Paul Magheru

îNa˛ionalismul lingvistic“

Proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor bate pasul pe loc ∫i aceasta nu din cauza opozi˛iei, nici a puterii, ci datorit„ obstina˛iei U.D.M.R. de a nu studia Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar istoria ∫i geografia Ón limba rom‚n„. La art. 16 alin. 78, grupurile parlamentare P.R.M. ∫i P.S.D., sus˛inute par˛ial ∫i de P.D., au introdus un amendament, la acest nivel al discu˛iilor, prin care disciplinele ∫colare pot fi studiate Ón limba matern„, cu excep˛ia limbii ∫i literaturii rom‚ne, a istoriei ∫i geografiei.

Datorit„ unor prevederi care excedeaz„ drepturile minorit„˛ilor, chiar ∫i unele discrimin„ri pozitive, sunt primul care am cerut Ón ∫edin˛a comun„ a Comisiilor de Ónv„˛„m‚nt, juridic„ ∫i drepturile omului s„ se am‚ne discutarea proiectului de lege, pentru a menaja disputele ∫i sensibilit„˛ile, p‚n„ la integrarea noastr„ Ón U.E., preconizat„ pentru 1 ianuarie 2007. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t Statutul minorit„˛ilor nu este o prioritate legislativ„, nu este cerut„ de U.E., iar Rom‚nia a fost invocat„ de mai multe ori ca model de rezolvare a problemei minorit„˛ilor. Evolu˛ia legislativ„ a acestui proiect depinde exclusiv de eliminarea exceselor ce contravin Constitu˛iei, normelor europene Ón materie ∫i recomand„rilor Comisiei de la Vene˛ia. îRom‚nia“ — a precizat pe bun„ dreptate liderul Partidului Democrat — înu a fost ∫i nici nu trebuie s„ fie un poligon de Óncercare Ón materia drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale“.

Deputa˛ii U.D.M.R. nu-∫i dau seama c„ Ónsu∫irea istoriei ∫i geografiei Óntr-o alt„ limb„ dec‚t cea oficial„ a statului Ón care tr„iesc genereaz„ confuzii, situa˛ii caraghioase, dificult„˛i artificiale, Ón defavoarea minorit„˛ilor pe care pretind c„-i reprezint„. Toat„ lumea va citi, va vorbi, va c„l„tori la Alba Iulia, numai minoritatea maghiar„ se va interesa de Gyulafehérvár. Toat„ lumea va ∫ti cine a fost ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, numai maghiarii din Rom‚nia Ól vor confunda probabil cu Sent-Istvan, regele cre∫tin al ungurilor. De altfel, dac„ le putem recunoa∫te ceva maghiarilor, aceasta este dezna˛ionalizarea prin limb„. Œn propria lor ˛ar„ au maghiarizat totul, toponimie, onomastic„, au tradus, au calchiat, au ∫ters orice urm„ str„in„. Slavii au trecut ∫i pe la noi, ∫i prin Panonia. Noi am p„strat intact„ toponimia slav„: R‚mnicul V‚lcea, T‚rnave, Prahova, D‚mbovi˛a. Prima capital„ a Ungariei avea nume slav: _StolicinÓi belehrad_ (Cetatea alb„ de scaun). Azi, Ón traducere maghiar„, ora∫ul se nume∫te Szekesfehérvár. Denumirea ora∫ului Györ nu Ónseamn„ nimic. El s-a numit _Raba_ , din care a r„mas doar o marc„ de autocamioane. Ora∫ul celor cinci biserici se numea _Petikostolie_ . El a devenit Pécs. Tot slave sunt ∫i denumirile Komarom, Miskolc etc.

Atitudinea ∫i respectul rom‚nilor fa˛„ de limbile str„ine au fost str„lucit exprimate de ardeleanul Ioan Slavici. Bunul-sim˛ rom‚nesc Ón materie de limb„ a fost dovedit de ˛„ranul Budulea din nuvela îBudulea Taichii“. Avertizat de dasc„lul Cl„i˛„ c„ dac„ va urma ∫coala ungureasc„ Hu˛u ar putea fi influen˛at de credin˛a calvineasc„ ori papist„∫easc„, Budulea tat„l Ói administreaz„ urm„toarea prob„ exemplar„ pentru individul rom‚n: î...uite la fluierul