialã Concordia, sucursala Cluj-Napoca.

Aceste contracte au fost verificate ºi avizate de cãtre Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.

În baza contractelor încheiate, concesionarul a executat cu constructori autorizaþi, din fonduri proprii, începând cu anul 2002, lucrãri în valoare de peste 130 miliarde lei. În comunele Chinteni ºi Cãmãraºu au fost puse în funcþiune sistemele de distribuþie a gazelor naturale, urmând ca în viitorul apropiat acestea sã intre în funcþiune ºi în comunele Iclod, Bonþida, Jucu ºi localitatea Bãriºa.

Domnul deputat Brudaºca.

Mulþumesc conjudeþeanului meu care a dat aceste rãspunsuri foarte pe scurt ºi foarte la obiect.

În ceea ce priveºte cazul Concordia, atrag atenþia domnului secretar de stat cã s-a evitat rãspunsul la câteva aspecte care privesc majorãri nejustificate la serviciile care au fost fãcute, probabil în cârdãºie cu unele autoritãþi locale, lucru despre care presa judeþeanã clujeanã a scris numeroase articole.

Rugãmintea mea este ca serviciul de specialitate al ministerului sã se sesizeze ºi sã verifice dacã s-au scris prostii sau coincide adevãrului ceva din ceea ce s-a semnalat.

În legãturã cu ultimul subiect, cel al domnului Benþea, vreau sã vã informez, domnule secretar de stat, cã dânsul mi-a prezentat o recipisã poºtalã prin care a trimis ministerului dumneavoastrã asemenea solicitãri, la care de anul trecut ºi pânã acum nu a primit absolut nici un rãspuns ºi de aceea mi-am permis eu sã intermediez între dumneavoastrã ºi petent, solicitând ministrului sã îl primeascã în audienþã, întrucât Domnia sa susþine cã de la data scoaterii în rezervã ºi pânã la ieºirea la pensie a achitat aceastã pensie suplimentarã ºi, prin urmare, doreºte o rectificare legalã a acestei pensii. Acestea sunt datele pe care le deþin. Dacã ele nu concordã, tocmai de aceea e necesarã o asemenea întâlnire între pãrþi ºi o rezolvare amiabilã ºi legalã a conflictului iscat. Mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca a adresat, de asemenea, douã întrebãri: o întrebare Ministerului Industriei ºi Resurselor, la care a primit rãspuns scris.

De asemenea, domnul deputat Florin Iordache a adresat o întrebare Ministerului Industriei ºi Resurselor, dar la care aþi primit rãspuns scris.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrebarea mea cãtre Ministerul Industriilor ºi Resurselor privea sarcinile de privatizare ale Ministerului Industriilor ºi mãrimea portofoliului. Am primit în aceastã searã portofoliul Ministerului Industriilor ºi Resurselor ºi Oficiului Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie, care cuprinde toþi agenþii economici care vor fi privatizaþi, cât ºi strategia, drept pentru care vreau sã mulþumesc pentru promptitudinea cu care Ministerul Industriei ºi Resurselor a dat curs solicitãrii mele.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca, o ultimã întrebare adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Rãspunde domnul Marius Ovidiu Bota, secretar de stat.

Poftiþi!

## **Domnul Marius Ovidiu Bota** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la întrebarea dumneavoastrã adresatã domnului ministru Miron-Tudor Mitrea, rãspunsul ministerului este urmãtorul: în anul 1994, Administraþia Naþionalã a Drumurilor a avut întâlniri de lucru cu autoritãþile judeþene ºi municipale în vederea construirii unei centuri ocolitoare pentru municipiul Cluj-Napoca.

Proiectul studiului de fezabilitate a fost întocmit de Societatea SEARCH Corporation, care a întocmit documentaþia denumitã ”Varianta de ocolire a municipiului Cluj-NapocaÒ.

Aceastã documentaþie a fost reactualizatã în anul 2001, traseul variantei fiind ales conform temei de proiectare care a fost întocmitã împreunã cu organele locale.

Astfel, varianta se desprinde la Km 469 plus 920 al Drumului Naþional 1 Dealul Feleacul, iar dupã o porþiune de drum nou se suprapune cu drumul judeþean DJ 107 R, dupã care traverseazã pârâul Gârbãu, trece pe la poalele dealului Gârbãului ºi intersecteazã DN 1 la vest de Complexul METRO, între acesta ºi fermele zootehnice.

La avizarea finalã autoritãþile locale au respins acest proiect, întrucât declivitãþile în profil longitudinal sunt mari, puþin diferite faþã de DN 1, existente la coborârea pe Dealul Feleacului ºi pe Calea Turzii.

Þinând seama de aceste considerente, conducerea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transportului ºi Locuinþei, în anul 2002, prin intermediul Agenþiei Naþionale a Drumurilor, a hotãrât sã se studieze o nouã variantã de traseu, cu caracteristici geometrice mai bune ºi la profilul de drum expres, autostradã.

În acest an, AND a prevãzut în planul de proiectare întocmirea studiului de fezabilitate pentru aceastã variantã, care se va desprinde din DN 1 în localitatea Vâlcele, înainte de Feleac, traseul acesteia urmând sã se desfãºoare pe Valea Cãprioarei.

## Da.

Domnule deputatÉ

Eu mã bucur, domnule preºedinte, cã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a luat în considerare inclusiv soluþia pe care în vara anului 2001 am înaintat-o domnului secretar de stat Sechelariu care a rãspuns apelurilor pe care le fãceam în urma frecventelor accidente de circulaþie din zonã.

Îl rog respectuos pe domnul ministru, cu atât mai mult cu cât este clujean ºi cunoaºte mai bine decât mine ºi dintr-o perspectivã interioarã acest dezastru pe care îl reprezintã ”ºoseaua morþiiÒ de pe Feleac, sã insiste, pentru cã nu este o chestiune politicã, este o chestiune umanitarã, este vorba de a preîntâmpina moartea ºi distrugerile absolut inutile de valori materiale, care se petrec în mod frecvent prin accidentele rutiere din aceastã zonã. Apreciez cele spuse, aºtept materializarea, cu acelaºi interes cu care sunt convins cã o aºteaptã mii de clujeni ºi mii de persoane implicate în transportul pe aceastã relaþie rutierã.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Trecem la secvenþa rezervatã prezentãrii pe scurt a interpelãrilor.

Domnul ªtefan Baban a avut patru interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Dorin Popescu a avut douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Costache Mircea a avut tot douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Gheorghe Firczak a depus în scris.

Domnul Viorel Coifan, douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Eugen Nicolãescu, douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Anton Miþaru a depus în scris.

Domnul Nicolae Vasilescu a depus în scris.

Domnul Emil Boc, douã interpelãri, le-a depus în scris. Domnul Metin Cerchez a depus în scris.

Domnul Anghel Stanciu a depus în scris.

Domniºoara Lia-Olguþa Vasilescu, douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Dan-Radu Ruºanu a depus în scris.

Domnul Dumitru Bãlãeþ a depus în scris.

Doamna Maria Apostolescu a depus în scris.

Doamna Mona Muscã, douã interpelãri, le-a depus în scris.

Domnul Ioan Miclea a depus în scris.

Domnul Gheorghe Dinu a depus în scris. Domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule preºedinte,

În primul rând, am aºteptat ca astãzi sau în cursul sãptãmânii sã fie reprogramatã ºedinþa de rãspunsuri din partea Guvernului, care trebuia sã aibã loc luni, 10 februarie, ºi la care acesta nu s-a prezentat. Fiind nemulþumit de aceastã situaþie, solicit reprogramarea acesteia.

În ceea ce priveºte interpelãrile mele de astãzi, prima se adreseazã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã.

Consiliul judeþean Mureº a trimis în luna august o solicitare pentru acordarea sumei de 123.400.000 de lei pentru plata unor calamitãþi produse de ploile ºi grindina care au cãzut în lunile iulie-august 2002. La 6 luni de la solicitare, azi, 17 februarie, când deja iarna se pregãteºte de plecare, ce se poate rãspunde celor care au suferit daune, pentru a-ºi repara gospodãriile?

Cea de a doua interpelare este realizatã din trei întrebãri ºi se adreseazã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

1. Ca urmare a unei ordonanþe guvernamentale de a transfera o serie de cheltuieli în sarcina primãriilor, în acest an ºcolar, la peste 6 luni de la inaugurarea lui, în municipiul Reghin, din lipsã de fonduri, nu s-a plãtit nici o bursã, iar la alte ºcoli generale din mediul rural valoarea burselor acordate lunar este între 10 ºi 20 de mii de lei. Ce mãsuri ia ministerul?

2. În anul 1924, Ministerul Instrucþiunii Publice cumpãra de la Primãria Târgu Mureº, contra sumei de 1.500.000 de lei, clãdirea ªcolii Normale de Bãieþi. În 1962, Sfatul Popular Târgu Mureº, în baza Decretului nr. 287/1962, dispunea transferarea clãdirii în favoarea Consiliului Central al Sindicatelor din Republica Popularã Românã. În 1992, U.J.S.L.M. se împroprietãrea cu aceastã clãdire care, astfel, ajunge astãzi în patrimoniul CNSRL ”FrãþiaÒ.

Doamnã ministru, în condiþiile în care atât învãþãmântul, cât ºi primãriile se plâng de o acutã lipsã de spaþiu, ce vã propuneþi ca aceastã clãdire sã se întoarcã la proprietarul iniþial?

3. Ca urmare a Protocolului P.S.D.ÑU.D.M.R., în anul ºcolar 2002-2003, la Liceul Bolyai-Farkas din Târgu Mureº nu a mai fost acordatã cifrã de ºcolarizare pentru Secþia românã, deºi aceasta fusese prevãzutã în propunerea iniþialã a inspectoratului ºcolar judeþean. Având în vedere cã în prezent se lucreazã la planul de ºcolarizare pe anul ºcolar 2003-2004, care este poziþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în acest caz? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul deputat Paul Magheru. Poftiþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu m-am înscris cu douã interpelãri.

Prima interpelare este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Are ca obiect schimbarea abuzivã a viceprimarului comunei Brusturi, prin încãlcarea cu dispreþ a Legii administraþiei publice nr. 215/2001. Am sã o dezvolt la timpul cuvenit.

A doua interpelare este adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministru de justiþie. Are ca obiect situaþia patrimoniului Camerei de Comerþ ºi Industrie în urma trecerii Registrului Comerþului din subordinea acesteia în cea a Ministerului Justiþiei. Am intitulat-o la singular, deºi priveºte în general camerele de comerþ, la singular, am intitulat-o ca instituþie, cum se cunoaºte foarte bine.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Radu Ciuceanu? Nu este.

Domnul deputat Damian Brudaºca a depus în scris, nu este.

Domnul deputat Ludovic Mardari. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Pentru astãzi am trei interpelãri.

Prima este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi este o revenire la interpelarea nr. 593 B/2002, cu referire la situaþia deficitarã a eliberãrii medicamentelor gratuite ºi compensate în judeþul Timiº.

A doua interpelare este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã ºi se referã la pagubele produse de pãtrunderea destul de frecventã a oilor în culturile de pãioase sau prãºitoare aparþinând agricultorilor din judeþul Timiº.

A treia este adresatã domnului prim-ministru ºi se referã la nemulþumirile provocate în rândurile populaþiei de Ordonanþele de urgenþã nr. 197/2002, 121/2002 ºi 6/2003. Am anexat la aceastã ultimã interpelare ºi tabele cu 4 mii de semnãturi aparþinând unor cetãþeni din Timiºoara, care solicitã anularea Ordonanþei nr. 197/2002.

La toate aceste trei interpelãri solicit rãspuns în scris ºi de la tribuna Parlamentului.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Ioan Sonea a depus în scris. Domnul deputat Eugen Pleºa.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o interpelare pe care o adresez primului-ministru, domnul Adrian Nãstase, în care spun cã în ultimul numãr al sãptãmânalului ”Ziarul de MureºÒ redactorul George Lupea semnaleazã iminenþa înfiinþãrii ºi deschiderii Postului TVR teritorial Mureº, rezultatul Protocolului politic dintre P.S.D. ºi U.D.M.R., pentru activarea electoratului din zonã, cu mulþi maghiari, printr-un program exprimat preponderent în ungureºte. Problema, pe scurt, este

legatã de comitetul director al acestui post, care se pare cã se va împãrþi între soþia lui Mark— BŽla ºi cea a lui BorbŽly L‡szl—, pe de o parte, ºi ceilalþi clienþi ai P.S.D.-ului, de cealaltã parte.

ªi mã adresez domnului prim-ministru ºi spun: ”Fiind vorba de o televiziune naþionalã, pentru a nu naºte bãnuieli de inechitate electoralã, vã rog sã dispuneþi dumneavoastrã respectarea algoritmului existent în urma alegerilor parlamentare din 2000, ºi anume, o variantã ar fi rezultatele la nivel naþional, în care ordinea a fost: P.S.D. (fost P.D.S.R.), Partidul România Mare, P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R.; sau, în varianta a doua, rezultatele din judeþ, unde primii ar fi U.D.M.R., al doilea, Partidul România Mare, al treilea, P.S.D., P.N.L. etc. ªi am scris: ”Nu vã lãsaþi compromis de setea unor localnici de etnie maghiarã de a împieta asupra democraþiei alegerilor din RomâniaÒ. Acesta este prima problemã.

ªi o întrebare adresatã domnului ministru Cozmâncã: ”Ce trebuie sã întreprindeþi dumneavoastrã pentru a convinge primarii din oraºe, începând cu Capitala, sã aplice Legea privind regimul autoturismelor abandonate?Ò Este o lege intratã în funcþiune, nu ºtiu numãrul acum, 200 ºi ceva, e de la sfârºitul anului, dar existã aceste autoturisme abandonate, hai sã zicem cã pânã acum nu exista lege.

Deci întrebarea cãtre domnul ministru Cozmâncã este ce poate face dânsul sã ne ajute? Nu este un reproº. Mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Liviu Negoiþã? Nu este prezent. Cu aceasta, am încheiat seria interpelãrilor. Încheiem ºedinþa noastrã de astãzi aici ºi ne revedem mâine dimineaþã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 11/27.II.2003 conþine 28 de pagini.**

Preþul 34.608 lei