Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 2 mai 2003 · monitorul.ai

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Gustul dulce-amar al sãrbãtoriiÒ.

Printr-o hotãrâre de Guvern, aprobatã recent ºi discret publicatã în ”Monitorul OficialÒ, în anul 2004, an electoral, judeþele Moldovei vor primi importante sume de bani de la bugetul statului ºi rezerva bugetarã. Motivul este prilejuit de marcarea, în cadru festiv, a 500 de ani de la moartea domnitorului Moldovei, ªtefan cel Mare ºi Sfânt, ºi declararea anului 2004 ca an omagial atât de autoritãþile române, dar ºi de UNESCO. Manifestãrile vor consta atât în pelerinaje pe la mãnãstirile din nordul Moldovei, ctitorii ale marelui domnitor, dar ºi simpozioane, pomeniri (implicit mese întinse ºi serbãri câmpeneºti) alãturi de cuvântãri lungi ºi plicticoase pentru populaþia din aceastã zonã, dar ºi din þarã. Singurul lucru important, în toatã aceastã halucinantã alocare ºi irosire a banilor, îl reprezintã restaurarea monumentelor istorice uitate de aleºii neamului aflaþi la putere, indiferent de culoarea politicã, în cei 13 ani de democraþie.

Nu neg importanþa acestor manifestãri, aºa cum nu poate fi negatã istoria glorioasã scrisã de domnitorul ªtefan cel Mare. Dar, ca ºi majoritatea ziariºtilor ºi analiºtilor economici ºi politici, consider cã sumele alocate, peste 1.000 miliarde lei, sfideazã bunul-simþ, în condiþiile unei economii muribunde care, de peste 13 ani, nu-ºi regãseºte suflul ºi traiectoria de dezvoltare, pentru a reuºi sã asigure acestei þãri, ºi implicit cetãþenilor ei, un nivel de dezvoltare ºi de trai în limitele decenþei. Dacã mãcar o parte din aceºti bani ar fi fost scoºi de la buget sau rezerva bugetarã, în anul 2003, ºi direcþionaþi spre sectoarele economice valide în aceastã zonã a þãrii, poate nimeni nu ar fi comentat aceastã risipã, pe care daþi-mi voie sã o numesc inutilã, în condiþiile în care necazurile ºi lipsurile cu care se confruntã locuitorii Moldovei sunt multe ºi diverse. Dar, dupã cum am spus, anul 2004 este anul electoral, iar întreaga Moldovã este fieful P.S.D.-ului, deci era normal ca actualii guvernanþi sã arunce un os pentru a obþine totul.

Aº vrea sã înþelegeþi cã nu neg importanþa acestei manifestãri, mai ales cã provin din Moldova lui ªtefan cel Mare. Dar mã doare sufletul când vãd cã, trei ani de zile, Guvernului actual nu i-a pãsat de ce se întâmplã în acele locuri, pentru ca, dintr-o datã, ele sã devinã un punct de atracþie pentru întreaga þarã ºi întreaga lume. ªi mã întreb, asta pentru cât timp: 6 luni, un an?

Oamenii din aceste judeþe nu pot concepe cã statul român nu are bani pentru creºterea pensiilor, pentru asigurarea medicamentelor compensate ºi gratuite, pentru asigurarea confortului minim în locuinþele lor (ºtiut fiind faptul cã, iarna aceasta, au fost destule oraºe care nu au beneficiat de energie termicã ºi apã caldã menajerã), pentru crearea de noi locuri de muncã ºi îmbunãtãþirea celor existente, pentru asigurarea unui nivel decent de subzistenþã celor din învãþãmânt, sãnãtate ºi instituþii publice, dar poate dispune de sume uriaºe pentru lucruri care nu ar reprezenta neapãrat, în acest moment, o prioritate. Ni se pare nedrept cã, de abia în anul 2004, guvernanþii ºi-au adus aminte de ei, promiþându-le trei zile de sãrbãtoare, când ei nu au locuri de muncã (din primele 5 locuri pe þarã în ceea ce priveºte rata ºomajului, 3 sunt ocupate de judeþele din Moldova), nu au bani suficienþi pentru a le pune pe masã copiilor alimente de bazã, nu au bani care sã le permitã întreþinerea lor la studii universitare, aºa cum nu prea au bani nici ca sã-ºi achite toate taxele ºi impozitele stabilite de statul român.

Repet, nu sunt împotriva recunoaºterii ºi elogierii personalitãþilor acestei þãri. Dar mi se pare sfidãtor ca, în actualele condiþii economice prin care trece þara noastrã ºi în contextul anului electoral 2004, Guvernul României sã considere cã, mai presus de oamenii þãrii, sunt interesele de partid. Nu cred cã, prin aceste manifestãri, ne respectãm eroii, mai ales cã cel sãrbãtorit a fost un simbol pentru poporul sãu ºi nu cred cã a fost uitat de urmaºii sãi, chiar dacã în anii precedenþi nu a fost sãrbãtorit cu atâta festin.

Istoria Moldovei, cu împlinirile ºi vicisitudinile ei, rãmâne mereu vie în memoria oamenilor care trãiesc în aceastã zonã, indiferent dacã puterea trecutã, actuala ºi viitoare, urmãreºte doar propaganda politicã.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#19291

Vreau sã salut pe colegii prezenþi ºi sã fac precizarea cã, în intervenþia mea politicã de astãzi, voi aduce la cunoºtinþa Domniilor lor un caz care mi se pare cã este flagrant. Este vorba de faptul cã, profitând de înþelegerea politicã realizatã cu partidul de guvernãmânt, U.D.M.R., prin fundaþiile pe care le realizeazã ºi prin sine însãºi, este în permanenþã un pericol pentru bugetul de stat.

Mã voi referi, în mod concret, astãzi, la duplicitatea acestei uniuni culturale care, dupã 1990, deºi se declarã cã este uniune culturalã, primeºte fonduri ºi pe baza Legii bugetului, Legii partidelor politice, dar, în acelaºi timp, în mod necontrolat, primeºte, aºa cum va rezulta din cele ce voi prezenta în continuare, sume uriaºe ºi din strãinãtate, în mod deosebit din Ungaria.

Cel mai sigur sprijin extern al comunitãþii maghiare din Transilvania vine din partea Guvernului Ungariei, pe filiera Fundaþiei comunitare **Illyes,** cu un subcuratoriu la Cluj-Napoca. În 2002, mandatul curatoriului fundaþiei a expirat, iar Tribunalul de la Budapesta a întârziat nepermis de mult învestirea noului organ de conducere ales prezidat de Pogonats BŽla, fostul preºedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria. Între timp, situaþia s-a reglementat, aºa cã s-a trecut la reorganizarea structurilor subcuratoriale.

În 28 martie 2003 a fost reînnoit ºi subcuratoriul de la Cluj. Noua structurã aleasã nu a mai surprins pe nimeni. În vârful ierarhiei s-au cocoþat lideri marcanþi intangibili ºi inamovibili sau personalitãþi apropiate U.D.M.R. Mark— BŽla a fost reconfirmat în funcþia de preºedinte al IKA din Transilvania, iar membri au fost desemnaþi Beres Andras, Frunda Gyšrgy, Kelemen Hunor, Kov‡cs PŽter, Csato Josezf ºi Tok‡cs Csaba.

Deºi structurile pentru care se acordã subvenþii nu au nici o legãturã cu politicul aparent, supremaþia subcuratoriului IKA continuã sã fie deþinutã de reprezentanþii vieþii politice maghiare din România. Dar acest lucru nu mai deranjeazã pe nimeni, se pare, politizarea societãþii civile fiind privitã ca o stare de normalitate.

Revenind la ºedinþa electoralã din martie, atunci s-a stipulat cã noua conducere cu state vechi nu are drept de a decide cine poate participa la licitaþiile de proiecte. Aceastã decizie aparþine, în totalitate, consiliului format din 106 persoane din toate secþiile fundaþiei.

Mã voi referi, în continuare, la situaþia de dupã 1990. În timp de 12 ani, la comunitatea maghiarã din Ardeal au ajuns 924 de milioane de forinþi repartizaþi pe secþiuni. Una dintre beneficiarele fondurilor a fost ºi ”CommunitasÒ prezidatã tot de Mark— BŽla. În 28 iulie 2002 a apãrut, pe _site_ -ul Fundaþiei ”IdeszÒ, cuantumul subvenþiilor acordate cãtre ” CommunitasÒ. Potrivit acestuia, în perioada 1999 ºi 2001, fundaþiei i-au fost alocate peste 100 de milioane de forinþi, aproximativ 10 miliarde de lei. Sumele au fost destinate cheltuielilor curente, acþiunilor culturale sau pentru apãrarea intereselor comunitãþii. Sursele noastre susþin cã repartizarea banilor s-a fãcut cãtre clica din jurul lui Mark— BŽla, dar ”IllyesÒ a sprijinit, în egalã mãsurã, ºi activitãþile coordonate de L‡szl— Tškes. Spre exemplu, suma acordatã acestuia pentru organizarea Zilelor Reformaþiei de la Piatra Craiului au fost de peste 200 de milioane de forinþi, o sumã topitã în mai puþin de o sãptãmânã. Aº vrea sã trec succint în revistã faptul cã, în aceastã perioadã, s-au cheltuit peste 131 de milioane de forinþi pentru diverse burse acordate tot de cãtre forurile politice ºi culturale din Ungaria, din care o sumã de circa 600.000 de forinþi au dispãrut fãrã urme, datoritã modului ilegal în care se realizeazã finanþarea acestor organizaþii.

De asemenea, Universitatea ”Aranka GyšrgyÒ, un proiect care a fost propus de cãtre Fundaþia ”MarosvorshelyÒ, respectiv Târgu Mureº, actuala Aranka Gyšrgy, a primit la înfiinþare, în 1992, un sprijin din partea maghiarã în valoare de 924.000 de forinþi pentru cheltuieli de editare ºi tipografice. Menþionez, de asemenea, cã se acordã sume importante de bani ºi pentru finanþarea publicaþiei ”LatoÒ din Târgu Mureº, un fel de ”VatraÒ, publicaþie care este însã dublu finanþatã, respectiv ºi de la Consiliul judeþean Mureº. În aceastã afacere...

Virgil Popescu

#24679

Un înþelept proverb românesc, se pare de restrânsã audienþã, încearcã sã ne înveþe cã este util sã nu arunci apa de copaie o datã cu copilul. Totuºi, acest lucru s-a produs cu mare grabã demonstrativã, când reprezentanþii P.D. au returnat raportul de guvernare, în urmã cu douã luni, fãrã a-l examina, convinºi fiind cã sunt deþinãtorii adevãrului absolut ºi nu au nevoie, în cadrul responsabilitãþii parlamentare, de o confruntare argumentatã, de logicã ºi transparenþã. Iatã însã cã, mintea cea de pe urmã a românului, în acest caz intratã în funcþiune dupã numai douã luni, a avut câºtig de cauzã, probabil pentru a atrage atenþia asupra existenþei unui partid cãruia i-a trecut alergia la culoarea neagrã, editând, el însuºi, o carte neagrã a guvernãrii.

Cum legea acþiunii ºi reacþiunii, deºi nu a fost doritã în acest caz, funcþioneazã, rãspunsul Guvernului la tardivele ºi nejustificatele reproºuri ale P.D. a fost clar, competent ºi prompt. Referindu-ne numai la, sã le spunem, observaþiile P.D.-ului în domeniul comunicaþiilor, trebuie sã observãm cã acestea denotã o profundã necunoaºtere depãºitã numai de raþiuni opace ºi de rea-voinþã.

Cum putem defini atitudinea Partidului Democrat, de ignorare a faptului cã România este prima þarã din Europa care a integrat în legislaþia internã Directivele Europene adoptate în aprilie 2002, cã în acelaºi an, 2002, s-a finalizat cadrul de reglementare pentru liberalizarea completã a pieþei telecomunicaþiilor, cã în 2002, Uniunea Europeanã a dat ca exemplu de bunã practicã România, pentru implementarea rapidã ºi eficientã a noilor reglementãri?

De reþinut cã Uniunea Europeanã aprecia, în anul 2000, an în care la guvernare se afla ºi Partidul Democrat, drept prematur deschis ºi fãrã ºanse vizibile de finalizare capitolul 19 al telecomunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiei. În anul 2002, raportul de þarã al Uniunii Europene aprecia cã s-au fãcut progrese în alinierea la _acquis_ -ul privind telecomunicaþiile ºi în pregãtirea liberalizãrii pieþei de comunicaþii ºi poºtale. Aceste aprecieri ale Uniunii Europene au fost ºi confirmate în practicã, liberalizarea pieþei telecomunicaþiilor, la 1 ianuarie 2003, fiind o faptã necontestatã chiar ºi de cãtre P.D.

Deschiderea pieþei de telecomunicaþii ºi notificarea începerii activitãþilor de comunicaþii de cãtre mai mult de 1.000 de societãþi, pe baza unei proceduri simplificate, crearea unei largi palete de opþiuni pentru cetãþeni, deci o piaþã concurenþialã specificã economiei de piaþã, este apreciatã de doctrina Partidului Democrat ca o tendinþã de sufocare a pieþei. Menþinerea unui monopol în acest sens ºi cosmetizarea acestuia ar fi semãnat cu repararea formalã a unei autostrãzi, deja celebrã pentru calitatea lucrãrilor, giratã, în anii de guvernare, de cãtre Partidul Democrat.

Într-o concepþie modernã, Partidul Social Democrat a iniþiat, iar Parlamentul deja a aprobat, Legea serviciului universal care se adreseazã în mod egal, într-o viziune social-democratã, tuturor utilizatorilor. Într-o aceeaºi idee, notificãm pentru Partidul Democrat: telefonizarea localitãþilor cu peste 1.000 de locuitori în 2002, deºi era un angajament luat în guvernarea precedentã a Partidului Democrat; proiectul în curs pentru telefonizarea în Munþii Apuseni; demararea sistemului unic de apeluri de urgenþã 112; asigurarea finanþãrii pentru retehnologizarea Societãþii Naþionale de Radiocomunicaþii.

Într-un spirit european, s-a înfiinþat Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Comunicaþii, organism cu atribuþii de armonizare a reglementãrilor de piaþã cu cele existente în Uniunea Europeanã. Este cazul sã aducem aminte cã ar fi trebuit înfiinþat, în guvernarea anterioarã, conform cerinþelor europene? Progresul în domeniul comunicaþiilor se realizeazã ºi este recunoscut ca o consecinþã a aplicãrii strategiei naþionale pentru trecerea la o nouã economie ºi implementarea societãþii informaþionale care este accesibilã chiar ºi pentru Partidul Democrat, pe _site_ -ul Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei. De altfel, în spiritul societãþii informaþionale, au fost adoptate: Legea privind semnãtura electronicã, Legea comerþului electronic, Legea nr. 676/2001, nr. 677/2001, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile cu caracter public, protecþia datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor.

Implementarea sistemului educaþional informatizat prin introducerea calculatoarelor ºi accesului la _Internet_ în învãþãmântul ºcolar ºi liceal ar putea sã fie un bun exemplu asupra a ceea ce nu s-a fãcut în guvernarea precedentã, la care Partidul Democrat a fost un factor responsabil. Sã fie chiar atât de inexplicabil pentru Partidul Democrat, cã la sistemul de achiziþii publice participã 900 de instituþii publice, cã 8.000 de companii au solicitat înscrierea ca furnizori ºi cã s-au economisit, pânã acum, peste 35 de milioane de euro, iar acest mod de lucru contribuie la eliminarea corupþiei? Sã nu fie de acord Partidul Democrat cu progresele informaticii realizate în urma scutirii de impozit pe venit pentru activitatea de creare de programe pe calculator? Chiar sã nege Partidul Democrat recunoaºterile internaþionale pentru politicile ºi strategiile pe care le-a pus în practicã Guvernul României, ca fiind un exemplu excelent de abordare eficientã pentru o economie pregãtitã pentru integrare? Cred cã rãspunsul trebuie cãutat în afirmaþiile despre guvernarea Partidului Democrat fãcute de cãtre un lider al Partidului Democrat în faþa presei, cu prilejul publicitãþii fãcute **Cãrþii negre:** ”Nu am fãcut nimic, cã dacã fãceam oamenii ne alegeau din nou ºi eram noi la guvernare!Ò Vã mulþumesc.

Gheorghe Dinu

#30538

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se intituleazã ”C.F.R.-ul, încotro?Ò De peste 100 de ani, calea feratã a reprezentat principalul mijloc de transport în România, atât pentru cãlãtori, cât ºi pentru marfã. În perioada 1960 Ñ 1990, calea feratã a avut parte de mari transformãri ºi modernizãri, constând în automatizãri Ñ centralizãri electrodinamice, introducerea de bloc de linie automat, bariere automate, triaje mecanizate, dublãri de linii, electrificãri pe liniile magistrale. Calea feratã avea, în 1990, un efectiv de 260.000 de salariaþi care, pe lângã activitatea propriuzisã de efectuare a transportului feroviar, îºi producea singurã, pentru uzul propriu, dar ºi pentru alþi beneficiari, aproape totul, de la ac la computer.

În ultimii 13 ani, însã, calea feratã se confruntã cu o cãdere fãrã precedent, urmare a unor procese masive de restructurare, reorganizare, divizare, externalizare iniþiate de tot felul de neaveniþi care au dirijat activitatea acestui sector vital al economiei naþionale.

Fãrã nici o diferenþã, fiecare ministru, când ºi-a vãzut visul de a se aºeza pe fotoliul de ministru ºi peste transporturi, a vrut sã fie original, ajutat ºi de echipa de neprofesioniºti pe care ºi-o aducea cu sine, rãsturnând completamente tot ceea ce prin efort, sacrificiu, rãspundere efectuate în timp de mai bine de 100 de ani, marea masã a ceferiºtilor o aºezase pe baze trainice.

De la 260.000 de ceferiºti s-a ajuns acum la 90.000. Aproape întreaga presã a comunicat, în sãptãmâna tre-

cutã, cã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei are în vedere, în perioada urmãtoare, reducerea cu încã 18.000 de salariaþi angajaþi ai cãii ferate.

Reducerea are în vedere acoperirea fondului de salarii pe întreg anul, pentru cã, în bugetul cãii ferate, ultimele douã luni ale anului au rãmas descoperite. Dar haideþi sã vedeþi prin ce mijloace doresc marii diriguitori ai cãii ferate sã rezolve problema scoaterii din sistem a încã 18.000 de salariaþi.

O primã mãsurã constã în înfiinþarea, pe lângã fiecare actualã Regionalã C.F.R., a câte unei regionale secundare care sã gestioneze liniile secundare de gen Sf. Gheorghe Ñ Breþcu, Vânãtori Ñ Odorheiul Secuiesc, Luduº Ñ Lechinþa etc.

A doua mãsurã constã în externalizarea unor activitãþi, adicã înfiinþarea de noi filiale cu actualele P.R.A.M-uri, Laboratoare S.C.B., T.T.R., E.L.F., I.F.T.E., adicã activitãþi indispensabile ºi vitale pentru corecta ºi buna funcþionare a instalaþiilor ce asigura siguranþa circulaþiei feroviare.

În sfârºit, o serie de activitãþi ca ale zonei E.L.F. (electrificare, luminã ºi forþã), S.I.M.C. (secþii de industrializare maºini cale), P.A.Z. (protecþia ºi administrarea zonei cãii ferate), atelierele de tabliere vor fi complet scoase din structura cãii ferate.

Menþionez cã, pânã la aceastã datã, numai din structura C.N. Ñ C.F.R. Ñ S.A. s-au înfiinþat 18 filiale independente, funcþionând ca societãþi pe acþiuni cu capital integral C.N. Ñ C.F.R. Ñ S.A., care, la rândul ei, are tot capitalul aparþinând statului, iar din celelalte societãþi de cãi ferate: marfã ºi cãlãtori, s-au mai înfiinþat la fiecare câte 5 Ñ 10 societãþi; îþi stã mintea-n loc câte societãþi au mai apãrut, toate serviciile între ele derulându-se cu facturi în bancã, purtãtoare de t.v.a. ºi comisioane bancare, spoliind resursele financiare ale cãii ferate, ºi aºa din an în an diminuate.

Printr-un calcul simplu, cele 38 societãþi nou înfiinþate, adãugându-se celor 4 societãþi mamã Ñ C.N. Ñ CFR Ñ S.A., Cãlãtori Ñ S.A., Marfã Ñ S.A., S.A.A.F. Ñ S.A., prin interdecontarea între ele, acestea creeazã combinãri Ñ C232 purtãtoare de t.v.a. ºi comisioane bancare.

Mai menþionez cã toate societãþile nou create îºi înfiinþeazã conduceri cu directori, secretare, personal administrativ ºi contabil, consilii de administraþie, numiþi pe sprânceanã din rândul clientelei politice a patronilor, adicã a celor care reprezintã statul.

Bunãvoinþa patronilor trebuie rãsplãtitã cu cel puþin... cotizaþii pentru partidul care i-a numit.

Toate aceste babilonii se întâmplã din douã motive:

1. spre a induce în eroare organismele internaþionale cã în calea feratã s-a redus ”la sângeÒ numãrul de personal (cu toate cã acestea au început sã realizeze ce trucuri ieftine se folosesc);

2. spre a creºte încasãrile la bugetul statului, precum ºi veniturile în buzunarele bancherilor.

Criza fãrã precedent în care se zbate calea feratã, când furnizorii au început sã întrerupã utilitãþile de gen, curent electric, gaz metan, apã, iar constructorii care au efectuat lucrãri pentru calea feratã, ºi nu ºi-au primit banii, au purces la executarea silitã a societãþilor feroviare, aratã cu prisosinþã managementul defectuos fãcut acestui sector al economiei.

În ciuda sãrãciei lucii, în calea feratã abundã achiziþiile opulente de aparaturã electronicã, de mobilier ultraluxos, încontinuu înlocuit, iar ultimele jeepuri cu care s-au dotat serviciile de siguranþa circulaþiei din fiecare regionalã, toate cu numere de Iaºi, locul de baºtinã al unuia din directorii generali ai cãii ferate, demonstreazã cu prisosinþã starea jenantã în care a ajuns calea feratã.

Ca fost lucrãtor în detaºamentul feroviarilor, îmi permit sã atrag atenþia domnului ministru Miron Mitrea cã situaþia de la calea feratã a devenit dramaticã ºi, dacã nu va lua mãsurile ce se impun, consecinþele vor fi extrem de grave.

Mulþumesc.

Eugenia Moldoveanu

#36115

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Legea monumentelor istorice, pe care am adoptat-o în anul 2001, am consfinþit, implicit, existenþa, în România, a aproape 22.000 de terenuri ºi clãdiri care au, potrivit legii, statutul legal de ”monument istoricÒ. Nu toate sunt antichitãþi. Unele dintre ele aparþin veacului trecut Ñ lucru firesc, dacã avem în vedere cã tabloul complet al monumentelor istorice din România trebuie sã documenteze asupra fiecãrei epoci.

Între aceste monumente ale secolului XX, ca prahoveancã ºi muzician, mã simt legatã, în mod deosebit, de palatul ridicat în localitatea Floreºti din judeþul Prahova, de unul dintre cei mai bogaþi oameni ai României de acum un secol, Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit, datoritã averii sale, Nababul. Acest Cantacuzin, urmaº al împãraþilor bizantini ºi ai domnitorilor români, avea sã devinã soþul marii iubiri a lui George Enescu, cea care, dupã ce a devenit vãduvã, s-a recãsãtorit cu marele muzician. Din acest motiv, în casa pe care Gheorghe Grigore Cantacuzino o avea în Bucureºti, pe Calea Victoriei, funcþioneazã ºi astãzi Muzeul Naþional ”George EnescuÒ ºi se aflã sediul Uniunii Compozitorilor ºi Muzicologilor din România. Prin destinul personal, numele acestui Cantacuzin a ajuns sã fie legat de istoria muzicii româneºti.

Mare iubitor de frumos, Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a hotãrât sã construiascã, spre folosinþa fiicei sale, principesa Alice Cantacuzino, pe moºia sa de la Floreºti din judeþul Prahova, un palat asemãnãtor cu celebrul palat din ansamblul de la Versailles, ”TrianonÒ. Din cauza asemãnãrii, palatul a ºi fost denumit ”Micul TrianonÒ. Cu proiectarea clãdirii a fost însãrcinat acelaºi arhitect care realizase ºi ”Casa cu leiÒ de pe Calea Victoriei din Bucureºti, Ioan D. Berindei, unul dintre cei mai renumiþi arhitecþi din prima jumãtate a secolului trecut, cel care a proiectat ºi grandiosul Palat al Culturii din Iaºi.

Micul Trianon din Floreºti Ñ construcþie ridicatã în mijlocul unui parc dendrologic de 150 de hectare, cu multe specii rare în România, ºi înconjuratã de alte zone cu destinaþie specialã Ñ terenuri de golf, echitaþie ºi vânãtoare Ñ acest palat, spun, aºadar, avea o monumentalitate aparte. Cele 365 de dormitoare (câte unul pentru fiecare zi a anului), cele ºapte sãli de bal ºi

nenumãrate alte saloane, îi confereau palatului din Floreºti o grandoare unicã în România. S-au utilizat materiale scumpe, între care o piatrã ceva mai preþioasã chiar decât marmura, piatra de Albeºti.

Construirea palatului a început în anul 1907, dar rãzboiul ºi apoi criza economicã au încetinit lucrãrile. Palatul era aproape terminat în noiembrie 1940, când a fost lovit de devastatorul cutremur. Cel de al doilea rãzboi a determinat oprirea lucrãrilor de refacere ºi consolidare, armata sovieticã a jefuit sistematic zona, începând din septembrie 1944, dar adevãrata loviturã a fost datã de reforma agrarã din 1945. Aceasta a distrus moºia de la Floreºti. Comunitãþile din jur au început sã care piatra scumpã din palat, pentru a o folosi în construcþiile proprii. Dupã etatizarea proprietãþii, în clãdirileanexã a fost înfiinþat un sanatoriu TBC. Totuºi, palatul a fost înscris, în deceniul al ºaselea, pe lista monumentelor istorice. Dar nu s-a luat nici o decizie privind o eventualã restaurare a clãdirii. Din pãcate, cutremurul din 1977 a afectat ºi mai grav construcþia. Acel an a coincis ºi cu desfiinþarea Direcþiei Monumentelor Istorice de cãtre regimul lui Ceauºescu, acesta fiind enervat de rezistenþa pe care specialiºtii în monumente istorice o fãceau planurilor sale de demolare a unui sfert din Capitala þãrii. În aceste condiþii, nimeni nu a mai putut lua apãrarea Micului Trianon. Afectat de poluarea produsã de fabrica de negru de fum din apropiere, de furturile continue de piatrã ºi cãrãmizi, de filmãrile realizate pentru un film artistic Ñ situaþie în care palatul s-a degradat ºi mai tare Ñ palatul mai are ºi astãzi, totuºi, eleganþa care ne aminteºte de modelul sãu versaillez. Unul dintre cei mai preþuiþi arhitecþi restauratori din România, prahoveanul Cãlin Hoinãrescu, susþine cã restaurarea este, încã, posibilã. Evident, pentru aceasta este nevoie de bani dar, mai ales, este nevoie de voinþã.

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã readuc în memorie cazurile multor oraºe germane, între care Dresda ºi Stuttgart, distruse de aviaþia aliatã în timpul celui de al doilea rãzboi mondial, cazul Varºoviei, distrusã de armata germanã în timpul aceluiaºi rãzboi. În aceste cazuri, în locul splendidelor construcþii din centrele istorice au rãmas niºte movile de moloz. Situaþia de la Floreºti este, în ciuda tuturor dezastrelor, ceva mai puþin gravã. Coloanele palatului încã se menþin verticale, unele ziduri se încãpãþâneazã sã reziste. Germanii ºi polonezii ºi-au reconstruit monumentele istorice. Sã nu fim noi în stare sã le restaurãm pe acelea pe care, încã, le mai avem?!

Regret cã nu vã pot arãta fotografii înfãþiºând frumuseþea palatului prahovean care, chiar dacã se cheamã ºi astãzi Micul Trianon, se aflã în România, în proprietatea autoritãþilor româneºti ºi, aºadar, în rãspunderea noastrã. Existã posibilitatea practicã de a fi restaurat. Evident, operaþiunea va costa ceva bani, dar cel mai bogat judeþ al þãrii, judeþul Prahova, ar putea suporta o bunã parte din costuri. Am putea realiza la Floreºti un centru cultural de importanþã judeþeanã Ñ aºa cum am prevãzut existenþa acestor centre în proiectul de lege pentru aºezãminte culturale, pe care îl vom dezbate în curând în plenul Camerei. Ar putea fi ºi un centru de întâlniri internaþionale, dar ar fi posibil ca o parte din el sã intre ºi în exploatare turisticã. Fac, pe aceastã cale, un apel cãtre colegii mei care înþeleg valoarea deosebitã a acestui monument ºi cãtre ambiþioasele autoritãþi prahovene: sã salvãm Micul Trianon de la Floreºti, Prahova.!Va fi spre binele comunitãþii locale ºi spre binele României.

Vã mulþumesc.

Ioan Sonea

#42247

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã adresez câteva cuvinte referitoare la situaþia în care se aflã 3 comune din judeþul Bistriþa-Nãsãud. Ne aflãm în campania electoralã, alegeri parþiale pentru alegeri de consilieri locali ºi primari. Probabil cã aceastã perioadã este o campanie, o campanie de lecþie pentru partidele din opoziþie. Noi încercãm sã ne încadrãm în prevederile legale, facem deplasãri în teritoriu, ne manifestãm în faþa electoratului, ne expunem programele, platformele candidaþilor noºtri, însã avem de înfruntat o bãtãlie, un adversar într-o bãtãlie, de fapt, nelegalã, la urma urmei, ºi neechilibratã.

Vreau sã vã spun cã noi nu putem face faþã ameninþãrilor cu care noii racolaþi de cãtre partidul de la putere, de P.S.D., vin ºi se manifestã în teritoriu. Pe lângã ameninþãrile foarte urâte la adresa candidaþilor noºtri, dupã încercãri, la rândul lor, de a fi atraºi de partea Puterii, urmeazã ameninþãri de forma: ”dacã nu veþi renunþa la candidaturiÒ sau ”dacã satul vã va alege pe voi, sau comuna, aceastã comunã nu va mai beneficia de nici un leu de la bugetÒ sau ”nu veþi mai avea curent în localitãþile cutare...Ò º.a.m.d. Aceºti candidaþi, aceºti reprezentanþi ai Puterii, care de atâta timp puteau sã rezolve o serie de probleme n-au fãcut-o, vin acuma ºi promit o datã cu acelaºi kilogram de zahãr ºi litru de ulei promit ceea ce n-au fost în stare sã facã într-o perioadã de 3 ani de zile aproape.

Iatã cã în localitãþile prin care trecem acuma Ñ ºi nu prima datã trecem, desigur Ñ gãsim lucruri de necrezut, cetãþeni care beau apã din râu, nu vã vine sã credeþi, dar sunt localitãþi la care, la aceastã datã nu existã nici o fântânã ºi oamenii beau apã din râu. Anul trecut a fost în toamnã o epidemie foarte durã de o serie de boli ca ºi consecinþã a acestui fapt ºi, cu toate acestea, nu se întâmplã nimic; apa curentã este adusã la capãtul localitãþii, dar datoritã unui consilier care are o anumitã putere în comuna respectivã, aceastã apã nu poate intra în localitate. În sat, zeci de case stau fãrã curent, pentru cã se aºteaptã aceastã perioadã prin care cineva sã promitã cã va introduce curent sau cã dincolo va introduce apã. Sunt niºte lucruri care trebuie sã fie un semnal de alarmã la adresa Puterii actuale; noi atragem atenþia la aceastã datã, probabil cã lucrurile vor lua o turnurã ºi mai gravã pe parcursul acestei campanii ºi ameninþãrile nu contenesc.

Dorim sã se ia în considerare aceastã chestiune, deºi sunt proiecte, iniþiative de legi prin care se cere ca în perioada de precampanie sau în campanie sã nu se distribuie bunuri, sã nu se facã promisiuni fãrã un fond legal, iatã cã toate aceste lucruri nu sunt luate în seamã ºi lucrurile grave continuã.

Vã mulþumesc.

Raj-Alexandru Tunaru

#45137

Mulþumesc, domnule preºedinte. Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã: ”În România mileniului III, înainte de aderarea noastrã la NATO ºi U.E., a început naþionalizareaÒ.

Domnule Preºedinte al României, Domnule prim-ministru, Doamna ministru a justiþiei,

Domnule procuror general de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am gãsit de cuviinþã sã vã informãm, noi, deputaþii: Raj-Alexandru Tunaru, Radu Ciuceanu, Ludovic Mardari ºi Mircea Costache, înaintea domnului ambasador al Statelor Unite ale Americii la Bucureºti, Michael Guest, cã în România mileniului III a început o nouã etapã, naþionalizarea.

Din informaþiile noastre, ºi Domnia sa, domnul Michael Guest va fi informat despre acest caz în maxim douã zile, de aceea noi o sã vã trimitem acest dosar ºi dumneavoastrã, cât mai repede cu putinþã, având speranþa cã veþi neutraliza rapid acest virus mortal, pânã nu se rãspândeºte în toatã þara ºi, o datã cu intrarea noastrã în Europa, sã-l preia ºi bãtrânul continent.

În acest caz, este vorba despre un cetãþean român, domnul Bucã Nicolae, cu domiciliul în Slatina, care este preºedintele P.A.S.-ului ºi vicepreºedintele Consiliului de administraþie al Societãþii comerciale ”ElectrocarbonÒ Slatina.

Vã voi face un scurt istoric. În luna februarie 1999, în urma licitaþiei organizatã de F.P.S.Bucureºti, Asociaþia salariaþilor ”ElectrocarbonÒ Slatina a cumpãrat pachetul majoritar de acþiuni, ºi anume 52,87%. Din 52,87%, prin redistribuire, Nicolae Bucã deþinea 51,08% pentru care a achitat 315.000 USD.

Înainte de privatizare, societatea avea pierderi de 58,5 miliarde lei, dupã privatizare, noua echipã a reuºit sã obþinã un profit de 2,5 miliarde lei.

La 28.03.2000, în Adunarea generalã a P.A.S.-ului, domnul Cãrãmizaru Teodor ºi cu alþi câþiva lideri sindicali (fãrã a achita nici mãcar o acþiune), stabilesc excluderea din asociaþie a preºedintelui P.A.S., Bucã Nicolae, ºi a directorului general, Stere Florea, ºi s-a dispus confiscarea acþiunilor deþinute de domnul Bucã Nicolae ºi domnul Stere Florea.

Domnii Bucã Nicolae ºi Stere Florea au cerut Ñ prin instanþã Ñ anularea Hotãrârii din 28.03.2000. S-a obþinut Hotãrârea nr. 499 din 03.07.2000, pronunþatã de Tribunalul Olt-Slatina, hotãrâre definitivã, irevocabilã ºi executorie, de anularea a procesului-verbal din 28.03.2000. Toate hotãrârile luate, dupã 28.03.2000, de cãtre conducerea Asociaþiei ºi Societãþii comerciale ”ElectrocarbonÒ sunt ilegale.

S-a încercat executarea Hotãrârii definitive a Tribunalului Slatina din 28.03.2000 pânã în prezent, dar din pãcate fãrã nici un rezultat. S-a încercat tergiversarea executãrii Hotãrârii definitive a Tribunalului Slatina, introducându-se recurs la Curtea Supremã de Justiþie, recurs ce a fost respins.

Domnul Þugulan Liviu s-a prezentat la REGISCO la data de 14.06.2001, în calitate de vicepreºedinte al P.A.S., calitate pe care nu a avut-o niciodatã, ºi a semnat transferul a 3.165.121 acþiuni în portofoliul Rafinãriei Dãrmãneºti. REGISCO a anulat transferul acestor acþiuni, la sesizarea fãcutã de cãtre domnul Bucã Nicolae, cã transferul a fost ilegal.

Anularea fãcutã de REGISCO a fost comunicatã Asociaþiei ”ElectrocarbonÒ, Rafinãriei Dãrmãneºti, Societãþii Comerciale ”ElectrocarbonÒ ºi S.I.F. Oltenia, la 10.07.2001. La 13.07.2001, Adunarea generalã a societãþii, ilegal constituitã, a aprobat modificarea structurii acþionariatului în baza ”structurii consolidateÒ, comunicatã la REGISCO S.A., ceea ce reprezintã un fals.

Din acea datã, acþionarii înregistraþi la Registrul Comerþului iau decizii ºi hotãrâri în contul asociaþiei, acþiuni nelegale, ce au dus la diponibilizarea a 700 de salariaþi în luna mai 2002, închiderea fluxului principal de producþie, aducând societatea în pragul falimentului.

Executorul judecãtoresc, care a început executarea hotãrârii definitive ºi irevocabile a Tribunalului Slatina, nu a mai vrut sã facã executarea silitã fãrã o ordonanþã preºedinþialã, astfel încât în ianuarie 2003 s-a cerut de cãtre Bucã Nicolae ºi Stere Florea o ordonanþã preºedinþialã pentru punerea în aplicare a Hotãrârii nr. 499 prin executare silitã.

Deºi o ordonanþã preºedinþialã se judecã în maxim 5 zile, în acest caz, cu toate cã au trecut 3 luni, aceasta se judecã în continuare ºi nu s-a soluþionat nici pânã astãzi.

Iatã, domnilor colegi, cã titlul acestei declaraþii politice nu a fost o glumã ºi gravitatea acestei situaþii de la Slatina ne duce cu gândul la data de 15 iunie 1947, când a început naþionalizarea, iar colegul nostru, domnul Radu Ciuceanu, care a fost martorul acestor fãrãdelegi fãcute de comuniºti ºi care a plãtit cu 15 ani de temniþã grea, mi-a mãrturisit: ”ªi dupã ce i-au confiscat acþiunile, adicã dupã naþionalizare, nu l-au arestat pe proprietarul lor?Ò

Aceastã replicã înþeleaptã ºi plinã de substraturi politice ne-a determinat sã facem aceastã declaraþie politicã, înaintea domnului ambasador Michael Guest, ºi sã-l scutim pe domnul Victor Ponta de o anchetã ”fulgerÒ, în care sã recunoascã cã domnul Michael Guest a avut dreptate din nou.

Vã mulþumesc.

Emil Criºan

#50480

## **Domnul Emil Criºan:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Hotãrârile Guvernului privind taxa pentru serviciile publice de radio ºi televiziune, între tragedie ºi ridicolÒ.

Apariþia Hotãrârii Guvernului 185 ºi, respectiv 186/20.02.2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune ºi, respectiv, radiodifuziune a adus în rândul populaþiei acelaºi sentiment faþã de Guvernul României ca atunci când anunþã restructurãri în masã la unitãþi industriale din Braºov, Galaþi, Hunedoara, Reºiþa, Valea Jiului ori în alte localitãþi ale þãrii.

Aceste ordonanþe legifereazã impunerea unei taxe pentru ceea ce familiile sãrace, cum majoritatea familiilor sunt astãzi în România, nu posedã un aparat de radio ºi televizor, în acelaºi timp nemaipunându-se problema dacã acestea sunt funcþionabile, acolo unde existã.

Ordonanþele stabilesc, prin art. 4, cã ”aceastã taxã se va încasa de la persoanele fizice ºi juridice de cãtre Societatea comercialã de distribuþie ºi furnizare a energiei electrice, prin filialele sale, în baza unui contract de mandat, o datã cu plata energiei electrice consumateÒ, astfel încât aceste filiale au stabilit sumele trecute în anexe la ordonanþe pentru fiecare deþinãtor al unui contor electric, iar de aici începe o adevãratã tragedie.

Sâmbãtã, 19 aprilie 2003, Biroul parlamentar din Abrud mi-a fost asaltat de un mare numãr de persoane care contesta, aºa cum l-au numit, un ”furt legalizatÒ, impunerea unor astfel de taxe. Persoane vârstnice care nu au ºi nu au avut niciodatã aparat de radio ori televizor, asociaþii familiale ºi societãþi comerciale care trãiesc cu greu de azi pe mâine, ºi bineînþeles fãrã a poseda aparatul de radio ori televizor, sunt supuse la plata taxelor pentru faptul cã posedã contor electric.

Fãrã comentarii, prin aceste ordonanþe de urgenþã, Guvernul a reuºit o mare performanþã: ”introducerea contorului electric în mass-mediaÒ.

În orãºelul cu 7.000 de locuitori, care este Abrudul, un numãr de 51 de societãþi comerciale ºi asociaþii familiale au semnat un protest, considerând abuz grosolan H.G. 185 ºi H.G. 186/2003 referitoare la taxa pentru serviciul public de radio ºi televiziune care le va duce în mod sigur la faliment. Exemplificând, la S.C. **Anca** Ñ S.R.L., semnatar al acestui protest, pe factura de energie electricã valoarea curentului electric consumat însuma 30.000 lei, în timp ce taxa impusã de cele 2 ordonanþe pe luna martie ºi retroactiv pe februarie era de 1.600.000 lei, societatea respectivã fiind de fapt o ”plãcintãrieÒ care n-a avut ºi nu va putea avea instalat un televizor, din cauza spaþiului prea mic.

Interesantã este motivaþia personalului specializat de la S.C. **Electrica,** cum cã nu se poate plãti valoarea energiei electrice consumate decât împreunã cu aceste taxe, ”deoarece se aflã pe aceeaºi facturãÒ, urmând ca în cazul în care nu se va plãti întreaga facturã în timp util, se va întrerupe furnizarea energiei electrice pe contorul respectiv, lãsând în beznã informaþionalã pe proprietar; mai mult decât atât, ”procedura de executare silitã a persoanelor care se sustrag de la plata taxelor pentru serviciile publice de radiodifuziune ºi televiziune este cea stabilitã potrivit reglementãrilor privind colectarea creanþelor bugetare, iar nivelul penalitãþilor pentru plata cu întârziere a acestor taxe este cel stabilit potrivit legii pentru creanþele bugetareÒ.

Aºadar, se anunþã o ploaie de ”gãuri negreÒ în buget, care vor creºte mereu ºi probabil când vor ajunge cam cât cea de la S.N. **Tutunul Românesc,** Guvernul va interveni ºi, cu marea sa indulgenþã, va scuti poporul de plata acestora.

De la tragedie la ridicol nu este decât un pas. Administratorul unui cimitir din Ocna-Mureº, ing.Nicolae Popa, mi-a trimis o scrisoare în speranþa rezolvãrii situaþiei sale, printr-o intervenþie în plenul Camerei Deputaþilor, ceea ce ºi fac eu acum. Cum capela cimitirului orãºenesc este dotatã cu contor electric, situaþia consideratã normalã pânã acum, a ajuns în pragul macabrului, administratorul cimitirului întrebându-se dacã sã renunþe la racordarea capelei mortuare a oraºului la curent electric ºi sã se mulþumeascã cu lumina lumânãrilor ce vegheazã somnul de veci al celor decedaþi, ori sã doteze acest spaþiu de ultimã reculegere cu aparat de radio ºi TV, pentru ca cei ce-ºi plâng morþii sã poatã fi mereu la curent cu ”marile ºi istoriceleÒ realizãri ale P.S.D. ºi ale Guvernului Nãstase.

## Domnilor guvernanþi,

Poporul vã cere insistent sã vã lãsaþi de ºotii ºi sã nu mai instituiþi taxe orbilor pentru ceea ce nu vãd, surzilor pentru ceea ce nu aud, sãracilor pentru ceea ce nu au, scutind uneori de mari datorii pe cei pe care de curând i-aþi numit ”baroni localiÒ.

## Vã mulþumesc.

Constanþa Popa

#55366

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Scopul serviciilor de sãnãtate oriunde în lume îl reprezintã asigurarea sãnãtãþii populaþiei þãrii. Dependenþa calitãþii acestor servicii de nivelul economic de dezvoltare a þãrii este mai mult decât evidentã: dotarea spitalelor cu aparaturã medicalã de înaltã performanþã, calificarea ºi numãrul specialiºtilor care lucreazã în sistemul sanitar, calitatea serviciilor de transport medical etc.

Este, de aceea, de neînþeles, de ce, la nivelul economic la care se aflã România, cel puþin banii care sunt adunaþi de la populaþie pentru sãnãtate nu sunt folosiþi exclusiv pentru sãnãtate.

Nu este de mirare faptul cã, în aceste condiþii, indicatorii de sãnãtate din România aratã o deteriorare a stãrii de sãnãtate a românilor ºi creºterea alarmantã a numãrului de cazuri la boli care erau aproape dispãrute înainte de 1989, ca, de exemplu, tuberculoza.

Având în vedere starea precarã a sãnãtãþii naþiunii române ºi situarea României pe primele locuri în Europa la indicatori privind diferite afecþiuni, o reformã, o reorganizare a sistemului sanitar este absolut necesarã.

S-a fãcut însã o evaluare corectã a stãrii de fapt existente, bazatã pe criterii ºi principii, transparenþã ºi prin consultarea largã atât a specialiºtilor din domeniu, cât ºi a cetãþenilor, care sunt în definitiv atât cei care finanþeazã, cât ºi cei care beneficiazã de aceastã reorganizare?

S-a pornit la reorganizarea sistemului sanitar românesc prin reducerea numãrului de paturi din spitale pentru a ne alinia la media existentã în Uniunea Europeanã, fãrã a avea însã o asistenþã medicalã primarã ºi de ambulatoriu la fel de organizatã ºi de eficientã.

Nu s-a þinut cont nici de faptul cã numãrul de medici determinã numãrul de paturi de spitalizare, iar acesta este nu numai în scãdere faþã de 1989, ci ºi distribuit necorespunzãtor, România confruntându-se cu o lipsã acutã de medici specialiºti în oraºele mici ºi în mediul rural.

Sistemul sanitar se confruntã acum cu o crizã de medicamente ºi materiale sanitare, datoritã în principal refuzului autoritãþilor de a onora contractele încheiate de furnizorii acestora cu spitalele în condiþii legale.

Cine suferã în aceastã situaþie? Cetãþeanul, plimbat de la o farmacie la alta în speranþa eliberãrii unei reþete compensate sau gratuite, pus pe lista de aºteptare pentru efectuarea unor analize de care are absolutã nevoie pentru a i se pune diagnosticul sau administra corect medicamentele.

Toate acestea se întâmplã în condiþiile în care el a plãtit conºtiincios la Fondul de asigurãri de sãnãtate ºi în condiþiile în care sumele colectate la acest fond pe trimestrul I/2003 le-au depãºit pe cele prognozate.

Toate aceste constatãri conduc la o singurã concluzie: în România exista o serioasã crizã de conducere ºi gestionare a sistemului sanitar.

A trebuit ca ambasadorul Michael Guest sã afirme cã, în România, medicamentele pentru SIDA sunt cu 50% mai scumpe decât în S.U.A., pentru a se autosesiza Corpul de control al primului-ministru. Se recunoaºte acum oficial cã în România unele medicamente sunt de 3-4 ori mai scumpe decât în þãrile Uniunii Europene.

S-a fãcut o analizã pentru a se descoperi cauzele acestei situaþii?

Valoarea TVA la medicamente în România este de 19%, cu mult peste valoarea TVA din þãri ale Uniunii Europene, unde are valori cuprinse între 0 ºi maxim 12%.

Existã la nivelul Ministerului Sãnãtãþii o situaþie detaliatã a gradului de dotare cu aparaturã medicalã a spitalelor?

Aproximativ 1.000 de miliarde de lei din credite ºi împrumuturi externe au fost folosite pentru achiziþionarea de aparaturã medicalã de înaltã performanþã, care în multe spitale nu a fost recepþionatã ºi înregistratã, zace descompletatã ºi nefolositã, uneori doar pentru cã nu au fost prevãzute ºi fondurile pentru punerea ei în funcþiune.

Orice reorganizare trebuie sã aibã la bazã o analizã amãnunþitã a datelor existente ºi un plan care sã ne arate încotro mergem ºi când vom ajunge la þelul propus. Astfel.... sãnãtatea naþiunii, încotro?

Ioan Miclea

#59454

Declaraþie politicã: ”Lupta împotriva corupþiei, obligaþie sau bunãvoinþã?Ò

Guvernul P.S.D. a depus recent în Parlament un pachet de legi care au ca obiect combaterea corupþiei, legi pentru care ºi-a asumat responsabilitatea. Cum aceste legi au fost adoptate de cãtre Parlament, normal cã ele au devenit obligatorii pentru toatã populaþia României, inclusiv pentru membrii Guvernului.

Personalitãþi importante ale vieþii politice ºi economice internaþionale, mã refer aici la ambasadorul S.U.A., precum ºi a preºedintelui Camerei de Comerþ al aceleiaºi þãri, ne-au atras atenþia într-un mod dur, fãrã echivoc, cã vom rata aderarea în 2004 la U.E. dacã nu înþelegem sã luptãm serios împotriva corupþiei.

Lupta împotriva corupþiei este o chestiune de voinþã politicã, în care trebuie angrenat întregul spectru politic a þãrii.

Am atras atenþia guvernanþilor ºi P.S.D., de la aceastã tribunã, cã în rândul lor sunt mulþi oameni, din pãcate în posturi importante, care nu sunt dispuºi sã se angreneze într-o luptã serioasã cu acest flagel naþional. Aceste persoane, nu numai cã nu se angreneazã în aceastã luptã, dar, dimpotrivã, încurajeazã actele de corupþie sau le muºamalizeazã.

Un caz concret în acest sens este cel a domnului ministru Octav Cozmâncã, cãruia i-am adus la cunoºtinþã diferite fapte de corupþie din sfera de activitate a Domniei sale, fapte care le-a trecut cu vederea, dându-mi, la interpelãrile fãcute, rãspunsuri evazive, pe lângã subiect.

Vã prezint aici cazul interpelãrii pe care am adresat-o domnului ministru privind deplasarea unei delegaþii a Consiliului judeþean Cluj la Passau, Germania, deplasare care nu ºi-a atins obiectivul ºi care a generat un fapt de corupþie evident.

În acea interpelare am ridicat trei probleme punctuale la care domnul ministru Cozmâncã nu a rãspuns.

O primã problemã ridicatã a fost aceea a închirierii unui microbuz din Ungaria pentru care s-a plãtit 18.000 euro, când un microbuz similar închiriat din România ar fi costat cca 5.000 euro. Aºa dupã cum arãtam, la aceastã întrebare esenþialã, ministrul nu a rãspuns, ascunzând în acest fel o gravã faptã de delapidare comisã de cãtre vicepreºedintele Consiliului judeþean Cluj, Kerekes S‡ndor.

O altã întrebare care am pus-o domnului ministru Cozmâncã a fost cea referitoare la faptul dacã, prin neparticiparea consilierilor care s-au deplasat în Germania la întâlnirea cu omologii lor germani, s-a îndeplinit obiectivul deplasãrii. În loc sã facã o analizã concretã, pe caz, domnul ministru face un întreg expozeu despre ce trebuia sã se întâmple în Germania ºi care au fost obiectivele deplasãrii acestei delegaþii la Passau, fãrã a arãta ce s-a întâmplat de fapt acolo ºi de ce consilierii noºtri nu s-au întâlnit cu colegii lor germani.

ªi, în fine, întrebând dacã deplasarea delegaþiei în Germania ºi neîndeplinirea scopului pentru care s-a fãcut deplasarea, nu a fost de fapt decât un paravan în spatele cãruia au fost ascunse aceste cheltuieli exagerat de mari, precum ºi scoaterea din þarã a unor sume de bani cu scopuri vãdit necinstite, domnul ministru, de asemenea, nu rãspunde.

În aceastã situaþie ne punem fireasca întrebare, dacã lupta împotriva corupþiei în þara noastra, cu miniºtri ca domnul Cozmâncã are sorþi de izbândã. Rãspunsul este categoric: NU!

Oricât ne-am zbate noi, cei din Opoziþie, sã scoatem la luminã cazurile de corupþie, dacã cei care au puterea, guvernanþii, nu au altã grijã decât sã le acopere, fãcându-se astfel complici cu corupþii (cazul relatat de la Cluj-Napoca este relevant), eradicarea acestui flagel la noi nu va putea fi fãcutã. Atâta timp cât la guvernare este un partid cu oameni corupþi, degeaba oriºice zbatere a noastra, totul este în zadar.

S-au ales lupii paznici la stânã!

Marin Anton

#63230

În urmã cu un an, tot în luna aprilie, românii au avut parte de un val de scumpiri asemãnãtor celui care se pregãteºte ºi acum prin mãrirea preþurilor la alimente ºi la multe alte produse înaintea sãrbãtorilor, dar ºi datoritã creºterii iminente a preþului la carburanþi, îndeosebi la benzinã.

În fiecare an, pe lângã scumpirile conjuncturale, ca urmare a persistenþei unei economii nefuncþionale de piaþã, în care nu acþioneazã cererea ºi oferta, sunt programate creºteri de preþuri ºi tarife ca o consecinþã a nerestructurãrii ºi lipsei de reforme economice.

Guvernul a acoperit mereu ineficienþa ºi protecþia socialã a întreprinderilor de stat cu pierderi care fac cheltuieli peste cheltuieli ºi acordã salarii grase Ñ la care se adaugã nenumãrate stimulente, facilitãþi, prime, ajutoare, folosind metoda cea mai primitivã de a colecta bani la buget, respectiv, creºterea preþurilor. Problema este cã cei care administreazã aceastã situaþie nu au înþeles cã majorarea fiscalitãþii nu aduce bani mai mulþi ci, dimpotrivã, accentueazã evaziunea fiscalã ºi munca la negru.

Tot anul trecut, primul-ministru a nãucit o þarã întreagã cu o explicaþie uluitoare: recunoºtea ”colectarea neserioasãÒ a veniturilor ºi spunea, textual, cã ”nu mãrim accizele dintr-o bucurie sadicã de a chinui poporul, însã nu avem altã soluþieÒ.

Acum, la peste un an de la aceastã expresivã afirmaþie, situaþia se prezintã identic, de unde se poate trage concluzia cã acest Guvern are o capacitate limitatã de a gestiona economia, în ciuda amãgirilor ºi menþinerii unei situaþii precare ºi dãunãtoare pe termen mediu ºi lung.

O asemenea politicã este pãguboasã pentru întreaga societate româneascã ºi problema preþurilor este una din cauzele sãrãciei, dar ºi a agendei populaþiei, pe care Guvernul o ignorã ºi preferã sã încaseze noi taxe ºi impozite, majorate în permanenþã, pe spinarea contribuabililor buni platnici.

Gheorghe Eugen Nicolãescu

#65159

Una din problemele dezbãtute cu interes în ultimul timp, dar cu un accent sporit a fost situaþia corupþiei din România. Criticile dure la adresa Guvernului au fost trecute cu vederea de cãtre acesta, pe motiv cã ”ºtim noi prea bine ce facemÒ. De bunã seamã, atotputernicia P.S.D. nu se lasã impresionatã de pãrerile Ñ neavizate, nu-i aºa? Ñ expuse fie în _Studiul Transparency International_ care aminteºte cã România e fruntaºã la corupþie, fie de cãtre oficialii U.E. ºi NATO.

Pentru o mai bunã informare a Guvernului, la nici 4 zile de la declaraþiile personalitãþilor mai sus amintite, ies la ivealã noi cazuri de corupþie, în care, culmea, nici mai mult nici mai puþin sunt implicaþi doi deputaþi P.S.D.

Dupã cazurile prea bine-cunoscute ale lui Fãnel Pãvãlache ºi ale celebrilor baroni locali, deputatul P.S.D. de Iaºi, Cristian Nichifor, este implicat într-o escrocherie de proporþii Ñ 1,2 milioane de dolari prejudiciu adus Firmei **Solid Invest** din S.U.A. Ñ, sprijinitã, printre altele, ºi de reprezentanþi ai justiþiei române (conform ziarului ”România LiberãÒ, marþi 22 aprilie 2003).

Lista actelor de corupþie poate fi deschisã cu ”capul de afiºÒ al cazului Tãrâþã Culiþã care a fãcut vâlvã destul timp în presã ºi cu siguranþã va continua. Iatã, domnilor guvernanþi, cã existã cazuri de corupþie chiar printre dumneavoastrã, dar chiar dacã ”ºtiþi dumneavoastrã ce trebuie sã faceþiÒ, ne permitem sã vã cerem public, în beneficiul cetãþenilor acestei þãri, urmãtoarele:

1) Prezentarea publicã de cãtre instituþiile abilitate a listei marilor corupþi care au falimentat societãþi cu capital de stat sau chiar privat.

2) Modalitãþile concrete de rezolvare a cazurilor de corupþie, în conformitate cu semnalele de alarmã transmise de opinia publicã româneascã, oficiali internaþionali, organisme neguvernamentale.

În Monitorul Oficial al României a fost publicatã Legea nr. 111 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24 din 2001 privind impunerea microîntreprinderilor.

Pânã aici nimic deosebit, dacã nu s-ar fi realizat o eroare gravã în textul legii de aprobare a ordonanþei amintite mai înainte. Art. 1 alin. 2, în forma aprobatã prin lege, introduce o prevedere care nu poate fi îndeplinitã de nimeni, prevedere introdusã la adoptarea textului în Senatul României, dar care putea sã trezeascã reacþia iniþiatorului, respectiv Guvernul României.

Concret, o societate este declaratã microîntreprindere ºi beneficiazã de prevederile acestei legi dacã îndeplineºte condiþiile prevãzute la lit. a), b) ºi d) ale alin. 1 la momentul constituirii.

O societate comercialã se constituie prin înregistrarea la Registrul Comerþului ºi obþinerea codului unic ºi a certificatului de înregistrare fiscalã; acesta reprezintã momentul constituirii. Este imposibil ca la momentul când societatea a primit documentul de constituire sã fi fãcut o angajare, pentru cã nu era încã persoanã juridicã.

De asemenea, orice societate are nevoie întâi sã existe, sã se constituie ºi numai dupã aceea îºi începe activitatea, când se realizeazã planurile de afaceri, se dimensioneazã resursele materiale, umane, financiare.

Se poate constata cum o prevedere prost înscrisã în textul de lege blocheazã orice societate sã poatã fi încadratã în categoria microîntreprinderilor. Este nevoie urgent de o corecþie a textului de lege, iar Guvernul, în calitate de iniþiator al ordonanþei, trebuia sã participe în Parlament la dezbaterea serioasã a proiectului de lege ºi sã intervinã cu argumente atunci când se produc erori.

Guvernul, din pãcate, trateazã cu superficialitate, ca ºi parlamentarii sãi, orice proiect de lege ºi chiar dacã opoziþia vorbeºte nu are nici o ºansã în faþa maºinii de vot.

De aceea, Guvernul trebuie sã reintroducã aceeaºi regulã ca în actul normativ iniþial ºi asta o poate face printr-o ordonanþã de urgenþã.

Acum se poate spune cã este un caz de urgenþã, pentru cã se vor depune declaraþiile de impozit, iar contribuabilii au nevoie sã opereze într-un mediu stabil.

Andrei Ioan Chiliman

#69196

Declaraþie politicã referitoare la tergiversarea aplicãrii Legii 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei.

Prin semnarea ºi susþinerea moþiunii de cenzurã împotriva Guvernului Nãstase la asumarea rãspunderii pentru proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea

transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei, P.N.L. ºi-a exprimat punctul de vedere privind neseriozitatea, superficialitatea, reaua-voinþã ºi chiar ignoranþa guvernanþilor în lupta contra corupþiei în România. Mai mult, prin proiectul propriu de Lege privind conflictul de interese în exercitarea funcþiilor ºi demnitãþilor publice, înregistrat la Parlament pe data de 18 iulie 2002, Partidul Naþional Liberal ºi-a oferit expertiza la tratarea cu fermitate ºi seriozitate a fenomenului corupþiei în România. Dar se pare cã, departe de a dori sã se rãzboiascã cu corupþia care macinã fundamentele statului român din interior, prin legea P.S.D. apãrutã ieri în Monitorul Oficial, Guvernul intenþioneazã sã se rãzboiascã, de fapt, cu întreprinzãtorii privaþi, sã permanentizeze dominaþia aparatului birocratic ºi sã mai ofere un spectacol de imagine regizat de domnul Dâncu pentru canalele de informare interne ºi mai ales externe.

Am constatat însã în ultima perioadã cã, evident, cu excepþia guvernanþilor care poartã ochelari de cal ºi nu au probabil în faþa ochilor decât un exemplar din ”Fascinanta ºi eterna RomâniaÒ, opinia publicã internã ca ºi politicienii ºi diplomaþii strãini informaþi au început sã refuze gogoºile servite de Palatul Victoria, cerând cu o voce tot mai presantã consistenþã ºi seriozitate. Numai în ultimele sãptãmâni, Guvernul român ºi, din nefericire, ºi România, au primit avertismente ºi chiar urecheli de la personalitãþi de talie mondialã ale politicii, finanþelor ºi businessului, precum George Soros, Obie Moore sau Jonathan Scheele, în legãturã cu gravitatea fenomenului corupþiei, cu faptul cã numeroase firme strãine ne pãrãsesc ºi ocolesc þara din cauza administraþiei de stat corupte ºi a mediului de afaceri nesãnãtos, toate acestea sfârºind prin a periclita chiar procesul democratic românesc.

ªeful Delegaþiei Comisiei Europene în România, domnul Scheele, a avertizat cã întârzierea în neaplicarea mãsurilor anticorupþie poate determina chiar amânarea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Excelenþa sa, domnul Michael Guest, a fost ºi mai direct, acuzând puterea actualã cã a ajuns atât de preocupatã doar de propriile interese încât ignorã problemele grave cu care se confruntã societatea româneascã.

Cum au rãspuns guvernanþii noºtri la toate aceste grave acuze ºi avertismente? Ca de obicei, ignorând sau rãstãlmãcind rãspunsurile. Domnul Mihãilescu ºi-a permis sã-l facã mincinos pe preºedintele Camerei de Comerþ Americane, în timp ce doamna ministru Stãnoiu a comentat declaraþiile domnului Guest ca fiind ”o încurajare pentru Guvernul RomânieiÒ. Curat murdar!

În timp ce tot acest joc de picioare are loc, totuºi, toatã lumea rãsuflã cât de cât uºuratã cã, de bine de rãu, Guvernul a adoptat mãcar pachetul de legi anticorupþie, care, iatã, a fost promulgat ºi publicat, stabilind cadrul legislativ pentru deschiderea Cutiei Pandorei. Însã, în afara faptului cã, încã înaintea aplicãrii, a ajuns de notorietate cã un singur politician important va fi victima acestei legi ºi acela provine din rândurile Partidului Naþional Liberal, legea este departe de a se aplica. Guvernanþii au avut grijã ºi de aceastã datã sã nu-ºi abandoneze promisiunile de protecþie fãcute clientelei sale politice, care are încrengãturi puternice, atât în lumea afacerilor cât ºi în aparatul birocratic al statului.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 48/2.V.2003

Ceea ce nu ºtiu probabil nici domnul Scheele, nici domnul Moore sau domnul Guest este cã legea nu se poate aplica din lipsa normelor metodologice de aplicare, care, aºa dupã cum ne-a obiºnuit acest Guvern, dupã o practicã îndelungatã, pot apãrea ºi dupã alegeri! Pânã la apariþia acestor norme, toate declaraþiile sforãitoare, sarcastice ºi tãioase ale domnilor guvernanþi la adresa corupþilor din România sunt chiar mai puþin eficiente decât gargara de dimineaþã. Iar declaraþiile teatrale, chiar sfãtoase, dar în acelaºi timp fãrã acoperire ale unor iresponsabili, la adresa unor persoane cu putere de decizie ºi influenþã în organismele europene, nord-atlantice sau din mediile de afaceri internaþionale, cunoscãtoare ale situaþiei româneºti, trebuie sã înceteze prin demiterea celor care le-au fãcut.

Cerem Guvernului Nãstase sã abandoneze mesajele triumfaliste, sã se ocupe mai puþin cu contracararea adversarilor politici sau cu cosmetizarea ºi coafarea neputinþei decizionale ºi sã se concentreze pe atacarea cu seriozitate ºi discernãmânt a corupþiei la toate nivelurile, începând cu propriii membri. Cerem apariþia ºi publicarea de urgenþã a Normelor metodologice de aplicare a Legii 161/2003 ºi a unei ordonanþe de urgenþã, care sã corecteze ºi sã îmbunãtãþeascã prevederile ambigue ºi superficiale ale Legii 161/2003 referitoare la incompatibilitãþi ºi conflictul de interese.

Nu în ultimul rând, cerem Guvernului Nãstase sã monitorizeze ºi sã facã publice rezultatele aplicãrii legii ºi sã constituie imediat o comisie comunã Putere-Opoziþie, care sã amendeze punctele slabe ale legii în urma constatãrilor din teren. Numai în acest fel poate demonstra Cabinetul Nãstase cã este dispus sã renunþe la corupþii din sânul puterii ºi sã înceapã cu adevãrat curãþenia de primãvarã ºi nu o vânãtoare de vrãjitoare; numai în acest fel nu se va periclita soarta þãrii ºi se va reuºi admiterea deplinã în NATO, ca ºi respectarea termenelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Vlad Gabriel Hogea

#75157

”Un ÇpalmaresÈ de tristã amintireÒ

Politica imperialist-agresivã a S.U.A. nu este de datã recentã. Asumându-ne riscul de a fi etichetaþi ca antiamericani, vom reproduce câteva date referitoare la intervenþionismul militar al Statelor Unite de-a lungul ultimului secol ºi ceva. Lista originalã, din care am selectat ºi prelucrat datele de mai jos a fost întocmitã de publicistul Zoltan Grossman ºi reprodusã de scriitorii britanici Ziauddin Sardar ºi Merryl Wyn Davies în cartea lor, extrem de interesantã, ”Why Do People Hate America?Ò

Punctul de plecare este considerat a fi masacrul din 1890, de la Wounded Knee (Dakota de Sud), unde au fost omorâþi peste 300 de indieni. Dupã aceastã ”reglare de conturiÒ internã au urmat acþiunile armate întreprinse în exteriorul graniþelor. Iatã câteva repere: Argentina (1890), Chile (1891, 1973), Haiti (1891, 1914Ñ1934, 1994Ñ1996), Hawaii (1893), Nicaragua (1894, 1896, 1898, 1899, 1907,1910, 1912Ñ1923, 1981Ñ1990), China (1894Ñ1895, 1898Ñ1900, 1922Ñ1934, 1948Ñ1949, 1958), Coreea (1894Ñ1896, 1904Ñ1905, 1950Ñ1953), Panama (1895, 1901Ñ1914, 1918Ñ1920, 1925, 1958, 1964, 1989Ñ1990), Filipine (1898Ñ1910, 1948Ñ1954, 1989), Cuba (1898Ñ1902, 1906Ñ1909, 1912, 1917Ñ 1933, 1961, 1962), Porto Rico (1898), Guam (1898),

Samoa (1899), Honduras (1903, 1907, 1911, 1912, 1919, 1924Ñ1925, 1983Ñ1989), Republica Dominicanã (1903Ñ 1904, 1914, 1916Ñ1924, 1965Ñ1966), Mexic (1913, 1914Ñ1918), Rusia (1918Ñ1922), Iugoslavia (1919, 1946, 1992Ñ1994, 1999), Guatemala (1920, 1954, 1966Ñ1967), Turcia (1922), Salvador (1932, 1981Ñ 1992), Iran (1946, 1953, 1980, 1984, 1987Ñ1988), Uruguay (1947), Grecia (1947Ñ1949), Germania (1948, 1961), Porto Rico (1950), Vietnam (1954, 1960Ñ1975), Egipt (1956), Liban (1958, 1982Ñ1984), Irak (1958, 1990Ñ1991, 1998, 2003), Laos (1962, 1971Ñ1973), Indonezia (1965), Cambodgia (1969Ñ197555), Oman (1970), Angola (1976Ñ1992), Libia (1981, 1986, 1989), Granada (1983Ñ1984), Bolivia (1986), Insulele Virgine (1989), Liberia (1990, 1997), Arabia Sauditã (1990Ñ 1991), Kuweit (1991), Somalia (1992Ñ1994), Bosnia (1993Ñ1995), Croaþia (1995), Zair (1996Ñ1997), Albania (1997), Sudan (1998), Afganistan (1998, 2001), Yemen (2000), Macedonia (2001).

Din motive de spaþiu, n-am redat ºi detaliile istorice legate de fiecare operaþiune militarã amintitã anterior, dar, dacã adãugãm ºi participarea americanã la primul rãzboi mondial (1917Ñ1918), precum ºi rolul jucat în a doua conflagraþie planetarã (1941Ñ1945), avem o imagine aproape completã a expansionismului purtând marca S.U.A. Contrareacþia nu a întârziat sã aparã. Nu ne identificãm cu ea, nu o combatem, pur ºi simplu o luãm ca atare. De notat cã raþiunile apariþiei curentului antiamerican au o triplã naturã: existenþialã, cosmologicã ºi ontologicã. Explicaþiile de ordin teoretic le vom da, poate, altãdatã. Deocamdatã ne rezumãm sã constatãm cã Imperiul nu se sinchiseºte sã se întrebe ºi sã-ºi explice de ce este atât de contestat. Merge mai departe, cu aroganþa lucifericã a tuturor celor care au încercat sã se substituie lui Dumnezeu dar (vai!) au sfârºit ca mateloþi pe Corabia Nebunilor...

Emil Grigore Rãdulescu

#78303

Stimaþi colegi,

Vã prezint astãzi, pe scurt, un caz de imixtiune a reprezentanþilor Puterii în desfãºurarea unui dosar penal cu care se confruntã Parchetul de pe lângã Tribunalul Prahova.

Mai precis, organele de cercetare penalã din judeþul Prahova, respectiv: Poliþia municipiului Ploieºti ºi mai apoi Parchetul de pe lângã Tribunalul Prahova au fost sesizaþi cu o plângere (Dosar penal 1126/P/2003) împotriva numitei Bem Maria pentru comiterea infracþiunilor de înºelãciune (art. 215 Cod penal), instigare la mãrturie mincinoasã (art. 260 Cod penal), fals (art. 290 Cod penal) ºi uz de fals (art. 291 Cod penal), ºi anume: aceastã persoanã, folosindu-se de un testament olograf, autentificat prin mãrturiile a douã persoane, rude cu învinuita, ºi neºtiutori de carte, se adreseazã instanþelor de judecatã din judeþul Prahova cu mai multe cereri de revendicare a unor bunuri imobile aflate pe raza judeþului Prahova, bunuri pe care, cu inducerea în eroare a instanþelor judecãtoreºti respective le câºtiga, escrocând astfel numeroºi cetãþeni ai judeþului.

Când aceºtia se conving de neautenticitatea testamentului ca ºi de mãrturiile mincinoase ale persoanelor care au ajutat-o la autentificarea testamentului se adreseazã organelor în drept, sperând în pedepsirea acesteia ºi în repunerea lor în situaþia anterioarã comiterii gravelor erori judiciare cãrora le-au cãzut victime instanþele prahovene.

Cercetãrile în acest dosar au durat peste un an ºi jumãtate: din august 2001, când a fost sesizatã Poliþia municipiului Ploieºti, ºi pânã în prezent. În cauzã s-au administrat mai multe probe: s-au efectuat trei expertize grafologice: una de cãtre Poliþia municipiului Ploieºti, a doua de cãtre Laboratorul interjudeþean de expertize criminalistice Bucureºti, iar cea de-a treia de cãtre Laboratorul central de expertize criminalistice Bucureºti (forul cel mai înalt în acest domeniu), toate trei cu acelaºi rezultat. Concluziile oamenilor de ºtiinþã au fost acelea cã testamentul prezentat de învinuitã drept act de proprietate nu a fost scris, semnat ºi datat de mâna pretinsei testatoare; mai mult decât atât, el nu cuprindea toate elementele cerute de Codul civil pentru autentificarea unui testament: data completã (zi, lunã, an de datare); martorii prezentaþi de învinuitã la autentificarea testamentului în faþa notarului au declarat organelor de cercetare penalã cã au fost îndemnaþi sã dea acele declaraþii, ei nefiind de faþã la întocmirea testamentului.

Toate aceste probe au condus la concluzia existenþei vinovãþiei acestei persoane, ba chiar la pericolul public pe care aceasta îl reprezintã nu numai pentru oamenii oneºti cu care intrã în contact, ci ºi pentru organele de cercetare penalã ºi pentru instanþã, utilizând manopere dolosive pentru a ascunde ºi denatura adevãrul ºi a obþine astfel foloase importante de pe urma acestor fapte.

Procurorul care instrumenteazã cazul a înþeles pericolul social reprezentat de învinuitã ºi a considerat oportunã mãsura arestãrii preventive, mãsurã care, deºi se impunea þinând cont de situaþia creatã, nu a fost aprobatã.

Mai mult, acum, la finalizarea cercetãrilor, când dosarul urma sã fie înaintat instanþei de judecatã pentru condamnarea învinuitei, reprezentantul Parchetului General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ia dosarul din competenþa Parchetului de pe lângã Tribunalul Prahova.

Nu înþelegem de ce Parchetul General procedeazã aºa într-un asemenea dosar, ce se urmãreºte? Ascunderea adevãrului, tergiversarea cercetãrilor penale ºi astfel întârzierea în tragerea la rãspundere a celei ce se face vinovatã de escrocarea a numeroºi cetãþeni ai Prahovei ºi de inducerea în eroare a unor instanþe de prestigiu a cãror menire este sã apere adevãrul?

Nu înþelegem de ce Parchetul General, prin reprezentantul sãu, domnul procuror general-adjunct Picioruº Ilie, procedeazã în acest fel, tocmai acum la finalizarea cercetãrilor, dovedirea vinovãþiei numitei Bem Maria ºi deferirii ei justiþiei?

Rugãm Ministerul Justiþiei sã rãspundã la aceastã interpelare!

Nicolae Vasilescu

#82381

O situaþie extremã semnalatã de mass-media o reprezintã depozitele de deºeuri. Tema nu este aleasã întâmplãtor, dat fiind faptul cã România a deschis, în vederea integrãrii în Uniunea Europeanã, capitolul destinat protecþiei mediului ºi având în vedere cã, potrivit Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, art. 30, ”Statul recunoaºte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sãnãtosÒ. Mii de tone de pesticide solide expirate ºi mai mult de jumãtate de milion de litri de pesticide zac ascunse de zeci de ani prin diverse depozite ale fostelor

întreprinderi de stat, fãrã ca autoritãþile sã gãseascã o soluþie pentru a scãpa de aceste bombe ecologice. Conform surselor din cadrul Ministerului Agriculturii, ”stocurile de pesticide s-au acumulat în intervalul 1976Ñ 1980, în perioada agriculturii colectivizate, când se foloseau peste 30 de kg de pesticide la hectar, în timp ce, în prezent, dacã se mai utilizeazã 1.015 grameÒ. Pentru cã distrugerea acestor substanþe ar costa zeci de milioane de dolari, autoritãþile preferã sã le þinã ”la pãstrareÒ, în fostele fabrici de stat, sub paza unor foºti angajaþi ai I.A.S. sau chiar fãrã pazã. Majoritatea depozitelor nu sunt împrejmuite, nu sunt impermeabilizate, afectând pânza freaticã, ne amintim poluarea cu cianurã a Someºului ºi Tisei, accidentul de la Baia Mare, poluarea accidentalã a Arieºului, ba mai mult, cele mai multe din aceste depozite de deºeuri nu au autorizaþie de mediu.

Conºtienþi de efectele acestor substanþe asupra organismului uman, dar ºi asupra mediului înconjurãtor, autoritãþile acuzã lipsa fondurilor ºi susþin cã pãstrarea pesticidelor expirate în depozite este o soluþie temporarã, adoptatã pentru înlãturarea unor eventuale pericole. Utilizarea pesticidelor pretutindeni în lume, fãrã restricþii, a avut ca urmare contaminarea întregii biosfere.

Reziduurile pesticidelor se gãsesc în þesuturile vii, animale sau vegetale, pe toatã suprafaþa planetei. Utilizarea pe scarã largã a pesticidelor urmatã de pãtrunderea lor în circuitul biogeochimic al ecosistemelor afecteazã organismul uman. Toate þãrile aflate în prag de integrare europeanã au fixat termene pânã la care trebuie sã distrugã pesticidele, lucru de care ºi România ar trebui sã þinã cont. Pentru cã acestea nu pot fi transportate ºi nici îngropate, întrucât existã pericolul de a se propaga în pânza freaticã, fiecare þarã încearcã sã scape de ele.

Unii au gãsit soluþia de a le transfera în strãinãtate. ”Au existat cazuri când containere cu pesticide expirate au ajuns în RomâniaÒ, susþine oficialul Ministerului Agriculturii. Deºi existã soluþii pentru neutralizarea acestor substanþe, ele nu pot fi puse în practicã în România, din lipsã de fonduri.

Potrivit lui Vasile Bãcilã, director în cadrul Ministerului Agriculturii, fiecare pesticid poate fi reindustrializat, în funcþie de categoria din care face parte. ”Dar pentru a putea reindustrializa aceste substanþe toxice este nevoie de foarte mulþi bani, de care, în momentul de faþã, Ministerul Agriculturii nu dispuneÒ. Chiar dacã România s-a angajat faþã de Uniunea Europeanã, care considerã neutralizarea substanþelor chimice expirate un criteriu de aderare, sã distrugã toate pesticidele expirate pânã în 2007, în realitate, însã, acestea sunt lãsate sã zacã în aceleaºi depozite ca ºi pânã acum. Motivul invocat oficial este întotdeauna lipsa fondurilor, fãrã a se aminti cã România pierde anual miliarde de dolari ca urmare a corupþiei, potrivit ºi ”aportului global asupra corupþieiÒ raport al organizaþiei internaþionale: _Transparency International._ Prioritar pentru România, când þara se zbate în agonia sãrãciei, este nu sãnãtatea, nu un mediu sãnãtos, nu ridicarea nivelului de trai, ci tipãrirea pe bani publici a unei costisitoare maculaturi, sub egida Guvernului României, cu titlul ”Politica inutilã a Cãrþilor negreÒ. Schimbaþi vã rugãm strategia, domnilor!

Ovidiu Cameliu Petrescu

#86702

## Stimaþi colegi,

Deschidem ºedinþa de astãzi, anunþându-vã cã, din totalul de 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 278, sunt absenþi 66, din care participã la alte acþiuni parlamentare 20.

Vã prezint în continuare Informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ºi privatizare a unor societãþi naþionale, companii naþionale ºi societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2003. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale ºi pentru modificarea art. II ºi III din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 9/2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2003 pentru suspendarea plãþii taxei pe valoarea adãugatã la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrãrii Serviciului de Informaþii Externe ºi Serviciului de Telecomunicaþii Speciale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 25 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului naþional de dezvoltare turisticã SUPER-SCHI ÎN CARPAÞI, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 14 mai 2003.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã, adoptat de Senat în ºedinþa din 10 aprilie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 14 mai 2003.

6. Propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 69/2000, Legea educaþiei fizice ºi sportului, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niþã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.