Marin Anton

În urmã cu un an, tot în luna aprilie, românii au avut parte de un val de scumpiri asemãnãtor celui care se pregãteºte ºi acum prin mãrirea preþurilor la alimente ºi la multe alte produse înaintea sãrbãtorilor, dar ºi datoritã creºterii iminente a preþului la carburanþi, îndeosebi la benzinã.

În fiecare an, pe lângã scumpirile conjuncturale, ca urmare a persistenþei unei economii nefuncþionale de piaþã, în care nu acþioneazã cererea ºi oferta, sunt programate creºteri de preþuri ºi tarife ca o consecinþã a nerestructurãrii ºi lipsei de reforme economice.

Guvernul a acoperit mereu ineficienþa ºi protecþia socialã a întreprinderilor de stat cu pierderi care fac cheltuieli peste cheltuieli ºi acordã salarii grase Ñ la care se adaugã nenumãrate stimulente, facilitãþi, prime, ajutoare, folosind metoda cea mai primitivã de a colecta bani la buget, respectiv, creºterea preþurilor. Problema este cã cei care administreazã aceastã situaþie nu au înþeles cã majorarea fiscalitãþii nu aduce bani mai mulþi ci, dimpotrivã, accentueazã evaziunea fiscalã ºi munca la negru.

Tot anul trecut, primul-ministru a nãucit o þarã întreagã cu o explicaþie uluitoare: recunoºtea ”colectarea neserioasãÒ a veniturilor ºi spunea, textual, cã ”nu mãrim accizele dintr-o bucurie sadicã de a chinui poporul, însã nu avem altã soluþieÒ.

Acum, la peste un an de la aceastã expresivã afirmaþie, situaþia se prezintã identic, de unde se poate trage concluzia cã acest Guvern are o capacitate limitatã de a gestiona economia, în ciuda amãgirilor ºi menþinerii unei situaþii precare ºi dãunãtoare pe termen mediu ºi lung.

O asemenea politicã este pãguboasã pentru întreaga societate româneascã ºi problema preþurilor este una din cauzele sãrãciei, dar ºi a agendei populaþiei, pe care Guvernul o ignorã ºi preferã sã încaseze noi taxe ºi impozite, majorate în permanenþã, pe spinarea contribuabililor buni platnici.