Valentin Vasilescu

În raportul de þarã al Uniunii Europene existã un singur capitol la care România se poate spune cã a fost lãudatã. Acesta este cel care analizeazã situaþia þãrii noastre din punctul de vedere al criteriilor politice.

Un element esenþial în emiterea acestor aprecieri pozitive l-a constituit crearea condiþiilor unei alternanþe pe cale democraticã la guvernare, înregistratã ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale din noiembrie-decembrie 2000, în care P.R.M. s-a situat pe locul doi, iar candidatul sãu în cursa prezidenþialã s-a calificat în turul doi.

Ascensiunea postelectoralã a P.R.M. în sondaje, consideratã de reprezentanþii P.S.D., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R. drept extrem de nocivã, iatã cã este salutatã de autorii raportului ca un fapt pozitiv pentru viaþa politicã.

Partea neplãcutã, vã reamintesc, a raportului se referã la vizibila subordonare a deciziilor justiþiei, în funcþie de interesele guvernanþilor, la dezinteresul manifestat în limitarea ºi combaterea corupþiei ºi la anularea datoriilor multor firme private, în principal din mass-media, cu intenþia angrenãrii lor în propriile acþiuni cu scopuri propagandistice.

Concluzia raportului este aceea cã utilizarea intensã ºi pe scarã largã a acestor practici a condus la singurul rezultat previzibil, anume absenþa unei economii funcþionale de piaþã, condiþie primordialã pentru admiterea României în Uniunea Europeanã.

Aceste practici situate în afara legii au fost inventate imediat dupã decembrie Õ89 ºi de efectele lor au profitat tot cei care s-au aflat la guvernare în ultimii 12 ani, fie cã s-au numit F.S.N., P.D.S.R., P.S.D., sau P.D., sau P.N.L., sau P.N.Þ.C.D., sau U.D.M.R.

Partidul România Mare, în calitatea sa de partid justiþiar, care nu s-a aflat niciodatã la guvernare, ºi-a fãcut o datorie de onoare din a aduce la cunoºtinþa opiniei publice formele concrete ale promovãrii acestor practici devenite politicã de stat, cu scopul declarat al stopãrii lor.

Acesta este probabil motivul pentru care electoratul românesc a votat P.R.M. în proporþie de 21% ºi, cu certitudine, dacã acest partid ar fi câºtigat alegerile din toamna lui 2000, România ar fi intrat în Uniunea Europeanã chiar înainte de 2004.

Prin înseºi aprecierile conþinute de capitolul dedicat vieþii politice româneºti, Uniunea Europeanã infirmã etichetãrile de extremism fãcute la adresa P.R.M. de liderii P.S.D., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R.

Aºadar, orice strategie elaboratã cu scopul combaterii unui aºa-zis extremism, prin izolarea sau chiar scoaterea de pe scena politicã a P.R.M. ºi a liderului sãu, vine în flagrantã contradicþie cu prevederile Raportului Uniunii Europene.

Încãlcarea prevederilor constituþionale privind accesul neîngrãdit la exprimarea opiniilor politice în ceea ce-i priveºte pe parlamentarii P.R.M. nu face decât sã demonstreze, încã o datã, opiniei publice cã adevãraþii adversari ai democraþiei ºi ai integrãrii europene au fost ºi sunt de fapt membrii partidului de guvernãmânt.