Gheorghe-Eugen Nicolãescu

În repetate rânduri am atenþionat Guvernul cã nu face nici un fel de reformã ºi cã singurele sale realizãri sunt cele cerute explicit de Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã.

În aproape doi ani ºi jumãtate de când administreazã þara, Guvernul lui Adrian Nãstase se comportã ca ºi cum se aflã în campanie electoralã continuã ºi îngreuneazã situaþia economicã pe termen mediu ºi lung.

În aceastã perioadã nu s-au obþinut decât macrostabilizãri aparente, care nu au corespondenþã în transformarea structuralã a economiei, ceea ce înseamnã cã s-a optat pentru formã fãrã fond.

Puþini cetãþeni ºtiu cã o asemenea politicã iresponsabilã se va întoarce împotriva lor ºi le va îngreuna viaþa pentru mulþi ani de acum înainte.

Guvernul P.S.D. a preferat sã nu facã reforme reale, sã nu accelereze procesul de privatizare, sã acorde venituri fãrã muncã, sã nu creeze locuri de muncã prin utilizarea unor pârghii fiscale eficiente, sã nu reducã munca la negru.

Prin mãsuri populiste a amanetat viitorul poporului român, a anulat speranþa de creºtere economicã serioasã prin dezvoltarea sectorului serviciilor, a sectorului privat, format din întreprinderi mici ºi mijlocii, a sporirii numãrului locurilor de muncã, de creºtere realã a salariilor, a pensiilor, a asigurãrii unor servicii medicale de calitate. Este evident cã acest Guvern s-a fãcut cã face reformã ºi nu mai poate minþi la infinit, recentele declaraþii ale oficialilor din boardul FMI având rolul de a trezi la realitate un Guvern specialist în minciuni, în manipularea opiniei publice ºi poleirea rezultatelor catastrofale.

România merge într-o direcþie greºitã ºi trebuie sã se înþeleagã cã în acest fel ne îndepãrtãm de obiectivul integrãrii europene, aºa cum a menþionat de curând comisarul pentru integrare GŸnter Verheugen.

Nu se mai poate tolera propaganda stupidã, atitudinea de iraþionalitate, suficienþã ºi lipsitã de rãspundere faþã de destinele României.

Toate eforturile noastre, ajutate de cele ale oficialilor Fondului Monetar Internaþional, Bãncii Mondiale ºi Uniunii Europene, trebuie sã convingã autoritãþile cã România are nevoie realã de reformã structuralã, instituþionalã, de mentalitate.

Interesul P.S.D. de a mima reforma ºi a se menþine la putere cu orice preþ corespunde unei politici antinaþionale, antisociale ºi antieconomice, care va costa mult mai mult populaþia decât dacã s-ar realiza o reformã cu adevãrat ºi care are costurile ei politice.

Oare P.S.D. va mai ignora mult timp semnalele ºi atenþionãrile venite din afara þãrii, ca ºi cele ale partidelor de opoziþie, ale societãþii civile?

Ce se pune înainte: interesul de partid meschin ºi mãrunt sau interesul naþional?

O întrebare la care P.S.D. este obligat sã rãspundã.