Stenogramă plen

Stima˛i colegi,

Deschidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice. Œncepem cu Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu.

Nu sunt Ónc„ preg„tit, doamn„ pre∫edinte.

Dac„ dori˛i, atunci domnul deputat Dumitru Bentu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îMarja“. Dac„ a˛i fi solicita˛i s„ r„spunde˛i la o Óntrebare legat„ de semnifica˛ia zilei de 12 iunie, sunt convins c„ diversitatea r„spunsurilor ar fi ∫i relevant„, ∫i revelatoare. Unii ne-ar reaminti c„ este S„rb„toarea Na˛ional„ a Federa˛ie Ruse, care Ó∫i aniverseaz„ proclamarea suveranit„˛ii, al˛ii vor spune c„ la aceast„ dat„, Ón 1995, a trecut Ón eternitate unul dintre marii piani∫ti ai secolului al XX-lea, Arturo Benedetti Michelangeli. Este posibil ca, pentru pu˛ini, 12 iunie s„ fie str‚ns legat„ de trecerea Ón

nefiin˛„ a jurnalistului ∫i traduc„torului F. Brunea Fox, iar pentru foarte mul˛i ortodoc∫i ∫i catolici, Sf‚nta Treime.

F„r„ nici o semnifica˛ie pentru istorie, dar cu profunde rezonan˛e Ón spa˛iul Ónt‚mpl„rilor mioritice, la data respectiv„ a mai fost publicat un sondaj de opinie INSOMAR.

Acesta eviden˛iaz„, f„r„ nici un echivoc, faptul c„ îcel mai performant Guvern al ultimilor 15 ani“ (vezi Traian B„sescu, îCitate alese“, 2005, Editura îCotroceni ∫i asocia˛ii“) a atins culmile dezam„girii, pentru a parafraza un bun rom‚n care vorbea despre îCulmile disper„rii“. De fapt, dac„ ne g‚ndim bine, Óntre cele dou„ consacrate sintagme se poate instala confortabil semnul echivalen˛ei.

Reci ∫i seci, cifrele ne informeaz„ c„ 70% din popula˛ie consider„ necesar„ remanierea guvernamental„. Cei mai mul˛i consider„ c„ Ónt‚iul remaniat al ˛„rii ar trebui s„ fie Nicol„escu, de la s„n„tate, autorul celui mai bulversant program de a∫a-zis„ reform„ Ón domeniu. Abandonat de pre∫edintele-juc„u∫, repudiat de colegii de alian˛„, dizgra˛iat de o ˛ar„ Óntreag„, se mai bucur„ doar de sus˛inerea premierului, pe care Ól trage la fund Óntr-un Ónec meritat.

Œl urmeaz„ ministrul-silvicultor care va fi probabil prima victim„ uman„ a gripei aviare Ón Rom‚nia, dup„ ce, prin supraexpunerea mediatic„, ajunsese ∫i el s„ cread„ c„ este îcel mai iubit dintre p„m‚nteni“.

Nici îmunca“ nu se simte prea bine, ministrul Gheorghe Barbu adjudec‚ndu-∫i bronzul remania˛ilor pentru politica demagogic„ dus„ fa˛„ de pensionari, Ón special.

îEroina integr„rii“, doamna Monica Macovei—Codu, trebuie s„ fi traversat momente de ∫oc v„z‚ndu-se Ón topul celor care au ca alternativ„ revenirea Ón s‚nul societ„˛ii civile, acolo unde o a∫teapt„ o veche tovar„∫„ de lupt„ cu îsistemele“ — doamna Renate Weber.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Corneliu Momanu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu doar c‚teva zile am avut ocazia de a participa la Foc∫ani, Ón calitate de invitat, la o mas„ rotund„ organizat„ de Asocia˛ia îPro-Democra˛ia“ cu tema îEduca˛ia, Óncotro? ™coala ∫i educa˛ia pentru democra˛ie“. Œn cadrul dezbaterilor la care au luat parte nu numai oficiali locali ∫i profesori, ci ∫i elevi, a fost atins„, cred eu, o problem„ de maxim„ importan˛„ nu numai pentru sistemul de Ónv„˛„m‚nt, ci pentru Óntreaga societate.

Œn ce m„sur„ preg„te∫te ∫coala rom‚neasc„ cet„˛eni? Aceast„ Óntrebare ar trebui s„ ne preocupe pe noi to˛i, nu numai pe p„rin˛i ∫i profesori.

Din p„cate, remarc„m lipsa de implicare a tinerilor Ón via˛a comunit„˛ii doar Ón preajma campaniei electorale, c‚nd se cuantific„ absenteismul la vot.

Acest fenomen este Ónc„ unul real ∫i mult mai complex. O dovad„ c„ lucrurile nu sunt tocmai Ón ordine Ón sistemul nostru de educa˛ie este valul de violen˛e Ón ∫coli, care a ˛inut prima pagin„ a ziarelor timp de luni bune.

Noi, politicienii, am fost ocupa˛i s„ cre„m forma unei societ„˛i democratice f„r„ ca, din p„cate, s„ fim preocupa˛i de con˛inut. Avem institu˛ii legitime ∫i independente, Óns„ activismul civic, acel element care d„, Ón fapt, îsubstan˛a democra˛iei“ este Ónc„ departe de a-∫i atinge poten˛ialul.

Dac„ pentru rom‚nii mai v‚rstnici, educa˛i ∫i forma˛i Ón anii de trist„ amintire, acest lucru este oarecum de Ón˛eles, astfel ar trebui s„ stea lucrurile Ón ceea ce prive∫te t‚n„ra genera˛ie.

Nu poate s„ ne fie indiferent viitorul din acest punct de vedere. ™coala nu trebuie s„ formeze doar competen˛e profesionale, ci, Ón egal„ m„sur„, oameni responsabili, preocupa˛i de soarta celor din jur. Este o provocare de care guvernele din spa˛iul european ˛in seama, o provocare c„reia suntem datori s„-i r„spundem ∫i noi.

A∫adar, lansez un apel factorilor de decizie din sistemul de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc.

Una dintre concluziile Ónt‚lnirii de la Foc∫ani a fost aceea c„ acest deziderat nu poate fi atins dec‚t printr-un efort comun al tuturor factorilor implica˛i Ón procesul de educa˛ie, dar un cadru care s„ Óncurajeze ini˛iativele

locale, care s„ stimuleze implicarea responsabil„ a elevilor Ón via˛a ∫colii, a comunit„˛ii, altfel dec‚t îdup„ manual“, ar fi bine venit.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Alexandru Mocanu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o: îDe ce am votat Ómpotriva reducerii T.V.A. la alimente?“

Miercuri, 7 iunie, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor a respins cu majoritate de voturi proiectul de Lege ini˛iat de domnul senator Dan Voiculescu cu privire la reducerea T.V.A.-ului pentru alimentele de baz„ ∫i produsele derivate din acestea de la 19% la 9%.

Ca membru al comisiei, declar c„ am votat Ómpotriva acestui proiect de lege, pentru c„ aplicarea unei taxe pe valoarea ad„ugat„ reduse pentru alimente nu va conduce, din p„cate, la efectul a∫teptat, adic„ la reducerea pre˛ului produsului pentru popula˛ie.

Din p„cate, Rom‚nia nu are Ónc„, Ón realitate, o economie de pia˛„ func˛ional„. Acest criteriu ne-a fost recunoscut, ce-i drept, de Uniunea European„, dar, v„ aduce˛i aminte, numai cu jum„tate de gur„. Œn Rom‚nia real„ acest principiu Ónc„ nu opereaz„. Mai degrab„ opereaz„ principiul unei economii de jungl„, unde convie˛uiesc Óntr-un concubinaj, adeseori tic„los, patroni vero∫i ∫i controlori de tot felul, mul˛i dintre ei corup˛i p‚n„ Ón m„duva oaselor. Pre˛ul acestora din urm„ difer„ de la caz la caz, de la dou„ ro∫ii ∫i o bucat„ de br‚nz„ p‚n„ la sute de mii de euro.

Dac„ s-ar aproba proiectul de lege al domnului senator Voiculescu, agen˛ii economici, produc„torii, intermediari ∫i comercian˛i vor avea grij„ ca din reducerea T.V.A. s„-∫i m„reasc„ marja lor de profit, astfel ca, dup„ c‚teva zile, alimentele s„ ajung„ la pre˛urile de dinainte. Altfel spus, popula˛ia s„ nu beneficieze de aceast„ reducere a taxei.

C‚nd fac aceste afirma˛ii, grave, ce-i drept, nu m„ Óntemeiez pe declara˛iile patronatelor ∫i sindicatelor din industria alimentar„ sau comer˛, ci pe faptele acestora. Iat„ c‚teva dintre ele.

Niciodat„ dup„ 1990, c‚nd din diverse motive s-a redus cheltuiala necesar„ fabric„rii unui produs, nu s-a redus ∫i pre˛ul respectivului produs la consumator. Aduce˛i-v„ aminte c„ au fost totu∫i perioade c‚nd a sc„zut pre˛ul la unele materii prime, materiale, energie electric„, carburan˛i, au sc„zut dob‚nzile bancare sau unele impozite ∫i taxe, dar acestea nu s-au repercutat niciodat„ ∫i Ón sc„derea pre˛ului produselor sau serviciilor pentru consumatori.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat ™tefan Baban.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îGestionarea crizelor Ón Rom‚nia“.

Abia au fost Ónchise focarele de grip„ aviar„ din sudul ˛„rii de la Ónceputul acestei prim„veri, pentru care s-au cheltuit peste 15 milioane de euro, sper‚nd toat„ lumea c„ au disp„rut definitiv, c„ alte focare au izbucnit Ón

centrul ˛„rii ∫i s-au Óntins cu repeziciune Ón aproape toate zonele ˛„rii, cre‚nd panic„ ∫i Ón acela∫i timp dezn„dejde Ón localit„˛ile Ón care virusul a fost confirmat. S-a creat o stare de criz„ provocat„ de aceast„ grip„ aviar„, criz„ ad„ugat„ la multe altele de la preluarea puterii de c„tre culoarea portocalie: criza inunda˛iilor, criza sistemului sanitar, preluat„ cu succes din anii preceden˛i ∫i Ómbog„˛it„ prin reforme haotice ∫i imature ale unui ministru al s„n„t„˛ii care nu are nici cea mai mic„ experien˛„ Ón acest domeniu, ∫i culmin‚nd cu criza de identitate a actualei Coali˛ii ∫i implicit a actualului Guvern, care fie Óntr-o zi este remaniat, fie Ón alt„ zi renun˛„ doar la un ministru sau vicepremier.

Indiferent de originile lor, st„rile de criz„ din Rom‚nia au efecte grave pentru o popula˛ie ∫i a∫a pauper„ ∫i resemnat„, astfel Ónc‚t gestionarea lor defectuoas„ accentueaz„ s„r„cia ∫i dezn„dejdea rom‚nilor. Toate acestea sunt dublate de o mentalitate p„guboas„ a oficialit„˛ilor ∫i a cet„˛enilor, ∫i anume cea a fatalit„˛ii: indiferent de cauza ∫i efectele crizei care love∫te Rom‚nia, totul este de la Cel de Sus, ∫i asta pentru c„ suntem p„c„to∫i. Iar pentru o explica˛ie ∫i mai pertinent„, afl„m c„ totul se datoreaz„ de fapt celui care ne-a condus Ónainte de 1989, pentru c„.... a tr„it! Explica˛ia aceasta, ca multe altele, a st‚rnit ∫i consternare, dar ∫i r‚sete, pentru c„ este mult mai u∫or ∫i mai credibil s„ dai vina pe natur„, pe cei dinaintea ta, ca Ón acest fel s„-˛i ascunzi fie neputin˛a, fie indolen˛a.

Exist„ dovada, a∫a dup„ cum am sim˛it cu to˛ii pe propria piele, de-a lungul timpului, c„ aceste crize se repet„ cu o oarecare ritmicitate, provoc‚nd victime ∫i pagube materiale importante, fa˛„ de care mobilizarea autorit„˛ilor rom‚ne a fost insuficient„ pentru a reu∫i s„ diminueze efectele acestora. Œn astfel de cazuri trebuie g‚ndite solu˛ii ∫i m„suri ferme de prevenire a crizelor. Toate acestea eviden˛iaz„ punctele slabe ale celor Óns„rcina˛i cu gestionarea crizelor, indiferent pe ce pozi˛ie se afl„ Ón structura societ„˛ii rom‚ne∫ti.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Garda Dezideriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

De∫i m-am adresat de mai multe ori domnului ministru Gheorghe Flutur Ón vederea realiz„rii unui control real Ón jude˛ul Harghita, bazinul Giurgeului, Departamentul de p„duri din Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, prin domnul secretar de stat Vasile Lupu ∫i domnul inspector-∫ef Constantin Iordache de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i Cinegetic Bra∫ov, a blocat efectuarea unor verific„ri reale Ón cazul controlului de la sf‚r∫itul lunii septembrie 2005, c‚nd proprietarii de p„duri prejudicia˛i de mafia lemnului din Ciumani au dorit s„ arate locurile unde au avut loc defri∫„ri masive ∫i ilegale, Ón prezen˛a inspectorilor de la Bra∫ov au fost alunga˛i de c„tre persoanele implicate Ón t„ierile ilegale. C‚nd m-am adresat Poli˛iei pentru a interveni Ón sprijinul efectu„rii controlului f„r„ presiuni din partea infractorilor, at‚t organele de Poli˛ie, c‚t ∫i organele silvice de control au refuzat s„ sprijine pe cei prejudicia˛i. Mai mult chiar, au intentat Ómpotriva acestora procese de calomnie, pentru a intimida persoanele p„gubite.

Controlul real a avut loc Ón restaurantele din localit„˛ile unde s-a deplasat echipa de control, despre care am sesizat la data de 22 septembrie 2005 pe domnul ministru ∫i am solicitat sistarea controlului.

Nici m„surile privind ilegalit„˛ile descrise Ón nota de control nu au fost puse Ón aplicare, de∫i Ón ele exist„ o serie de abateri privind Ónc„lcarea regimului silvic de c„tre personalul silvic implicat Ón infrac˛iuni. Personalul silvic din Ciumani, precum ∫i pre∫edintele composesoratului sunt rude, fapt inadmisibil privind circuitul documentelor de Ónso˛ire ∫i a ciocanului de marcat. Mai concret: Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni a transmis spre utilizare Composesoratului Ciumani documente cu regim special f„r„ a avea acest drept. Ocolul particular respectiv nu a emis autoriza˛ia de exploatare pentru partida 1068 pus„ Ón valoare pentru persoane fizice, dar a emis documente de Ónso˛ire pentru material lemnos exploatat. Direc˛ia Teritorial„ de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Bra∫ov a emis autoriza˛ia de confec˛ionare a dispozitivului dreptunghiular de marcat material lemnos nr. 448 HG din 13 septembrie 2004, Ón baza Ordinului ministrului nr. 71/1999, f„r„ a se Óncadra Ón prevederile actului normativ men˛ionat anterior.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„: îDonarea de s‚nge, un act voluntar, anonim, umanitar ∫i benevol“

S„pt„m‚na aceasta, pe data de 14 iunie, este s„rb„torit„ Ziua Mondial„ a Donatorilor de S‚nge. Am avut curiozitatea de a c„uta s„ v„d cum este reglementat acest aspect ∫i am avut o surpriz„. De fapt, deoarece ˛ine de Ministerul S„n„t„˛ii, este mult spus surpriz„. Modul Ón care s-a procedat la reglementarea acestui aspect Ón cadrul faimoasei reforme caracterizeaz„, Ón fapt, Óntreaga activitate a ministerului din ultima vreme. S„ v„ fac un scurt rezumat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Din 1995, aceast„ activitate era reglementat„ prin Legea nr. 4 din 10 ianuarie 1995 privind donarea de s‚nge, utilizarea terapeutic„ a s‚ngelui uman ∫i organizarea transfuzional„ Ón Rom‚nia.

Œn octombrie 2005 a fost adoptat„ Legea nr. 282 din 5 octombrie 2005 privind organizarea activit„˛ii de transfuzie sanguin„, donarea de s‚nge ∫i componente sanguine de origine uman„, precum ∫i asigurarea calit„˛ii ∫i securit„˛ii sanitare, Ón vederea utiliz„rii lor terapeutice, care ar fi intrat Ón vigoare la 120 zile de la publicare, cu excep˛ia art. 46, care intra Ón vigoare la 3 zile de la publicare, respectiv de la 13 octombrie 2005. Mai pe scurt, Ón februarie, legea ar fi intrat Ón vigoare.

Noua lege, dup„ cum scrie la articolul 4, îpromoveaz„ urm„toarele principii...“, ∫i anume îdonarea de s‚nge este un act voluntar, anonim ∫i neremunerat“ ∫i îDrepturile ∫i obliga˛iile donatorilor sunt stabilite prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii.“

Dar, Ón februarie, c‚nd s„ intre legea cea nou„ Ón vigoare, onor ministerul promoveaz„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 7 din 16 februarie 2006 pentru a∫a-zisa modificare a Legii nr. 282/2005, ordonan˛„ care modific„ art. 16 Ón îArt. 16. — Drepturile ∫i obliga˛iile donatorilor se aprob„ prin hot„r‚re a Guvernului“ ∫i prevede c„ suspend„ restul de dispozi˛ii ale Legii nr. 282, cu excep˛ia art. 46, p‚n„ la data de 30 septembrie 2006 inclusiv.

Cum motiveaz„ domnul ministru aceast„ hot„r‚re? Spun‚nd c„ Legea nr. 282 a fost dat„ pentru a transpune Ón legisla˛ia intern„ prevederi din directivele Uniunii Europene, Óns„ c„ ea presupune eforturi financiare ∫i materiale importante ∫i c„ deoarece beneficiile ce se acord„ donatorilor sunt de competen˛a altor ministere, dumnealui nu poate pune Ón aplicare prevederile articolului 16, prin care drepturile ∫i obliga˛iile donatorilor se stabilesc prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Aledin Amet.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îPentru un traseu economic Bucure∫ti—Ankara—Baku—Astana“

State precum Azerbaidjan ∫i Kazahstan sunt, ∫i din punct de vedere al resurselor naturale, extrem de importante, cu un poten˛ial remarcabil de dezvoltare economic„. Urm„toarele decenii vor aduce, cu siguran˛„, Ón cele dou„ ˛„ri, o dezvoltare semnificativ„ a industriei petroliere, multe alte economii ale lumii fiind interesate de acest aspect. Marile companii de profil europene ∫i americane au, deja, inaugurate Ón capitalele Baku ∫i Astana oficii de coordonare, ceea ce eviden˛iaz„ importan˛a pe care o va c„p„ta zona respectiv„.

Turcia, stat a c„rui economie cunoa∫te o dezvoltare accentuat„, beneficiaz„, ca ∫i ˛ara noastr„, de o pozi˛ie geografic„ deosebit„.

Rom‚nia are o tradi˛ie cunoscut„ Ón domeniul industriei de specialitate ∫i poate s„-∫i asume, Ón acest sens, un rol principal.

O cooperare pe termen lung nu poate fi dec‚t benefic„, un traseu care s„ recompun„, firesc, Óntr-o viziune modern„, vechiul îDrum al m„t„sii“, constituind, pentru multe ˛„ri ale Europei, o prioritate. Tranzit‚nd ∫i prelucr‚nd o parte din bogatele resurse naturale din regiunea amintit„, ˛ara noastr„ Ó∫i va consolida, Ón mod cert, economia, dar ∫i ramurile colaterale.

Toate aspectele prezentate constituie suficiente motive pentru a fi intensificate rela˛iile de colaborare Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan, pe de alt„ parte. Este, cu certitudine, Ón beneficiul acestor state.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îMarile lucr„ri de infrastructur„ rutier„ Ón Rom‚nia, o necesitate“.

Cu toate c„ ieri a fost schimbat ministrul transporturilor, aceast„ problem„ r„m‚ne. Eu am preg„tit un material destul de lung Ón care am prezentat situa˛ia concret„ ∫i faptul c„ Autostrada îTransilvania“, cea care

este una dintre cele mai mari lucr„ri de infrastructur„ din Rom‚nia, deocamdat„ este oprit„.

Am preg„tit un material amplu Ón care speram c„ vom reu∫i s„ ini˛iem o dezbatere politic„ pe aceast„ tem„. Œn fiecare jude˛ pe care-l reprezent„m cred c„ exist„ probleme cu drumurile, cu deplasarea, ∫i cred c„ ar fi bine, cu toate c„ eu, Ón calitate de deputat independent, nu pot s„ ini˛iez o asemenea dezbatere, probabil c„ Ómpreun„ cu un grup parlamentar o s„ reu∫im s„ aducem Guvernul aici pentru a spune ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia cu lucr„rile de infrastructur„ rutier„.

V„ mul˛umesc.

Autostrada Bor∫—Bra∫ov, supranumit„ Autostrada îTransilvania“, reprezint„ cea mai important„ cale de acces Ón Rom‚nia. Principala problem„ care exist„ Ón prezent este lipsa de implicare a autorit„˛ilor centrale. Motivele unei astfel de atitudini sunt diverse: nelegalitatea licita˛iei ∫i a contractului semnat de statul rom‚n cu firma american„ îBechtel“, lipsa fondurilor alocate acestui proiect ∫i multe altele.

Mai mul˛i parlamentari din Transilvania au ini˛iat o serie de dezbateri ∫i au luat pozi˛ie cu privire la necesitatea construirii acestei autostr„zi. Astfel, au fost subliniate o serie de aspecte care au fost trecute cu vederea de autorit„˛ile centrale: autostrada Ónseamn„ mai multe locuri de munc„, dezvoltarea economico-social„ a localit„˛ilor traversate, dar ∫i o punte de leg„tur„ cu Uniunea European„ la care Rom‚nia sper„ s„ adere Ón ianuarie 2007. Or, f„r„ o poart„ de intrare Ón ˛ar„ la standarde interna˛ionale, cum putem avea preten˛ia de a ne prezenta valorile celor interesa˛i s„ ne cunoasc„ ˛ara?

Œn ciuda acestor aspecte, lucr„rile la Autostrada îTransilvania“ sunt foarte mult Ónt‚rziate de autorit„˛ile de la Bucure∫ti ∫i, implicit, termenul de predare nu va respectat.

Œn r„spunsurile primite din partea primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, dar ∫i din partea ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, Gheorghe Dobre, s-au dat o serie de asigur„ri conform c„rora construc˛ia Autostr„zii îTransilvania“ este cuprins„ Ón Programul de guvernare al actualei puteri.

Astfel, Ón 14 martie 2005, primul-ministru a transmis un r„spuns la o interpelare pe tema autostr„zii Bra∫ov— Bor∫: îGuvernul Rom‚niei are Ón vedere aplicarea unei strategii care vizeaz„ dezvoltarea echilibrat„ a economiei locale ∫i regionale, precum ∫i integrarea re˛elei na˛ionale de transport Ón re˛eaua european„, respectiv Ón cea interna˛ional„. Œn acest scop, Ón Programul de guvernare adoptat de Parlamentul Rom‚niei Ón 28 decembrie 2004, Ón Capitolul 17 — îPolitica Ón domeniul transporturilor“, s-a prev„zut finalizarea lucr„rilor Óncepute, unde este men˛ionat„ ∫i Autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov—T‚rguMure∫—Cluj-Napoca—Oradea—Bor∫. Guvernul va respecta contractul Óncheiat cu Firma îBechtel“, cu men˛iunea c„ îvor fi verificate condi˛iile privind aspectele legale, financiare ∫i impactul de mediu produs asupra ecosistemului ∫i patrimoniului istoric s„sesc din Transilvania“.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Dorea˛i dumneavoastr„, domnule Munteanu? Dumneavoastr„ stabili˛i, la grup, ordinea. V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Mul˛umesc ∫i domnului vicelider.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îConcedierea puterii“.

Cu doar trei luni Ónaintea prezent„rii celui mai important Raport de ˛ar„ pentru Rom‚nia de c„tre Comisia European„, actuala putere se preg„te∫te de concediu. Un v‚nt c„ldu˛ de vacan˛„ bate pe holurile Guvernului, Ómbiind la lene.

Œn timp ce Ón Bulgaria au fost anulate toate concediile func˛ionarilor pentru aceast„ var„, la noi, premierul T„riceanu consider„ c„ autorit„˛ile trebuie s„-∫i ia o pauz„. Din p„cate, Óntr-un moment Ón care Ón Rom‚nia agricultura este Ón degringolad„, gripa aviar„ Ó∫i face Ón continuare de cap, dasc„lii se preg„tesc de grev„, iar s„n„tatea este cuprins„ de haos, Guvernul se g‚nde∫te la vacan˛e.

Culmea este c„ cel mai arz„tor punct de pe ordinea de zi a puterii nu este vreuna dintre problemele de mai sus, ci remanierea Cabinetului.

ReÓmp„r˛irea sinecurilor guvernamentale a creat deja panic„ Ón jude˛e. La Ia∫i, P.N.L. ∫i P.D. se acuz„

reciproc de ipocrizie ∫i fiecare arat„ cu degetul spre mini∫trii incompeten˛i ai celuilalt partid. Œn acest timp, Direc˛ia Po∫telor este pe cale s„ fie mutat„ Ón alt jude˛. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ Alian˛a D.A. promitea Ia∫iului Ón campania electoral„ rec„p„tarea prestigiului de Capital„ a Moldovei!

Dar pe cine mai intereseaz„ aceste lucruri, c‚nd importante pentru guvernan˛i au devenit doar avantajele politice ∫i concediile?

Poate tocmai de aceea electoratul a Ónceput serios s„ se g‚ndeasc„ s„ ofere o vacan˛„ c‚t mai lung„ Alian˛ei D.A. Guvernan˛ii vor avea destul timp s„ mediteze la toate gre∫elile pe care le-au f„cut!

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Mircea Ciopraga.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îForumul M„rii Negre — un proiect f„r„ perspective ∫i o risip„ financiar„“.

Œn perioada 6—9 iunie, delega˛ia Parlamentului Rom‚niei la Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ a participat la Erevan la Adunarea general„ a organiza˛iei.

Œn cadrul lucr„rilor acestei reuniuni au fost adoptate trei rapoarte ∫i patru recomand„ri care urmeaz„ a fi Ónaintate pentru consultare si adoptare parlamentelor ∫i guvernelor ˛„rilor membre. Cele nou„ documente oficiale adoptate con˛in o monitorizare detaliat„ a situa˛iei unor probleme de actualitate pentru ˛„rile din zona M„rii Negre, precum ∫i propuneri de solu˛ii. Este vorba despre problema cooper„rii Ón domeniul combaterii criminalit„˛ii economice Ón regiunea M„rii Negre, despre rolul societ„˛ii civile Ón procesul cooper„rii economice a M„rii Negre ∫i de dialogul Óntre culturi ca mijloc de a construi Óncrederea Óntre na˛iuni. De asemenea, la propunerea Rom‚niei, a fost elaborat„ ∫i adoptat„ o recomandare cu privire la cooperarea pentru combaterea gripei aviare Ón regiunea M„rii Negre.

Ca o contribu˛ie important„ a ˛„rii noastre Ón cadrul acestei adun„ri generale a A.P.C.E.M.N. men˛ionez lansarea de c„tre delega˛ia rom‚n„ a dou„ propuneri de modificare a Regulamentului A.P.C.E.M.N. care s„ permit„ reformarea institu˛ional„ a organiza˛iei prin exercitarea unei pre∫edin˛ii simultane ∫i de c„tre aceea∫i ˛ar„ a A.P.C.E.M.N. ∫i O.C.E.M.N., ca organisme Ónrudite, precum ∫i organizarea unei reuniuni anuale a ∫efilor de parlamente ale A.P.C.E.M.N.

Am redat pe scurt agenda ∫i rezultatele concrete ale acestui eveniment pentru compara˛ia cu Summit-ul Forumului M„rii Negre care a avut loc Ón aceea∫i perioad„ la Bucure∫ti. De∫i pre∫edintele Traian B„sescu a dorit lansarea acestui summit ca urmare a nemul˛umirii Domniei Sale fa˛„ de nivelul de pragmatism ∫i eficien˛„ a numeroaselor organiza˛ii deja existente pe problematica Marii Negre, o analiz„ obiectiv„ a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón cadrul summit-ului de la Bucure∫ti arat„ c„ acesta a reu∫it s„ dep„∫easc„ eficien˛a celorlalte organiza˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 regionale poate doar prin suma cheltuit„ pentru organizare. Suma alocat„ pentru Forumul de o zi al M„rii Negre echivaleaz„ cu bugetul pe un an al A.P.C.E.M.N., spre exemplu.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ilie Merce.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Am s„ m„ refer la noul sediu al Bibliotecii Na˛ionale. Noul sediu al Bibliotecii Na˛ionale, institu˛ie vital„ pentru istoria ∫i educa˛ia neamului, proiectat Ónc„ Ónainte de evenimentele din decembrie 1990, de∫i a Ómplinit 20 de ani de la demararea lucr„rilor, fiind gata Ón propor˛ie de peste 50%, pare destinat s„ r„m‚n„ un ve∫nic ∫antier. De 16 ani, Ón mod inexplicabil, lucr„rile stagneaz„, concomitent cu degradarea Óntregii construc˛ii. Pentru nici unul dintre titularii care s-au perindat la conducerea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, finalizarea lucr„rilor la acest nou sediu al Bibliotecii Na˛ionale nu a constituit o prioritate.

Œntre timp, activitatea Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei continu„ s„ se desf„∫oare Ón peste 10 sedii aflate Ón situa˛ii neclare din punct de vedere juridic ∫i improprii depozit„rii colec˛iilor conform normelor specifice de protec˛ie ∫i conservare, fiind pus„ Ón pericol inclusiv securitatea colec˛iilor speciale ∫i chiar exemplarul intangibil al depozitului legal.

Se pune Óntrebarea dac„ nu cumva t„r„g„narea ∫i sistarea lucr„rilor de finalizare a noului sediu al Bibliotecii Na˛ionale este o ac˛iune deliberat„ de distrugere a patrimoniului cultural-na˛ional.

Inexisten˛a fondurilor necesare nu st„ Ón picioare. Œnsu∫i actualul ministru, Adrian Iorgulescu, a afirmat, la Ónceput de mandat, c„ exist„ fonduri externe destinate Ón acest scop.

Dar, Ón loc s„ se ocupe cu responsabilitate de Óncheierea complet„ a lucr„rilor la noul sediu, se lupt„ s„ decapiteze conducerea actual„ a Bibliotecii Na˛ionale, evident din ra˛iuni de partid, care, Ón concep˛ia unora, sunt mai presus dec‚t interesele na˛ionale.

Fac un apel la pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, precum ∫i la prim-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu, s„ intervin„ ferm pentru ca, Ón cel mai scurt timp, noul sediul al Bibliotecii Na˛ionale, aflat Ón construc˛ie de peste 20 de ani, s„ fie finalizat, astfel Ónc‚t s„ poat„ intra Ón circuitul cultural de valori la Óntreaga capacitate ∫i la nivelul cerut de standardele interna˛ionale Ón materie.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Andrei Gheorghe Király.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Onorat„ Camer„, Stima˛i colegi,

Ne-au spus-o al˛ii, o ∫tim ∫i noi, c„ una dintre marile probleme o constituie corup˛ia, aceast„ boal„ pe care am l„sat-o s„ se extind„ Ón acel organism pe care Ól numim societate.

C‚t de d„un„toare este ea am realizat cu adev„rat numai atunci c‚nd era s„ ne coste mult dorita integrare Ón Uniunea European„.

Œn lumina celor de mai sus, nu poate fi dec‚t l„udabil acel efort pe care-l depune at‚t presa, c‚t ∫i societatea civil„ pentru eradicarea acestui flagel.

Œncurajator este, de asemenea, faptul c„ tot mai mult Ónsu∫i politicul le este partener Ón aceste n„zuin˛e. Dorin˛a de a transforma ceva Óntr-unul mai bun de multe ori nu ajunge Óns„. Dup„ cum se ∫tie, chiar ∫i drumul c„tre iad este pavat cu bune inten˛ii.

De aceea, doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ ∫i a celor, din fericire tot mai mul˛i, care s-au Ónh„mat la aceast„ lupt„, un aspect care, neb„gat Ón seam„, poate aduce efectul contrar celui dorit. Vorbesc despre culpabilizarea excesiv„ ∫i nemeritat generalizat„ a unei anumite categorii, lucru pe care Ól consider d„un„tor ∫i chiar dac„ izvor„∫te din exces de zel ∫i se Ónt‚mpl„ poate neinten˛ionat, sunt sigur c„ nu numai colegii mei vor fi de acord cu mine, dar ∫i oamenii presei, c‚t ∫i oricare reprezentant al societ„˛ii civile va admite c„ boala numit„ corup˛ie nu este caracteristica general„ ∫i nici m„car exclusiv„ al politicienilor sau demnitarilor.

Trebuie s„ admitem c„ exist„ politicieni ∫i demnitari corup˛i. Stau dovad„, ca suport al acestei afirma˛ii, din p„cate, destule cazuri concrete pe care le poate Ón∫ira oricine. Consider Óns„ c„ nu este admis ca aceast„ eviden˛„ s„ conduc„ Ón final la tendin˛a de culpabilizare colectiv„ sau general„ a politicienilor ∫i demnitarilor.

Œn sprijinul spuselor mele, v„ aduc doar dou„ argumente pe care le ∫i consider suficiente. Œn primul r‚nd, modul de prezentare a faptelor de corup˛ie s„v‚r∫ite de numele mari este benefic. Aceste persoane nu ∫tiu s„ v„ pre˛uiasc„ la valoarea adev„rat„ Óncrederea prin care ∫i cu care a˛i fost Ónvesti˛i. Ace∫ti oameni trebuie descoperi˛i, deferi˛i justi˛iei ∫i oprobriului public, pedepsi˛i cum merit„ ∫i elimina˛i din acea categorie a celor ale∫i, pe care, prin actul s„v‚r∫it, au dezonorat-o.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Slavomir Gvozdenovici. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc frumos.

Doamna pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ieri s-au aniversat 55 de ani de la tragicele deport„ri Ón B„r„gan.

La Timi∫oara ∫i Oravi˛a, unde, Ón Banat, au avut loc comemor„ri, am citit pe chipurile ∫i Ón sufletele deporta˛ilor amintiri dureroase. Am sim˛it, Ón acela∫i timp, un sentiment de triste˛e, dar ∫i de respect fa˛„ de ace∫ti oameni. ™i-au p„strat demnitatea, din care ∫i noi, uit‚nd de apartenen˛e politice ∫i de dispute interminabile, putem Ónv„˛a multe.

Ace∫ti oameni demni au repetat ∫i ieri la Oravi˛a ∫i Timi∫oara: îTrebuie s„ iert„m, nu avem voie s„ uit„m!“

Priva˛i de libertate, de case, de avere, ace∫ti oameni au suferit mult, iar repara˛iile morale ∫i materiale pe care le-am Óncercat Ón to˛i ace∫ti ani niciodat„ nu vor ∫terge aceast„ suferin˛„.

Despre suferin˛ele ∫i demnitatea acestor oameni s-au scris multe c„r˛i. C‚teva titluri, Ón limba s‚rb„ ∫i rom‚n„, Ón mai multe edi˛ii, le-a tip„rit ∫i Uniunea S‚rbilor din Rom‚nia. Autorii Liubomir Stepanov ∫i Miodrag Milin au trecut Óntre coper˛ile acestor c„r˛i peste 2.000 de nume de etnici s‚rbi, din cei peste 40.000 de deporta˛i Ón B„r„gan, ∫i multe confesiuni cutremur„toare.

Œn pustiul B„r„ganului, peste noapte, din buni gospodari, preo˛i, Ónv„˛„tori, au devenit du∫manii ˛„rii, chiaburi, îcoreeni“, iar s‚rbii no∫tri, Ón plus, ∫i titoi∫ti.

Dar nici Ón cele mai vitrege condi˛ii nu ∫i-au pierdut cinstea, demnitatea, credin˛a, devotamentul fa˛„ de familie, spiritul gospod„resc, dovedind repede c„ pot fi buni gospodari ∫i Ón Fundata, Vii∫oara, Ezerul, D‚lga, Salc‚m, Valea Viilor, Zagna, Bumb„cari, Frumu∫i˛a...

C‚nd s-au Óntors, spre sf‚r∫itul anilor ’60, la vetrele lor ∫i-au g„sit casele devastate, averea distrus„ sau furat„, dar au g„sit putere s„ cl„deasc„ din nou, cei mai mul˛i devenind iar„∫i primii Ón satele lor. Astfel, au dat dovada t„riei lor de caracter.

Œn cartea îS‚rbii din Rom‚nia Ón Golgota B„r„ganului“, Ón Óncheiere st„ scris: îEi nu sunt obliga˛i s„-∫i lase privirile Ón jos pentru c„ au fost deporta˛i. Dar noi?“

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Stan.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn ultima vreme au devenit tot mai numeroase semnalele de alarm„ cu privire la evolu˛ia Ón plan economic a microÓntreprinderilor, la nivel na˛ional.

Sigur c„ ceea ce se petrece Ón jude˛ul meu, Suceava, m„ preocup„ prioritar ∫i din acest motiv vreau s„ v„ fac cunoscute argumentele sucevene ce m„ Óndrept„˛esc s„ afirm c„ soarta microÓntreprinderilor este pecetluit„ de legisla˛ia Ón vigoare ∫i de cea operant„ de la 1 ianuarie 2007.

MicroÓntreprinderile sucevene au suferit o diminuare cu 35,4% a cifrei de afaceri Ón anul 2005.

Œn contextul acestei sc„deri dramatice, cu siguran˛„ de reg„sit ∫i Ón alte jude˛e, Codul fiscal ce va intra Ón vigoare Ón prima zi a anului viitor elimin„ posibilitatea microÓntreprinderilor de a opta pentru varianta de impozitare de 3% din venit.

îSpeciali∫tii“ implica˛i Ón elaborarea sus-amintitului document justific„ m„sura impozit„rii unice cu 16% pe profit, acuz‚nd microÓntreprinderile c„ au p„gubit bugetul statului îla umbra“ cotei de 3% impozit pe venit.

Personal, m„ declar Óngrozit de modul Ón care aceste Óntreprinderi, cu maximum nou„ salaria˛i fiecare, au putut frauda bugetul Ón dauna noastr„, a tuturor.

Acum este clar pentru oricine de ce nu sunt bani pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru o gestionare eficient„ a crizei aviare ∫i nu numai. MicroÓntreprinderile, cu aranjamentele lor de impozitare, poart„ vina! Ar trebui s„ ne Óntreb„m, la modul cel mai serios, dac„ nu cumva aceste venale microÓntreprinderi, Ón corup˛ia lor, pericliteaz„ intrarea Rom‚niei Ón U.E. N-ar fi oare mai bine s„ le desfiin˛„m pentru totdeauna?!

Fi˛i mul˛umi˛i, domnilor guvernan˛i! Asta a˛i ∫i f„cut! V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea aceluia∫i grup parlamentar, domnul deputat Emil Radu Moldovan.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Sub conducerea actualului Guvern, plajele de la Marea Neagr„ au devenit ru∫ine na˛ional„, de care inclusiv noi, rom‚nii, ne ferim aleg‚nd alte meleaguri, cu altfel de guverne, care ∫i-au dat silin˛a s„ ofere pachete turistice mult mai atr„g„toare.

Am Ón˛eles c„ anul trecut, Ón primul an de guvernare, a fost greu pentru actuala administra˛ie ∫i c„ a avut nevoie de o perioad„ de prob„, Óns„ acum vedem c„ ceea ce le lipsea nu era experien˛a, ci un interes minim fa˛„ de ˛ara pe care s-au l„udat c„ o vor conduce bine. Triumfalismul din campania electoral„ s-a metamorfozat Ón indiferen˛a ∫i sarcasmul unor mini∫tri care dau din umeri acolo unde Ónainte de preluarea puterii se l„udau c„ o vor transforma complet. Nici nu e de mirare c„ plajele, la aproape o lun„ de la deschiderea sezonului, sunt Ónc„ Ón paragin„, dac„ Ón fruntea ministerului responsabil se afl„ acela∫i ministru repetent, dar foarte silitor Ón elaborarea de manuale inutile.

Se ∫tie de anul trecut de situa˛ia Ón care se afl„ plajele, ∫i cred c„ Óntr-un an puteau fi transformate ∫i reabilitate complet. Nu mai ajut„ pe nimeni faptul c„ ministrul mediului abia acum sesizeaz„ nereguli; abia acum Ó∫i d„ seama c„ nu s-a licitat bine; abia acum vede c„ 40% din suprafa˛a plajelor nici nu a fost licitat„.

Este mult prea t‚rziu pentru scuze ∫i m„ Óntreb: cine ne va pl„ti pierderile cauzate de incompeten˛a ∫i lipsa de interes a ministrului responsabil cu turismul?! Nu cred Ón fatalism, ci cred c„ acolo unde vrei s„ faci treaba, po˛i face diferen˛e majore dac„ te implici cu adev„rat, lucru care nu se vede deloc Ón activitatea ministrului mediului.

Dincolo de algoritm politic sau prietenii legate Ón Prim„ria Capitalei, avem nevoie de conduc„tori puternici, responsabili ∫i competen˛i, nu de anonimi lipsi˛i de perspectiv„.

Deja este foarte t‚rziu pentru ca Ón acest an s„ se mai poat„ face ceva pentru turismul rom‚nesc de la Marea Neagr„!

Dar sper c„ m„car anul viitor s„ ne g„seasc„ preg„ti˛i ∫i la standarde occidentale. Un prim pas ar fi implicarea real„ a statului Ón oferirea de facilit„˛i fiscale investitorilor din turism care lucreaz„ Ón regim sezonier. Cel„lalt pas ar fi schimbarea actualului ministru ∫i Ónlocuirea lui cu o persoan„ cu strategie, viziune ∫i gata s„ se implice.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Filip Soporan.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îRepetent„ ∫i Ón anul acesta!“.

Am putea transforma faptul c„ ne situ„m la grani˛„ cu Marea Neagr„ Ón cel mai mare atu al nostru.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Doresc s„ prezint declara˛ia politic„ îDe ce nu aplic„ guvernan˛ii legile?“

Nu Óntotdeauna, obiectiv sau subiectiv, legile propuse ∫i votate au toate elementele care pot s„ le fac„ aplicabile. Exist„ procedura ca, Óntr-un termen dat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Guvernul Rom‚niei sau alte institu˛ii centrale s„ propun„ legisla˛ia secundar„, care const„ Ón elaborarea unui regulament sau a normelor metodologice de punere Ón aplicare.

Am primit cu interes ∫i chiar am sus˛inut la nivelul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ordonan˛a Guvernului nr. 7 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii din spa˛iul rural.

Considerentele sus˛inerii sunt legate de faptul c„ transformarea mediului rural se constituie Ón prioritate pentru aducerea Rom‚niei la nivelul standardelor Uniunii Europene.

Am felicitat ini˛iatorii pentru aceast„ lucrare, deoarece apare, pentru un domeniu dat, un program clar ∫i foarte concret, care Ó∫i propune un obiectiv generos, acela al moderniz„rii spa˛iului rural.

Realizarea este posibil„ prin stabilirea unui program de reabilitare a re˛elei de drumuri publice ∫i dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu ap„ potabil„, de canalizare ∫i epurare. Œn acest program se acord„ o aten˛ie deosebit„ realiz„rii platformelor de gunoi prev„zute Ón cadrul planurilor regionale de gestiune a de∫eurilor.

Cuantumul total al fondurilor alocate proiectelor de dezvoltare a infrastructurilor rurale pentru perioada 2006— 2008 este prev„zut la o sum„ total„ de 1 miliard lei noi, valoarea minim„ a unui proiect va fi de 40.000 lei, iar valoarea maxim„ de 4 milioane.

Toate aceste elemente sunt pozitive pentru construc˛ia necesar„, dar nu sunt ∫i suficiente. Prin lege se specific„ existen˛a unei comisii privind determinarea oportunit„˛ii proiectelor, ce va elabora ghidul de eligibilitate, care va servi la determinarea eligibilit„˛ii proiectelor propuse de consiliile locale, pentru a ob˛ine finan˛are Ón cadrul programului.

Mul˛umesc.

Domnul deputat Viorel Pupez„, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Bun„ diminea˛a, doamna pre∫edinte!

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îS„ v„ restructura˛i bine!“

Œn campania electoral„, Alian˛a portocalie a promis aceast„ îrecondi˛ionare“ a Executivului, dar c‚nd s-a v„zut trecut„ puntea, a procedat invers. Œn prezent, s-a ajuns la o structur„ guvernamental„ mai arborescent„ dec‚t cea preluat„ de la Partidul Social Democrat, iar lucrurile nu s-au oprit aici. Vorbim despre restructurare, dar ea a Ónsemnat p‚n„ acum doar ungerea senatorului Radu Stroe ∫i a lui Mihai Voicu Ón func˛ii cu iz ministerial.

Mi se pare jenant s„ anun˛i electoratul c„ îvrem un Guvern cu 15 ministere“, c‚nd, de fapt, at‚tea exist„ ∫i acum. Problema se nume∫te mini∫tri delega˛i, pentru c„ avem un ministru al economiei ∫i un altul al comer˛ului, c‚nd Ón multe ˛„ri comer˛ul este doar o direc˛ie a Ministerului Economiei.

™i tot Ón Rom‚nia, pentru a-i mul˛umi pe to˛i politicienii, avem un ministru al transporturilor ∫i un altul pentru lucr„ri publice.

Similar, num„rul agen˛iilor guvernamentale este îc‚t„ frunz„ ∫i iarb„“, cu atribu˛ii neclare ∫i neverificate de nimeni. Cancelaria premierului coordoneaz„ vreo 30 de agen˛ii. 15 agen˛ii sunt subordonate direct primuluiministru, iar 4 revin mini∫trilor delega˛i. Avem un Minister al Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor, dar ∫i un Inspectorat General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Œn plus, pe l‚ng„ premier avem 3 mini∫tri de stat, pentru c„ aceast„ Coali˛ie de la putere este format„ din 4 partide. Ce s-ar fi Ónt‚mplat dac„ Coali˛ia era constituit„ din 6 forma˛iuni politice? Dac„ partidele politice se tem c„ pentru aceast„ restructurare vor pierde anumite fotolii, se va ajunge din nou la o r„zboial„ mocnit„.

Algoritmul a func˛ionat bine la Ómp„r˛irea ministerelor, faza ini˛ial„, dar va fi foarte greu de pus Ón aplicare c‚nd este vorba de reducerea lor. G‚lceava restructur„rii este iminent„, primele semnale fiind date deja, mai ales c„ se fac preciz„ri de genul: îP.D. nu are nici un plan-capcan„“ Ón restructurarea guvernamental„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru C„lian.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îCultura, cenu∫„reasa scenei politice“

S‚mb„ta trecut„ s-a Óncheiat la Cluj-Napoca una dintre manifest„rile culturale cu care ne m‚ndrim at‚t pe plan local, c‚t ∫i pe plan na˛ional ∫i chiar interna˛ional. Este vorba despre Festivalul Interna˛ional de Film îTransilvania“, pe scurt TIFF, un festival care cu fiecare din cele 5 edi˛ii a c‚∫tigat o tot mai mare notorietate ∫i importan˛„ pe scena interna˛ional„ a manifest„rilor culturale de acest gen.

Au fost prezente nume recunoscute pe scena interna˛ional„: Vanessa Redgrave, regizorii Simon

Rumley, Baltasar Kormakur ∫i Szabolcs Hajdu, precum ∫i multe alte talente europene ∫i rom‚ne∫ti.

Organizarea excelent„ recunoscut„ a acestui festival a fost Óns„ tulburat„ anul acesta de nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t de contestatarii proiectului de exploatare minier„ Ro∫ia Montan„. Care este leg„tura dintre contestatarii proiectului men˛ionat ∫i un generos festival interna˛ional de film? Se pare c„ organizatorii celui din urm„ îau acceptat“, spun acceptat Óntre ghilimele ∫i voi explica Ón continuare de ce, o sponsorizare din partea societ„˛ii comerciale implicate Ón dezvoltarea proiectului Ro∫ia Montan„.

Nu m„ num„r deloc printre sus˛in„torii unui proiect de exploatare minier„ pe baza cianurilor, a∫a cum este proiectul îGabriel Resources“. Nici un cred Ón sloganul îCeva trebuie f„cut, cu responsabilitate“, pentru c„ acest proiect nu mi se pare c„-∫i asum„ aceste a∫a-zise responsabilit„˛i pentru zona Ón discu˛ie. Dar, pe de alt„ parte, nici nu m„ gr„besc s„ contest un festival de notorietate ∫i care ruleaz„ filme cu adev„rat valoroase pentru ecranul european doar pentru c„ organizatorii acestuia au acceptat o sponsorizare de la contestata firm„.

De∫i mesajul nu este unul demn de a fi clamat Ón agora ora∫ului, adic„ arta cinematografic„ sponsorizat„ din banii unei firme cu inten˛ii v„dit antiecologiste sau art„ pe maidanul cianurilor, nici organizatorii nu sunt de blamat.

De ce? Pentru c„, a∫a cum s-a mai afirmat, arta ∫i cultura sunt cenu∫„resele teatrului politic. Din p„cate, se pare c„ at‚t timp c‚t aceste domenii servesc politicul exist„ ∫anse ca manifest„ri de acest gen s„ primeasc„ bani prin minister. Dar dac„ vreun regizor sau creator de art„ se Ónc„p„˛‚neaz„ s„ serveasc„ arta de dragul artei, fondurile de sprijin vor lipsi cu des„v‚r∫ire. Se pare c„, chiar cu mici excep˛ii, TIFF a p„c„tuit tocmai cu acest lucru. Sunt convins c„ nu crezul Ón Ro∫ia Montan„, ci necesitatea de a organiza un festival cu adev„rat de nivel interna˛ional a fost motorul accept„rii fondurilor sponsorizate de îGabriel Resources“.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. mai sunt declara˛ii de sus˛inut? Nu. Nici din partea Grupului parlamentar al P.D., nici din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Liviu Timar.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Doamna pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îNu l„sa˛i Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar agricol s„ moar„!“.

Agricultura a reprezentat — ∫i trebuie s„ fie ∫i dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ — ramura de baz„ a economiei na˛ionale, av‚nd Ón vedere poten˛ialul natural de care dispune, num„rul mare al celor care locuiesc Ón mediul rural (45%) ∫i al celor peste 36% care lucreaz„ Ón acest domeniu.

Dup„ 1 ianuarie 2007, fermierul rom‚n trebuie s„ intre Ón competi˛ie cu fermierii din Uniunea European„, care la aceast„ dat„ ob˛in produc˛ii mult superioare fa˛„ de ace∫tia.

A∫ dori, Ón acest sens, s„ exemplific cu urm„toarele date statistice actuale: produc˛ia de gr‚u Ón Uniunea European„ este de 6—7.000 kilograme/hectar; produc˛ia de lapte pe cap de vac„ este de 7—8.000 litri, fa˛„ de 3.000—3.500 kilograme de gr‚u/hectar ∫i 3.000—3.500 litri pe cap de vac„, c‚t ob˛ine produc„torul rom‚n.

Pentru a ne apropia de produc˛iile pe care le ob˛in fermierii din Uniunea European„, pe l‚ng„ soiuri ∫i rase de animale cu poten˛ial ridicat, dotare tehnic„ ∫i mecanizarea necesar„, creditare ∫i asigurarea surselor financiare, este nevoie de o preg„tire agricol„ continu„, constant„ ∫i intens„.

Aceast„ preg„tire a produc„torilor agricoli o fac toate ˛„rile din Uniunea European„: Ón Elve˛ia, spre exemplu, pentru a deveni fermier este necesar„ o preg„tire de specialitate teoretic„ de 2—3 ani ∫i o preg„tire practic„ la cei mai buni fermieri autoriza˛i de statul elve˛ian.

Rom‚nia a avut universit„˛i, licee cu profil agricol performante, unde s-au format ingineri agronomi, zootehni∫ti ∫i medici veterinari, care pot concura cu cei mai mari speciali∫ti din lume.

Din p„cate, ceea ce se Ónt‚mpl„ acum cu liceele cu profil agricol este de neÓn˛eles. Un num„r foarte mare au fost desfiin˛ate, iar cele care au mai r„mas nu mai sunt dotate corespunz„tor cu material didactic, utilaje ∫i ma∫ini agricole de ultim„ genera˛ie, pentru ca cei care urmeaz„ aceast„ form„ de preg„tire s„ devin„ tehnicieni agricoli bine preg„ti˛i ∫i viitori fermieri ce vor intra Ón competi˛ie cu cei din Vest.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Stima˛i colegi,

M„ refer, ca de obicei, la o anumit„ stare de de∫ert„ciune a de∫ert„ciunilor. Tot sper„ bie˛ii rom‚ni s„ se a∫eze odat„ lucrurile Ón ˛ar„, Ón matca normalit„˛ii, dar degeaba!

De la un an la altul confuzia spore∫te, iar noi orbec„im prin cea˛a groas„ a diversiunilor, intoxic„rilor ∫i manipul„rilor. Cui Ói folose∫te aceast„ permanent„ stare de incertitudine ∫i nesiguran˛„? Simplu: jivinelor economiei de jungl„, lichidatorilor, faunei ciocoilor noi cu vile, jeep-uri ∫i bodyguard, care au instaurat aici statul de tip mafiot, un stat ingrat cu oamenii cinsti˛i, cu profesioni∫tii ∫i foarte generos cu evazioni∫tii ∫i cu devalizatorii economiei.

Ultima speran˛„ care le-a mai r„mas dezmo∫teni˛ilor sor˛ii, oamenilor simpli s„r„ci˛i ∫i umili˛i, este intrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Dac„ mul˛i dintre concet„˛eni au Ón˛eles c„ intrarea pe pia˛a comun„ european„ nu Ónseamn„ c„ va curge lapte ∫i miere prin luncile inundabile, ci mai degrab„ ne va supune la standarde ∫i Óngr„diri, unii sper„ c„ regulile impuse de forurile europene vor face ordine ∫i se va mai termina cu furatul.

De unde s„ ∫tie s„rmanii c„ totul depinde numai ∫i numai de guvernan˛ii rom‚ni, de seriozitatea, de corectitudinea ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de patriotismul nostru?!

Altminteri, licita˛iile pentru utilizarea fondurilor comunitare vor fi c‚∫tigate tot de cei agrea˛i de delega˛ia Uniunii Europene la Bucure∫ti sau de clientela puterii.

M„rturie st„ faptul c„ negociatorii altor ˛„ri ∫i-au ap„rat mai bine interesul na˛ional Ón dialogul cu Fondul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Monetar, cu Banca Mondial„, cu NATO, cu Uniunea European„, cu alte organisme ∫i, ca urmare, ˛„rile lor o duc mai bine.

Negociatorii rom‚ni de dup„ 1989 au fost cu to˛ii ni∫te apatrizi lacomi, corup˛i, superficiali ∫i total lipsi˛i de instinct na˛ional.

A∫a s-a ales praful de crean˛ele interna˛ionale ale Rom‚niei, Ón valoare de 7,5 miliarde de dolari; a∫a s-a ales praful de industrie ∫i de agricultur„, de fondul forestier, de sistemul bancar, de rezervele de aur, de resursele de petrol ∫i gaze. Negociatorii no∫tri ∫i st„p‚nii lor politici au ie∫it din acest joc iresponsabil putrezi de boga˛i, iar ˛ara, tr„dat„, pr„dat„ ∫i jefuit„, geme de boli ∫i umilin˛„.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Traian Dobre.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Domnilor colegi,

Declara˛ia este denumit„ îRosturile presei“.

O ˛ar„ f„r„ o pres„ puternic„ este Óntotdeauna Ón pericol s„ se abat„ de la drumul democra˛iei. F„r„ ochiul vigilent al ziaristului, multe gre∫eli ale conduc„torilor no∫tri ar r„m‚ne nesanc˛ionate de opinia public„ ∫i de institu˛iile abilitate.

Ce ne facem, Óns„, c‚nd Óns„∫i presa deviaz„ de la rosturile ei, iar unii politicieni profit„ de aceasta?

Exist„ Ón Ia∫i, dar ∫i Ón Óntreaga ˛ar„, institu˛ii media, care ∫i-au f„cut o ur‚t„ obi∫nuin˛„ doar Ón a Ómpro∫ca cu fiere Ón st‚nga ∫i Ón dreapta. Nu exist„ probe care s„ sus˛in„ cele scrise, doar rev„rs„ri de furie, invidie sau interese m„runte, de multe ori de natur„ strict financiar„. Dintr-o arm„ nobil„, cuv‚ntul scris sau vorbit devine pretextul unei extorc„ri de bani.

Cei mai vulnerabili la acest mod de a Ón˛elege presa ∫i lumea din jur sunt tinerii. Laitmotivul îpo˛i s„ scrii orice despre oricine“ se poate transforma foarte u∫or Ón îpo˛i face orice oricui“. Dar nu de astfel de modele are nevoie t‚n„ra genera˛ie. Din p„cate, chiar ∫i unii politicieni profit„ de sl„biciunile presei ∫i Óntre˛in aceast„ confuzie a valorilor Ón r‚ndul tinerilor.

Recent, la un post de televiziune din Ia∫i, ∫i Ón momentul de fa˛„ sesizez ∫i Consiliul Na˛ional al Audiovizualului Ón leg„tur„ cu acest aspect, primarul municipiului declara pe un ton amenin˛„tor urm„toarele: îCred c„ acei consilieri care nu vor vota acordarea a 30 de miliarde de lei pentru «Poli», vor fi b„tu˛i cu pietre de suporteri“. Ce Ónseamn„ 30 de miliarde? Œnseamn„ bani publici. Ce Ónseamn„ îPoli“? Œnseamn„ firm„ privat„ de fotbal.

Consider c„ aceast„ afirma˛ie este de o gravitate maxim„. Este, Ón fapt, o instigare la violen˛„. Deci, pe l‚ng„ faptul c„ instig„ la violen˛„, declara˛ia reprezint„ ∫i un factor de presiune la adresa consilierilor care nu Ómp„rt„∫esc punctele de vedere fotbalistice ale primarului de Ia∫i.

Domnilor, haide˛i s„ nu mai consider„m Óntreaga genera˛ie t‚n„r„ o imens„ galerie de microbi∫ti certa˛i cu legea. C‚nd violen˛a de pe stadioane se va muta Ón strad„, iar confrunt„rile se vor solda cu mor˛i ∫i r„ni˛i, s-ar putea s„ fie mult prea t‚rziu!

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iuliu Nosa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îO nou„ inten˛ie ratat„ — remanierea!“

Presta˛ia neconving„toare a Alian˛ei D.A. Ón absolut toate domeniile Executivului ∫i-a g„sit Ón ultima perioad„ o nou„ exprimare, ∫i anume incapacitatea de a transpune necesitatea restructur„rii sau remanierii guvernamentale.

Dispersia intereselor ∫i op˛iunilor este at‚t de mare Ónc‚t este limpede c„ disolu˛ia intern„ este aproape. Pe c‚t de aproape, pe at‚t de necesar„ pentru ˛ar„ ∫i obiectivele integr„rii.

Evalu„rile mini∫trilor se fac Ón cadrul unor polemici Óntre partide, Ón care fiecare Ó∫i sus˛ine propriii oameni dincolo de limitele acceptabile ale oric„rei subiectivit„˛i. Constat„m c„, Ón locul unui Guvern, al unei echipe, suntem Ón fa˛a unei confrunt„ri f„r„ sf‚r∫it ∫i f„r„ bunsim˛ Óntre foarte multe grupuri de interese. Acestea dep„∫esc cu mult num„rul partidelor aflate la guvernare, tinz‚nd s„ se dezvolte exponen˛ial, pe m„sur„ ce Guvernul este tot mai slab ∫i mai ineficient. Rela˛ia de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 echip„ ∫i de cooperare nu mai poate fi m„car mimat„ sau salvat„ de aparen˛ele limbajului civilizat.

Suspiciuni, certuri, puneri la index, declara˛ii publice belicoase, acesta este tabloul Executivului Rom‚niei ∫i al puterii Ón ultima perioad„ de timp, perioad„ care curge contra cronometru spre orizontul integr„rii. Perioad„ Ón care nici un proiect de anvergur„ ∫i interes public major nu s-a demarat. Perioad„ Ón care profesorii ∫i sindicatele lor descoper„ c„ au fost min˛i˛i, c„ la masa negocierilor Guvernul joac„ cacialmale.

Acelea∫i p„c„leli, dar electorale, le-au descoperit, dar mai devreme ∫i cu triste˛e, milioane de pensionari.

Medicii, batjocori˛i ∫i umili˛i de un ministru impostor, au descoperit c„ s„n„tatea ∫i spitalele nu mai reprezint„ domeniul lor de competen˛„.

Œn acela∫i registru de p„c„leal„ general„, domnul Boc ∫i colegii s„i din P.D. descoper„ c„ nu mai pot realiza remanierea promis„, av‚ndu-l ca promotor pe premier.

Toat„ lumea p„c„le∫te pe toat„ lumea. Singurul care nu are pe cine Ón∫ela sau specula este omul de r‚nd, cet„˛eanul Rom‚niei. El este cel mai mare p„c„lit, asist‚nd la cea mai reu∫it„ fars„ din istoria postdecembrist„.

™i ultima luare de cuv‚nt de ast„zi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache. O sus˛ine˛i, declara˛ia, sau o depune˛i Ón scris? Depune˛i Ón scris.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. mai sus˛ine cineva? Nu.

Grupul parlamentar al P.N.L.? Nu.

Domnul deputat Aurel Vl„doiu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Bun„ diminea˛a!

Declara˛ia mea se intituleaz„: îS„r„cia treze∫te Rom‚nia!“

Dinspre sindicate r„zbate zvon de glasuri, din ce Ón ce mai t„ios, din ce Ón ce mai r„spicat. Liderii sindicali∫ti nu mai pot face fa˛„ presiunilor celor pe care Ói reprezint„ ∫i care s-au s„turat de at‚ta pace social„, pentru ei, f„r„ perspectiv„. Partidele din opozi˛ie, massmedia, O.N.G.-urile tot Óncearc„ s„ atrag„ aten˛ia asupra furtunii care va veni, dar guvernan˛ii, prea preocupa˛i s„ aplice f„r„ gre∫eli algoritmul, n-au timp s„ priveasc„ spre barometru.

Ne apropiem de jum„tatea mandatului, dar ne Óndep„rt„m de ˛elurile portocalii str„lucitoare ale campaniei electorale. Rom‚nii c‚∫tig„ tot mai pu˛in. Mul˛i dintre ei, poate cei mai mul˛i, nu-∫i pot acoperi din salarii, cu at‚t mai pu˛in din pensii, nici m„car minimul traiului zilnic. Obseda˛i de reu∫ita unei reforme pe care nu o Ón˛eleg nici ei, guvernan˛ii au uitat sau poate n-au ∫tiut niciodat„ c„ indicatorul sintetic cel mai elocvent al implement„rii unei reforme Ól reprezint„ dinamica veniturilor reale ale popula˛iei.

Legitima˛i de aleg„torii care ne-au trimis Ón Parlament, mai mul˛i dec‚t cei Ón∫ela˛i de a∫a-zisa Alian˛„ îDreptate ∫i Adev„r“, mai tragem un ultim semnal de alarm„ Ónaintea declan∫„rii grevelor anun˛ate.

Cadrele didactice, cu doar 10 zile Ónaintea Ónceperii examenului de capacitate, au trecut la pichetarea Guvernului ∫i amenin˛„ cu boicotarea at‚t a sf‚r∫itului actualului an de Ónv„˛„m‚nt, c‚t ∫i a Ónceputului celui viitor.

Nici salariile nu li s-au dublat, a∫a cum li s-a promis Ón 2004, nici revendic„rile formulate Ón acordul semnat toamna trecut„ Óntre Executiv ∫i Federa˛ia Sindicatelor din Œnv„˛„m‚nt nu le-au fost luate Ón seam„. Au intrat Ón greva foamei cadre didactice, care renun˛aser„ anul trecut la aceast„ form„ de protest extrem„, dar Ón urma unor artificii preziden˛iale.

Revolta medicilor este iminent„, Ón urma haosului din s„n„tate, a∫a cum iminent„ este ∫i extinderea revoltei cadrelor medii din s„n„tate, Ón virtutea bine cunoscutei sintagme: îAzi Ón Timi∫oara, m‚ine Ón toat„ ˛ara!“

Nici pensionarii nu mai accept„ s„ a∫tepte Ón fa˛a televizoarelor binefacerile reformei portocalii a pensiilor. Se pare c„ au Ón˛eles c„ nu mai au nimic de pierdut, a∫a c„ nu se las„ intimida˛i de desf„∫ur„rile de for˛e impresionante ordonate de prefec˛i ca la cele mai cr‚ncene demonstra˛ii ale minerilor.

## **Doamna Daniela Popa:**

## Mul˛umesc, domnule deputat.

V„ anun˛ c„ o serie dintre colegii no∫tri au depus Ón scris declara˛iile politice, ∫i anume: din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Manuela Mitrea ∫i domnii deputa˛i Ioan Munteanu, Mihai Dumitriu, Mirela Adomnic„i, Gabriela Nedelcu, Gheorghe Chiper, Valeriu Ungureanu, Vasile Pu∫ca∫ ∫i Ion Stan; din partea Grupului parlamentar al P.N.L. a depus Ón scris declara˛ia politic„ domnul deputat Claudius Mihail Zaharia; din partea Grupului parlamentar al P.D., domnii deputa˛i Ioan Oltean, Dumitru Ioan Puchianu, Aurel Olarean, Mircea Man, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Constantin Traian Iga∫, Marius Rogin; din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnii deputa˛i Paul Magheru ∫i Marius Iriza; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Gra˛iela Iordache; din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Longher Ghervazen ∫i Eugen Bejinariu, independent.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

V„ mul˛umesc pentru participare, Ónchidem ∫edin˛a consacrat„ declara˛iilor politice.

îDin nou Nicol„escu — eterna poveste trist„“

Cunoa∫tem cu to˛ii starea jalnic„ Ón care se g„se∫te sistemul de s„n„tate: spitalele se Ónchid, pacien˛ii le∫in„ la coad„ la medicamente, medicii sunt pensiona˛i obligatoriu. ™i toate acestea se Ónt‚mpl„ sub conducerea îpriceputului“ ministru Eugen Nicol„escu, cel intrat pe u∫a din dos Ón Guvern, f„r„ votul Parlamentului. C‚t este de popular ministrul Nicol„escu s-a v„zut peste tot unde Domnia Sa a mers, ultimul caz fiind cel de la Timi∫oara c‚nd medici ∫i pacien˛i i-au cerut s„ r„spund„ pentru haosul din sistem iar ministrul se chinuia s„ z‚mbeasc„ Ón fa˛a camerelor de luat vederi, de parc„ oamenii aceia Ói mul˛umeau pentru îgrija“ fa˛„ de ei!

Nu mai departe de ieri, senatorii P.S.D. ∫i P.R.M. au sus˛inut o mo˛iune simpl„ ce avea ca scop atragerea aten˛iei asupra crizei din s„n„tate ∫i cerea demisia ministrului Nicol„escu.

Pe bun„ dreptate s-a sus˛inut c„, pe fondul subfinan˛„rii cronice, managementul sistemului ∫i unit„˛ilor sanitare este de slab„ calitate, cu efecte dramatice asupra eficien˛ei cu care contribu˛iile pentru s„n„tate ale popula˛iei sunt cheltuite. De asemenea, politica fiscal„ a Guvernului T„riceanu, care diminueaz„ inacceptabil fondurile ∫i a∫a insuficiente ale s„n„t„˛ii ∫i politica iresponsabil„, lipsit„ de orice coeren˛„, a Ministerului S„n„t„˛ii condus de Eugen Nicol„escu sunt principalele cauze ale deficien˛elor sistemului de s„n„tate.

Am atras aten˛ia asupra haosului ∫i minciunii din noul sistem de compensare a medicamentelor, a nefastei gestion„ri a programelor na˛ionale de tratament Ón diabet, cancer, SIDA, Ón privin˛a h„r˛uirii medicilor ∫i a favoriz„rii laboratoarelor private de analize medicale Ón detrimentul celor de stat ∫i consider„m c„ ministrul Eugen Nicol„escu se face vinovat de abuzuri, de Ónc„lc„ri repetate ale legilor la demiterea unor directori de spitale, recidiv‚nd Ón decizii nelegale ∫i abuzive.

Rezultatul votului a fost unul deosebit de str‚ns, ceea ce dovede∫te c„ inclusiv o parte dintre colegii lui Nicol„escu nu au cum s„ mai ascund„ Ón fa˛a cet„˛enilor ce i-au trimis Ón Parlament faptul c„ titular al portofoliului s„n„t„˛ii este cel mai slab ministru pe care l-a avut Rom‚nia Ón ultimii 16 ani.

Declara˛ie politic„: îNoul Cod de procedur„ penal„ — puteri sporite acordate procurorilor sub pretextul integr„rii Ón Uniunea European„“

Cunoa∫tem cu to˛ii rezultatul votului din Parlament asupra Codului penal ∫i asupra Codului de procedur„ penal„ propus de ministrul justi˛iei Monica Macovei.

Prin acest vot, Parlamentul Rom‚niei a oferit sprijinul s„u politic pentru programul de reform„ Ón domeniul justi˛iei, reform„ cerut„ cu insisten˛„, ca o condi˛ie _sine qua non_ pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Respectul reciproc Ón abordarea problemelor importante cu care ne confrunt„m cu to˛ii trebuie s„ Ónsemne, printre altele, ∫i disponibilitatea de a dialoga asupra punctelor de vedere aflate Ón divergen˛„.

Nu contest faptul c„ noul Cod penal are p„r˛i bune, absolut necesare Óntr-o justi˛ie modern„, dezincriminarea ac˛iunilor de insult„ ∫i calomnie prev„zute Ón articolele 205 ∫i 206 Ónsemn‚nd garantarea libert„˛ii de exprimare, f„r„ amenin˛area unei sanc˛iuni penale.

Dar, pe de alt„ parte, nu pot fi de acord cu instituirea Ón Rom‚nia anului 2006 a unor practici de politic„ penal„, consfin˛ite prin noul Cod de procedur„, care pot fi catalogate oricum, dar numai europene nu. Sunt convins„ c„ nu prin restr‚ngerea drepturilor omului ne putem apropia de Europa.

Ascultarea telefoanelor timp de 48 de ore f„r„ mandat, l„sat„ la latitudinea procurorului, precum ∫i perioada de gra˛ie de Ónc„ 48 de ore pe care o are acesta Ónainte de a informa judec„torul cu privire la intercept„rile pe care le-a f„cut f„r„ mandat, interceptarea convorbirilor dintre avocat ∫i client ∫i folosirea acestora ca probe Ón procesul penal cu siguran˛„ nu ne apropie de cerin˛ele ∫i standardele europene Ón materie, ∫i chiar ne Óndep„rteaz„ de acestea.

Nu cred c„ se poate face o justi˛ie adev„rat„ prin Ónc„lcarea drepturilor esen˛iale ale cet„˛enilor ∫i prin omiterea existen˛ei Conven˛iei Europene a Drepturilor Omului.

Cred c„ ministrul Macovei, acum credibilizat de votul ob˛inut Ón Parlament, are datoria s„ Ónceap„, totu∫i, adev„rata reform„ a justi˛iei, care s„ duc„ la rec‚∫tigarea Óncrederii popula˛iei Ón aceast„ institu˛ie fundamental„ a statului.

Intitulez declara˛ia de ast„zi îGuvernarea Alian˛ei D.A., Ónc„ departe de interesele cet„˛enilor ˛„rii“.

Suntem permanent Ón contact cu realit„˛ile socialpolitice din ˛ar„, fiecare dintre noi Ón jude˛ele pe care le reprezent„m, ∫i cunoa∫tem ∫i istoria ∫i evolu˛ia acestor realit„˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Œn mandatul actual, Ón via˛a economic„ s-au acumulat tot felul de greut„˛i, erori, contradic˛ii ∫i interese personale sau de grup, legitime sau nelegitime, toate cu exprimare Ón sc„derea nivelului de via˛„.

De∫i statisticile vorbesc despre cre∫tere economic„, Ón via˛a comunit„˛ilor locale nu reg„sim aceast„ cre∫tere nici Ón satele ∫i nici Ón ora∫ele noastre.

Profitul de la îSidex“, îPetrom“ sau B.C.R., bun„oar„, nu ajunge Ón salarii ∫i Ón cre∫terea nivelului de via˛„, ci m„re∫te averea proprietarilor, cei mai mul˛i, str„ini.

C‚nd se cump„r„ energie electric„ de la stat ∫i apoi se vinde cu pre˛ m„rit tot la stat, c‚nd Loteria statului sponsorizeaz„ cu sute de mii de euro echipe de fotbal, c‚nd Ón economia de pia˛„ s-au Ónmul˛it intermediarii ∫i tot felul de comisioane ∫i c‚nd se men˛ine cota unic„ de impozitare de 16%, e greu de vorbit de o real„ guvernare Ón interesul cet„˛eanului rom‚n, cu at‚t mai pu˛in de promovarea Programului Alian˛ei D.A. din campania electoral„, program adoptat apoi Ón Parlamentul Rom‚niei.

Personalul didactic din jude˛ul Suceava este Ón prag de grev„, Óntruc‚t Guvernul nu ∫i-a respectat promisiunile privind salarizarea; medicii pensionabili sunt nemul˛umi˛i pentru aplicarea unei m„suri adoptate peste noapte; situa˛ia medicamentelor gratuite ∫i compensate nu s-a schimbat Ón bine; la Suceava continu„ neÓn˛elegerile dintre Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor ∫i autorit„˛ile statului rom‚n privind retrocedarea celor 192.000 hectare cu vegeta˛ie forestier„ ∫i altele.

Situa˛ia economic„ cea mai grea o avem, cel pu˛in Ón jude˛ul Suceava, Ón agricultur„: lipsa de subven˛ii pentru produc„torii agricoli; men˛inerea tehnicii Ónvechite Ón produc˛ia agricol„; lipsa posibilit„˛ilor de valorificare a produselor agricole; plecarea tinerilor ∫i speciali∫tilor din sate, care fac parte din cele 2 milioane de rom‚ni pleca˛i Ón str„in„tate; infrastructura inexistent„ sau nereabilitat„ de prea mult„ vreme. Recent, au venit ∫i peste localit„˛ile jude˛ului Suceava inunda˛iile.

Œn interven˛ia mea de ast„zi a∫ dori s„ salut ini˛iativa tinerilor no∫tri colegi liberali, care la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute au sus˛inut cu t„rie introducerea votului uninominal.

Duminic„, 11 iunie, la Gala˛i, Tineretul Na˛ional Liberal (T.N.L.) Óntrunit la Gala˛i a adoptat o rezolu˛ie prin care sprijin„ ini˛iativa introducerii votului uninominal. Tinerii liberali v„d aceast„ solu˛ie ca unica de responsabilizare a Óntregii clase politice Ón fa˛a cet„˛enilor.

M„sura are Ón vedere necesitatea reform„rii morale a clasei politice rom‚ne∫ti, Ón spiritul ini˛iativei asumate de c„tre tinerii liberali — aceea a îasan„rii clasei politice de fo∫tii activi∫ti comuni∫ti ∫i securi∫ti“, ca ∫i îevaluarea obiectiv„ a celor trimi∫i Ón func˛ii publice“.

Tinerii liberali consider„ c„ interesul colectiv este mai presus de obiectivele de moment. Pozi˛ia tinerilor liberali este cu at‚t mai meritorie cu c‚t introducerea sistemului de vot uninominal nu avantajeaz„ Ón mod direct tinerii politicieni, Ón principal din cauza dificult„˛ilor legate de costurile campaniilor electorale, pe care mul˛i tineri nu ∫i le pot permite.

Cu toate neajunsurile pe care sistemul de vot uninominal le-ar crea pentru tineri, ace∫tia consider„ ca vital„ o reform„ a sistemului electoral, care s„ apropie alesul de cet„˛ean ∫i s„-i acorde celui din urm„ credin˛a ferm„ c„ votul acordat unuia sau altuia nu este Ón zadar.

îProtec˛ia mediului Ón Rom‚nia“

Problemele de protec˛ia mediului se pun tot mai acut, ca urmare a polu„rii locale produse Ón diverse sectoare economice cum sunt: industria petrolier„, minier„, termoenergetic„, chimic„, de prelucrare a lemnului, metalurgic„, siderurgic„, industria construc˛iilor de ma∫ini, cimentului, transporturi, agricultur„ ∫i gospod„rirea de∫eurilor. Industriile eman„ Ón atmosfer„ milioane de tone de oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi ∫i particule Ón suspensii.

Cea mai mare parte dintre poluan˛ii aerului p„trund Ón organism prin inhala˛ie ∫i afecteaz„ direct s„n„tatea. Poluarea aerului are, de asemenea, efecte nocive asupra agriculturii, p„durilor, resurselor de ap„ ∫i asupra construc˛iilor. Considerat„ drept cea mai ampl„ ∫i mai nociv„ form„ de poluare a aerului, poluarea de origine industrial„ este prevenit„ ∫i comb„tut„ prin trei c„i principale:

— stabilirea concentra˛iilor maxime admisibile de substan˛e nocive Ón atmosfer„;

— stabilirea zonelor de protec˛ie sanitar„;

— reguli specifice de amplasare a zonelor industriale sau a obiectivelor economice.

O contribu˛ie important„ la prevenirea ∫i combaterea polu„rii atmosferice o are instituirea zonelor de protec˛ie sanitar„.

Œntre Óntreprinderile industriale care pot polua factorii de mediu ∫i teritoriile protejate Ónvecinate se asigur„ zone de protec˛ie sanitar„. Suprafa˛a zonelor de protec˛ie sanitar„ se consider„ de la punctele de emisie Ón atmosfer„ a noxelor respective p‚n„ la limita teritoriilor ∫i obiectivelor protejate.

Problemele principale pe care le ridic„ asemenea zone sunt legate de dimensionarea acestora, activit„˛ile permise a se desf„∫ura aici, precum ∫i amplasarea obiectivelor economice care, prin natura activit„˛ii lor, pot polua atmosfera.

Pentru a pune sub control fenomenul polu„rii industriale, la nivelul Rom‚niei sunt necesare de parcurs urm„toarele etape: elaborarea unui concept de protec˛ie a mediului Ónconjur„tor specific; stabilirea unui metodologii de opera˛ionalizare a acestui concept; promulgarea unei legisla˛ii corespunz„toare; realizarea infrastructurii necesare trat„rii afluen˛ilor poluan˛i, controlul procesului de poluare/depoluare; sensibilizarea opiniei publice pentru reducerea poten˛ialului poluant Ón calitate de generatori de substan˛e nocive ∫i ca factor restrictiv pentru activitatea poluant„ a industriei.

îSistemul medical rom‚nesc a reprezentat piatra de Óncercare a oric„rei guvern„ri postdecembriste“

Acesta are c‚teva caracteristici care i-au fixat permanent evolu˛ia favorabil„: num„r mic de contribuabili la sistemul asigur„rilor sociale de s„n„tate; absen˛a unui pachet minimal (de baz„) de servicii medicale contractate pentru asigur„rile sociale de s„n„tate; absen˛a protocoalelor terapeutice; contribu˛ie financiar„ bugetar„ real„ aproape inexistent„ (bugetul s„n„t„˛ii fiind constituit Ón cea mai mare parte din contribu˛iile asigura˛ilor, statul contribuind cu doar 0,8%); absen˛a caselor de asigur„ri private; ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, un management deficitar Ón sistem, Ón ansamblul lui, ∫i Ón spitale Ón special, care sunt cele mai mari consumatoare de fonduri ale asigur„rii sociale de s„n„tate.

Toate guvernele de dup„ 1989 au vehiculat termenul de îreform„“ Ón s„n„tate, Óns„ p‚n„ Ón prezent singurul element de reform„ real„ l-a reprezentat introducerea sistemului de asigur„ri de s„n„tate care a devenit func˛ional Ón 1999 prin aplicarea Legii nr. 145/1997. De atunci ∫i p‚n„ la aplicarea pachetului de legi pe s„n„tate s-a mimat reforma sau dac„ vre˛i s-a f„cut a∫a-numita reform„ c‚ntat„ sau de salon.

Pachetul de legi de s„n„tate adoptat Ón martie 2006 creeaz„ fondul legislativ de baz„ pentru implementarea reformei reale. Sunt anumite elemente perfectibile, iar aceste legi trebuie urmate de un ansamblu de legi secundare, Óns„ acesta este drumul adev„rat al reformei.

Ca Ón orice schimbare, se creeaz„ nemul˛umiri, se ating interesele unor persoane sau ale unor grupuri care au parazitat sistemul ∫i al c„ror interes nu a fost altul dec‚t specularea disfunc˛ionalit„˛ilor din sistem. Trebuie s„ Ón˛elegem Óns„ c„ adev„ratul beneficiar al reformei este asiguratul, omul bolnav, dar, din p„cate, acesta este manipulat chiar de lipitorile sistemului ∫i pare s„ nu mai aib„ r„bdare. Œns„ ceea ce s-a stricat, distrus, furat Ón ∫aisprezece ani nu poate fi ref„cut Ón c‚teva luni.

Care ministru al s„n„t„˛ii a mai f„cut efortul demen˛ial de a str„bate jude˛ cu jude˛ pentru a discuta cu oamenii, pentru a cunoa∫te nevoile reale ∫i a le explica prevederile pachetului legislativ, Óncerc‚nd asigurarea unei transparen˛e totale?

îTraficul de fiin˛e umane — o problem„ pentru Rom‚nia“

Traficul de fiin˛e umane are r„d„cini ad‚nci Ón condi˛iile sociale ∫i economice ale societ„˛ii, ceea ce Ónseamn„ c„ prima condi˛ie a prevenirii fenomenului este refacerea economiei, ceea ce ar duce ∫i la reducerea num„rului de persoane din grupurile vulnerabile. f n‚nd cont de faptul c„ un asemenea demers presupune strategii ample, la nivel na˛ional, desf„∫urate pe termen mediu ∫i lung, educa˛ia r„m‚ne cea mai la Óndem‚n„ cale de a ajuta grupurile cu un Ónalt risc ∫i persoanele vulnerabile. Educa˛ia de prevenire a traficului Ón ∫coli este de o importan˛„ deosebit„ pentru ca poten˛ialele victime s„ fie Óndep„rtate de pericol.

Potrivit ultimelor rapoarte prezentate la sesiunea general„ a O.N.U. de c„tre O.I.M., O.S.C.E. ∫i alte organisme ∫i institu˛ii interna˛ionale, fenomenul reprezentat de traficul de persoane a luat amploare at‚t de mare Ónc‚t, Ón opinia exper˛ilor, c‚∫tigurile ob˛inute de trafican˛i pe aceast„ cale au ajuns s„ le dep„∫easc„ pe cele ob˛inute din contrabanda cu droguri.

Œn plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, Rom‚nia fiind citat„ ca ˛ar„ generatoare, dar ∫i de tranzit, a marilor re˛ele de trafic de femei, provenind Óndeosebi din Asia, dar ∫i din ˛„rile vecine (Ucraina, Moldova sau Belarus).

Œn Rom‚nia, ca Ón majoritatea ˛„rilor est-europene, tranzi˛ia spre o societate democratic„ ∫i trecerea la o economie de pia˛„ au dus la sc„derea calit„˛ii vie˛ii la nivel de individ. Num„rul locurilor de munc„ a sc„zut dramatic, iar rata ∫omajului a crescut. Datele statistice arat„ c„ cele mai afectate sunt femeile, ele fiind primele date afar„ din servicii. Un motiv al migra˛iei lor spre marile ora∫e sau spre alte ˛„ri, Ón afar„ de lipsa unor oportunit„˛i de a g„si de lucru Ón localitatea de re∫edin˛„, este ∫i lipsa unei educa˛ii care s„ preg„teasc„ tinerele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 fete ∫i femei confruntate cu asemenea situa˛ii de criz„. S„r„cia ∫i lipsa unei perspective se accentueaz„, se ajunge la violen˛„, la dezmembrarea familiilor, la fuga de acas„. De asemenea situa˛ii profit„ proxene˛ii, organiza˛i Ón re˛ele na˛ionale ∫i transfrontaliere. De aici ∫i p‚n„ la situa˛ia de a deveni victim„ a traficului este un pas. Œn unele situa˛ii, ele sunt atrase cu promisiuni, cu vorbe frumoase. Œn altele, tinerele sunt r„pite, amenin˛ate ∫i for˛ate s„ treac„ grani˛a pentru a fi exploatate sexual.

Zilele trecute, la poligonul de la Domne∫ti, au fost testate ultimele tipuri de arme ∫i muni˛ii produse Ón Rom‚nia. Apropierea de integrarea Ón Uniunea European„ a determinat fabrican˛ii autohtoni de armament s„ se mobilizeze ∫i s„ demonstreze c„ Rom‚nia ˛ine pasul Ón domeniul dezvolt„rii industriei de armament.

Armamentul de infanterie, omologat de NATO ∫i de Armata Rom‚n„, a surprins Ón mod pl„cut prin gradul ridicat de competitivitate ∫i de complexitate. Cu astfel de produc„tori, dotarea Armatei Rom‚ne se va face cu armament nou, produs Ón Rom‚nia, la standardele cerute de NATO ∫i Uniunea European„.

Toate aceste m„suri nu pot dec‚t s„ Óncurajeze autorit„˛ile rom‚ne s„ sprijine produc˛ia de armament la noi Ón ˛ar„, at‚t pentru a sc„dea costurile dot„rii armatei, c‚t ∫i pentru a cre∫te din punct de vedere calitativ echipamentele solda˛ilor rom‚ni.

Prin utilizarea echipamentelor rom‚ne∫ti vom sc„pa de scandalurile de tipul celui cu fregatele de m‚na a doua cump„rate de la Anglia sau toate celelalte scandaluri cu echipamente de lupt„ uzate folosite de combatan˛ii unuia dintre statele membre ale U.E.

O industrie de armament proprie, care s„ produc„ echipamente de lupt„ la standardele impuse la nivel mondial este Ón primul r‚nd o condi˛ie de baz„ pentru ca Rom‚nia s„ Ó∫i p„streze un rol important Ón ac˛iunile de

pe teatrele de confrunt„ri armate Ón care sunt angrenate trupele NATO sau O.N.U.

Din p„cate, achizi˛ii neinspirate de armament asem„n„toare celei cu fregatele îRegele Ferdinand“ ∫i îRegina Maria“ au tot fost f„cute de reprezentan˛ii P.S.D. Ón anii trecu˛i, iar acest lucru nu a f„cut altceva dec‚t s„ s„r„ceasc„ bugetul de stat ∫i fondurile alocate Ónzestr„rii Armatei Rom‚ne.

Sus˛in faptul c„ industria rom‚neasc„ de armament trebuie Óncurajat„ s„ Ó∫i dezvolte c‚t mai mult num„rul de tipuri de armament produse la noi Ón ˛ar„.

Reforma din sistemul sanitar preconizat„ de domnul ministru Eugen Nicol„escu a declan∫at, pe bun„ dreptate, un val de nemul˛umire la Arad. Cerin˛a de reducere drastic„ a unor paturi de spital, la unele sec˛ii sau spitale, considerate nejustificate prin cazuistica tratat„ Ón ultima perioad„ are darul de a afecta grav gama de servicii medicale disponibile pentru popula˛ia Aradului. De exemplu, reducerea paturilor pentru Spitalul de obstetric„ginecologie îSalvator Vuia“ va duce Ón viitorul apropiat la declasificarea acestei unit„˛i spitalice∫ti. Œn aceste condi˛ii, spitalul matern ar„dean nu va mai putea s„ presteze anumite servicii medicale. Astfel, opera˛iile cezariene se vor putea efectua Ón viitor doar la Timi∫oara, fapt inacceptabil pentru popula˛ia Aradului.

Œn urma discu˛iilor cu reprezentan˛i ai medicinei ar„dene, am constatat c„ deciziile ministeriale nu se bazeaz„ pe o cunoa∫tere aprofundat„ a situa˛iei din teritoriu. Ca ∫i Ón alte ocazii, reprezentan˛ii Guvernului au omis s„ consulte factorii locali, pentru a cunoa∫te exact contextul specific fiec„rei localit„˛i.

Dac„ Ministerul S„n„t„˛ii ar fi analizat cu aten˛ie situa˛ia din jude˛ul Arad ∫i nu ar fi ac˛ionat dup„ un ∫ablon cu preten˛ie de valoare universal„, ar fi constatat c„, nu cu foarte mult timp Ón urm„, a avut loc o restructurare similar„. Reducerea num„rului de paturi, inclusiv a unor sec˛ii sau chiar spitale din jude˛ a fost mai drastic„ dec‚t Ón alte jude˛e. De aceea, centrul de greutate al unit„˛ilor spitalice∫ti s-a mutat aproape Ón totalitate la spitalele din municipiu. O nou„ restructurare a acestor unit„˛i Óngrijoreaz„ speciali∫tii ∫i medicii din Arad, cu grave repercusiuni Ón ceea ce prive∫te calitatea actului medical.

Consider c„ eforturile Ministerului S„n„t„˛ii pentru a reduce pierderile Ónregistrate de spitale sunt pe deplin justificate. M„surile prin care sunt materializate aceste eforturi Óns„ trebuie concepute Ón a∫a fel Ónc‚t s„ avantajeze pacien˛ii ∫i s„ conduc„ Ón final nu doar la reducerea costurilor, c‚t mai ales la cre∫terea calit„˛ii actului medical. Reducerea excesiv„ a num„rului de paturi, care conduce Ón final la declasificarea unor unit„˛i spitalice∫ti de tradi˛ie care deservesc pacien˛ii dintr-un Óntreg jude˛, nu se Óncadreaz„, cu siguran˛„, Ón r‚ndul m„surilor acceptabile ∫i rezonabile ale reformei din sistem.

îDespre lipsa de sportivitate ∫i becalizarea politicii rom‚ne∫ti“

Leg„tura dintre fotbal ∫i politic„ este mult mai profund„ dec‚t Ó∫i imagineaz„ majoritatea celor interesa˛i de aceast„ chestiune. Dincolo de faptul c„ to˛i rom‚nii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 cred c„ se pricep deopotriv„ la fotbal ∫i la politic„, leg„tura dintre cele dou„ fenomene const„ Ón prezen˛a spiritului de competi˛ie liber„, deschis„, bazat„ pe respectarea unor reguli unanim cunoscute. Deosebirea dintre fotbal ∫i politic„ este doar Óntre num„rul actorilor implica˛i Ón competi˛ia direct„: Ón timp ce Óntr-un meci de fotbal se confrunt„ dou„ tabere, Ón îmeciul“ politic sunt implicate cel pu˛in dou„ tabere.

Spiritul competi˛iei fotbalistice sau politice este _fairplay_ -ul. At‚t confruntarea din fotbal, c‚t ∫i competi˛ia politic„ ar trebui s„ se desf„∫oare din pl„cerea actorilor implica˛i ∫i spre bucuria ∫i beneficiile publicului. Œns„, Ón Rom‚nia, asist„m de prea multe ori la o viciere a spiritului de competi˛ie care se manifest„ Ón politic„ ∫i Ón fotbal. Alterca˛ii sau chiar b„t„i serioase putem vedea ∫i pe stadioane, ∫i Ón parlamente sau Ón alte arene politice. Competi˛ia degenerat„ Ón agresivitate ∫i violen˛„ fizic„ sau simbolic„ este prezent„ nu numai Óntre cei care disput„ jocul de fotbal sau jocul politic, ci ∫i Óntre publicul spectator, Ón cazul meciului de fotbal, ∫i electorat, Ón cazul îmeciului politic“.

O astfel de viciere a sportivit„˛ii ∫i _fairplay_ -ului s-a produs s„pt„m‚na trecut„ la Vaslui, la meciul îSteaua“ Bucure∫ti — F.C. Vaslui, Ón urma c„ruia echipa finan˛atorului Gigi Becali a c‚∫tigat campionatul intern de fotbal. Cei dintre dumneavoastr„ care a˛i urm„rit jurnalele sportive Ón care s-a relatat despre acest eveniment sportiv au putut observa absen˛a bucuriei care ar fi trebuit s„ anime, la urma urmei, galeria stelist„ venit„ de la Bucure∫ti. Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat deoarece suporterii steli∫ti ∫i-au consumat îbateriile“ Ónaintea disput„rii meciului respectiv, b‚nd peste m„sur„ alcool, agres‚nd vasluieni care nu aveau nici Ón clin, nici Ón m‚nec„ cu ceea ce avea s„ se petreac„ pe stadion.

îNa˛ionalismul lingvistic“

Proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor bate pasul pe loc ∫i aceasta nu din cauza opozi˛iei, nici a puterii, ci datorit„ obstina˛iei U.D.M.R. de a nu studia Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar istoria ∫i geografia Ón limba rom‚n„. La art. 16 alin. 78, grupurile parlamentare P.R.M. ∫i P.S.D., sus˛inute par˛ial ∫i de P.D., au introdus un amendament, la acest nivel al discu˛iilor, prin care disciplinele ∫colare pot fi studiate Ón limba matern„, cu excep˛ia limbii ∫i literaturii rom‚ne, a istoriei ∫i geografiei.

Datorit„ unor prevederi care excedeaz„ drepturile minorit„˛ilor, chiar ∫i unele discrimin„ri pozitive, sunt primul care am cerut Ón ∫edin˛a comun„ a Comisiilor de Ónv„˛„m‚nt, juridic„ ∫i drepturile omului s„ se am‚ne discutarea proiectului de lege, pentru a menaja disputele ∫i sensibilit„˛ile, p‚n„ la integrarea noastr„ Ón U.E., preconizat„ pentru 1 ianuarie 2007. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t Statutul minorit„˛ilor nu este o prioritate legislativ„, nu este cerut„ de U.E., iar Rom‚nia a fost invocat„ de mai multe ori ca model de rezolvare a problemei minorit„˛ilor. Evolu˛ia legislativ„ a acestui proiect depinde exclusiv de eliminarea exceselor ce contravin Constitu˛iei, normelor europene Ón materie ∫i recomand„rilor Comisiei de la Vene˛ia. îRom‚nia“ — a precizat pe bun„ dreptate liderul Partidului Democrat — înu a fost ∫i nici nu trebuie s„ fie un poligon de Óncercare Ón materia drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale“.

Deputa˛ii U.D.M.R. nu-∫i dau seama c„ Ónsu∫irea istoriei ∫i geografiei Óntr-o alt„ limb„ dec‚t cea oficial„ a statului Ón care tr„iesc genereaz„ confuzii, situa˛ii caraghioase, dificult„˛i artificiale, Ón defavoarea minorit„˛ilor pe care pretind c„-i reprezint„. Toat„ lumea va citi, va vorbi, va c„l„tori la Alba Iulia, numai minoritatea maghiar„ se va interesa de Gyulafehérvár. Toat„ lumea va ∫ti cine a fost ™tefan cel Mare ∫i Sf‚nt, numai maghiarii din Rom‚nia Ól vor confunda probabil cu Sent-Istvan, regele cre∫tin al ungurilor. De altfel, dac„ le putem recunoa∫te ceva maghiarilor, aceasta este dezna˛ionalizarea prin limb„. Œn propria lor ˛ar„ au maghiarizat totul, toponimie, onomastic„, au tradus, au calchiat, au ∫ters orice urm„ str„in„. Slavii au trecut ∫i pe la noi, ∫i prin Panonia. Noi am p„strat intact„ toponimia slav„: R‚mnicul V‚lcea, T‚rnave, Prahova, D‚mbovi˛a. Prima capital„ a Ungariei avea nume slav: _StolicinÓi belehrad_ (Cetatea alb„ de scaun). Azi, Ón traducere maghiar„, ora∫ul se nume∫te Szekesfehérvár. Denumirea ora∫ului Györ nu Ónseamn„ nimic. El s-a numit _Raba_ , din care a r„mas doar o marc„ de autocamioane. Ora∫ul celor cinci biserici se numea _Petikostolie_ . El a devenit Pécs. Tot slave sunt ∫i denumirile Komarom, Miskolc etc.

îTupeul P.S.D. nu mai are margini“

Cred c„ nimeni nu pune la Óndoial„ faptul c„ achizi˛ionarea celor dou„ fregate ce trebuiau casate Ón Marea Britanie reprezint„ o ac˛iune catastrofal„ a Cabinetului N„stase. Scandalul se afl„ pe prima pagin„ Ón Óntreaga pres„ scris„ ∫i deschide jurnalele televiziunilor. Evenimentul este mediatizat aproape egal ca ∫i turneul final al Campionatului mondial de fotbal.

Am asistat timp de c‚teva zile la o pasare a responsabilit„˛ilor de la un factor de r„spundere la altul. Nici fostul premier Adrian N„stase, nici fo∫tii mini∫tri ai ap„r„rii ∫i finan˛elor nu-∫i arog„ nici o responsabilitate Ón acest scandal. Nu vin s„ acuz acum pe cineva din fostul Guvern c„ ar fi luat sub form„ de mit„ o sum„ uria∫„ de bani sau vreun comision ilegal, de∫i Ón pres„ se bate moneda pe aceste aspecte. Vin ∫i acuz faptul c„ a fost vorba de un contract extrem de p„gubos pentru Rom‚nia, c„ s-a cheltuit nejustificat banul public. Atrag aten˛ia — informa˛ia este public„ —, Guvernul bulgar a cump„rat o fregat„ similar„ celor britanice, dar gata modernizat„, de la armata belgian„, cu 23 de milioane de euro. Rom‚nia a pl„tit companiei britanice BAE 116 milioane de lire sterline pentru dou„ nave uzate. ™i, conform declara˛iilor liderului sindical din B.N.S., Dumitru Costin, s-ar putea s„ mai pl„tim — fiind vorba de un contract Ón care nu se mai poate da Ónapoi — Ónc„ 500 de milioane de euro.

™i Ón timp ce D.N.A. Óncearc„ s„ desc‚lceasc„ i˛ele extrem de Óncurcate ale acestei afaceri scandaloase, exponen˛ii fostului partid de guvern„m‚nt, d‚nd dovad„ de un tupeu ce nu mai are margini, Óncearc„ s„ arunce pisica Ón curtea actualei guvern„ri.

Am aflat, cu stupoare c„ pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, a anun˛at c„ va cere Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii s„ desecretizeze toate documentele legate de cump„rarea celor dou„ fregate din Marea Britanie. Subiectul a fost discutat Ón cadrul ∫edin˛ei s„pt„m‚nale a fostului partid de guvern„m‚nt, ai c„rui mini∫tri au semnat contractul de achizi˛ie a celor dou„ fregate. Pre∫edintele social-democra˛ilor vrea Ón schimb ca actualul Executiv s„ dea explica˛ii despre modul Ón care a fost urm„rit contractul de la preluarea puterii. Dup„ cum a sunat declara˛ia domnului Geoan„, oricine ar putea Ón˛elege c„ este vorba despre documente ale actualului C.S.A.T.

îRemember 13—15 iunie“

Conform tuturor sondajelor de opinie, o majoritate cov‚r∫itoare a rom‚nilor Ó∫i doresc s„ devenim membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Legat de aceast„ op˛iune Ómi pun o Óntrebare retoric„: oare dac„ Ion Iliescu ∫i ga∫ca lui de Ónt‚rzia˛i ai istoriei nu ar fi organizat desf„∫urarea evenimentelor din 13—15 iunie, Rom‚nia ar fi fost admis„ Ón Casa European„?

Exact acum 16 ani, Bucure∫tiul a fost gazda unor evenimente care ne-au Óntors cu zeci de ani Ón urm„ ∫i ne-au gonit din anticamera Europei. Da, acesta este adev„rul. Interven˛iei Ón for˛„ mineristo-securisto-fesenist„ din 13—15 iunie 1990 Ói dator„m acum faptul c„ nu suntem Ón familia Uniunii Europene, c„ nu avem Ónc„ o reform„ institu˛ional„ la standarde europene ∫i o clas„ politic„ modern„.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat acum 16 ani a reprezentat o reeditare a obiceiurilor bol∫evicilor din perioada 1945— 1947, c‚nd treptat-treptat au acaparat prin for˛„ ∫i ho˛ie puterea Ón Rom‚nia. Œn anii ’40, bol∫evicii aveau Ón spate efectivele Armatei Ro∫ii. Acum 16 ani, urma∫ii bol∫evicilor, feseni∫tii, au avut — dac„ este s„ ˛inem cont de afirma˛iile disidentului rus Bukovski — O.K.-ul tacit al Kremlinului.

Din p„cate, nici dup„ 16 ani o mare parte dintre principalii vinova˛i nu au fost tra∫i la r„spundere. Unii se afl„ chiar printre noi, Ón Parlament. Ion Iliescu, cel care a mul˛umit din inim„ minerilor, refuz„ ∫i ast„zi, cu obstina˛ie, s„ recunoasc„ r„ul f„cut de ace∫tia, de securi∫tii disimula˛i ∫i de c„tre agitatorii F.S.N., unei Capitale care Óncerca s„ reintre dup„ 45 de ani Ón circuitul civiliza˛iei europene.

Nici p‚n„ Ón ziua de ast„zi nimeni nu a fost tras la r„spundere pentru marile diversiuni de genul ma∫inilor de f„cut dolari fal∫i, a drogurilor ∫i a armamentului, îg„site“ la sediile centrale ale P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D., diversiuni Ón urma c„rora logistica din sediile P.N.L. ∫i P.N.fi.C.D. a avut mult de suferit. Nici p‚n„ ast„zi nu se cunoa∫te num„rul mor˛ilor din acea perioad„. Se cunoa∫te un singur lucru: cel pu˛in 50%, dac„ nu mai mult, dintre zecile de mii de tineri care au participat la cele mai pa∫nice, dar ∫i cele mai lungi manifest„ri de protest din estul Europei au decis s„ imigreze. Canada, Statele Unite, Suedia, Germania sunt numai c‚teva dintre ˛„rile care ∫i-au Ómbog„˛it panoplia de intelectuali, adev„rate creiere, din Rom‚nia, creiere care au fost sufletul Pie˛ei Universit„˛ii.

îAfacerea fregatelor britanice: Ónc„ o tentativ„ a P.S.D. de a ne integra. Œn lumea a treia!“

Cu ∫ase luni Ónainte de ceea ce ar trebui s„ fie momentul zero al intr„rii Rom‚niei, oficial, Ón Uniunea European„, ne confrunt„m cu un scandal care, Ón fiecare zi, ia propor˛ii ∫i mai dezv„luie c‚te ceva Ón leg„tur„ cu minciuna Ón care am tr„it Ón perioada 2000—2004. Afl„m chestiuni grave despre modul de g‚ndire al ∫tabilor P.S.D., despre maniera de a ac˛iona a unui partid-stat ajuns la guvernare ∫i constituit, pare-se, dup„ modelul mafiei.

Consider c„ este momentul s„ se dovedeasc„ acum ceea ce trebuia s„ ∫tim de mult timp, aspecte pe care toat„ lumea le-a con∫tientizat ∫i pe care le-a taxat la votul din 2004: faptul c„ P.S.D. este un partid al corup˛iei generalizate, un grup bine organizat c‚nd este la putere ∫i dezorganizat c‚nd scap„ obiectul de coagulare, ∫i anume controlul banilor publici.

Solicit ∫i pe aceast„ cale institu˛iilor statului s„ ac˛ioneze urgent pentru a elucida misterele achizi˛iei celor dou„ nave din Marea Britanie, pentru care s-a dat o hot„r‚re de guvern Ón anul 2004. Este vorba, f„r„ Óndoial„, despre corup˛ie certificat„ prin documente ale statului rom‚n, despre Ónal˛i oficiali guvernamentali care au girat pe bani publici o afacere cel pu˛in dubioas„. Este, f„r„ Óndoial„, vorba despre o sum„ de bani extrem de mare pentru a crede c„ avem de-a face cu pe∫ti mici. Cred c„ acesta este unul din momentele Ón care putem s„ demonstr„m c„ Rom‚nia dore∫te cu adev„rat eradicarea flagelului corup˛iei, pentru c„ nu mai sunt implica˛i consilieri îde sacrificiu“, ci este vorba despre persoane care au avut rang de ministru Ón legislatura N„stase.

Imaginea Rom‚niei nu este, cu siguran˛„, una dintre cele mai bune imagini ale unei ˛„ri. Dup„ cum se ∫tie, nu este nici cea real„, ci este creat„ pe o serie de aspecte negative ale vie˛ii sociale ∫i politice de aici. O tran∫are c‚t mai rapid„ a acestei probleme, cu tragerea la r„spundere a vinova˛ilor, ar reduce din Óndoiala cu care suntem privi˛i Ón Europa. Este vorba despre o chestiune care p„teaz„ imaginea ˛„rii noastre Óntr-un moment Ón care Guvernul rom‚n face eforturi reale pentru o integrare demn„ ∫i la timp.

îAfacerea «Fregata», adev„rata fa˛„ a P.S.D.“

Afacerea fregatelor demonstreaz„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, ce a Ónsemnat guvernarea P.S.D. pentru Rom‚nia. Cei care se cred ∫i ast„zi singurii capabili s„ conduc„ Rom‚nia, cei care Ónainteaz„ mo˛iuni peste mo˛iuni ∫i amenin˛„ inclusiv cu o mo˛iune de cenzur„ se dovede∫te pe zi ce trece c„ nu au avut nici Ón clin, nici Ón m‚nec„ cu interesul na˛ional, cu integrarea Ón U.E. Au avut doar un singur scop: interesul personal. ™i pentru a rezolva acest lucru mijloacele nu au contat. Acesta a fost, este ∫i va fi P.S.D.

Œmi aduc aminte c„ anul trecut, cu ocazia dezbaterii unei mo˛iuni simple, dac„ nu m„ Ón∫el, pe tema energiei, liderii P.S.D. au adus Ón balcoanele plenului Camerei Deputa˛ilor 200 de pensionari am„r‚˛i care trebuiau s„ vad„ cum actuala putere îÓ∫i bate joc de via˛a lor“, îumfl‚nd“ pre˛ul Ón domeniu. Nu ∫tiu cum au reac˛ionat Ón aceste zile respectivii pensionari Ón cazul Ón care au aflat din media c„ îprotectorii“ lor din P.S.D. au cheltuit sume uria∫e pentru dou„ vase casabile ∫i c„ prin contractul Óncheiat Rom‚nia mai trebuie s„ pl„teasc„ Ón continuare sume exorbitante. Poate ∫i din cauza acestor sume aruncate pe apa... Tamisei, dar ∫i poate din cauza altor contracte despre care Ónc„ nu se cunosc am„nunte, s-a ajuns ca Ón unele domenii s„ existe probleme care acum se rezolv„ cu dificultate.

Nu au existat Óns„ probleme pentru buzunarele Ón care au intrat comisioanele. ™i tare mi-e fric„ c„ nu vor exista nici de aici Ónainte, deoarece se pare c„ banii negri ob˛inu˛i din acele comisioane s-au Ón„lbit Óntre timp. ™i, mai mult, vinova˛ii nu vor fi atin∫i de bra˛ul justi˛iei, bra˛ care a Ónceput s„ investigheze numai dup„ ce au venit informa˛ii din Marea Britanie. Stau ∫i m„ Óntreb de ce s-a a∫teptat s„ ne trag„ englezii de m‚nec„ ∫i s„ ne spun„: îdemara˛i cercet„rile“. Oare nici un procuror nu a citit presa din perioada Óncheierii contractelor? Oare nici un procuror nu ∫tia c„ reprezentan˛i ai P.N.L. au ridicat Ón Parlament la vremea respectiv„ obiec˛ii asupra respectivului contract? Acum, ∫i dac„ vrea, nu cred c„ justi˛ia mai poate face mare lucru, iar cei implica˛i Ó∫i r‚d ferici˛i Ón barb„. Iar pe la c‚te un post de televiziune, un analist care regret„ foarte mult c„ T„riceanu, ∫i nu Adrian N„stase sau altcineva este premier, deja îpreg„te∫te“ opinia public„ ∫i sus˛ine c„ nimeni nu a luat comision Ón Rom‚nia ∫i c„ toat„ afacerea este Óndreptat„ pentru demolarea premierului britanic Tony Blair de c„tre oponen˛ii acestuia din Albion. Oare tot pentru compromiterea premierului britanic partea rom‚n„ a acceptat o clauz„ — anexa nr. 15 din contract, cea care se refer„ la obliga˛iile de offset —, care prevede c„ p‚n„ Ón februarie 2008 nimeni nu poate sanc˛iona partea britanic„ dac„ nu-∫i Óndepline∫te obliga˛iile? Nu sunt convins c„ vor exista, dac„ vor exista, r„spunsuri clare la aceste Óntreb„ri.

îDe ce n-a venit Vladimir Putin la Bucure∫ti?“ Traian B„sescu ∫i-a dorit s„ se Óntoarc„ la Cotroceni Ón for˛„ prin organizarea Forumului M„rii Negre pentru Dialog ∫i Parteneriat. S-a cheltuit pentru aceasta cam un milion de euro, iar pariul cel mare era legat de prezen˛a la Bucure∫ti a lui Putin ∫i a Condoleezzei Rice. P‚n„ la urm„, singurii oaspe˛i de seam„ ai lui B„sescu aveau s„ fie Viktor Iu∫cenko, trandafiriul Mi∫a — cum Ói spune Bruce Jackson — Saaka∫villi, Vladimir Voronin, armeanul Robert Kocearian, azerul Ilham Aliev. Turcia ∫i-a trimis un ministru de stat f„r„ portofoliu, Bulgaria, pe cel de externe, Ón rest, oficialit„˛i de rangul al doilea din partea comunit„˛ii europene ∫i euroatlantice, ca ∫i din aceea a altor organiza˛ii interna˛ionale.

A trecut pe acolo ambasadorul Rusiei la Bucure∫ti ∫i un reprezentant al Departamentului de Stat. Din toate relat„rile pe marginea a ceea ce a avut loc luni la Bucure∫ti se desprinde clar concluzia c„ Traian B„sescu a e∫uat tocmai la Marea Neagr„. Œncerc‚nd s„ surprind„ opinia public„ printr-o fraz„ ∫ocant„ — îPlasarea M„rii Negre pe hart„ este o provocare Ón sine“, Mihai-R„zvan Ungureanu, t‚n„rul nostru ministru de externe, n-a f„cut dec‚t s„-∫i aduc„, ∫i el, partea sa de contribu˛ie la conturarea acestui e∫ec. Nici evocarea at‚t de Ónchipuitei societ„˛i civile n-a putut salva situa˛ia. Marea absent„, Rusia, continu„ s„ r„m‚n„ juc„torul politic cel mai important la Marea Neagr„.

Œn parantez„ fie spus, Vladimir Putin se Ónt‚lnea, Ón acela∫i timp, cu Henry Kissinger, la re∫edin˛a sa din Novo Ogarevo, situat„ la 10 kilometri de Moscova. Fostul secretar de stat american, ast„zi Ón v‚rst„ de 82 de ani, organizase vizita istoric„ a lui Nixon la Moscova, Ón mai 1972, ∫i este convins ∫i ast„zi c„ îRusia ∫i S.U.A. nu trebuie s„ fie adversare, ci s„ ac˛ioneze Ómpreun„ pentru binele umanit„˛ii“. Diploma˛ii de carier„ ∫tiu de mult c„ nu e bine s„ te a∫ezi Óntre doi elefan˛i! Suntem prea mici pentru un r„zboi a∫a de mare, chiar dac„ a revenit Ón discu˛ie problema centrelor de deten˛ie ale C.I.A., g„zduite ∫i de Rom‚nia.

Cum spunea cineva, practic, la Bucure∫ti, s-a reunit Óntr-un summit îlight“ GUAM-ul din fostul spa˛iu sovietic (Georgia, Ucraina, Azerbaidjanul, Moldova). Œn plus, aceast„ ini˛iativ„ rom‚neasc„ a avut soarta declara˛iei politice a Comunit„˛ilor locale ∫i regionale de la Marea Neagr„, din luna martie, declara˛ie care nu a fost asumat„ ∫i de Rusia, l„s‚nd astfel cu ochii Ón soare euroregiunea pontic„. S„ ne reamintim, Ón acela∫i timp, c„ ideea recent e∫uatului Forum al M„rii Negre a ap„rut cu prilejul unei vizite a pre∫edintelui B„sescu la Kiev, Óntr-o Óncercare diplomatic„ de a stabili o agend„ pentru acea ocazie. Portocaliul Iu∫cenko, cel care a reu∫it s„ piard„, Óntr-un timp record, un alt pariu al americanilor, a

îOvidiu BrÓnzan a gre∫it adresa“

Nimeni nu poate afirma c„ Ón Rom‚nia totul este perfect, iar actuala guvernare recunoa∫te c„ sunt probleme de rezolvat Ón numeroase domenii, ∫i face eforturi pentru remedierea situa˛iilor negative. Œn schimb, fosta guvernare, pe vremea c‚nd se afla la butoanele de comand„ de la Palatul Victoria, nu admitea existen˛a unor situa˛ii delicate. ™i acestea existau Ón num„r foarte mare. Tocmai un exponent al fostei guvern„ri, care din decen˛„ ar trebui acum s„ tac„, pe un ton obraznicodemagogic Ól atac„ pe urma∫ul s„u Ón func˛ie ∫i nu numai.

Este vorba despre domnul Ovidiu BrÓnzan, care la obi∫nuita conferin˛„ de pres„ duminical„ a P.S.D., a afirmat c„ îpremierul C„lin Popescu-T„riceanu este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 principalul vinovat de dezastrul, haosul ∫i drama din s„n„tate, deoarece acesta ar ˛ine Ón bra˛e un ministru incapabil, iresponsabil ∫i bolnav de nepricepere“. Tot Domnia Sa arat„ cu degetul ∫i spune despre reforma sanitar„ c„ ar fi îmarea p„c„leal„“. Acest discurs al P.S.D., except‚nd tenta electoral„, reprezint„ un nonsens, pentru c„ despre dram„ Ón s„n„tate, despre haos s-a vorbit Ón permanen˛„ Ón timpul guvern„rii N„stase. De fapt, sistemul sanitar este deficient nu de ieri, de azi, ci de peste 20 de ani. S-a vorbit mai pregnant Óns„ Ón timpul guvern„rii P.S.D. Dac„ domnul BrÓnzan ar fi acuzat actualul ministru al s„n„t„˛ii ∫i, prin rico∫eu, actualul Guvern c„ au contribuit la m„rirea dezastrului l„sat de Guvernul P.S.D. Ón domeniu, a∫ Ón˛elege atacurile. Dar lucrurile nu stau deloc a∫a. Dac„ Ónainte de a lansa atacuri domnul BrÓnzan ∫i ceilal˛i denigratori din P.S.D. ar fi f„cut o superficial„ analiz„, ar fi observat c„ reforma promovat„ de ministrul Nicol„escu a primit girul inclusiv al pre∫edintelui Traian B„sescu, cel care este un critic foarte dur la adresa Guvernului ∫i Ón special a mini∫trilor P.N.L.

Domnul BrÓnzan poate uit„ cum, sau mai precis de ce a ajuns Ón 2003 ministru al s„n„t„˛ii. Am s„-i reamintesc eu. Pentru c„ predecesorul s„u nu a fost capabil s„ gestioneze sistemul de s„n„tate. ™i nici Domnia Sa nu a f„cut nimic Ón plus. Cozile la medicamentele compensate erau ceva obi∫nuit Ón perioada ministeriatului Domniei Sale, dramele din spitale, calitatea serviciilor medicale l„sa de dorit. Nu pot fi suspectat de contraatac politic, pentru c„ Ónsu∫i domnul BrÓnzan a sc„pat duminic„ un îporumbel“ Ón acest sens. Domnia Sa, f„c‚nd aluzie la îabera˛ia plafoanelor“ la medicamente, afirm„ c„ aceast„ m„sur„ îP.S.D. avea Ón vedere s„ o elimine Ón 2005“. Deci iat„ o recunoa∫tere direct„ a marilor probleme din s„n„tate din timpul guvern„rii P.S.D. Afirma˛ia de mai sus demonstreaz„ c„ nu actuala guvernare a generat situa˛ia actual„ din s„n„tate, care evident nu este Ónc„ roz. Repet, nu pot s„ afirm c„ ministrul Eugen Nicol„escu a reparat toate oalele sparte l„sate de domnul BrÓnzan, dar nimeni nu poate sus˛ine c„ st„ cu m‚inile Ón s‚n.

îPopularizarea negativ„ a Rom‚niei Ón mediile interna˛ionale“

S„pt„m‚na trecut„ Rom‚nia a fost, oare pentru a c‚ta oar„, Ón centrul aten˛iei publice interna˛ionale. ™i tot ca de obicei, numele nostru a fost asociat cu partea negativ„ a ∫tirilor din presa interna˛ional„. ™i asta nu pentru c„ subiectele pozitive ar fi lipsit, dar, din p„cate, scara de valori Ón a aprecia interesul pentru o ∫tire de pres„ difer„ fundamental Ón lume fa˛„ de Rom‚nia. Cu alte cuvinte, ceea ce noi anun˛am cu mare pomp„ a fi o realizare remarcabil„, pentru mediile interna˛ionale este ceva normal ∫i deci nu merit„ a fi mediatizat.

A∫a Ónc‚t continu„m s„ fim subiectul unor ∫tiri deloc m„gulitoare care induc opiniei publice interna˛ionale o p„rere eronat„ despre societatea rom‚neasc„. S„ fim

reali∫ti ∫i s„ recunoa∫tem fa˛„ de noi Ón∫ine c„ procentul celor care ∫tiu ceva mai mult despre Rom‚nia este destul de mic. Œn general, se ∫tie despre corup˛ie, despre Dracula, c„ avem o agricultur„ la nivel de plug de lemn tras de cai, poten˛ial turistic nevalorificat ∫i... cam at‚t...! Adic„ se ∫tie c„ exist„m undeva Ón Europa. ™i atunci este perfect normal s„ fim percepu˛i prin prisma informa˛iilor de pres„. Am auzit ∫i voci care sus˛in c„ dec‚t deloc, tot mai bine este s„ fii subiectul unei ∫tiri interna˛ionale ∫i s„ fii, deci, Ón aten˛ia opiniei publice.

Œn momentul Ón care e∫ti citat„ ca ˛ar„ de dou„ ori Óntr-o s„pt„m‚n„ Ón scandaluri publice, trebuie totu∫i s„ Óncerci s„-˛i speli Óntr-un fel imaginea. Faptul c„ suntem cita˛i Ón fa˛a Consiliului Europei ca ˛ar„ de tranzit pentru avioanele C.I.A. ce transport„ prizonieri politici este Óngrijor„tor. Faptul c„ se sus˛ine c„, Ón Rom‚nia au fost ancheta˛i prizonieri ai C.I.A. este ∫i mai Óngrijor„tor, asta implic‚nd direct Guvernul.

Nu conteaz„ c„ nu suntem singuri pe aceasta list„, important este c„ suntem, ∫i chiar dac„ nu este a∫a, totu∫i suspiciunea exist„ ∫i va persista Ón mintea oamenilor.

Apoi cazul achizi˛ion„rii celor dou„ fregate de lupt„ din Marea Britanie, subiect care a fost larg dezb„tut la vremea respectiv„. Poate nu are o at‚t de mare importan˛„ c„ Ón aceast„ tranzac˛ie s-au luat ∫i s-au dat comisioane, important este c„ acestea au fost luate de c„tre reprezentan˛i oficiali ai statului rom‚n. Iar de aici ∫i p‚n„ la acuza˛ia de corup˛ie la nivel Ónalt nu mai este dec‚t un pas. Œn practica comercial„ din ˛„rile occidentale, aceste comisioane sunt stipulate Ón contract, deci la vedere, ∫i sunt impozitate. C‚nd se vor obi∫nui anumite persoane s„ respecte legea ∫i s„ nu abuzeze de banul public (banul nostru, al contribuabililor)?!

îRom‚nia — o Ónchisoare secret„ a americanilor?“

Din nou, Ón aceste zile, Rom‚nia a ajuns pe prima pagin„ a ziarelor din Óntreaga lume. Este adev„rat c„ nu singur„, ci Óntr-o companie, a∫ putea zice, chiar select„, dac„ ˛inem cont de faptul c„ al„turi de noi apar ˛„ri ca Spania, Germania, Grecia, Marea Britanie, etc.... Important este Óns„ subiectul, ∫i acesta nu ne face deloc cinste: Rom‚nia este acuzat„ public c„ ar fi o Ónchisoare secret„ a C.I.A., adic„... a americanilor.

Recent, Consiliul Europei a f„cut public raportul parlamentarului elve˛ian Dick Marty privind zborurile secrete efectuate de serviciile secrete americane Ón Europa, precum ∫i posibilele zone unde au fost Óncarcera˛i prizonieri din Afganistan sau Irak. Nu mai pu˛in de 14 ˛„ri apar pe aceast„ list„, dar, din motive necunoscute p‚n„ Ón prezent, Rom‚nia ∫i Polonia par a fi favorite.

De ce din nou Rom‚nia? Aceasta este Óntrebarea. O explica˛ie ar fi c„ Rom‚nia, Ónc„ de pe vremea fanario˛ilor, joac„ la îdou„ capete“. Adic„ ∫i cu turcii, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 cu t„tarii, ∫i cu nem˛ii, ∫i cu ru∫ii, iar mai nou ∫i cu americanii, ∫i cu europenii. S„ recunoa∫tem realitatea istoric„: Óntre Europa ∫i America au existat ∫i vor exista Óntotdeauna divergen˛e politice, ideologice ∫i mai ales economice. Starea de _status quo_ dintre cele dou„ mari puteri este temporar„ ∫i, periodic, conflictul ascuns se reactiveaz„. Explica˛ia cea mai simpl„ g„sit„ de anali∫ti este c„ America are complexul unei na˛iuni de imigran˛i ∫i ar dori o cultur„ european„ de secole, iar Europa, v„zut„ ca o entitate, nu are puterea economic„ ∫i militar„ a Americii. ™i, Ón tot acest conflict mocnit, ne-am g„sit noi, rom‚nii, s„ Óncerc„m s„ fim ∫i proamericani ∫i, Ón acela∫i timp, ∫i proeuropeni, pentru c„, totu∫i, Rom‚nia este Ón Europa ∫i va intra Ón Uniunea European„. Oricum, dac„ am ales acest traseu politic mai sinuos, trebuie s„-l ∫i urm„m.

Totu∫i, faptul c„ Rom‚nia este t‚r‚t„ Ón acest scandal interna˛ional nu este un motiv de m‚ndrie. Poate c„ faptele relatate de Dick Marty sunt reale, poate c„ nu sunt, dar important ar fi ca Rom‚nia s„-∫i clarifice pozi˛ia fa˛„ de aceste acuza˛ii. ™i la fel de important ar fi s„ se solicite informa˛ii ∫i dovezi oficiale pentru a putea s„ fie comb„tute. Rom‚nia este membru N.A.T.O. ∫i, Ón aceast„ calitate, este normal s„ permit„ avioanelor aliate s„ aterizeze ∫i s„ decoleze de pe teritoriul s„u, dar de aici ∫i p‚n„ a afirma c„ Ón ˛ara noastr„ au fost debarca˛i prizonieri ∫i Óncarcera˛i Ón centre de deten˛ie este o diferen˛„. Corect ar fi ca Rom‚nia s„ cear„ dovezi ∫i apoi s„ le combat„, asta Ón cazul Ón care dore∫te ca imaginea sa s„ nu fie amestecat„ Óntr-un nou scandal diplomatic.

îNevoia instituirii unui cadru legal pentru copiii supradota˛i“

Pe plan interna˛ional exist„ institu˛ii care reglementeaz„ modalitatea de educare a tinerilor supradota˛i, Ón acest caz trebuie amintit„ Recomandarea Consiliului Europei nr. 1248/1994 privind educa˛ia copiilor supradota˛i, conform c„reia: îtinerii supradota˛i vor beneficia de condi˛ii de Ónv„˛„m‚nt adecvate care s„ le permit„ s„-∫i valorifice integral posibilit„˛ile at‚t Ón propriul lor interes, c‚t ∫i Ón interesul societ„˛ii; nici o ˛ar„ nu-∫i poate irosi talentele, iar neidentificarea la timp a poten˛ialelor intelectuale ar reprezenta o mare pierdere Ón domeniul resurselor umane; politicile educa˛ionale trebuie s„ recunoasc„ ∫i s„ respecte diferen˛ele individuale, s„-∫i propun„ Ómbun„t„˛irea procedeelor de identificare, s„ sus˛in„ traseele curriculare flexibile ∫i stilurile de predare adecvate c„ii ∫i tehnicii de sus˛inere a dezvolt„rii tuturor tinerilor“.

Rom‚nia este locul Ón care zeci de mii de copii se pierd pe drumul spre performan˛„ sau Ó∫i contureaz„ acest drum Ón afara grani˛elor ˛„rii, Ón timp ce unul din patru absolven˛i de liceu sau facultate viseaz„ s„ plece pentru perfec˛ionare la un nivel mult mai Ónalt Óntr-o alt„ ˛ar„, renun˛‚nd la studiile Ón Rom‚nia, Ón lipsa unui sistem centrat pe programe educa˛ionale existent la nivel

na˛ional. Un studiu al Funda˛iei pentru o Societate Deschis„ arat„ c„, Ón ultimii trei ani, 25% dintre absolven˛ii de liceu sau de facultate viseaz„ s„ plece din ˛ar„.

Noi, Partidul Conservator, am ini˛iat un proiect de lege privind educa˛ia tinerilor supradota˛i, capabili de performan˛„ Ónalt„, prin care dorim crearea unui Centru Na˛ional de Instruire Diferen˛iat„, precum ∫i organizarea institu˛ional„ a programelor de educa˛ie diferen˛iat„ pentru tinerii supradota˛i, capabili de performan˛„ Ónalt„, beneficiari fiind tinerii supradota˛i, cet„˛eni rom‚ni cu domiciliul sau re∫edin˛a pe teritoriul Rom‚niei.

Am ini˛iat acest proiect de lege pentru c„ Ón Rom‚nia aproximativ 5% din r‚ndul tinerilor sunt supradota˛i, iar aproximativ 70% dintre olimpicii la matematic„ provin din familii care nu au leg„tur„ cu Ónv„˛„m‚ntul; pentru c„ nu avem un sistem de a descoperi talentele na˛ionale, Ón timp ce Ón peste 40 de ˛„ri, inclusiv Ón Rusia, Serbia, Croa˛ia sau Slovenia, exist„ centre speciale de cercetare Ón care se lucreaz„ cu copiii supradota˛i; pentru c„ Ón ultimii cinci ani Rom‚nia a c‚∫tigat aproximativ 300 de medalii la olimpiadele ∫colare interna˛ionale; pentru c„ actualul curriculum ∫colar trebuie reorientat dinspre disciplina ∫colar„ c„tre elev; pentru c„ este nevoie de o strategie politic„ pe termen scurt sau mediu pentru cultivarea ∫i educa˛ia tinerilor cu aptitudini Ónalte, pentru m„rirea fluxului de creiere care vor s„ se Óntoarc„ Ón Rom‚nia; pentru c„ tinerii supradota˛i nu mai trebuie s„ fie o categorie defavorizat„ a Rom‚niei.

îDespre «Diavolul ∫i Bunul Dumnezeu»“

Uniunea European„ nu pare, pentru foarte mul˛i rom‚ni, ceea ce ar trebui s„ fie, adic„ o construc˛ie economic„, social„ ∫i politic„ ghidat„ de anumite principii ∫i anumite interese. Nu este o institu˛ie p„m‚ntean„, ci se zbate pentru a-∫i g„si identitatea undeva Óntre Diavol ∫i Bunul Dumnezeu.

Unii au substituit, Óntr-o manier„ laic„, pe îLas’ c„ d„ Domnul ∫i se rezolv„!“ cu îLas’ c„ vin fondurile europene!“ ∫i rezolv„m toate problemele.

îNu s-ar putea face un proiect de finan˛are!?“ e o Óntrebare pe care o putem auzi cotidian din cel mai Óndep„rtat sat ∫i p‚n„ Ón birourile celor ce ar trebui s„ elaboreze strategiile integr„rii. Drumul de la Óntrebare la r„spuns ∫i de la r„spuns la ac˛iune este Óns„ lung. ™i nimeni nu pare cu adev„rat s„ se gr„beasc„, cel pu˛in la nivelul celor ce poart„ responsabilitatea pentru asigurarea unei bune capacit„˛i de absorb˛ie a fondurilor europene. Cu c‚t ne mobiliz„m mai greu Ón a g„si ideile, a scrie proiectele, a asigura banii necesari pentru coparticipare, cu at‚t vor fi mai mari dezam„girile celor care ast„zi cred c„ principiul pe care st„ construc˛ia european„ nu este cel al solidarit„˛ii, ci cel al pomenii. Ace∫tia vor Óngro∫a r‚ndurile celor care sunt deja, Ón forme mai mult sau mai pu˛in manifeste, sceptici la adresa binelui ce ne-ar veni dinspre vest.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Scepticismul presupune doar Óndoial„ ∫i rezerv„, nu respingere Ón mod obligatoriu. El vine adesea din necunoa∫tere. Avem Óns„ deja ∫i adversarii Ónd‚rji˛i ai Uniunii Europene. Ace∫tia ∫tiu de ce. Pentru ei, r„ul cel mare vine de la... Apus, deghizat Ón forma obligatorie, general valabil„ ∫i peste tot aplicabil„, a legii. Diavoleasc„ inven˛ie pentru un neam care se poate l„uda cu foarte multe calit„˛i; este Óns„ exagerat s„ se spun„ c„ printre ele s-ar g„si tradi˛ia Ón respectarea legilor ∫i Óndemnul spre ac˛iune. Œnsu∫i Guvernul foarte proeuropean al Rom‚niei folose∫te drept unic argument atunci c‚nd trebuie s„ Ónghi˛im pilula prea amar„ a vreunei reglement„ri doar traduse, ∫i nu transpuse, ceea ce ar fi cu totul altceva — îNe oblig„ Uniunea!“. Iar obliga˛iile nu-s niciodat„ prea pl„cute. Œn schimb, tot sprijinul pe care l-am primit prin fondurile de preaderare este meritul exclusiv al celor care conduc, c„-s de∫tep˛i ∫i îfac rost de bani“.

îEvita˛i o catastrof„ Ón F„g„ra∫!“

Guvernul ∫i autorit„˛ile locale bra∫ovene nu se preocup„ de soarta cet„˛enilor ∫i sunt insensibili la problemele concrete ale rom‚nilor. Astfel, locuitorii municipiului F„g„ra∫ ∫i ai zonei limitrofe din jude˛ul Bra∫ov se afl„ Ón pericol din cauza riscului Óntreruperii iminente a furniz„rii de energie c„tre societ„˛ile de pe platforma chimic„ îNitramonia“, unde se afl„ rezerva de nitroglicerin„ a Rom‚niei, precum ∫i c‚teva sute de tone de gaze toxice, precum amoniacul, folosite Ón procesul tehnic specific. Nitroglicerina ∫i amoniacul necesit„ condi˛ii de exploatare ∫i conservare cu totul speciale.

Una dintre societ„˛ile aflate pe platforma chimic„, Societatea îNitroservice“, are ca obiect principal de activitate distribu˛ia de utilit„˛i pe Óntreaga platform„ — energie electric„, gaze naturale, ap„ potabil„, ap„ industrial„, aer instrumental etc. —, fiind singurul furnizor de utilit„˛i pentru celelalte societ„˛i: îNitroexplosives“, îNitrofertilizer“, îNitrocontrol“, îNitroservice“ ∫i Uzina de Produse Speciale (U.P.S.) F„g„ra∫.

Invoc‚nd datoriile acumulate, Electrica îTransilvania“ a trimis recent un ordin de debran∫are pentru îNitroservice“, cu data limit„ de 27 iunie 2006.

Œn lipsa energiei electrice, toate sistemele de siguran˛„ ale depozitelor vor devenit inutilizabile.

La societatea îNitroexplosives“, unic produc„tor de explozivi civili din Rom‚nia, se afl„ instala˛ii cuprinse Ón planul de mobilizare al armatei, precum ∫i rezerva statului de glicerin„ pentru care, de altfel, Guvernul actual nu a alocat resurse financiare. Œn depozitele de materii prime ∫i produse finite trebuie men˛inute temperaturi de cel pu˛in 13 grade Celsius. Œn situa˛ia Ón care temperatura scade sub 13 grade Celsius, nitroglicerina devine instabil„, la orice stimul put‚nd produce o deflagra˛ie.

îNitrofertiliser“ este singura societate care produce azotat de amoniu poros ∫i are ca obiect principal de activitate producerea de Óngr„∫„minte chimice. Œn prezent, Ón tancul de amoniac exist„ 800 de tone. Tancul respectiv nu poate fi golit prin metode conven˛ionale, prin construc˛ie av‚nd pentru protec˛ia lui o pern„ de amoniac de cel pu˛in 500 de tone. Modalitatea de golire necesit„ un efort financiar foarte mare, iar societatea nu are fondurile necesare. Exist„ totodat„ Ónt‚rzieri ale salariilor de mai multe luni de zile.

Œn ziua de 8 iunie 2006, Ministerul S„n„t„˛ii Publice a publicat un ordin pentru aprobarea listei produselor altele dec‚t medicamentele ce pot fi de˛inute ∫i eliberate prin farmacii. Œn esen˛„, demersul este unul bine venit, fiind nevoie de un cadru legislativ clar privitor la produsele ce pot fi comercializate prin farmacii.

Cred Óns„ c„ lista de produse nonfarmaceutice ce pot fi eliberate prin farmacii, statuat„ prin acest ordin, este prea restrictiv„, dac„ ˛inem cont de practica folosit„ Ón farmaciile din toat„ lumea, dar ∫i de situa˛ia financiar„ grea a farmaciilor din Rom‚nia. Ordinul este expresia unei viziuni Ónguste a func˛ionarilor din Ministerul S„n„t„˛ii, care Ónc„ tr„iesc cu nostalgia farmaciilor de dinainte de 1989.

Din r‚ndul produselor care pot fi comercializate Ón farmacii, altele dec‚t medicamentele, lipsesc pantofii profesionali, articolele de puericultur„ mare, juc„riile, c„r˛ile despre s„n„tate, o bun„ parte dintre produsele cosmetice.

Nu mai insist asupra faptului c„ nici termenul de 30 de zile necesar dezbaterii publice, conform Legii transparen˛ei, nu a fost respectat.

Ca ∫i Ón cazul dezbaterilor care au avut loc pe marginea Legii farmaciei, trebuie s„ amintesc faptul c„ la nivelul legisla˛iei comunitare nu exist„ o reglementare unitar„ privitoare la organizarea ∫i func˛ionarea farmaciei, acestea fiind l„sate la latitudinea legisla˛iei na˛ionale. Dar Ón majoritatea ˛„rilor Uniunii Europene tendin˛a este aceea de a oferi servicii din ce Ón ce mai complexe, care includ, pe l‚ng„ servicii farmaceutice, ∫i servicii minime de asisten˛„ medical„ (m„surarea tensiunii arteriale, m„surarea colesterolului ∫i a glicemiei), dar ∫i de v‚nzare Ón farmacie a unor produse din ce Ón ce mai diversificate, spre beneficiul pacien˛ilor ∫i consumatorilor.

Œn Rom‚nia, farmacia Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-un context economic ∫i financiar din ce Ón ce mai dificil, ˛in‚nd cont de Óncurajarea cre∫terii concuren˛ei Ón acest domeniu, sc„derea adaosurilor comerciale pentru medicamente Ón ultimii doi ani, cre∫terea accentuat„ a costurilor farmaciilor prin cre∫terea chiriilor, cre∫terea costurilor cu utilit„˛ile, cre∫terea salariilor Ón conformitate cu cerin˛ele pie˛ei, necesitatea cre∫terii standardelor de calitate a farmaciei rom‚ne∫ti Ón vederea integr„rii.

O idee tot mai des vehiculat„ Ón ultima perioad„ este cea care prive∫te necesitatea restructur„rii c‚t mai rapide a Guvernului. Pentru principalii promotori ai acestei idei, restructurarea Guvernului este solu˛ia care rezolv„ problema birocra˛iei la nivel central, a eficien˛ei actului guvernamental ∫i, mai mult Ónc„, este absolut necesar„ Ón perspectiva integr„rii noastre europene.

Eu sunt de acord c„ actuala structur„ a Guvernului este poate prea stufoas„ — ∫i este a∫a pentru c„ a fost preluat„ formula de la fosta guvernare P.S.D. —, c„ exist„ prea multe ministere, c„ sunt prea multe agen˛ii guvernamentale, c„ sunt anumite func˛ii, cum este cea de viceprim-ministru, care nu au o mare relevan˛„ administrativ„, de∫i au o relevan˛„ destul de important„ din punct de vedere politic, Ón buna func˛ionare a Guvernului.

Œns„, stima˛i colegi, eu nu pot fi de acord c„ restructurarea Guvernului este cea mai important„ problem„ ce trebuie rezolvat„ acum, cu mai pu˛in de patru luni Ónainte de raportul decisiv referitor la integrarea noastr„ Ón U.E.

Œn plus, eu consider c„ aceast„ problem„ a restructur„rii este o fals„ problem„, Óntruc‚t nu num„rul de mini∫tri este cel care d„ eficien˛a unui guvern, deoarece alc„tuirea unui cabinet ˛ine mai mult de un algoritm politic, eficien˛a respectivului cabinet fiind dat„ de membrii acestuia ∫i de dispozi˛ia acestora de a coopera unii cu al˛ii pentru realizarea unor scopuri comune.

A∫a Ónc‚t, o restructurare a Guvernului nu ar modifica prea mult eficien˛a acestuia Ón actul guvern„rii, doar poate eficien˛a de lucru a acestuia, Óntruc‚t o asemenea restructurare nu ar ˛ine cont de adev„ra˛ii agen˛i ai guvern„rii, care sunt ansamblul de institu˛ii elective ∫i numite, precum ∫i birocra˛iile de la nivelul fiec„rei comunit„˛i locale din Rom‚nia. Or, orice reform„ care prive∫te eficientizarea actului de guvernare trebuie s„ se concentreze mai ales pe ace∫ti agen˛i ai guvern„rii, dec‚t pe num„rul de mini∫tri ∫i secretari de stat.

Cam a∫a au stat lucrurile Ón ultimii 16 ani, cu toate Óncerc„rile de reform„ judiciar„ care au privit mai mult aspectele institu˛ionale ale problemei, foarte importante ∫i ele, dec‚t pe magistra˛ii Ón sine, care p‚n„ la urm„ reprezint„ esen˛a aplic„rii impar˛iale ∫i echitabile a justi˛iei. Or, nu s-a Ón˛eles faptul c„ modificarea mentalit„˛ii judec„torilor ∫i a procurorilor nu poate fi realizat„ prin decrete sau legi.

îUite remanierea, nu e remanierea...!“

Alian˛a D.A. nu se poate decide. Pe cine s„ elimin„m din curs„ ∫i pe cine s„ men˛inem...? Grea decizie pentru o structur„ format„ din dou„ partide aflate la guvernare ∫i care promiteau mult Ón campania electoral„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Partidul Democrat a f„cut primele mut„ri pentru restructurarea Guvernului, lu‚nd decizia de a-l retrage pe vicepremierul Gheorghe Pogea din Executiv ∫i de a-l Ónlocui pe ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, cu senatorul Radu Berceanu, care pare a fi cel mai potrivit pentru acest post.

Deciziile luate de liderii democra˛i au surprins pe toat„ lumea. Dup„ ce Ón ultimele zile a fost criticat de alia˛i pentru insisten˛a cu care cerea restructurarea Guvernului, P.D. a ac˛ionat pe cont propriu.

Unii politicieni cred c„ dumneavoastr„, domnilor democra˛i, a˛i jucat bine, Óns„ adev„rul este c„ a˛i jucat un joc periculos, dar trebuie s„ recunoa∫tem c„ a˛i fost ni∫te actori des„v‚r∫i˛i ∫i excela˛i, ca de fiecare dat„, cu piesa pe care o pune˛i Ón scen„.

Privind din afar„ b„t„lia purtat„ de membrii Coali˛iei, suntem ferm convin∫i c„ mut„rile democra˛ilor sunt rezultatul absen˛ei unei decizii unitare la nivelul conducerii Alian˛ei. Numele lui Gheorghe Dobre a fost adesea vehiculat Ón pres„ drept posibil candidat la remaniere. Dac„ ar fi s„ analiz„m reu∫itele domnului ministru, cred c„ o coal„ de h‚rtie ar fi mai mult dec‚t suficient„ pentru exemplificarea reu∫itelor politice ale Domniei Sale.

El va fi Ónlocuit la ∫efia Ministerului Transporturilor de Radu Berceanu, aflat la al cincilea mandat Ón Parlament. Œn privin˛a lui Radu Berceanu, liderul P.D., Emil Boc, a sus˛inut c„ îExperien˛a de fost ministru Ól recomanda. De asemenea, pragmatismul ∫i capacitatea de a lua decizii“. Dar cum r„m‚ne cu acea consecven˛„ normal„ ∫i util„ Óntr-o guvernare solid„ ∫i plin„ de armonie? Dar totul este numai un vis frumos al Alian˛ei D.A., care a devenit ∫i visul oamenilor simpli.

Liberalii consider„ c„ remanierea Guvernului trebuie s„ se fac„ dup„ ce fiec„rui ministru i se analizeaz„ activitatea pe care a avut-o p‚n„ acum, declar‚ndu-se mul˛umi˛i de activitatea pe care au depus-o p‚n„ acum mini∫trii lor, ∫i de aceea consider„ c„ ace∫tia nu trebuie s„ fie schimba˛i.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMo˛iunea inutilit„˛ii“

Senatorii P.S.D. ∫i P.R.M. au ajuns la concluzia c„ s„n„tatea este domeniul care ar putea provoca c„derea Guvernului T„riceanu. Ceea ce nu spun senatorii este faptul c„ situa˛ia pe care ministrul Nicol„escu a g„sit-o este una provocat„ timp de 16 ani de fo∫tii mini∫tri P.S.D., care prin incompeten˛„ au dus s„n„tatea Ón colaps.

De ce acum, c‚nd Ón sf‚r∫it un ministru Óncearc„ s„ pun„ cap„t haosului instalat Ón sistemul sanitar rom‚nesc, domeniu prioritar, se Óncearc„ prin toate modalit„˛ile oprirea programului de reforme?!

Prin Legile s„n„t„˛ii am dorit punerea pe roate a sistemul sanitar, intrarea sa Óntr-o stare de normalitate, dar ∫i necesitatea ridic„rii calit„˛ii actului medical Ón Rom‚nia la standarde europene. Proiectele legislative din domeniu au fost discutate de c„tre conducerea ministerului, ∫i Ón principal de c„tre ministrul Eugen

Nicol„escu, Ón mai multe r‚nduri, cu cei implica˛i Ón sistem ∫i au fost supuse dezbaterii societ„˛ii civile, iar dup„ c‚te ∫tiu eu, chiar au existat amendamente introduse de minister Ón Legile s„n„t„˛ii.

Pentru anul 2006, Ministerul S„n„t„˛ii are ca priorit„˛i clare: armonizarea legisla˛iei cu cea din Uniunea European„, stabilizarea sistemului sanitar, ∫colarizarea directorilor din unit„˛ile sanitare ∫i cel mai important este faptul ca la 31 decembrie 2006 sistemul de s„n„tate s„ nu aib„ datorii, stop‚nd astfel o situa˛ie ce se perpetueaz„ de 16 ani.

Œn ceea ce prive∫te armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti Ón domeniu cu cea din Uniunea European„, principalele puncte sunt: sistemul de protec˛ie a persoanelor cu handicap ∫i a persoanelor cu dizabilit„˛i mentale, recunoa∫terea reciproc„ a calific„rii profesionale, Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei, siguran˛a alimentar„, protec˛ia mediului ∫i protec˛ia copilului.

Dup„ opinia mea, pachetul legislativ d„ toate ∫ansele s„ se demonstreze eficacitatea sistemului medical din Rom‚nia, iar fiecare spital din ˛ar„ trebuie s„ devin„ rentabil prin activitatea sa proprie, ∫i nu prin faptul c„ este condus de un senator sau altul, cu func˛ii importante Ón P.S.D.

Œn zilele de 4—6 iunie anul curent a avut loc vizita mare∫alului Senatului Poloniei Ón Rom‚nia.

Vizita a Ónceput Ón Bucovina. La aterizarea pe aeroport, delega˛ia a fost Ónt‚mpinat„ de c„tre autorit„˛ile jude˛ului Suceava, de c„tre ambasadorul ∫i consulul Republicii Polone la Bucure∫ti ∫i de c„tre reprezentan˛ii comunit„˛ii polone din Suceava. Œn Palatul administrativ, la Ónt‚lnirea cu prefectul, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean ∫i primarul municipiului Suceava, s-au purtat discu˛ii pe marginea bunei colabor„ri cu Polonia.

Vizita a continuat cu un popas la Casa Polon„, cl„dire-simbol cu o vechime de 100 de ani, unde se afl„ sediul Uniunii Polonezilor din Rom‚nia ∫i al Asocia˛iei Polonezilor din Suceava. Oaspe˛ii au fost Ónt‚mpina˛i cu aplauze de membrii asocia˛iei, un moment emo˛ionant fiind cel Ón care oaspe˛ilor le-au fost prezenta˛i doi membri care au activat Ónainte de r„zboi. Mare∫alul i-a anun˛at pe cei prezen˛i c„ s-au aprobat fonduri pentru renovarea Casei Polone. Oaspe˛ii au semnat Ón Cartea de onoare, care dateaz„ din 1903.

Vreau s„ men˛ionez c„ am mai beneficiat de o finan˛are de 1.800.000 U.S.D. pentru modernizarea drumului Cacica—Solone˛u Nou.

Œn itinerarul vizitei s-a aflat ∫i una din cele 5 m„n„stiri pictate din Bucovina — ctitoria lui Petru Rare∫ — Moldovi˛a.

Dup„-amiaza a fost dedicat„ comunit„˛ii poloneze din Poiana Micului, prilejuind Ónt‚lnirea oaspe˛ilor cu reprezentan˛i ai tuturor comunit„˛ilor poloneze din Bucovina. Œnal˛ii oaspe˛i au fost Ónt‚mpina˛i la marginea satului de c„l„re˛i Ón costume na˛ionale care au condus convoiul de ma∫ini p‚n„ la biseric„, unde 5 preo˛i au concelebrat Sf‚nta Liturghie.

Dup„ Óncheierea slujbei, oaspe˛ii s-au deplasat la ∫coala din localitate, unde mare∫alul Senatului a dat citire hot„r‚rii de a construi o ∫coal„ ∫i o gr„dini˛„ Ón care vor Ónv„˛a copiii polonezi, dar ∫i colegii lor rom‚ni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 La Casa Polon„ din localitate, ansamblul de copii a prezentat un spectacol de c‚ntece ∫i dansuri.

Cele dou„ zile ale vizitei oficiale Ón Bucure∫ti s-au concretizat, Óntr-un ritm sus˛inut, cu numeroase Ónt‚lniri ∫i convorbiri la nivel Ónalt cu pre∫edintele Rom‚niei, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului, membri ai Guvernului.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEficientizarea guvern„rii prin restructurare“

îDe la Ónvestitura sa Ón decembrie 2000 ∫i p‚n„ la 19 iunie 2003, c‚nd a avut loc prima remaniere, Cabinetul N„stase a num„rat nu mai pu˛in de 25 de portofolii, inclusiv premierul ∫i 2 mini∫tri delega˛i. Cu aceast„ schem„, Guvernul P.S.D.-ist atingea un prim trist record (fiindc„ aveau s„ urmeze ∫i altele), fiind cel mai stufos dintre executivele ˛„rilor candidate la Uniunea European„.

Modul stufos Ón care arat„ Guvernul ast„zi este Óntruchiparea ineficien˛ei actualei puteri, care, Ón locul unor reforme concrete, nu este preocupat„ dec‚t de Ómp„r˛irea de func˛ii. Cre∫terea num„rului de posturi guvernamentale ∫i ineficien˛a alc„tuiesc un cerc vicios, din care Guvernul N„stase nu mai poate sc„pa, dar care afecteaz„ profund to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri.“

Stima˛i colegi deputa˛i, fragmentul expus mai sus este un citat dintr-o declara˛ie politic„ din 10 martie 2004 intitulat„ îMarea comasare, marea f„r‚mi˛are“ ∫i care Ói apar˛ine premierului C„lin Popescu-T„riceanu.

Ast„zi, din p„cate, este Ónc„ p„strat„ structura administrativ„ Ónc„rcat„ conceput„ de fosta guvernare ∫i care, inexplicabil, se dore∫te a fi men˛inut„ Ón continuare, refuz‚ndu-se f„r„ argumente valide aerisirea ∫i reformarea ei.

Necesitatea restructur„rii Óntregii administra˛ii publice centrale este obligatorie, existen˛a unor organigrame Ónc„rcate, sufocante, a suprapunerii atribu˛iilor Ón diverse domenii, proasta Ón˛elegere a deleg„rii autorit„˛ii Óncuraj‚nd birocra˛ia ∫i ineficien˛a actului decizional.

Delegarea autorit„˛ii nu Ónseamn„ ca Óntr-o anume arie de activitate, de exemplu Ón cea economic„, s„ coexiste la nivel guvernamental mai multe persoane care Óndeplinesc acelea∫i sarcini ∫i care, totodat„, decid similar Ón probleme comune.

Reducerea num„rului de ministere ∫i de agen˛ii aflate Ón subordinea Guvernului ∫i a primului-ministru, restr‚ngerea posturilor guvernamentale, comasarea structurilor cu atribu˛ii similare, Ón fine, reorganizarea guvernamental„ prin restructurare vor aduce beneficii importante Ón ceea ce prive∫te crearea unei guvern„ri

Declara˛ie politic„ intitulat„ î«Rebr„nduirea» nealinia˛ilor politici, prin comanda _copy-paste_ “

Dup„ doar 16 ani de fragil„ democra˛ie, constat„m cu stupoare c„ anumite practici specifice dictaturii comuniste revin Ón for˛„, induc‚nd persuasiv Ón mentalul colectiv ideea promovat„ de cei care se afl„ la putere precum c„ ei sunt s„raci ∫i cinsti˛i, iar cei care nu sunt de acord cu practicile lor sunt corup˛i ∫i imorali.

Œn perioada dictaturii comuniste, to˛i cei care nu se aliniau c‚rmaciului erau eticheta˛i invariabil cu acuze publice de genul îtr„d„tori de ˛ar„, legionari, delapidatori etc.“.

Œn timpurile noastre portocalii, nealinia˛ii noilor c‚rmaci sunt îbr„ndui˛i“ cu formule de genul îsecuri∫ti, imorali, corup˛i“ etc.

Noi, conservatorii, de 16 ani nu am performat Ón arta ipocriziei, Ónc„p„˛‚n‚ndu-ne s„ promitem doar ceea ce ∫tim c„ vom reu∫i s„ realiz„m, efectul acestui comportament fiind aplicarea de etichete dedicate nealinia˛ilor de opinie ai puterii.

™i pentru c„ ast„zi Ói comemor„m pe cei care Ón urm„ cu 16 ani erau îbr„ndui˛i“ cu sintagma îgolani“ de c„tre cei care Ói transportau pe mineri spre Capital„, avem credin˛a c„ aplicatorii de etichete de atunci ∫i de acum, vor deveni ceea ce sunt, respectiv anonimii unei istorii care refuz„ comanda _copy-paste_ .

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSuspiciunea — inamicul num„rul unu al societ„˛ii rom‚ne∫ti“ Œn ultima vreme m-am tot confruntat cu o problem„ legat„ de reprezentativitatea organiza˛iilor nonguvernamentale Ón peisajul societ„˛ii civile din Rom‚nia.

Œn urm„ cu c‚teva luni, la Comisia pentru cultur„ din Camera Deputa˛ilor s-a discutat eventualitatea introducerii societ„˛ii civile Ón consiliile de administra˛ie ale radioului ∫i televiziunii publice. Ideea a fost abandonat„, pentru c„ nu existau criterii Ón baza c„rora s„ decidem care din miile de O.N.G.-uri din Rom‚nia sunt v‚rfurile reprezentative ale societ„˛ii civile ∫i, deci, care pot ocupa locul din C.A.

Zilele acestea Óntrebarea a revenit Ón actualitate, o dat„ cu ie∫irea la ramp„ a doamnei Alina Mungiu-Pippidi. Am v„zut-o pe un post de televiziune ∫i declara˛ia, modul Ón care a exprimat acea declara˛ie, baza de la care porneau solicit„rile sale ferme m-au f„cut s„ iau calendarul ∫i s„ verific Ón ce an ne afl„m. Nu, nu suntem Ón epoca Inchizi˛iei, calendaristic vorbind!

Doamna Pippidi s-a erijat Ón Dumnezeul societ„˛ii civile rom‚ne∫ti. Domnia Sa crede c„ este singura voce capabil„ s„ exprime idei competente, pe care fereasc„ Sf‚ntul s„ nu le lu„m Ón seam„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Domnia Sa intervine Ómp„ciuitoare Ón disputele dintre un O.N.G. ∫i ministrul justi˛iei ∫i Ó∫i exprim„ Óngrijorarea c„ îIat„, suntem pe cale s„ avem Ón Guvern un om care s-a aflat pe lista Coali˛iei pentru un Parlament Curat!“

Nu conteaz„ la cine se refer„ doamna Pippidi. Dar se pune Óntrebarea, stima˛i colegi, Ón a c‚ta zi a creat Dumnezeu S.A.R.-ul ∫i Coali˛ia asta pentru un Parlament Curat, ale c„ror cuvinte sunt mai sfinte dec‚t tablele lui Moise? Sau Ón ce pagin„ a Bibliei ne spune s„ arunc„m cu piatra numai Ón baza unor suspiciuni? Ori c‚nd a dat liber Dumnezeu la trufie?

Nu am cunoscut-o personal pe doamna Mungiu-Pippidi ∫i de regul„ evit s„ vorbesc despre oameni Ón aceste condi˛ii. Nici acum nu vorbesc despre Domnia Sa neap„rat, ci despre un concept, conceptul persoanei care crede c„ de˛ine adev„rul absolut ∫i c„-i stric„ dac„ mai ascult„ ∫i dac„ mai verific„, ∫i din alte surse dec‚t instinctul personal, cum stau lucrurile.

îS„ oprim exploatarea copilului prin munc„!“

Lucian Blaga considera copil„ria ca fiind îinima tuturor v‚rstelor“.

Chiar dac„ avem o legisla˛ie bine pus„ la punct, care ap„r„ ∫i protejeaz„ drepturile copilului, sunt suficient de multe cazuri care ne demonstreaz„ c„ nu este suficient ∫i c„ trebuie s„ facem mai mult.

Legea nr. 272/21.06.2004 privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului ∫i Planul na˛ional de ac˛iune pentru eliminarea exploat„rii prin munc„ a copiilor — aprobat de c„tre Guvernul P.S.D. prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1769/2004 — au venit Ón sprijinul celor mai mici dintre semenii no∫tri. Dar aceasta nu este suficient dac„ institu˛iile abilitate Ón depistarea ∫i rezolvarea cazurilor Ón care copiii sunt exploata˛i prin munc„ (Poli˛ia, Inspectoratul teritorial de munc„, Inspectoratul ™colar, Direc˛ia de S„n„tate Public„, O.N.G.-urile, Direc˛ia de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ia Copilului) nu r„spund Ón mod constant ∫i direct Ón vederea aplic„rii legii. Zilnic, pe str„zi, Ón parcuri sau Ón sta˛iile C.F.R. ∫i îMetrorex“ vedem copii cer∫ind. Unii dintre ei sunt victime ale traficului de minori, iar Ón cel mai r„u caz sunt abuza˛i ∫i exploata˛i sexual.

Statisticile arat„ c„ 1 din 5 copii rom‚ni sunt implica˛i Ón diverse activit„˛i economice. Dintre ace∫tia, o parte Ói reg„sim muncind Ón gospod„riile din mediul rural, la muncile c‚mpului, restul fiind angaja˛i la negru sau sunt exploata˛i Ón activit„˛i ilegale, primind, mai mult sau mai pu˛in, compensa˛ii b„ne∫ti Ón schimbul muncii pe care o presteaz„.

Munca copiilor se Ónt‚lne∫te frecvent Ón agricultur„, Ón transporturi, silvicultur„, dar mai ales Ón construc˛ii.

De cele mai multe ori, sistemul de Ónv„˛„m‚nt se confrunt„ cu o cre∫tere a abandonului ∫colar, copiii fiind retra∫i de la ∫coal„ ∫i trimi∫i la munc„ sau la cer∫it chiar de propriii p„rin˛i.

Œn ultima perioad„ se Ónregistreaz„ un fenomen Óngrijor„tor cu elevii care Ó∫i urmeaz„ p„rin˛ii la munc„ Ón str„in„tate ∫i abandoneaz„ ∫coala, ace∫ti copii nemaifiind integra˛i Óntr-un alt sistem de Ónv„˛„m‚nt Ón ˛ara respectiv„.

Sanc˛iunile aplicate familiei sau celor implica˛i Ón exploatarea prin munc„ a minorilor sunt insuficiente ∫i nu-i sperie absolut deloc, av‚nd Ón vedere starea de fapt.

Castelul Pele∫ a fost construit Óntre anii 1873—1883 ca re∫edin˛„ de var„ a regilor Rom‚niei. Acesta poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din Rom‚nia, av‚nd caracter de unicat. Totodat„, prin valoarea sa istoric„ ∫i artistic„, este una dintre cele mai importante construc˛ii de acest fel din Europa celei de-a doua jum„t„˛i a secolului al XIX-lea.

Castelul Pele∫ a fost preluat de statul rom‚n prin Decretul Marii Adun„ri Na˛ionale a Republicii Populare Rom‚nia nr. 38, din 26 mai 1948. Prin Notificarea nr. 333 din 7 august 2001, fostul rege al Rom‚niei, Mihai I, a cerut Prim„riei Sinaia restituirea Ón natur„ a imobilelor care au compus îDomeniul Sinaia“. Pus pe c„p„tuial„, a doua zi, Ón data de 8 august 2001, fostul suveran a solicitat Regiei Autonome îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“ restituirea Ón natur„ a imobilelor componente ale Domeniului îSinaia“ aflate Ón administrarea sa.

Œn anul 2006, an Ón care retroced„rile au devenit un îsport na˛ional“, iar actuala putere pare s„ fi pariat c„ la Óncheierea mandatului nu va mai r„m‚ne piatr„ pe piatr„ Ón administrarea statului rom‚n, domeniul Pele∫ se Óntoarce Ón proprietatea Casei Regale. Aceasta a propus Guvernului un aranjament prin care, Ón schimbul sumei de 30 milioane de euro, statul rom‚n s„ cumpere Castelul Pele∫.

Dec‚t s„ fi f„cut îun lucru onest, de justi˛ie, fa˛„ de familia regal„“, cum spunea recent ministrul culturii ∫i cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, ar fi putut aloca acele 30 milioane de euro, bani de care se pare c„ ministerul pe care Ól conduce nu are nevoie, c„tre s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt sau agricultur„, unde se ∫tie c„ sunt numeroase probleme.

Nimeni nu Ói cere fostului suveran s„ moar„ de foame sau s„ tr„iasc„ Óntr-o garsonier„, dintr-un ajutor de ∫omaj, dar s„ pretinzi unui popor Ónfometat, aflat Óntr-una din cele mai grele perioade din istoria sa, suma de 30 milioane de euro pentru o cl„dire care din cauza valorii sale istorice ar fi trebuit s„ fie de drept a patrimoniului na˛ional, este o b„taie de joc la adresa poporului pe care fostul rege Mihai spune c„ Ól pre˛uie∫te sincer.

Mihai I, despre care Hitler spunea îEste mai prost dec‚t picioarele mele“, a reu∫it, Ónc„ o dat„, prin aceast„ retrocedare, s„ p„gubeasc„ poporul care l-a f„cut s„ fie cunoscut Ón Europa, deoarece f„r„ Rom‚nia ∫i poporul rom‚n nimeni nu ar fi auzit vreodat„ de el ∫i al˛ii ca el.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îTaberele ∫colare Ón actuala guvernare“

Politica de dreapta a actualei Guvern„ri P.N.L.-P.D. se reflect„ ∫i Ón asigurarea locurilor gratuite Ón taberele ∫colare pentru elevii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, Ón mod deosebit pentru cei din mediul rural. Œn perioada 2000—2004 a guvern„rii Partidului Social Democrat, 400—500 de locuri pe jude˛, Ón vacan˛a de var„, erau acordate gratuit elevilor din Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 gimnazial care proveneau din familii cu situa˛ie material„ precar„ ∫i cu o situa˛ie ∫colar„ bun„, iar 50—100 de locuri pe jude˛, elevilor de liceu cu performan˛e deosebite.

La nivel de ˛ar„, sute de mii de pre∫colari ∫i elevi beneficiau de acest sprijin din partea Guvernului.

Unde sunt taberele ∫colare?

Cine le gestioneaz„ ∫i administreaz„?

Spa˛iile ∫i loca˛iile care au reprezentat un patrimoniu foarte important pentru ce sunt folosite?

Œn anul 2004 taberele ∫colare au fost luate de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, unde le era locul, ∫i date Agen˛iei Na˛ionale pentru Tineret, condus„ actualmente de Károly Borbély, 30 ani, nec„s„torit, din partea U.D.M.R.-ului.

Aceasta a fost prima lovitur„ mortal„ aplicat„ taberelor ∫colare.

Actuala Coali˛ie portocalie P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.C. a dat lovitura capital„.

T‚n„rului U.D.M.R.-ist nu i-a pl„cut cum sun„ Ón rom‚ne∫te îtabere ∫colare“ ∫i le-a schimbat denumirea Ón îcentre de agrement pentru tineret“. A considerat c„ ∫i cei de la gr„dini˛„ ∫i de la Ónv„˛„m‚ntul primar sunt îtineri“. Tinerii de 24 de ani sunt amesteca˛i cu bobocii de clasa I, care cum vine primul cu banul. ™eful actual al taberelor ∫colare zice c„ nu e nici o problem„, ba chiar e bine, c„ îunul mai mare poate Ómp„rt„∫i celui mic din experien˛a sa“.

Mai mult, Károly Borbély a modificat ∫i structura organizatoric„ a r„posatei Agen˛ii a Taberelor ∫i Turismului ™colar.

Œn consecin˛„, cu o s„pt„m‚n„ Ónaintea Ónceperii vacan˛ei de var„, doar 54 de tabere din 178 sunt preg„tite pentru a-i primi pe îtinerii“ pre∫colari, elevi din Ónv„˛„m‚ntul primar ∫i gimnazial, liceeni ∫i studen˛i.

î12 iunie — Ziua Interna˛ional„ Œmpotriva Exploat„rii Copilului prin Munc„“

Conven˛ia O.N.U. cu privire la drepturile copilului a fost adoptat„ de Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite la 20 noiembrie 1989. P‚n„ Ón prezent ea a fost adoptat„ de 191 de ˛„ri membre ale Na˛iunilor Unite.

Œn anul 1992, Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii a lansat Programul Interna˛ional pentru Eliminarea Muncii Copilului, program ce se desf„∫oar„ Ón prezent Ón 85 de ˛„ri.

Asigurarea ∫i respectarea drepturilor copiilor ∫i plasarea acestora Óntr-o zon„ de interes special constituie o prioritate na˛ional„, respectarea ∫i asigurarea exercit„rii drepturilor copilului vor asigura o dezvoltare deplin„ ∫i armonioas„ a personalit„˛ii fiec„rui copil.

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla, acas„, la p„rin˛i, Ón institu˛ii de Óngrijire sau la ∫coal„. Ei sunt ∫i trebuie s„ r„m‚n„ o prioritate, iar copil„ria este o perioad„ dedicat„ dezvolt„rii ∫i educa˛iei, nu muncii. De aceea, eliminarea efectiv„ a exploat„rii muncii copiilor este unul dintre cele mai urgente deziderate ale momentului.

Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii arat„ c„ Ón fiecare an mor din cauza accidentelor de munc„ aproximativ 22.000 de copii sub 15 ani, exploatarea copiilor prin munc„ fiind rezultatul s„r„ciei ∫i al lipsei de alternative.

Copiii au dreptul de a fi proteja˛i Ómpotriva oric„ror forme de exploatare economic„, de a nu fi constr‚n∫i la vreo munc„ ce implic„ vreun risc poten˛ial sau care s„ le compromit„ educa˛ia ori s„ d„uneze s„n„t„˛ii, dezvolt„rii lor fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

Œn Rom‚nia, Legea nr. 272/2004, Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, aflat„ Ón subordinea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei au f„cut ca problemele referitore la drepturile copilului s„ fie respectate, iar prin programele care se deruleaz„ Ón prezent acest fenomen de exploatare a copilului prin munc„ este Ón regresie.

Œn continuare trebuie luate m„suri urgente pentru combaterea acestui fenomen, precum ∫i pentru pedepsirea celor care Ói exploateaz„, mul˛i copii practic‚nd activit„˛i ilegale cum ar fi: cer∫itul, sp„larea ma∫inilor, v‚nzarea de produse, colectarea gunoaielor, desc„rcatul m„rfurilor ∫i nu Ón ultimul r‚nd muncile casnice, la nivelul gospod„riilor, ∫i Ón agricultur„, la nivel rural.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDrepturile ∫i libert„˛ile fundamentale, Ón pericol!“

Œn contextul Ón care reforma justi˛iei ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei au fost personalizate, Ón contextul Ón care factorul emo˛ional este Ón prim-plan, iar ministrul justi˛iei declar„ c„ procedura nu este important„ dac„ vrem ca justi˛ia s„ fie eficient„, nu este de mirare c„ m„surile poli˛iene∫ti se bucur„ de o sus˛inere mult mai puternic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 dec‚t lupta pentru respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale.

De ce au nevoie procurorii de o putere mai mare dec‚t a judec„torilor? Nu st‚rne∫te nelini∫te nici Ónzestrarea procurorilor cu mai multe instrumente de lucru pentru care nu exist„, Óns„, ∫i garan˛ii procesuale Ómpotriva eventualelor abuzuri. Sau ce mai r„m‚ne din dreptul la ap„rare dac„ partea v„t„mat„ sau civil„ poate fi ascultat„, legalizat„ fiind interceptarea coresponden˛ei ∫i ascultarea convorbirilor dintre avocat ∫i client?

De asemenea, Ón contextul proiectului Legii Agen˛iei Na˛ionale de Integritate, îcaracterul nejustificat al averii sau al unei p„r˛i a acesteia“ nu ridic„ nici un fel de problem„ juridic„.

Ce Ónseamn„ îcaracter nejustificat“ Ón situa˛ia Ón care Constitu˛ia prezum„ orice avere ca fiind licit„? Cum poate fi înejustificat„“ o parte a averii? Este legal„ verificarea averii celor deceda˛i ∫i, implicit, a mo∫tenitorilor? De unde p‚n„ unde un inspector fiscal poate da interpret„ri de lege sau constat„ indicii privind s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni? Preia din atribu˛iile procurorului sau judec„torului?

Dac„ pui astfel de Óntreb„ri legitime vei fi acuzat de tot felul de lucruri: c„ sabotezi integrarea, c„ e∫ti corupt sau c„ aperi grupuri de interese.

Dar trebuie s„ Ón˛elegem faptul c„ sanc˛ionarea celor vinova˛i trebuie s„ fie legal„ ∫i c„ Ómpotriva corup˛iei ∫i a infractorilor trebuie luptat cu mijloace legale.

™i ar trebui s„ ne Óngrijoreze faptul c„ de fiecare dat„ c‚nd sunt ridicate obiec˛ii Ón Parlament referitoare la votarea unor legi cu probleme, se apeleaz„ la metoda amenin˛„rii sau a ∫antajului îeuropean“.

îReform„, reform„, dar s„ o ∫tim ∫i noi!“

Dup„ 16 ani, Ón Rom‚nia avem Ónc„ un sistem de s„n„tate care este imprevizibil, greoi ∫i cu disfunc˛ionalit„˛i critice.

Œn continuare problema medicamentelor compensate este un subiect de prim„ pagin„ ∫i, de multe ori, dramatismul este unul la limita superioar„. Afl„m despre oameni care ajung la spital direct de la cozile interminabile de la farmacii, care se formeaz„ aproape Ón fiecare ora∫ Ón primele zile ale fiec„rei luni. Afl„m despre comportamente cel pu˛in anormale ale farmaci∫tilor, care prefer„ s„ spun„ pacien˛ilor c„ nu le pot oferi medicamente pe re˛ete compensate, dar care ofer„ acelea∫i medicamente altor pacien˛i, care pl„tesc pre˛ul integral, ∫i aceasta numai din cauza blocajelor devenite rutin„ deja Ón administrarea fondurilor pentru medicamente.

De asemenea, restructurarea sistemului de asigurare a serviciilor medicale pare a fi Ón continuare o pilul„ destul de amar„ pentru ministrul s„n„t„˛ii, domnul Nicol„escu. O arat„ nemul˛umirea profund„ at‚t a pacien˛ilor, c‚t ∫i a cadrelor medicale din spitale. ™i o arat„ ∫i nivelul de s„n„tate al rom‚nilor, care este printre cele mai sc„zute din Europa.

S„n„tatea nu este un capitol Ón parcursul de aderare al Rom‚niei la Uniunea European„. Nu suntem obliga˛i s„ d„m examen la acest capitol. ™i poate c„ acest lucru nu este Ón favoarea noastr„. Cel pu˛in p‚n„ acum s-a dovedit c„ sistemul de s„n„tate din Rom‚nia este extrem de greu de gestionat, iar rezultatele din ultima perioad„ sunt cel pu˛in dezam„gitoare. Lipsa unor criterii de performan˛„ impuse de Uniunea European„ la acest capitol ∫i lipsa cerin˛ei de reform„ pe baz„ de proiecte se dovede∫te c„ este, Ón acest caz, un handicap.

Ce dorim de fapt? ™i, mai precis, ce doresc rom‚nii care a∫teapt„ de peste 16 ani s„ tr„iasc„ decent Óntr-un stat care le respect„ drepturile ∫i care Ó∫i Óndepline∫te obliga˛iile elementare de protejare a cet„˛enilor s„i?

Rom‚nii doresc restructurarea sistemului de s„n„tate. Este un lucru cert. Doresc s„ poat„ avea acces la servicii medicale bazate pe competen˛„ ∫i nondiscriminare. Doresc s„ vad„ c„ impozitele pe care le pl„tesc lunar se transform„ Ón servicii medicale Ón care pot avea Óncredere. Dar, mai mult dec‚t orice, doresc ca toate aceste politici de restructurare s„ fie planificate ∫i coerente. A∫a cum s-a v„zut p‚n„ acum, reformele din sistemul de s„n„tate nu pot fi tratate punctual, nu se pot aplica ordine ale Ministerului S„n„t„˛ii doar pentru un segment al sistemului, f„r„ s„ se induc„ astfel disfunc˛ionalit„˛i Ón Óntreg sistemul. Avem nevoie aici de politici de restructurare ∫i de reform„. ™i acest lucru, de∫i exist„ poate Ón documentele interne ale ministerului, nu s-a v„zut deloc Ón realitate.

îŒn domeniul s„n„t„˛ii publice — ambi˛ii, megalomanie ∫i deficien˛e cronice!“

Œn aceste zile, pe fondul sonor al unor huiduieli pornite de la oamenii dispera˛i de lipsa de medicamente ∫i de situa˛ia din spitale, ministrul s„n„t„˛ii face vizite triumfale Ón Banat, anun˛‚nd proiecte grandioase de construc˛ii de spitale noi, mari ∫i moderne, Ón multe locuri din ˛ar„, inclusiv Ón municipiul Arad, ceea ce a creat Ón presa local„ o adev„rat„ campanie de informare, de adeziune ∫i de aprobare pentru generozitatea guvernamental„ ∫i pentru a∫ezarea Aradului pe o list„ virtual„ de priorit„˛i.

De la Ónceput trebuie s„ m„rturisesc c„ nu cred nimic din aceste promisiuni care anticipeaz„ investi˛ii megalomane Óntr-un viitor incert, dar care nu sunt probate de nici cea mai mic„ sus˛inere financiar„ sau de preg„tiri practice ∫i concrete.

Chiar dac„ ar fi reale astfel de proiecte, de ce ne am„ge∫te domnul ministru cu aceste investi˛ii publice de anvergur„ dac„ Ón prezent situa˛ia din unit„˛ile sanitare ale jude˛ului este cu adev„rat dezastruoas„: condi˛ii de igien„ ∫i hran„ precare, cazuri de infec˛ii generalizate, lips„ de dotare cu aparatur„ ∫i spa˛ii medicale improprii. Cozile la medicamente sunt la fel ca peste tot, iar grijile bolnavilor pentru starea serviciilor medicale devin tot mai agasante, tot mai greu de suportat.

Œn acela∫i timp, ministrul a bulversat sistemul sanitar prin pachetul s„u de legi adoptate prin asumarea r„spunderii, adic„ Óntr-un mod aproape fraudulos. Afi∫eaz„ Óntr-un mod iresponsabil o atitudine arogant„, f„c‚nd afirma˛ii care frizeaz„ paranoia (îNu sunt Dumnezeu, a∫ vrea s„ fiu!“) ∫i ignor‚nd cele mai evidente deficien˛e din sistem, devenite deja cronice.

Œn jude˛ul Arad, aceste situa˛ii contrastante, paradoxale chiar, sunt ∫i mai evidente dac„ avem Ón vedere c„ viitorul spital — existen˛„ ipotetic„ doar Ón coloanele de ∫tiri ale ziarelor — este declarat ca realizare sigur„, Ón condi˛iile Ón care pentru continuarea lucr„rilor la spitalul din Ineu nu se achit„ de cea mai elementar„ sarcin„ care-i revine ca ordonator de credite — aceea de a aloca fondurile aprobate pentru redeschiderea ∫antierului care a fost Ónceput cu mai bine de 13 ani Ón urm„.

## îImportan˛a sprijinirii sportului“

Dac„ la multe capitole trebuie s„ recunoa∫tem c„ Rom‚nia nu exceleaz„, sportul a fost ∫i trebuie s„ fie o permanent„ surs„ de victorii pentru rom‚ni.

Avem mare nevoie de victorii pentru noi, ca na˛iune. Din p„cate, sportul se bucur„ de un respect minim Ón Rom‚nia.

Este oricum un adev„rat miracol faptul c„ sportivii no∫tri Ónc„ mai fac performan˛„ la nivel mondial, av‚nd Ón vedere bazele materiale minuscule de care se bucur„.

Este foarte important s„ cre„m o strategie na˛ional„ pe termen lung Ón ceea ce prive∫te sportul. Œn primul r‚nd, copiii trebuie Óndrepta˛i spre sport pentru a preg„ti o baz„ de selec˛ie pentru m‚ine. Œn toate ˛„rile civilizate, activit„˛ile sportive ale unui elev sunt privite ca un mare avantaj pentru admiterea Ón licee ∫i universit„˛i foarte bune. Oriunde Ón lume exist„ campionate pentru juniori, interlicee, interuniversit„˛i, care rivalizeaz„ Ón valoare cu campionatele seniorilor. Cred c„ ∫i noi trebuie s„ facem acest lucru.

Œn al doilea r‚nd, ar trebui sprijini˛i cei care fac performan˛„. Este inadmisibil faptul c„ fo∫ti mari campioni interna˛ionali care au adus glorie Rom‚niei tr„iesc acum Ón condi˛ii aflate la limita subzisten˛ei.

™i, Ón momentul Ón care vorbesc despre sport, nu m„ refer numai la fotbal, care d„ rezultate remarcabile datorit„, Ón primul r‚nd, finan˛„rii de care beneficiaz„. Problema este cu celelalte discipline, cele olimpice, de pild„. Cum putem vorbi de performan˛„ Ón momentul Ón care sportivii ∫i antrenorii trebuie s„ str‚ng„ bani pentru a-∫i cump„ra echipament ∫i Ón momentul Ón care dot„rile necesare antrenamentelor sunt aproape preistorice?!

Chiar dac„ unii p„rin˛i consider„ c„ ora de îmate“ este mult mai important„ dec‚t ora de sport sau dac„ elevii de liceu Ó∫i petrec de obicei orele de educa˛ie fizic„ chiulind la barul preferat, activitatea fizic„ este cel pu˛in la fel de important„ ca ∫i cea mental„.

Mi-e team„ c„ ne juc„m cu s„n„tatea copiilor no∫tri Ón momentul Ón care nu Ói Óndrept„m spre un sport care s„ Ói dezvolte fizic armonios ∫i ne juc„m ∫i cu dezvoltarea lor global„, pentru c„ practicarea unui sport educ„ ∫i spiritul, prin disciplin„ ∫i prin dezvoltarea spiritului de competi˛ie, a ambi˛iei de a fi primul, preg„tindu-i, Ón general, pentru via˛„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMai las„-ne, domnule ministru!“

Cu g‚ndul la reforma din s„n„tate, domnul Eugen Nicol„escu a venit Ón zi de duminic„ la minister ca s„ lucreze, dar a g„sit u∫a Ónchis„. Acest fapt, aparent f„r„ semnifica˛ie, nu pare a fi, Óns„, de bun augur, Ón contextul protestelor generate de pachetul de legi propus de echipa sa.

Œnc„ din faza dezbaterilor, Legile s„n„t„˛ii au st‚rnit numeroase critici din partea oamenilor din sistem, dar ∫i din partea unor politicieni ori oficialit„˛i europene, care remarcau caracterul neconstitu˛ional, antisocial ∫i antieuropean al acestor prevederi legale.

De∫i nu pridide∫te cu laudele de sine, domnul ministru a fost nevoit s„ recunoasc„ c„ spitalele au fost administrate îtotal neprofesionist, au mers prost, au f„cut datorii, iar oamenii sunt nemul˛umi˛i de felul Ón care sunt trata˛i“. Cred c„ liberalul Nicol„escu a spus Ón pu˛ine cuvinte tot adev„rul despre imperfec˛iunile muncii sale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Acela∫i lucru l-am sus˛inut ∫i eu Ón dou„ declara˛ii f„cute Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, dar cu argumentele medicilor din jude˛ul pe care-l reprezint Ón Parlament.

Aplicarea primelor prevederi din cele peste 200 de pagini ale pachetului legislativ a avut drept efect un val de nemul˛umiri la scara Óntregii ˛„ri.

Œntr-un ordin al domnului ministru, trimis Direc˛iilor de S„n„tate Public„, se preciza faptul c„ Ón termen de 5 zile (asta a fost p‚n„ pe 29 mai) s„ se fac„ predareaprimirea inventarului spitalelor de c„tre fo∫tii spre actualii directori. Œn viziunea ministrului-contabil, spitalele trebuie s„ fie conduse de c„tre manageri care nu sunt medici, ace∫tia urm‚nd s„ se ocupe de bolnavi, ∫i nu de probleme financiare. Dac„ Ó∫i doresc, totu∫i, s„ r„m‚n„ directori, n-au dec‚t s„ renun˛e la profesia pentru care s-au preg„tit mai bine de 30 de ani.

Preocupat mereu de bani ∫i mai pu˛in de calitatea actului medical, Nicol„escu propune reorganizarea spitalelor prin restr‚ngerea num„rului de paturi ∫i a costurilor de spitalizare ∫i acordarea asisten˛ei medicale la domiciliu. Asta ar Ónsemna c„ bolnavul trece pe la spital doar pentru stabilirea diagnosticului ori pentru interven˛ii chirurgicale, restul asisten˛ei medicale fiindu-i asigurat„ la domiciliu. Dea Domnul s„ tr„im ∫i s-o vedem ∫i pe asta, c„ nu-i de aruncat!

## Onora˛i colegi,

Partidul Democrat, grupul nostru parlamentar ∫i eu Ónsumi am fost ∫i r„m‚nem consecven˛i Ón ceea ce prive∫te reforma s„n„t„˛ii. Mai exact, credem c„ sistemul nostru sanitar — a∫a cum l-am preluat de la guvernarea anterioar„ — este anacronic, ineficient, risipitor ∫i favorabil unei ierarhii clientelare de tip feudal. De aceea am sprijinit ∫i vom sprijini adoptarea ∫i aplicarea a∫anumitului pachet de legi promovat de Ministerul S„n„t„˛ii.

Acest lucru nu m„ Ómpiedic„ Óns„ s„ privesc cu un ochi critic unele m„suri ale acestui minister care, f„r„ Óndoial„, nu trimit la esen˛a reformei, de∫i pot provoca disfunc˛ii Ón sistem ∫i chiar ale unor institu˛ii sau persoane din interiorul acestora.

Este vorba, Ón spe˛„, onora˛i colegi, despre comisiile de specialitate ale Ministerului S„n„t„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Astfel, prin adresa nr. 7674/02.03.2006 trimis„ U.M.F. Ia∫i, domnul ministru Nicol„escu a afirmat c„ îÓn principiu, num„rul ∫i alc„tuirea comisiilor de specialitate se vor men˛ine“.

Œn r„spunsul s„u, U.M.F. Ia∫i ∫i-a exprimat satisfac˛ia pentru aceast„ pozi˛ie a Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a subliniat c„ este necesar, a∫a cum a fost ∫i p‚n„ acum, ca Ón toate comisiile de specialitate s„ fie ∫i un reprezentant din Ia∫i, mai ales c„ U.M.F. Ia∫i Óndrum„ metodologic toate institu˛iile sanitare din Moldova.

Ce se Ónt‚mpl„ Ón realitate?

Œn realitate a avut loc o reducere sensibil„ a num„rului de comisii, Ón numele eficien˛ei, lucru care ar fi, Ón anumite limite, de Ón˛eles. S-ar putea accepta, de asemenea — tot la limit„ — faptul c„ unele comisii ca cele de hepatologie (hematologie), anti-SIDA, microbiologie au disp„rut, fiind incluse Ón altele. Cu totul de neÓn˛eles este, Óns„, dispari˛ia unor comisii ca cele de medicin„ intern„, genetic„ medical„, medicina muncii, medicin„ sportiv„, igien„.

Subliniez ca deosebit de negativ„ desfiin˛area Comisiei de genetic„ medical„, Ón condi˛iile Ón care patologia malformativ„ ∫i genetic„ este azi o problem„ major„ de s„n„tate public„; Ónsu∫i ministrul s„n„t„˛ii desf„∫oar„ mai multe programe na˛ionale dedicate bolilor genetice, cel mai important fiind cel de îprofilaxie ∫i diagnostic prenatal ∫i postnatal al sindroamelor plurimalformative ∫i bolilor genetice“.

îZiua mondial„ pentru combaterea de∫ertific„rii ∫i secetei“

Œn data de 17 iunie, Ón fiecare an, se celebreaz„ îZiua mondial„ pentru combaterea de∫ertific„rii ∫i secetei“, stabilit„ de Adunarea General„ a Na˛iunilor Unite Ón cadrul campaniei mondiale de combatere a deterior„rii mediului ∫i degrad„rii apelor.

Aceast„ zi marcheaz„ adoptarea, cu 12 ani Ón urm„, a Conven˛iei Na˛iunilor Unite pentru combaterea de∫ertific„rii, conven˛ie ce reprezint„ un mijloc de lupt„ Ómpotriva consecin˛elor dezastruoase ale de∫ertific„rii ∫i secetei.

Indubitabil, aceste fenomene sunt din ce Ón ce mai Óngrijor„toare ∫i, de aceea, 110 ˛„ri sufer„ din cauza efectelor grave ale de∫ertific„rii. Programe interna˛ionale

∫i na˛ionale de ac˛iune au fost deja adoptate de multe state Ón vederea coordon„rii eforturilor de reducere a acestor consecin˛e. Printre aceste state se num„r„ ∫i Rom‚nia, care a stabilit o strategie de combatere a de∫ertific„rii, secetei ∫i eroziunii solului, care se bazeaz„ pe urm„toarele principii:

- dezvoltarea sus˛inut„ a silviculturii ∫i agriculturii; — conservarea biodiversit„˛ii;

- prevenirea ∫i reducerea efectelor dezastrelor

- naturale.

Esen˛ial de men˛ionat sunt aceste efecte dezastruoase. Conform unui studiu O.N.U., aproximativ 30% din P„m‚nt, inclusiv 70% din uscat, e afectat de secet„. Œn fiecare zi, aproape 33.000 de oameni mor de foame. De∫ertificarea creeaz„ condi˛ii ce intensific„ incendierile ∫i v‚nturile puternice, ad„ug‚ndu-se presiunii imense asupra celei mai pre˛ioase resurse a p„m‚ntului, apa, ∫i bineÓn˛eles asupra animalelor ce depind de ea.

Conform îWorldwide Fund“ pentru natur„, lumea a pierdut 30% din bog„˛iile sale naturale Óntre 1970 ∫i 1995.

Este important, Ón acest context, s„ subliniez c„ ∫i Rom‚nia se afl„ Ón pericolul de a sim˛i puternic aceste efecte men˛ionate. Œn special zona Dobrogei prezint„ premise considerabile ca peste un interval destul de mare de timp s„ se transforme Óntr-un de∫ert asem„n„tor Saharei. Fenomenul de∫ertific„rii a atacat deja zone Óntregi din Dobrogea, ca, de exemplu, centrul regiunii, un pas, Ón mod evident, ireversibil. Situa˛ia tinde s„ se acutizeze, mai ales c„ primele semne de de∫ertificare pot fi deja observate Ón peisajul dobrogean, ∫i anume diferen˛ele foarte mai de temperatur„ Óntre zi ∫i noapte.

îC‚t de util a fost Summit-ul M„rii Negre?“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Istoria M„rii Negre reprezint„ un domeniu Ónv„luit de o aur„ plin„ de mister, poate c„p„tat„ o dat„ cu influen˛ele asiatice ∫i vest-europene ce au modelat caracterul ∫i destinul popoarelor de la ˛„rmul M„rii Sumbre. De mii de ani, Marea Neagr„ a fost o arie de convergen˛„ ∫i contradic˛ie de interese majore: politice, economice sau strategii militare. Œn spiritul acestor contradic˛ii, Bucure∫tiul a g„zduit, s„pt„m‚na trecut„, Summit-ul de lansare a Forumului M„rii Negre pentru dialog ∫i parteneriat, un eveniment care a reunit ∫efi de state, mini∫tri de externe, reprezentan˛i ai organiza˛iilor interna˛ionale ∫i mul˛i jurnali∫ti.

Rom‚nia Ó∫i propunea, prin acest forum, s„ creeze cadrul unei cooper„ri sporite Ón domeniul securit„˛ii pontice.

Au sosit la Bucure∫ti, pot s„ spun, cam acele state care sunt ∫i direct interesate s„-∫i rezolve anumite conflicte actuale. Ne-am bucurat de prezen˛a unor pre∫edin˛i de state cum sunt cei din Georgia, Ucraina, Republica Moldova, Armenia ∫i Azerbaidjan. Toate aceste state au diverse conflicte teritoriale, economice sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 politice cu Rusia sau Turcia, exact marii absen˛i ∫i deci interesate de ameliorarea situa˛iei Ón zon„.

Am constatat Óns„, o dat„ cu acest eveniment, c„ Moscova a refuzat invita˛ia noastr„, ar„t‚nd prin acest gest importan˛a pe care o acord„ forumului. Œntotdeauna conflictele dintre ˛„ri au avut nevoie de un timp destul de lung pentru a fi solu˛ionate, dar ∫i de Ón˛elegere din partea ambelor state implicate Ón conflict. Cooperarea va fi dificil„ ∫i Óntre ceilal˛i participan˛i. Ucraina ∫i Rom‚nia au ∫i ele probleme bilaterale Ónc„ nerezolvate, Armenia ∫i Azerbaidjanul Ó∫i disput„ ∫i ele Ónc„ enclava NagornoKarabah, Republica Moldova se confrunt„ cu conflictul transnistrean Óntre˛inut de la Moscova. E p„cat Óns„ c„ Rusia nu a dorit s„ participe la acest forum. Nu putem avea nici un fel de politic„ activ„ Ón zona M„rii Negre f„r„ cel mai important juc„tor din regiune, Rusia, ∫i f„r„ s„ includem Ón asta, Ón mod pozitiv, ∫i Turcia.

Cel mai important lucru Óns„ pe care doresc s„-l spun, este faptul c„ Rom‚nia va ajunge s„ joace rolul principal Ón sud-estul Europei ∫i Ón zona M„rii Negre.

## Stima˛i colegi,

Modificarea Codului fiscal a generat Ón ultima perioad„ discu˛ii ∫i polemici Óndelungi, de cele mai multe ori f„r„ fundamente reale.

S-a vehiculat ideea potrivit c„reia actualul Guvern nu a f„cut prin modificarea legisla˛iei Ón domeniul fiscal nimic altceva dec‚t s„ bulverseze mediul de afaceri. Œn acest sens, doresc s„ v„ reamintesc faptul c„ modificarea Codului fiscal a avut loc Óntr-un orizont Óndelungat de timp, exist‚nd discu˛ii ∫i dezbateri la care au participat reprezentan˛i ai mediului de afaceri, economi∫ti, organisme economice, precum ∫i personalit„˛i din mediul politic, ale c„ror observa˛ii ∫i sugestii au fost luate Ón seam„ la elaborarea actului normativ.

Prin m„surile adoptate, Guvernul urm„re∫te atingerea obiectivelor propuse prin Programul de guvernare, principalele modific„ri fiind menite s„ armonizeze legisla˛ia fiscal„ cu directivele Uniunii Europene ∫i s„ adapteze cadrul legal existent la realitatea economic„.

Guvernul aduce Ón discu˛ie o variant„ Ómbun„t„˛it„, liberal„, european„ a Codului fiscal, ∫i nicidecum un nou Cod fiscal.

Aspecte precum men˛inerea cotei unice de impozitare ∫i a cotei de T.V.A., angajamente asumate prin Programul de guvernare, facilitarea extinderii activit„˛ii prin neimpozitarea diferen˛elor de valoare la investi˛iile financiare, neimpozitarea veniturilor din dob‚nzi la depozitele la vedere/conturi curente, precum ∫i a veniturilor din dob‚nzi aferente titlurilor de stat ∫i obliga˛iunilor municipale, preluarea pentru nereziden˛i a regimului fiscal al dob‚nzilor aplicabil propriilor reziden˛i, precum ∫i a regimului fiscal aplicabil veniturilor din lichidarea/dizolvarea unei persoane juridice rom‚ne ori eliminarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru importurile realizate de c„tre persoanele impozabile Ónregistrate Ón scopuri de T.V.A. conform art. 153 din Codul fiscal au menirea de a simplifica cadrul legal Ón domeniu ∫i de a permite un nivel ∫i mai ridicat al investi˛iilor str„ine.

Este momentul Ón care clasa politic„ rom‚neasc„ va trebui s„ dea dovad„ de maturitate ∫i s„ sus˛in„ acum, Ón pragul ader„rii la Uniunea European„, modific„rile propuse de Guvernul condus de primul-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Arareori ne-a fost dat s„ fim martorii unei tenacit„˛i ∫i perseveren˛e diabolice Ón promovarea unor propuneri de ini˛iative legislative aberante, profund antidemocratice, v„dit anticonstitu˛ionale ∫i Ón total dezacord cu normele Uniunii Europene, a∫a cum ministrul justi˛iei, doamna Monica Luisa Macovei, ne-a demonstrat Ón lunile din urm„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Œn s„pt„m‚na trecut„, doamna ministru a recidivat, revenind cu mult contestatul ∫i hulitul proiect de Lege a controlului averilor, fa˛„ de care am mai luat atitudine categoric„ de respingere, pe baz„ de argumente irefutabile, ∫i la prima tentativ„ de promovare.

Doamna ministru nu numai c„ nu a ˛inut seama de protestele justificate, Ón primul r‚nd ale societ„˛ii civile, care nu ar avea, Ón prim„ ∫i ultim„ instan˛„, dec‚t motive de satisfac˛ie dac„ inten˛iile de legiferare ar fi corecte, ci, dimpotriv„, Ón noua form„ a proiectului de lege sunt reluate ∫i cu obstina˛ie amplificate ∫i multiplicate abera˛iile juridice care ne oripileaz„ din nou.

De aceast„ dat„, reac˛iile societ„˛ii civile s-au dovedit a fi prompte ∫i meritorii, iar presa, pe bun„ dreptate ∫i spre cinstea ei, a titrat: îNoua Inchizi˛ie“, îSocietatea civil„: nu statului poli˛ienesc!“, îNoua Inchizi˛ie separ„ puterea de restul lumii“, îSocietatea civil„, Ómpotriva «integrit„˛ii» lui Macovei“, îCaren˛e majore Ón Agen˛ia de Integritate creat„ pe h‚rtie de Monica Macovei“, îSe Ónfiin˛eaz„ poli˛ia pentru demnitari“ ∫i, ca un corolar, îRenate Weber face praf proiectul Macovei privind controlul averilor“.

Proiectul de Lege privind declararea ∫i controlul averilor ∫i conflictul de interese, precum ∫i regimul incompatibilit„˛ilor pentru persoanele care exercit„ func˛ii ∫i demnit„˛i publice reaminte∫te cunosc„torilor istoriei de îEscadroanele lui Franco“, conduse de generalul Cedar, care au folosit cam aceea∫i îsecure a justi˛iei populare“ ∫i formul„ de guvernare Ón afara legii pe care le propune doamna ministru, cu deosebirea c„ Spania era atunci Óntr-un haos ce o f„cea imposibil de guvernat prin lege.

Ce ne propune doamna ministru? Œnfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Integritate. Ce fel de integritate? Teritorial„? Moral„? Economic„? Social„?! De ce are nevoie Rom‚nia de o astfel de agen˛ie? Se afl„ Rom‚nia Ón catastrofala stare de a-i fi reparat„ integritatea de o autoritate special„? Aceast„ agen˛ie, proiectat„ ca îautoritate administrativ„ autonom„“, rezult„ a fi nu numai un îstat Ón stat“, dar ∫i un organism profund antidemocratic, contravenind conceptual ∫i structuralorganizatoric, prin func˛ii, competen˛e ∫i atribu˛ii conform Constitu˛iei Rom‚niei, legisla˛iei interna˛ionale, fundamentelor statului de drept, principiului separa˛iei puterilor, drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale omului.

## Stima˛i colegi,

Œn ultimele zile, atacurile P.S.D. la adresa ministrului s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu s-au Ónmul˛it ∫i chiar s-au materializat Óntr-o mo˛iune simpl„. Urm„rind aceast„ campanie Ómpotriva ministrului Nicol„escu, Ómi pun dou„ mari Óntreb„ri, pe care cu siguran˛„ ∫i le pune ∫i marea majoritate a oamenilor de bun„-credin˛„ din aceast„ ˛ar„: de unde at‚ta demagogie la un partid politic care a fost timp de dou„ mandate la conducerea ˛„rii ∫i care a creat sistemul deficitar din s„n„tate? Ce se ascunde de fapt Ón spatele acestei campanii Ómpotriva ministrului Nicol„escu?

La prima Óntrebare, r„spunsul este unul destul de simplu. Acesta este P.S.D.-ul, partid pentru care parc„ s-a inventat zicala popular„: îHo˛ul strig„: «Ho˛ii!»“. Dup„ ce P.S.D. este cel care a inventat sistemul de compensa˛ii ∫i gratuit„˛i bazate pe plafoane sau limite de sume, acum, c‚nd îmonstrul“ — sistemul de s„n„tate creat de ei — a Ónceput s„ nu mai poat„ fi controlat ∫i trebuie reformat, tot ei sunt cei care Ól critic„ ∫i Ól desfiin˛eaz„. Mai mult, Ól g„sesc vinovat ∫i Ól atac„ pe singurul om care, Ón 16 ani, a Óncercat s„ reformeze sistemul de s„n„tate.

Acuzat Ón fel ∫i chip, Eugen Nicol„escu s-a b„tut ∫i se bate cu mafia din sistemul de s„n„tate, pentru c„ de aici vom da r„spunsul ∫i la a doua Óntrebare, Eugen Nicol„escu, atacat de proasta gestiune, licita˛iile trucate, contractele îcu dedica˛ie“, care au f„cut deliciul fo∫tilor conduc„tori ai Ministerului S„n„t„˛ii.

Da, stima˛i colegi, aceasta este adev„rul. Asta ascund domnii care ast„zi ies pe toate posturile de televiziune ∫i vorbesc despre a∫a-numitele gre∫eli ale lui Nicol„escu. Dar, surpriz„, nici acum, nici c‚nd erau la guvernare, nu prezint„ solu˛ii concrete, ceea ce denot„ seriozitatea demersului lor.

Declara˛ie politic„: îLitoralul rom‚nesc, Óntre interes ∫i realitate“

Distinse doamne,

Stima˛i domni deputa˛i,

Litoralul rom‚nesc reprezint„ un segment extrem de important at‚t Ón dinamica oric„rui an turistic autohton, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te ponderea sa Ón ansamblul economiei na˛ionale. Admirat de unii, hulit de al˛ii, litoralul rom‚nesc a reprezentat ∫i reprezint„ o veritabil„ carte de vizit„ pentru to˛i turi∫tii care sosesc de pe alte meleaguri pentru a-∫i petrece vacan˛a la malul M„rii Negre.

Din p„cate, Ón ultima perioad„ de timp asist„m la un veritabil asalt mediatic, ∫i nu numai, Óndreptat Ómpotriva autorit„˛ilor centrale ∫i locale cu rol direct Ón gestionarea anului turistic de pe litoral. Am sesizat cuvinte grele, previziuni apocaliptice, iar dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ tonul adoptat de o bun„ parte a contestatarilor ai spune c„ litoralul rom‚nesc a devenit peste noapte din destina˛ia preferat„ a multor rom‚ni ∫i turi∫ti str„ini, o veritabil„ zon„ damnat„. La toate acestea se adaug„ a∫a-zisul exod al turi∫tilor rom‚ni c„tre Bulgaria ∫i amenin˛„rile repetate rostite de anumite persoane, mai mult sau mai pu˛in oficiale, c„ vor sabota acest an turistic.

De ce toate acestea?

Ce interes se poate ascunde Ón spatele acestor atacuri de o virulen˛„ parc„ f„r„ precedent?

S„ fie oare cei care contest„ noua strategie turistic„ at‚t de interesa˛i de felul cum arat„ litoralul rom‚nesc sau url„ ca din gur„ din ∫arpe tocmai pentru c„ aceast„ nou„ strategie a adus cu sine suprema˛ia legii ∫i o viziune unitar„ asupra litoralului nostru?

Desigur, noua procedur„ de Ónchiriere a plajelor (pe por˛iuni extrem de generoase) a atras dup„ sine m‚nia hotelierilor, Óntruc‚t o surs„ important„ de venit, plaja din fa˛a hotelului, a disp„rut brusc. Œntr-un fel, sup„rarea lor este de Ón˛eles. Pe de alt„ parte Óns„, nimeni nu i-a oprit pe hotelieri s„ participe la licita˛iile pentru Ónchirierea plajelor. R„spunsul unanim ∫i unitar al acestora este c„ nu au avut for˛a necesar„ pentru a Ónchiria o suprafa˛„ mare de plaj„. ™i se pune Óntrebarea adiacent„: de ce oare hotelierii nu s-au asociat pentru a c‚∫tiga mai mult„ for˛„ ∫i a-∫i putea permite, astfel, s„ participe la licita˛ii?

îDomnul ministru Nicol„escu — domnul L„z„rescu al s„n„t„˛ii din Rom‚nia!“

Captiv propriului pachet legislativ, livrat angro Parlamentului Rom‚niei, Ón numele s„n„t„˛ii poporului rom‚n, domnul ministru Nicol„escu este un refuzat de c„tre chiar îsistemul“ Ón numele c„ruia clameaz„ reforma, reform„, Ón care nu mai crede nimeni ∫i, cel mai grav, nici cei care au sus˛inut-o frenetic Ón momentul lans„rii.

La Timi∫oara nu indiferen˛a, ci revolta lucr„torilor sanitari l-a refuzat pe domnul Nicol„escu, afl‚ndu-se Ón situa˛ia abandonatului pacient L„z„rescu, fiind l„sat s„ se sting„ natural, ascuns tot mai ad‚nc de noianul de legi ale s„n„t„˛ii, care, Ón loc s„ asigure oxigenul at‚t de necesar sistemului sanitar, Ól Óngroap„ ad‚nc Ón neputin˛„, dezordine ∫i haos.

Pe domnul L„z„rescu — pardon! — pe domnul Nicol„escu nu-l mai aude nimeni, nici chiar cei mai entuzia∫ti sus˛in„tori, nici colegii de partid ∫i, cu siguran˛„, nici cei care sunt abandona˛i Ón ipostaza domnului L„z„rescu.

Dificil„ ∫i penibil„ situa˛ie pentru domnul ministru. De∫i a pornit de la unele probleme reale ale asisten˛ei medicale, s-a r„t„cit Ón propriile sale ipoteze, uit‚nd s„-i îconsulte“ chiar pe cei Ón numele c„rora a pornit cruciada.

Centraliz‚nd decizia, ministrul s„n„t„˛ii, din biroul s„u dictatorial, stabile∫te ∫i transmite directorilor D.S.P. num„rul de paturi ce se vor reduce, num„r care va fi egal cu cel al bolnavilor care vor r„m‚ne la poarta unit„˛ilor spitalice∫ti Ómp„rt„∫ind soarta domnului L„z„rescu.

Fereasc„ Dumnezeu ca unul dintre cei refuza˛i la un moment dat s„ fi˛i chiar dumneavoastr„! De abia atunci, paradoxal, ve˛i Ón˛elege unde a˛i adus s„n„tatea din Rom‚nia, adic„ la o poart„ Ónchis„, unde Ól ve˛i descoperi chiar pe domnul L„z„rescu!

îMircea Molo˛ — un feudal portocaliu“

Epidemia portocalie care b‚ntuie Ón ˛ar„ s-a instalat ∫i Ón jude˛ul Hunedoara. Liberalii locali, condu∫i de primarul cert„re˛ Mircia Munteanu, devenit la cel de al treilea mandat turist interna˛ional de lux, s-au pus voinice∫te pe treab„ s„-∫i Ómpart„ feudele, Ón competi˛ie cu fra˛ii lor de ciolan, sus˛inu˛i de Ciub„r Vod„ de la Cotroceni.

Œntrecerea socialist„ este atent dirijat„ de c„tre pre∫edintele Consiliului jude˛ean — Mircea Molo˛ — feudal de S„c„r‚mb, care Ómparte preferen˛ial bugetul la primarii portocalii, l„s‚nd ora∫e ∫i comune care au primari de alt„ culoare politic„ s„ se descurce cum pot.

Politica pre∫edintelui Consiliului jude˛ean a devenit o negustorie la tarab„. Pentru ob˛inerea fondurilor necesare realiz„rii unor proiecte locale, primarii sunt constr‚n∫i s„ vin„ cu jalba la feudalul-∫ef, dup„ ce sunt mai Ónt‚i prelucra˛i de subalternii lui ∫i determina˛i s„ devin„ liberali. A∫a s-a reu∫it racolarea primarilor P.S.D. din comunele Pui, S‚nt„m„ria, Orlea, Densus ∫i Tote∫ti din zona Ha˛eg ∫i se fac presiuni asupra celor din municipiile Brad ∫i Lupeni, ora∫ul Aninoasa, comunele S„la∫ul de Jos, Banita ∫i Bucuresci, unde primarii apar˛in altor partide.

Dac„ la nivel na˛ional, feudalii portocalii n-au reu∫it s„ fac„ nici un kilometru de autostrad„, Ón jude˛ este exclus ca un primar P.S.D. s„ ob˛in„ pietruirea sau reabilitarea unui drum comunal. Cerberul liberal de la drumuri, care este ∫i îtrezorierul“ partidului, are grij„ ca Ón localit„˛ile aflate Ón carantin„ politic„ s„ nu se asfalteze nici un drum, astfel Ónc‚t primarul ∫i consiliile locale unde nu exist„ majoritate portocalie s„ fie discredita˛i ∫i s„ se induc„ Ón con∫tiin˛a public„ ideea lipsei de competen˛„ ∫i de interes pentru binele comunit„˛ii.

O alt„ metod„ folosit„ a constituit-o mita electoral„ ocazionat„ de s„rb„tori. Se cunoa∫te c„ de Pa∫ti, pre∫edintele Molo˛ ∫i-a convocat conclavul portocaliu al directorilor, c„rora le-a impus îcotizarea“ cu zece miei de c„ciul„ pentru a-i oferi ca alte alimente nevoia∫ilor. Poman„ cre∫tineasc„, dac„ o privim de la suprafa˛„. Numai c„ domnul Molo˛ Ó∫i f„cuse calculul s„-∫i v‚nd„ propriii s„i miei, vreo 2.000 dup„ spusele gurilor rele, sacrifica˛i la abatorul particular al unei societ„˛i comerciale. A fost Óns„ dezam„git de reu∫ita afacerii îmielul“ Óntruc‚t îcotizan˛ii“ au g„sit alte surse, mai ieftine, s„ r„spund„ la aceast„ comand„ politic„.

Din fotoliile confortabile de la Palatul Victoriei, Rom‚nia real„ este quasiinvizibil„. Œn Rom‚nia rom‚nilor cet„˛eni obi∫nui˛i este haos, s„r„cie, criz„, este prea mult„ incompeten˛„ la cele mai Ónalte niveluri.

Œn Rom‚nia real„ de azi, mini∫trii mint cu non∫alan˛„ ∫i nu dau socoteal„ nim„nui. Œn Rom‚nia, guvernarea portocalie îa produs“ doar faliment dup„ faliment: Ón s„n„tate, Ón agricultur„, Ón educa˛ie, Ón finan˛e, Ón transporturi ∫i nici mediul nu se las„ mai prejos.

Sistemul sanitar a fost piatra de Óncercare pentru toate guvernele postdecembriste din Rom‚nia. Dar deficien˛ele punctuale ale s„n„t„˛ii resim˛ite de bolnavi de-a lungul timpului p„lesc Ón fa˛a crizei f„r„ precedent Ón care se afl„ sectorul serviciilor publice de s„n„tate la aproape un an ∫i jum„tate de guvernare a Alian˛ei D.A.

Noile legi ale pachetului îantireform„“ promovat de ministrul Nicol„escu nu aduc nimic nou sau mai bun Ón s„n„tate, cu excep˛ia Ónlocuirii directorilor de spitale cu mul˛i impostori sau executan˛i cinici ai politicii antimedicale a Guvernului T„riceanu.

Criza gripei aviare este departe de a se stinge. Ministrul Flutur a gestionat extrem de prost aceast„ problem„, pun‚nd Rom‚nia ∫i rom‚nii Óntr-o situa˛ie foarte grav„. Œn timp ce domnul Flutur acord„ Ónt‚ietatea show-ului mediatic, gripa aviar„ Ó∫i face de cap ∫i alte noi focare au ap„rut Ón aceast„ s„pt„m‚n„.

Stop‚nd exporturile de carne de pas„re, autorit„˛ile de la Bucure∫ti Óncearc„ cu disperare s„-∫i spele imaginea Ón str„in„tate, îomor‚nd“ produc„torii autohtoni de carne de pas„re care nu au probleme cu îaviara“.

Declar‚nd c„ ∫i-a Óndeplinit Ón propor˛ie de 9% promisiunile f„cute Ón timpul grevei profesorilor din noiembrie anul trecut, domnul ministru H„rd„u dovede∫te c„ nu este altceva dec‚t un îdemn“ reprezentant al unei guvern„ri a minciunii, a incompeten˛ei ∫i a crizelor, o guvernare pentru care Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu este altceva dec‚t o minge de ping-pong Óntre democra˛i ∫i liberali, pe care nu Ói intereseaz„ dec‚t p„strarea algoritmului politic.

Ultimele declara˛ii ale ministrului transporturilor Gheorghe Dobre ridic„ o serie de noi Óntreb„ri. Au Ónceput deja lucr„rile la autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov? Pe ce tronson se lucreaz„ acum? De unde a fost alocat„ suma de 100 de milioane euro, din moment ce Ón bugetul ministerului nu era alocat nici un euro pentru aceast„ autostrad„? Au fost pl„tite datoriile de anul trecut c„tre Firma îBechtel“? Au fost Óntocmite proiectele de execu˛ie?

îZona Liber„ Curtici—Arad, la 7 ani de existen˛„“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Printre lucrurile cu care nou„, ar„denilor, ne place a ne l„uda se afl„ ∫i Zona Liber„ Curtici—Arad. Mi-am

propus ast„zi s„ v„ vorbesc despre ea, deoarece Ón zilele s„pt„m‚nii trecute aceasta a atins v‚rsta de 7 ani.

™apte ani s-au scurs de la momentul Ón care zona ∫i-a dat drumul motoarelor, Óns„ nu mai pu˛in adev„rat este faptul c„ ideea Ónfiin˛„rii ei a ap„rut Ónc„ din anul 1992. Ar„denii ∫i-au dorit mult aceast„ zon„. Pentru ea s-au dus munci deosebit de grele, Ón situa˛ia Ón care nu pu˛ini au fost aceia care au ∫i pus piedici care s„ duc„ c„tre un e∫ec.

Ar„denii nu uit„ de unde au plecat ∫i Ón aceste momente se cuvine s„ mul˛umim, Ón primul r‚nd, celui care ne-a oferit un sprijin atunci c‚nd foarte pu˛ini ni-l ofereau. Pe atunci ministru al transporturilor, domnul Traian B„sescu a b„nuit marele impact economic pe care Ónfiin˛area Zonei Libere Curtici—Arad o va avea asupra dezvolt„rii jude˛ului nostru. Astfel, prin Hot„r‚rea Guvernului Rom‚niei nr. 449 din 8.06.1999, a Ónfiin˛at Zona Liber„ Curtici—Arad, cu o suprafa˛„ total„ de 90 de hectare ∫i compus„ din dou„ platforme situate Ón ora∫ul Curtici ∫i Ón municipiul Arad.

Œn compara˛ie cu alte zone libere, cea din jude˛ul Arad este singura zon„ liber„ amplasat„ Ón vestul Rom‚niei, pe un coridor european, l‚ng„ nu mai pu˛in de patru puncte vamale, investitorii care au venit ∫i care vor mai veni aici beneficiind de numeroase avantaje, acesta fiind ∫i unul dintre motivele care a atras ace∫ti investitori care Ón prezent ocup„ aproximativ 70% din suprafa˛a zonei. Aici investitorii beneficiaz„ de facilit„˛i vamale ∫i fiscale pentru activit„˛ile desf„∫urate. Zona concesioneaz„ ∫i Ónchiriaz„ terenuri ∫i construc˛ii din suprafa˛a pe care o de˛ine persoanelor fizice ∫i juridice rom‚ne ∫i str„ine. Activitatea de concesionare ∫i Ónchiriere se desf„∫oar„ pe baz„ de licita˛ie public„ organizat„ de Administra˛ia Zonei Libere Curtici—Arad, sub Óndrumarea Consiliului Jude˛ean Arad.

Pentru c„ suntem la ceas aniversar, se cuvine s„ aducem mul˛umirile noastre, ale ar„denilor, dar nu numai, unui alt om deosebit care nu a pregetat nici o clip„ s„ sprijine acest proiect ∫i care se nume∫te Gheorghe Seculici. Domnia Sa a f„cut tot ce i-a stat Ón putin˛„ pentru realizarea acestui proiect care, la urma urmei, a creat at‚t de multe locuri de munc„ pentru cet„˛enii jude˛ului Arad, ∫i a pus um„rul la dezvoltarea economic„ a jude˛ului nostru Óntr-o perioad„ Ón care numeroase societ„˛i ar„dene—mamut au ajuns la momente critice.

Declara˛ie politic„ privind modul Ón care Ón˛elege actualul Executiv s„ continue preg„tirea intern„ pentru aderarea la Uniunea European„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Vizita de s„pt„m‚na trecut„ a premierului C„lin Popescu-T„riceanu Ón Spania a relevat modul absolut ciudat Ón care prive∫te Guvernul Rom‚niei procesul de preg„tire intern„ pentru momentul ader„rii la Uniunea European„. Domnia Sa, f„c‚nd compara˛ii cu starea Bulgariei Ón procesul de preg„tire a ader„rii la U.E., afirma cu non∫alan˛„ c„ administra˛ia rom‚neasc„ Ó∫i poate lua vacan˛„.

Dac„ primul-ministru al Rom‚niei consider„ c„ prin simpla sa apari˛ie pe cele 4 milioane de c„r˛i po∫tale r„sp‚ndite prin ˛ar„ Ó∫i cump„r„ succesul personal, Ón ceea ce prive∫te Rom‚nia, calitatea preg„tirii societ„˛ii pentru aderare este ceea ce aduce beneficii pentru cet„˛enii s„i.

Dac„ Raportul de monitorizare din 16 mai a.c. a semnalat c‚teva cartona∫e ro∫ii mai pu˛in fa˛„ de precedentul raport, num„rul stegule˛elor galbene (portocalii) a crescut Óns„ Óngrijor„tor. Acest fapt relev„ o diminuare a intensit„˛ii preg„tirii interne pentru aderare.

Compara˛iile cu alte state candidate la U.E., contabilizarea livresc„ a unor îstegule˛e“ reprezint„ un gest de arogan˛„ politic„ ∫i de sfidare fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri.

Stima˛i colegi,

Cum crede˛i c„ se vor reflecta rezultatele acestei atitudini de care d„ dovad„ actualul Guvern Ón via˛a cet„˛enilor, dup„ ce vom deveni membri ai U.E.?

Crede˛i, domnule prim-ministru, c„ este cazul s„ trimite˛i Ón concediu administra˛ia public„ pe perioada verii, doar pentru c„ vi se pare c„ v-a˛i Óndeplinit angajamentul Ón fa˛a acestui Parlament? A˛i f„cut cumva un pariu c„ ve˛i sc„dea num„rul stegule˛elor ro∫ii? Misiunea dumneavoastr„ ca premier al unui guvern de tranzi˛ie este de a continua procesul de modernizare ∫i dezvoltare a Rom‚niei pentru ca aceasta s„ fie preg„tit„ s„ intre pe pia˛a intern„, s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei europene, s„ asigure cet„˛enilor s„i un trai cu adev„rat decent.

Consider„m c„ actualul Executiv ar trebui s„ asculte sfatul pe care l-au dat, la Bucure∫ti, Ón 17 mai, pre∫edintele Comisei Europene ∫i comisarul Óns„rcinat cu extinderea U.E.: îSufleca˛i-v„ m‚necile ∫i porni˛i la treab„!“

îAlian˛a for˛elor democratice din Rom‚nia, o utopie?“ De-a lungul istoriei, for˛ele democratice din Rom‚nia au Óncercat s„ formeze alian˛e politice care s„ duc„ la un program de guvernare coerent ∫i realizabil, Ón interesul cet„˛enilor. Realitatea ne-a ar„tat Óns„ c„ aceste alian˛e au fost sortite, de cele mai multe ori, e∫ecului. Cauzele sunt multiple ∫i variate. De men˛ionat ar fi Óns„ cauza principal„: orgoliile politice mult prea mari ∫i vendetele personale.

Œn anul electoral 2004, Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat au Óncercat s„ demonstreze c„ exist„ ∫i excep˛ii de la regula men˛ionat„ mai sus ∫i certificat„ de istorie. Cele dou„ partide au venit cu un program viabil pentru ca Rom‚nia s„ devin„ o ˛ar„ competitiv„ pe pia˛a european„.

St‚lpii pe care s-a construit atunci alternativa la guvernarea comunisto-pesedist„, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“, Óncep s„ se clatine ast„zi. Œn ultimul timp au ap„rut din ce Ón ce mai multe semnale c„ procesul de comunicare Óntre partenerii alian˛ei Ónt‚mpin„ numeroase dificult„˛i.

O problem„ recent ap„rut„ pe scena politic„ din Rom‚nia este remanierea sau restructurarea Guvernului. Mai nou, acest subiect a devenit un bun prilej de a c‚∫tiga un capital important de imagine.

Ieri, Partidul Democrat ∫i-a retras un ministru din Cabinetul T„riceanu ∫i un vicepremier, l„s‚nd locul vacant ∫i neocupabil, dup„ declara˛iile liderilor Partidului Democrat. Prin aceste ac˛iuni, structura Guvernului a fost modificat„ f„r„ ca partenerii Alian˛ei s„ se pun„ de acord. Cu siguran˛„, toate aceste ac˛iuni vor duce la noi neÓn˛elegeri Ón interiorul Alian˛ei D.A. Nu putem s„ nu ne aducem aminte de criza politic„ din 1998 c‚nd Partidul Democrat ∫i-a retras mini∫trii din Guvernul Ciorbea ∫i nu putem s„ nu observ„m unele similitudini Óntre perioada respectiv„ ∫i situa˛ia actual„.

Vreau s„ precizez Óns„ c„ acesta nu este un moment bun pentru a se Óntoarce la trecut ∫i pentru a demonstra c„ istoria Óntr-adev„r se repet„. Rom‚nia are acum alte priorit„˛i. Timpul este foarte scurt, monitorizarea din partea Uniunii Europene, foarte strict„ ∫i agenda Ón vederea integr„rii este deosebit de Ónc„rcat„. Cet„˛enii a∫teapt„ din partea noastr„ fapte concrete care s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea nivelului de trai, fapte concrete care s„ aib„ consecin˛e benefice Ón ceea ce prive∫te integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Nu ne mai putem pierde timpul cu declara˛ii belicoase ∫i demagogice.

îTot femeile sunt de vin„...!“

Œntr-un articol publicat recent sunt prezentate informa˛ii de interes na˛ional sub un titlu ce incrimineaz„ femeile. Autorul articolului a preluat date din studiul profesorului Vasile Ghe˛„u, directorul Centrului de Cercet„ri Demografice îVladimir Trebici“ al Academiei Rom‚ne, care atrage aten˛ia asupra situa˛iei ∫i tendin˛ei demografice din ˛ara noastr„. Aceste date l-au determinat pe autorul articolului s„ trag„ concluzia c„ de sc„derea popula˛iei, fenomen datorat, Ón principal, reducerii natalit„˛ii, sunt responsabile femeile care, din dorin˛a (oare absurd„?) de a-∫i construi o carier„ profesional„ au uitat de Óndatoririle tradi˛ionale de a-∫i dedica via˛a procre„rii ∫i Óngrijirii noilor genera˛ii.

BineÓn˛eles c„ problema natalit„˛ii sc„zute, cu toate consecin˛ele pe care le implic„, nu afecteaz„ doar Rom‚nia, ci ∫i majoritatea ˛„rilor din Europa, dar, Ón aceste state, problema demografic„ reprezint„ o problem„ de stat ce necesit„ adoptarea unor m„suri complexe, legislative, economice ∫i sociale, Ón vederea Ónfiin˛„rii serviciilor ∫i acord„rii facilit„˛ilor adresate familiei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, p„rin˛ilor, at‚t femei, c‚t ∫i b„rba˛i.

îUn num„r redus de copii Ónseamn„ c„ Ón viitor vom avea contribuabili mai pu˛ini ∫i, implicit, venituri mai mici sau impozite mai mari“, aceasta este una dintre concluziile alarmante ale studiului ce rezult„ din schimbarea atitudinii tinerilor fa˛„ de c„s„torie, Ón general, ∫i fa˛„ de responsabilitatea de a avea copii, Ón special. P„rin˛ii actuali ∫i viitori se confrunt„ cu probleme grave ce constituie adev„ratele cauze ale am‚n„rii deciziei comune de a-∫i Óntemeia o familie.

Dificult„˛i Ón achizi˛ionarea locuin˛ei, scumpirea utilit„˛ilor ∫i a cheltuielilor de Óntre˛inere, instabilitatea locurilor de munc„, veniturile insuficiente, deficien˛ele sistemului medical reprezint„ o parte dintre obstacolele ce se ridic„ Ón calea fericirii familiale. Ca alternativ„, tinerii, at‚t femei, c‚t ∫i b„rba˛i, opteaz„ pentru consolidarea carierei ca o garan˛ie a unui trai decent pentru ei ∫i, de ce nu, pentru familia pe care o doresc, chiar dac„ am‚n„ cu ani buni aceast„ decizie.

## Stima˛i colegi,

Iat„ c„ Executivul a aprobat obiectivele din programul de investi˛ii Ón turism de 325 milioane de euro. Guvernul a aprobat lista subprogramelor de investi˛ii Ón turism, precum ∫i finan˛area acestora, Ón anul 2006, din bugetul Ministerului Transporturilor ∫i Construc˛iilor ∫i Turismului, prin Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism.

Memorandumul a avut ca tem„ acordul de principiu privind finan˛area programelor na˛ionale de investi˛ii Ón turism, Ón valoare de 325 milioane de euro, Ón perioada 2006—2008.

Prin aceast„ decizie a Guvernului se completeaz„ Capitolul III al anexei nr. 2 a Hot„r‚rii Guvernului nr. 3003/2006 privind aprobarea Programului anual de marketing ∫i promovare turistic„ ∫i a Programului anual de dezvoltare a produselor turistice. Cele ∫ase subprograme na˛ionale aprobate ∫i localit„˛ile Ón care se vor dezvolta acestea sunt: Schi Ón Rom‚nia, Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montan„ Ónalt„, dezvoltarea echilibrat„ ∫i integrat„ a sta˛iunilor turistice balneoclimaterice, dezvoltarea echilibrat„ ∫i integrat„ a zonei turistice din Delta Dun„rii ∫i a sta˛iunilor de pe litoralul M„rii Negre, îSibiu — Capital„ european„ cultural„ 2007“ ∫i turismul cultural.

Credem c„ decizia Guvernului este foarte bun„, deoarece trebuie f„cut ceva pentru turismul din Rom‚nia, valorificarea acestor zone nef„c‚nd altceva dec‚t s„ atrag„ mai mul˛i turi∫ti Ón ˛ara noastr„.

îRegiuni Ón moarte clinic„“ Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Este un fapt bine ∫tiut c„ Ón Rom‚nia multe ora∫e ∫i zone Óntregi au fost Ónfiin˛ate ∫i au existat, de-a lungul anilor, gra˛ie unor platforme industriale gigant care, o dat„ cu anii ’90, au Óncetat a mai renta, au fost Ónchise, l„s‚nd sute de oameni f„r„ locuri de munc„.

Un exemplu Ón acest sens este Valea Trotu∫ului, unde colo∫i precum îChimcomplex“ — S.A. One∫ti, îCarom“ — S.A. Borze∫ti, îUton“ ∫i îRafo“ — One∫ti au mers ani de zile Ón pierdere, cu datorii uria∫e la buget, unele prescrise, altele perpetuate de la an la an, Ón func˛ie de fiecare nou„ guvernare care prelua fr‚iele ˛„rii. Jocul de-a industria a afectat vie˛ile oamenilor din regiune care, Ón absen˛a unei strategii viabile de dezvoltare zonal„, au perpetuat ei Ón∫i∫i o mentalitate de asista˛i social, Óntr-o continu„ a∫teptare a unei solu˛ii miraculoase dinspre regimul de putere. Acolo nu lipse∫te voin˛„, nu lipse∫te for˛„ de munc„. Ceea ce lipse∫te este managementul, know-how-ul ∫i strategia, iar un contraexemplu la cele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 mai sus este chiar îRafo“ — One∫ti, o companie care p‚n„ mai ieri era o surs„ de conflict social Ón zon„ ∫i care ast„zi, datorit„ infuziei de management str„in, a Ónceput s„ func˛ioneze.

Valea Trotu∫ului este doar un exemplu din zecile de zone cu probleme de acest gen din Rom‚nia. Din p„cate Óns„ mentalitatea tipic rom‚neasc„, pe care am tolerat-o Ón lips„ de alternative p‚n„ acum, promoveaz„ resemnarea, Ón detrimentul ac˛iunii.

Aderarea la Uniunea European„ Óns„ ne va for˛a s„ ne schimb„m optica cu care privim aceste boli cronicizate ale tranzi˛iei ∫i s„ le transform„m, din g„uri negre ale economiei rom‚ne∫ti, Ón surse de profit. Asta se va Ónt‚mpla prin implicarea mai multor factori de decizie, precum consiliile locale ∫i consiliile jude˛ene, ce reunesc reprezentan˛i de pe Óntregul e∫ichier politic, O.N.G.-uri de profil ∫i firme specializate Ón scrierea de proiecte, o nou„ meserie adus„ de integrarea european„.

Rom‚nia are un poten˛ial economic fabulos ∫i trebuie privit„ nu doar Ón calitate de pia˛„ de desfacere generoas„, ci ∫i, bun„oar„, ca poten˛ial produc„tor de anvergur„ pe pia˛a european„.

îContracarare a indiferen˛ei actualei guvern„ri“

Tr„im Óntr-o perioad„ Ón care Rom‚nia trece printr-o criz„ de protec˛ie social„ f„r„ precedent, de aceea propun asumarea unor m„suri de contracarare a indiferen˛ei actualei guvern„ri. Grija noastr„ se Óndreapt„ spre p„tura social„ cea mai afectat„: v‚rstnicii.

Pensionarii au fost am„gi˛i Ón repetate r‚nduri: necorelarea pensiilor, asigurarea medica˛iei compensate ∫i gratuite, condi˛ii optime Ón spital, acces Ón sta˛iunile balneoclimaterice prin bilete subven˛ionate, toate au prins chipul fetei morgana, al iluziei de∫arte Óntr-un orizont limitat de rata de supravie˛uire.

Domnul dr. Cosmin Georgescu, conduc„torul Departamentului medical al social-democra˛ilor din Giurgiu, vine cu propuneri concrete Ón sprijinul pensionarilor: realizarea unor fi∫e medicale pentru pacien˛ii Ón v‚rst„ suferinzi de patologii cronice, incluz‚nd tratament standardizat. Pe baza acestor fi∫e, pacien˛ii se vor deplasa la farmacii e∫alonat, Ón anumite zile ale lunii, ∫i vor primi din farmaciile arondate cartierului unde locuiesc medicamente Ón regim compensat ∫i gratuit.

Propunem instituirea unor zile bine precizate ale lunii Ón care s„ se elibereze terapia Ón func˛ie de profilul patologiei: cardiovascular, reumatic, metabolic. Astfel, interminabilele cozi din fa˛a farmaciilor vor disp„rea, suprapopularea din s„lile de a∫teptare ale cabinetelor medicale va fi evitat„.

Pacien˛ii cronici vor veni la consult numai atunci c‚nd este necesar„ schimbarea tratamentului ∫i, cum aceast„ procedur„ se produce la 3—6 luni, decongestionarea

farmaciilor ∫i a cabinetelor medicale va fi evident„. Este inuman s„ chem„m lunar pensionarii la cabinetele medicale ∫i Ón farmacii doar pentru a verifica scriptele.

Practica medical„ ne Ónva˛„ c„, de cele mai multe ori, avem de-a face cu un tratament standardizat, prezen˛a lun„ de lun„ la medic ∫i farmacist fiind doar o rutin„ la care sunt supu∫i inutil pensionarii.

Fiecare pensionar Ó∫i va g„si astfel, Óntr-o anumit„ zi a lunii, gata preg„tit pachetul medicamentos, Ón farmacia cea mai apropiat„. Va fi astfel dovada respectului pe care Óntreaga societate trebuie s„-l acorde pensionarilor, cei care ne-au cl„dit lumea Ón care tr„im ast„zi.

îGheorghe Flutur, disp„rut Ónaintea gripei aviare!“

Gripa aviar„, seria a doua, a provocat o explozie de propor˛ii, afect‚nd un sfert din jude˛ele ˛„rii at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i Ón cel al imaginii. Sute de mii de p„s„ri din zeci de localit„˛i au fost eutanasiate. Ferme Óntregi devalizate. Agen˛i economici adu∫i Ón pragul falimentului. Unda de ∫oc H5N1 a ajuns p‚n„ Ón cancelariile occidentale, unde s-a pus problema dac„ mai putem adera la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.

Campania mediatic„ declan∫at„ a fost una f„r„ precedent. Zile Ón ∫ir, televiziunile ∫i ziarele au avut cap de afi∫ dezastrul aviar din Rom‚nia. Interesante au fost apari˛iile ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur. De la o zi la alta ne anun˛a, cu o siguran˛„ dezarmant„, c„ situa˛ia se afl„ sub control, dar lucrurile st„teau tocmai pe dos. Num„rul de focare aviare cre∫tea Óntr-o propor˛ie ce dep„∫ea declara˛iile lini∫titoare ale lui Flutur.

Sim˛ind clar demagogia, multe voci, chiar din partidele aflate la guvernare, au cerut tragerea la r„spundere a demnitarului Gheorghe Flutur. Ba chiar primul-ministru a fost aten˛ionat s„-l demit„! Nu s-a Ónt‚mplat Óns„ nimic. Mai mult dec‚t at‚t, Flutur s-a pus la ad„post. Liberalul moldav, obi∫nuit s„ apar„ frecvent Ón conferin˛e de pres„, la Ónt‚lniri difuzate pe posturile de radio ∫i de televiziune, dintr-o dat„ s-a dat la fund. Œn ultimele s„pt„m‚ni nu s-a mai auzit nimic de Flutur ∫i prea pu˛ine despre gripa aviar„ care a Óntors Rom‚nia pe dos. De ce tocmai acum se Ónt‚mpl„ acest lucru? Probabil jocurile de imagine ale ministrului Gheorghe Flutur nu mai sunt sprijinite sau au intrat Óntr-o alt„ etap„. Se preg„te∫te cumva o alt„ strategie menit„ s„ am„geasc„ Ón continuare popula˛ia?

îProtest Ómpotriva privatiz„rii Po∫tei Rom‚ne“

Œn calitate de parlamentar al Rom‚niei protestez fa˛„ de Óncercarea mascat„ de privatizare a Po∫tei Rom‚ne.

Œn calitate de parlamentar ales Ón circumscrip˛ia Ia∫i protestez Ómpotriva desfiin˛„rii Direc˛iei Regionale de Po∫t„ Ia∫i ∫i trimiterea Ón ∫omaj a sute de angaja˛i ai acestei institu˛ii.

Ce interese se ascund Ón spatele acestei afaceri?

Ce motiva˛ie exist„ pentru a privatiza Po∫ta Rom‚n„?

Cifrele demonstreaz„ c„ Po∫ta Rom‚n„ se num„r„ printre pu˛inele societ„˛i ale statului care este rentabil„. Compania a Óncheiat anul fiscal 2004 cu o cifr„ de afaceri de 7.000 miliarde lei (700 milioane RON) ∫i cu un profit de peste 5 milioane euro.

Dac„ tot vre˛i s„ privatiza˛i (pentru interese personale) Po∫ta Rom‚n„, de ce nu o declara˛i public? De ce recurge˛i la manevre de culise?

Privatizarea ascuns„ a Po∫tei Rom‚ne este controlat„ de politicieni-sindicali∫ti. Aceast„ privatizare ar urma s„ fie f„cut„ de sindicali∫tii din conducerea C.N.P.R. prin externalizarea serviciilor care ar urma s„ fie preluate de c„tre îPostcom“ — S.A. Gala˛i. La aceast„ societate sunt ac˛ionari 3 directori din Po∫ta Rom‚n„ ∫i 2 fo∫ti sindicali∫ti-∫efi, actuali parlamentari (intra˛i pe listele P.R.M.-ului, dar trecu˛i de partea puterii).

Aceasta este veriga de scurgere a banilor de la Po∫ta Rom‚n„ c„tre societ„˛i comerciale controlate de actuala putere!

Prin intermediul directorilor de regionale ∫i al ∫efilor de la sindicatele jude˛ene, ace∫tia au dat impresia fiec„rui salariat din po∫t„ c„ este ac˛ionar la îPostcom“ — S.A., ceea ce este total fals.

Ultima lovitur„, dar nu cea de pe urm„, dat„ Po∫tei Rom‚ne este trecerea salaria˛ilor din compartimentul administrativ al Po∫tei Rom‚ne, Óntre˛inere cl„diri ∫i cur„˛enia curent„ a spa˛iilor, Ón subordinea unor firme private controlate de cunoscu˛i ai directorilor din Po∫ta Rom‚n„ ∫i de la regionalele de po∫t„, bineÓn˛eles prin intermediul îPostcom“ — S.A. ∫i cre∫terea cheltuielilor Po∫tei cu 400—500% fa˛„ de perioada anterioar„.

Se inten˛ioneaz„ astfel externalizarea prin intermediul îPostcom“ — S.A. ∫i a altor compartimente: serviciile de informatizare a Po∫tei, transport valori, distribuire trimiteri po∫tale etc.

## Stima˛i colegi,

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a trage un semnal de alarm„ Ón leg„tur„ cu situa˛ia deplorabil„ Ón care se g„se∫te un obiectiv cultural definitoriu pentru jude˛ul Vrancea — Mausoleul de la M„r„∫ti.

Mausoleul eroilor — M„r„∫ti (1916—1918) este obiectiv de importan˛„ major„ pentru istoria universal„, iar Ón prezent se afl„ Óntr-o stare avansat„ de degradare. Obiectivul este Ónscris Ón domeniul public al Consiliului Jude˛ean Vrancea ∫i Ón administrarea Muzeului Vrancei.

Mausoleul Eroilor (1916—1918), amplasat Ón C‚mpul istoric M„r„∫ti, comuna R„coasa, este monument istoric de valoare na˛ional„ ∫i universal„, Ónscris Ón listele patrimoniului cultural na˛ional pe anul 2004 cu num„rul de ordine 397 Nr. COD-VN-IV-m-A-06632.

Panteon al eroilor neamului, Mausoleul de la M„r„∫ti, ansamblu dedicat memoriei celor c„zu˛i Ón luptele din vara anului 1917, a fost realizat din ini˛iativa Armatei a 2-a Rom‚n„ ∫i a Societ„˛ii îM„r„∫ti“.

Piatra fundamental„ care a inaugurat lucr„rile mausoleului, oper„ a arhitectului Pandele ™erb„nescu, a fost pus„ la 10 iunie 1928, Ón cadrul unei ample comemor„ri a eroilor, Ón prezen˛a generalilor Averescu ∫i M„rgineanu. Criptele impresionantului edificiu ad„postesc osemintele a peste 20.000 de solda˛i care ∫i-au dat via˛a Ón luptele de pe platoul M„r„∫tilor. Œn aceea∫i incint„ odihnesc Ónmorm‚nta˛i generalii Averescu, Alexandru M„rgineanu ∫i Nicolae Arghirescu.

Concep˛ia Mausoleului de la M„r„∫ti, din punct de vedere arhitectural ∫i plastic, este considerat„ unicat Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Europa, iar valoarea memorial„ a acestuia Ól Ónscrie Ón istoria universal„.

Starea de conservare a Mausoleului de la M„r„∫ti a fost grav afectat„ Ón timp de agresivitatea mediului, alunec„rile locale de teren, Ómb„tr‚nirea materialelor de construc˛ie ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de seismele repetate. Evenimentele naturale catastrofale din vara ∫i toamna anului 2005 au adus monumentul Ón stare de colaps, accentu‚nd degrad„rile funda˛iei ∫i rezisten˛ei obiectivului, exist‚nd chiar pericolul pr„bu∫irii acestuia o dat„ cu versantul pe creasta c„ruia este amplasat.

## **Doamna Doina Mic∫unica Dre˛canu:**

îCampanie Ómpotriva taxei de drum“

De∫i au trecut mai bine de 15 ani, nimeni nu a uitat cum st„team ore Óntregi, chiar zile la r‚nd pentru a ne alimenta autoturismele sau cum ne dr„muiam benzina de pe cartele pentru un drum mai lung. Dup„ 1989 ne-am bucurat, consider‚nd ca unul din c‚∫tiguri libera noastr„ circula˛ie pe drumurile ˛„rii.

A crescut num„rul ma∫inilor chiar ∫i Ón jude˛ul Boto∫ani, un jude˛ Ón care oamenii nu au o situa˛ie material„ de invidiat.

Am acceptat cu to˛ii introducerea taxei de drum Ón pre˛ul benzinei, am fost Ón˛eleg„tori la apari˛ia rovinietei; am Ón˛eles cu to˛ii, ca buni cet„˛eni, c„ trebuie s„ contribuim la men˛inerea ∫i repara˛ia drumurilor pe care le foloseam.

Au trecut 16 ani, timp Ón care, cu Óng„duin˛a noastr„ rom‚neasc„, am a∫teptat s„ se Ónt‚mple ceva ∫i cu ∫oselele Rom‚niei, nu numai pentru noi, rom‚nii, dar ∫i pentru a Ónlesni investitorilor accesul Ón zonele ˛„rii mai Óndep„rtate de kilometrul zero, zone cu real poten˛ial de dezvoltare. Din p„cate, rom‚nii au pl„tit taxe, dar drumurile au devenit impracticabile. Avem o infrastructur„ îeuropean„“ pe care nu te po˛i deplasa cu ma∫ina cu mai mult de 15—20 kilometri/or„; ∫i dac„ deplas„rile sunt zilnice, Óntr-un an, cel mult doi, po˛i s„-˛i dai ma∫ina la colec˛ionarii de fiare vechi.

Ce s-a Ónt‚mplat cu banii no∫tri? Unde au fost folosi˛i? C‚˛i bani se str‚ng din toate taxele ∫i cine este responsabil pentru cheltuirea lor?

C‚˛i kilometri de autostrad„ s-au construit din fondurile str‚nse?

C‚˛i kilometri de drumuri na˛ionale ∫i jude˛ene s-au modernizat?

Œn jude˛ul Boto∫ani exist„ drumuri na˛ionale care nu sunt nici m„car asfaltate, iar o bun„ parte dintre ele nu au fost modernizate (a se citi: reparate) niciodat„!

Dar atunci m„ Óntreb de ce noi, boto∫„nenii, trebuie s„ pl„tim at‚tea taxe de drum care nu au nici o finalitate pentru noi?!

C‚˛i ani trebuie s„ mai treac„ ca s„ avem drumuri decente Ón Boto∫ani ∫i Ón celelalte jude˛e?

Aceste Óntreb„ri nu ∫i-au g„sit r„spunsurile concrete nici Ón strategia de dezvoltare a infrastructurii, nici Ón r„spunsurile primite la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, nici m„car Ón interven˛iile directe ale guvernan˛ilor.

Rog liderii de grupuri s„ invite colegii Ón sal„, pentru a putea Óncepe lucr„rile.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 205, sunt absen˛i 126, din care 30 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a din ziua de mar˛i, 13 iunie 2006.

V„ reamintesc, votul final are loc la ora 12,30.

Conform ordinii de zi, ne afl„m la punctul 13, care fusese am‚nat pentru dezbatere ast„zi, e vorba despre proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

- Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru cultur„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„.

Avem un raport suplimentar.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„-l sus˛in„? Domnule Ni˛ulescu, v„ rog.

## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu doresc s„ reiau argumenta˛ia pe care am sus˛inut-o s„pt„m‚na trecut„, trebuie doar s„ v„ informez c„, potrivit deciziei dumneavoastr„, Comisia pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ s-a Óntrunit s„pt„m‚na trecut„ Ón ∫edin˛„, la care am luat parte, iar modific„rile care au survenit Ón raport sunt modific„ri care au acordul Guvernului.

Œn consecin˛„, v„ rog s„ ave˛i bun„voin˛a de a adopta acest proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raportul sus-prezentat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia? Doamn„ pre∫edint„?

Œn urma reexamin„rii proiectului de lege comisia propune adoptarea raportului, cu o serie de amendamente.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.

Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii?

V„ rog, domnule deputat Amet Aledin, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor.

Fiind procedur„ de urgen˛„, o singur„ interven˛ie pe grup.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Monumentele istorice fac parte din patrimoniul cultural al unei ˛„ri. O legisla˛ie care s„ aduc„ reglement„ri Ón domeniu reprezint„ cu siguran˛„ o etap„ nou„, o etap„ necesar„.

Acord‚nd o aten˛ie mai mare tuturor monumentelor istorice din Rom‚nia, ne respect„m, ca na˛iune, Ón primul r‚nd trecutul.

Prin urmare, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia va sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sus˛inem ∫i noi aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, este de mare importan˛„. Vreau s„ afirm Ón plenul Parlamentului c„ V‚lcea ocup„ locul doi Ón Rom‚nia privind monumentele istorice de mare valoare. ™i rog, aici, s„ ne aplec„m pu˛in Ón aceast„ zon„ foarte important„ a ˛„rii, Óntruc‚t avem monumente la care lucr„m din 1991 ∫i nici p‚n„ acum nu s-au finalizat, este vorba de Biserica dintr-un Lemn, Palatul Br‚ncovenesc, M‚n„stirea Horezu ∫i alte monumente de mare valoare.

™i cred c„ este bine ca aceast„ lege s„ o sus˛inem ∫i Ómpreun„ s„ realiz„m acest obiectiv important, de a stabiliza, de a continua aceste monumente valoroase pe care le are Rom‚nia ∫i pe care le are ∫i jude˛ul V‚lcea. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.D., v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea a∫ vrea s„ se refere la aceast„ lege foarte important„ privind protec˛ia monumentelor istorice, dar a∫ face o referire la un caz concret, ∫i m„ bucur c„ este aici domnul secretar de stat Ni˛ulescu de la cultur„, ∫i i-a∫ aduce la cuno∫tin˛„ Ónc„ o dat„, i-am mai adus Ón vreo dou„ r‚nduri, prin ni∫te interpel„ri, faptul c„ la Castelul Bran, care a fost retrocedat urma∫ilor familiei regale, principesei Ileana, Ministerul Culturii, care a r„mas Ón continuare cu o serie de bunuri din acest a∫ez„m‚nt cultural, nu face nimic pentru a proteja aceste monumente. Situa˛ia este foarte critic„ la acest a∫ez„m‚nt, preocuparea Ministerului Culturii este aproape zero, cei care conduc ∫i diriguiesc acest a∫ez„m‚nt dau dovad„ de o cras„ nep„sare.

Sper ca aceast„ lege s„ schimbe starea de lucruri de acolo.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„ fiu la fel de concis ca ∫i antevorbitorii mei.

NeÓndoielnic, sus˛inem din toat„ inima aceast„ reglementare, de mult a∫teptat„ ∫i necesar„. Vreau s„ spun Óns„ c„ o facem privind atent textul legii, dar privind atent ∫i realit„˛ile.

Reprezint un jude˛, D‚mbovi˛a, cu vechea capital„ a fi„rii Rom‚ne∫ti, îmicul Versailles“, cum le place localnicilor s„-∫i spun„, loc Ónc„rcat de istorie, plin de monumente istorice, plin de vestigii ∫i la a c„ror n„ruire a∫teptam ∫i priveam neputincio∫i. Sper„m s„ se dubleze reglement„rile actuale cu mijloacele financiare ∫i cu solu˛iile de finan˛are corespunz„toare ∫i f„g„duim c„ dup„ un an de zile vom reveni la tribuna Parlamentului, ca s„ vedem ce a Ónsemnat practic ∫i ce posibilit„˛i practice a oferit aceast„ lege, ca s„ Ónfloreasc„, cum spuneam, unul dintre locurile pline de monumente istorice.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar liberal, domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sunt Óntr-adev„r fericit c„ reu∫im s„ promov„m legea. Iat„, ast„zi, e un moment deosebit, faptul c„ a fost retrimis„ la comisie a adus legii un plus de acurate˛e ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 cred c„ a fost o solu˛ie bun„, pe care am adoptat-o cu to˛ii.

Œl invit ∫i eu pe domnul secretar de stat Ni˛ulescu s„ fac„, poate, o vizit„ Ón jude˛ul V‚lcea ∫i s„ alc„tuim o list„ cu priorit„˛i de rezolvare a acelor monumente deosebite care caracterizeaz„ ethosul v‚lcean ∫i e p„cat s„ se piard„.

™i Ón numele Grupului liberal, ∫i eu sus˛in aceast„ lege ∫i v„ rog s„ o vota˛i.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Œn aceste condi˛ii, trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse, lucr„m pe tabelul de amendamente admise.

Punctul 1, titlul legii. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 5. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 15. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 20. Observa˛ii, comentarii? Varianta comisiei. Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 25, varianta comisiei. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 26 la punctul 30.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptate.

V„ rog, o observa˛ie.

V„ rog, domnule deputat Bentu. Œmi cer scuze, domnii secretari nu au fost vigilen˛i!

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Erau c‚teva erori materiale. Suntem la punctul 30, art. 29 lit. g), partea final„ a textului: îAu obliga˛ia includerii monumentelor istorice Ón planurile cadastrale ∫i h„r˛ile topografice“.

îMonumentelor“ Ón loc de îmonumentele“?

Exact.

Da, f„r„ Óndoial„.

Probabil c„ eroarea a ap„rut Ón momentul transloc„rii textului.

Domnule deputat, fiind vorba de Comisia pentru cultur„, mi se pare absolut justificat.

Iar la lit. h): îEditarea Revistei monumentelor istorice, a Buletinului monumentelor istorice, precum ∫i a altor publica˛ii de specialitate, pe orice tip de suport“. Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia? De acord, evident. V„ mul˛umesc.

Tot la art. 30... Ba nu, pardon, la art. 32! Suntem la num„rul...?

Spune˛i ∫i la 32, atunci.

La art. 32 consider c„ este ∫i corect, ∫i necesar ca denumirea oficial„ a institu˛iei s„ apar„ Ón integralitatea sa: îFinan˛area de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Óncredin˛ate prin transfer Oficiului Na˛ional al Monumentelor Istorice“. Mul˛umesc.

Absolut, se completeaz„. V„ mul˛umesc.

P‚n„ la punctul 35 dac„ mai exist„ alte obiec˛ii sau comentarii fa˛„ de amendamentele care au fost deja Ónsu∫ite? Nu sunt.

De la punctul 36 la punctul 40.

Obiec˛ii, comentarii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 41 la punctul 45.

V„ rog, domnule deputat Márton.

La aceste pozi˛ii?

Da, sigur, la pozi˛ii vorbim.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Vede˛i, aici este un amendament, poate o s„ v„ par„ straniu, unul dintre cei care l-au propus este chiar din grupul nostru parlamentar. Exist„ dou„ teorii Ón leg„tur„ cu acest amendament nou, inclus Ón acest articol. Eu voi Óncerca s„ contraargumentez acest amendament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Pe undeva, c‚ndva, s-a g‚ndit c„ posibilitatea noastr„ de a feri aceste foarte importante monumente const„ tocmai Ón faptul c„ orice interven˛ie pe astfel de cl„diri s„ se realizeze numai de speciali∫ti atesta˛i. Œntr-adev„r, se sus˛ine ∫i o alt„ idee, destul de important„, c„, din p„cate, astfel de speciali∫ti, astfel de societ„˛i atestate sunt foarte pu˛ine ∫i se contureaz„ posibilitatea existen˛ei unei bloc„ri a unor noi persoane de a intra Ón acest spectru, pentru a-∫i feri, ca s„ zicem a∫a, domeniul de activitate.

Drept pentru care, justificat, s-a Óncercat s„ se introduc„ acest amendament, pentru a solu˛iona problema, posibilitatea ca pe un pre˛ poate mai sc„zut, cu o celeritate mai mare, s„ se poat„ interveni, cel pu˛in la aceste edificii care ˛in de categoria B. ™i, Óntr-adev„r, inten˛ia a fost salutar„.

Eu personal nu sunt de acord cu solu˛ia g„sit„, pentru c„ tot a∫a de bine se poate Ónt‚mpla ca pe aceste edificii s„ se intervin„ de c„tre persoane neautorizate, care totodat„ sunt ∫i incompetente. ™i, ceea ce am spus ∫i Ón comisie, nu numai o parte a∫a-zis artistic„, ci ∫i o parte care, teoretic, apare ca fiind una de rezisten˛„, deci pur tehnic„, s„ poat„ duce la modific„ri esen˛iale ale cl„dirii respective.

De exemplu, este o ∫arpant„ specific„ zonei respective, care Ónseamn„ o activitate mai Óndelungat„, mai specializat„, mai aplicat„, care foarte u∫or poate fi schimbat„ cu o alt„ solu˛ie tehnic nou„, care Óns„ schimb„, mai ales Ón mediul rural, fa˛a acelei cl„diri.

Deci eu sunt Ómpotriva adopt„rii unui astfel de amendament. V-am spus ∫i cel„lalt punct de vedere.

Solicit, ca atare, pe regulament, un vot pe acest amendament.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„. V„ rog, pofti˛i, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu, Ón calitatea mea de istoric ∫i de om care a lucrat Ón arheologie, m„ asociez celor spuse de domnul Márton Árpád ∫i nu Ómp„rt„∫esc, cu regret, entuziasmul doamnei pre∫edinte a Comisiei pentru cultur„. Lucr„rile care se desf„∫oar„ la monumentele istorice trebuie s„ se desf„∫oare dup„ un anumit tipic, dup„ o anumit„ norm„, pe care cel care lucreaz„ trebuie s„ o respecte.

Sigur c„, foarte simplu spus, îpoate s„ dea cu bidineaua“. La prima vedere, a∫a este, dar v„ m„rturisesc sincer, am lucrat ani de zile la Ulpia Traiana Sarmisegetuza, ∫tiu cum se face restaurarea, ∫i aceste lucr„ri de restaurare sunt ni∫te lucr„ri cu totul ∫i cu totul speciale.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Da, doamn„ deputat, v„ rog.

Mai trebuie s„ precizez tuturor colegilor c„ este vorba despre monumente istorice de categoria B, deci cele din categoria A sunt exceptate, intr„ de fapt Ón mecanismul normal de executare a lucr„rilor de refacere, consolidare, construc˛ie prin firme autorizate ∫i cu avize de specialitate.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Presupun c„ comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere. V„ rog, doamn„ pre∫edint„.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Œi mul˛umesc domnului deputat Márton Árpád c„ a prezentat ∫i argumentele contrare punctului dumnealui de vedere.

A∫ dori totu∫i s„ punctez Ónc„ o dat„ c„ aici este vorba de lucr„ri de construc˛ie cu excep˛ia componentelor artistice, deci cred c„ a da cu bidineaua este posibil ∫i f„r„ s„ ai o atestare Ón domeniul acesta, al monumentelor istorice.

™i, de asemenea, chiar dac„ e vorba doar de lucr„ri de construc˛ie, Ón cazul monumentelor istorice trebuie s„ fie respectate avizele de specialitate. Deci se realizeaz„ un proiect, proiectul prime∫te ni∫te avize de specialitate, exist„ un supraveghetor de ∫antier care urm„re∫te fiecare pas al refacerii monumentelor respective.

Deci nu cred c„ este nici un pericol ca o serie de monumente s„ fie puse Ón pericol prin acest amendament. ™i, Ón acela∫i timp, a fost discutat Ón comisie acest amendament ∫i a primit votul majorit„˛ii colegilor.

V„ mul˛umesc.

Avem o propunere, atunci, de supunere la vot a punctului 41 din raport, este vorba despre introducerea unui art. 38 alin. 1[1] ∫i Óntruc‚t au existat obiec˛ii fa˛„ de acest punct o s„-l

- De la punctul 42 la punctul 45.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. De la punctul 46 la punctul 50. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. De la punctul 51 la punctul 55. Adoptate.

- De la punctul 56 la punctul 60. Adoptate.

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

La punctul 59, de fapt, art. 60...

V„ rog.

...alin. 2, îServiciile publice deconcentrate“, nu îdescentralizate“, pentru corelare cu denumirea folosit„ la art. 4.

F„r„ Óndoial„.

...a˛i zis la nr. crt. 61 art. II: îŒn cuprinsul actelor se Ónlocuie∫te...“, ∫i nu îÓntocme∫te“.

## F„r„ Óndoial„.

Dac„ nu sunt alte observa˛ii, comentarii p‚n„ la punctul 65? V„ mul˛umesc.

S-a finalizat dezbaterea pe articole, r„m‚ne la vot final.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 15, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru agricultur„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„? Scurt, domnule secretar de stat, v„ rog.

## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezenta ordonan˛„ instituie sprijinul pentru sus˛inerea Ónfiin˛„rii ∫i Óntre˛inerii culturilor din prim„vara anului 2006 ∫i are c‚teva caracteristici.

Œn primul r‚nd faptul c„ se adreseaz„ unor grupe de culturi considerate competitive sau culturi de ni∫„, pentru care avem desfacerea asigurat„, faptul c„ acestora li se adaug„ o serie de culturi la care Rom‚nia are negociate cote sau are suprafa˛„ na˛ional„ de referin˛„ recunoscut„.

De asemenea, am vizat, prin prezenta ordonan˛„, o armonizare cu formele de acordare a sprijinului pe care Ól vom practica dup„ integrarea Ón Uniunea European„, adic„ sprijinul este direc˛ionat pe unitate de suprafa˛„ ∫i pe cap de animal.

Œn consecin˛„, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu promovarea prezentei ordonan˛e, a∫a cum a fost amendat„ Ón Comisia pentru agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, raportul, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

V„ prezint raportul asupra proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 ∫i 115 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.

Ordonan˛a are ca obiect de reglementare acordarea, Ón anul 2006, a unui sprijin direct al statului produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, av‚ndu-se Ón vedere sus˛inerea produselor agricole competitive ∫i adoptarea formelor de sprijin la sistemul european de pl„˛i.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006 face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, Ón ∫edin˛a din 23 mai 2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 93 alin. 9 pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O s„ v„ rog s„ propune˛i ∫i timpi de dezbatere, fiind procedur„ de urgen˛„.

10 minute.

V„ mul˛umesc. Obiec˛ii la timpul de dezbatere? Nu sunt. Dezbateri generale.

Exist„ interven˛ii?

V„ rog, domnul deputat Drago∫ Dumitriu, din partea Grupului P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

F„r„ Óndoial„, trebuie acordat acest sprijin c„tre produc„torii agricoli, Óns„ nu putem fi de acord cu reducerea sprijinului at‚t la nivelul capitolelor sprijinite, ∫i nu putem fi de acord cu reducerea valorii Óntr-o manier„ at‚t de drastic„.

Œn aceste condi˛ii, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare se va ab˛ine la acest vot. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi, Domnule ministru,

Este adev„rat c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ impune anumite condi˛ii ∫i recomand„ri de armonizare a subven˛iilor care se acord„ pentru agricultur„ la nivelul celor europene. Este adev„rat c„ trebuie s„ facem ∫i sacrificii.

Trebuie s„ recunoa∫tem faptul c„ ∫i dumneavoastr„, c‚nd merge˛i Ón teritoriu, ave˛i probleme ∫i vi se transmit tot felul de nemul˛umiri legate de nivelul acestor subven˛ii, care nu este Óndestul„tor ∫i oamenii comenteaz„. ™i a∫a ∫i este.

Dar trebuie s„ Ón˛elegem, Ón acela∫i timp, c„ noi trebuie s„ ne raport„m la recomand„rile Uniunii Europene pentru c„ ne dau fonduri at‚t pentru preaderare, c‚t ∫i pentru postaderare ∫i este o condi˛ie pentru acordarea acestor fonduri s„ respect„m subven˛iile propuse de ace∫tia.

Dar, c‚teodat„, noi mai facem ∫i exces de zel. Vrem s„ respect„m neap„rat ce spune Uniunea European„ f„r„ s„ mai renegociem sau f„r„ s„ mai discut„m cu ei anumite condi˛ii specifice care sunt pentru Rom‚nia, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i cu Ordonan˛a nr. 195 din 2005 privind restric˛iile de cultivare a unor plante modificate genetic, c‚nd era c‚t pe-aci s„ facem o mare gre∫eal„ Ón ceea ce prive∫te sprijinul pentru produc„torii agricoli.

Haide˛i s„ v„ dau c‚teva exemple ∫i trebuie s„ vedem ∫i Ón viitor ce avem de f„cut cu aceste subven˛ii, pentru c„ ele nu sunt suficiente ∫i, dac„ tot intr„m Ón Uniunea European„, eu cred c„ trebuie s„ renegociem aceste niveluri. ™i v„ dau c‚teva cifre pe care le-am luat de la un coleg, de la domnul Tab„r„, cam c‚t este Ón 2007 sprijinul pe hectar, c„ ni se spunea c„ aici va fi subven˛ia pe hectar. Œn Danemarca este de 288 de euro, Ón Fran˛a 362 de euro, Ón Germania 280 de euro, Ón Polonia 145 de euro, iar Ón Rom‚nia doar 35 de euro.

Iat„ de ce noi trebuie s„ fim foarte aten˛i pe viitor, trebuie s„ renegociem, s„ rediscut„m aceste probleme, pentru c„ ∫i agricultura din Germania ∫i din Danemarca incumb„ acelea∫i costuri ca ∫i Ón Rom‚nia.

Totu∫i, Grupul parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine acest proiect de lege, cu rug„mintea de a fi analizate, Ón continuare, toate aceste aspecte. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? V„ rog, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputa˛ilor nu sus˛ine acest proiect de lege.

Motivele sunt multiple. Nu vreau s„ intru Ón am„nunte, dar vreau s„ v„ spun un singur lucru: c„, Ón aceast„ perioad„ de un an ∫i jum„tate, a˛i f„cut un efort deosebit pentru a nu acorda nici un fel de sprijin agriculturii.

Venim ∫i spunem aici, ∫i Ól felicit pe domnul ministru c„ a recunoscut c„ sprijinul agricol are s„ Ónceap„ dup„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Ar fi foarte bine s„ Ónceap„ ∫i atunci, dar p‚n„ acum este singurul an c‚nd nu s-a dat nici un fel de sprijin. A disp„rut o suprafa˛„ de 3,5 milioane de hectare care este ocupat„, la aceast„ or„, cu porumb, la care subven˛ia este zero. Dac„ mai aducem ∫i ad„ug„m Ónc„ 1 milion de hectare de floarea-soarelui, care nu are nici un fel de sprijin agricol, dac„ ad„ug„m forma de sprijin modificat„, care nu este eficient„, trecut„ de la bani direct da˛i produc„torului agricol la cupoanele care zac Ón fi∫etele prim„riilor, de la cele 13.000 de miliarde pe care le-am acordat Ón 2004 produc„torilor agricoli, c‚nd s-a ob˛inut cea mai mare produc˛ie agricol„ Ón Rom‚nia, la doar 4.500 de miliarde, pe care le-a˛i acordat dumneavoastr„, pentru acest lucru, c‚nd v„ deplasa˛i spre jude˛ele din care a˛i venit Ón Parlament, se poate observa exact c„ Ón jur de 2 milioane de hectare, cumulate pe ˛ar„, nu sunt lucrate.

Deci pe total cumulat, din 9,8 milioane de hectare arabil v„ r„m‚ne cam 1 milion ∫i jum„tate, la care dumneavoastr„ v-a˛i g‚ndit s„ acorda˛i sprijin Ón structura de plante aromate, piersici pentru industrializare, in, c‚nep„ ∫i alte culturi pe care produc„torul agricol rom‚n nici nu s-a g‚ndit s„ le cultive.

Pentru acest lucru ∫i multe altele nu suntem de acord ∫i nu vot„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tab„r„.

Urmeaz„ domnul deputat Pard„u, de la Grupul parlamentar al P.N.L.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Grupul Partidului Democrat va vota aceast„ lege. O va vota pentru c„ aceasta este situa˛ia de acum: dec‚t nimic, mai bine ceva! Apoi, doar acest ceva sau acest ceva este posibilitatea pe care conducerea Ministerului Agriculturii ∫i Ministerul Agriculturii o are la aceast„ dat„ pentru a acorda acest sprijin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Nu sunt de acord Óns„ cu cei care spun c„ problemele acestea de suprafe˛e necultivate, de subven˛ii ∫i de transfer al agriculturii pe buget, a∫a cum am mai spus-o ∫i alt„ dat„, este solu˛ia pentru agricultura Rom‚niei.

De fapt, necazurile de ast„zi nu sunt de un an sau doi. Sunt de peste ∫ase, ∫apte, chiar zece ani. Atunci c‚nd ne-a fost team„ s„ negociem ∫i s„ sprijinim cu adev„rat produc˛ia agricol„ ∫i produc„torul rom‚n nu numai Ón a produce, ci ∫i Ón ceea ce Ónseamn„ valorificare, ∫i aici este cheia. Noi am dat subven˛ii care au dep„∫it miliardul de dolari sau miliardul de euro ∫i ne-am trezit cu decapitalizarea, practic, ∫i chiar a micilor produc„tori, pe care mereu i-am sprijinit, pentru c„ de acolo venea num„rul mare de voturi. Nu mai discut despre agricultorii mari.

Pia˛a a fost problema ∫i pia˛a continu„ s„ fie o mare problem„ a agriculturii Rom‚niei. F„r„ rezolvarea acestei probleme putem s„ d„m sute de miliarde sau mii de miliarde, tot nu rezolv„m mare lucru, din contr„, cre„m mari probleme de zis„ supraproduc˛ie, pentru c„ Ón Rom‚nia nu putem discuta de supraproduc˛ie nici dac„ avem 10 milioane de tone de gr‚u. Este clar„ problema!

Eu a∫ vrea Ónc„ s„ men˛ionez un alt lucru pe care-l are aceast„ ordonan˛„. Un anumit tip de dispropor˛ie pe care-l reg„sim, de altfel, Ón anumite legi care vor bloca, Ón continuare, produc˛ia agricol„. Aceast„ zis„ subven˛ie a unei agriculturi care nu exist„ la aceast„ dat„ dec‚t ca urme, a∫a cum este aurul Ón nisipul r‚urilor din Rom‚nia, ∫i este vorba de zisa agricultur„ ecologic„. Construc˛ia ei nu se face printr-un astfel de sistem. Am mai spus-o, o spun ∫i am s-o spun de zeci de ori. Iar coexisten˛a ei cu agricultura de performan˛„ este o mare necesitate pentru Rom‚nia.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Dumitru Pard„u.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Am s„ Óncep prin a spune c„ Grupul Partidului Na˛ional Liberal din Camera Deputa˛ilor va vota acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006.

Fire∫te, sumele ar putea fi mai mari. Toat„ lumea ∫i-ar dori acest lucru, dar contextul actual nu permite mai mult.

A∫ vrea, Ón schimb, fiindc„ foarte mult„ lume s-a referit ba la suprafe˛e, ba la situa˛ia actual„ din agricultur„, a∫ vrea s„ ar„t trei lucruri.

Œn primul r‚nd, ∫i aceast„ ordonan˛„, acest proiect de lege s„-l privi˛i Ón contextul general al sistemului de sprijinire a agriculturii din Rom‚nia.

Apoi, cred c„ alta era situa˛ia dac„ reforma Ón agricultur„ Óncepea din 2001, 2002, nu de-abia din 2005, a∫a cum face Ministerul Agriculturii, din momentul de fa˛„.

™i nu Ón ultimul r‚nd a∫ vrea s„ v„ rog s„ facem, totu∫i, front comun, s„ g„sim solu˛ii, pentru c„ este foarte simplu, datorit„ jocului politic, s„ fim Ómpotriv„, dar ar fi ideal s„ facem front comun pentru a g„si solu˛ii s„ scoatem agricultura din conul de umbr„ Ón care s-a aflat ∫i, Ón momentul de fa˛„, ar trebui s„ tragem to˛i pentru a reu∫i acest lucru, s„ scoatem agricultura, s-o punem acolo unde Ói este locul.

V„ mul˛umesc foarte mult ∫i Grupul P.N.L. va vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Din partea deputa˛ilor independen˛i, domnul deputat Eugen Bejinariu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur, ca deputat independent voi vota aceast„ ordonan˛„, ˛in‚nd cont de faptul c„ acord„ un sprijin agricultorului rom‚n, ˛„ranului rom‚n.

Œns„ a∫ trage un semnal de alarm„ pentru guvernan˛ii no∫tri, pentru noi, prin faptul c„ acord„m ajutoare, acord„m subven˛ii dar nimeni sau nici unii nu se Óntreab„ ce fac agricultorii ∫i ce fac ˛„ranii cu produc˛ia pe care o realizeaz„ an de an. ™i v-a∫ ruga s„ merge˛i cu to˛ii la ˛ar„, s„ sta˛i de vorb„ cu ˛„ranul rom‚n ∫i o s„ vede˛i c„ to˛i au hambarele pline ∫i nu au ce s„ fac„ cu produc˛ia realizat„. Sunt tot felul de samsari care vin ∫i iau pe nimic produc˛ia, munca ˛„ranului rom‚n de o var„ Óntreag„. ™i an de an se Ónt‚mpl„ acela∫i lucru.

Sigur, n-a∫ fi de acord cu colegul meu de la P.N.L., domnul Pard„u, care spune c„ reforma Ón agricultur„ trebuia s„ Ónceap„ din 2001.

Eu sunt convins sau ∫ti˛i cu to˛ii c„ aceast„ reform„ a Ónceput de mult. Eu unul poate a∫ spune c„ domnul Flutur a Óncurcat-o un pic, ∫i chiar mai mult dec‚t un pic, aduce˛i-v„ aminte Ónceputul anului 2005, ∫i cred c„ ar trebui s„ facem front comun ∫i s„ ne g‚ndim, cu adev„rat, la ˛„ranul rom‚n. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, trecem la dezbaterile pe articole. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un num„r de dou„ amendamente respinse ∫i am s„-i rog pe ini˛iatori s„ le sus˛in„ Ón momentul Ón care le vine r‚ndul.

Da, ∫tiu, domnule, Grup al parlamentarilor P.S.D. din comisie, c„ dumneavoastr„ sunte˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Dac„ la punctul 1, titlul legii, exist„ observa˛ii? Comentarii? Nu exist„.

Punctul 2, nu exist„; punctul 3, nu exist„; punctul 4, nu exist„. Adoptat.

Punctul 5, exist„ un amendament respins din partea deputa˛ilor P.S.D. din Comisia pentru agricultur„. Domnul deputat Munteanu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Amendamentul pe care l-am propus vizeaz„ subven˛ionarea tuturor culturilor Ónfiin˛ate Ón anul 2006, ∫i nu doar a celor propuse de c„tre ini˛iator.

Exist„ ∫i c‚teva argumente Ón acest sens. Œn primul r‚nd, am ˛inut cont de faptul c„ ∫i Ón acest an produc„torii agricoli, ca ∫i Ón anul precedent, de altfel, s-au confruntat cu o situa˛ie foarte grea: inunda˛iile.

De asemenea, un al doilea argument este faptul c„ produc„torii agricoli au resurse financiare foarte sc„zute pentru a cultiva terenurile.

Dac„ ˛inem seama de faptul c„, prin modalitatea de subven˛ionare pe care ne-a propus-o Guvernul, Ón mod real se subven˛ioneaz„ doar 5—6% din suprafa˛a arabil„ a ˛„rii, nu vedem ce sprijin se acord„ Ón acest mod produc„torilor agricoli.

Suntem convin∫i c„ doar subven˛ion‚nd toate culturile din acest an putem redresa situa˛ia din agricultur„.

De asemenea, repet ∫i eu un lucru pe care l-au spus unii dintre colegii mei: nimeni, nici chiar Uniunea European„ nu ne-a impus ca Ón acest an s„ ridic„m subven˛iile din agricultur„.

Sigur c„ sunt de acord cu domnul deputat de la P.N.L. care a vorbit Ónaintea mea, nu dau numele, c„ poate dup„ aceea vine la replic„, s„ facem front comun pentru salvarea agriculturii sau a situa˛iei grave cu care se confrunt„ agricultura. Cred c„ nu cu 5—6% din suprafa˛a subven˛ionat„ rezolv„m problemele din agricultur„.

De aceea, noi am propus acest amendament de subven˛ionare, domnule pre∫edinte, ∫i nu voi mai ie∫i. Este ∫i pe anexa nr. 1 acela∫i amendament, Ón detaliu.

Acestea sunt argumentele care ne fac s„ nu vot„m aceast„ propunere a Guvernului, de∫i, p‚n„ la urm„, ordonan˛a ∫i-a f„cut efectul.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ interven˛ii?

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere? Da.

Œn acest caz, voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 1, elaborat de membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultur„.

Dac„ vota˛i pentru, vota˛i pentru introducerea acestui amendament respins, dac„ vota˛i contra, vota˛i pentru men˛inerea textului a∫a cum este formulat.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins.

Dac„ exist„ alte obiec˛ii sau observa˛ii la punctul 5? Nu exist„.

Punctul 6.

Adoptat.

Punctele 7, 8, adoptate.

Punctul 9, adoptat.

Punctul 10 obiec˛ii, observa˛ii, varianta comisiei? Adoptat.

Punctul 11, adoptat.

Punctul 12, adoptat. Punctul 13, adoptat.

Punctele 14, 15, 16, 17, 18, 19, adoptate. La anex„ se sus˛ine amendamentul? Nu.

Obiec˛ii, observa˛ii la anex„? Adoptat„.

™i am Óncheiat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 16 avem proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de motorin„ Ón vederea efectu„rii lucr„rilor agricole mecanizate de Ónfiin˛are ∫i Óntre˛inere a unor culturi agricole ce se Ónfiin˛eaz„ Ón prim„vara anului 2006, precum ∫i pentru aprobarea supliment„rii cu suma de 200 milioane lei noi a Programului îDezvoltarea durabil„ a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic ∫i piscicol, precum ∫i alte programe pe care Ministerul Agriculturii _,_ P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale trebuie s„ le pun„ Ón aplicare“.

Legea are caracter ordinar.

A fost adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru agricultur„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule secretar de stat, dac„ pe l‚ng„ acest titlu at‚t de elaborat mai ave˛i ceva de spus, v„ rog s„ spune˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am s„ spun doar at‚t: c„ sprijinul financiar de 7.000 de lei pe litrul de motorin„ se acord„ pentru achizi˛ionarea motorinei pentru toate lucr„rile mecanizate de Ónfiin˛are ∫i Óntre˛inere a culturilor de porumb pentru boabe, floarea-soarelui, in, ulei, rapi˛„, plante de nutre˛ ∫i a culturilor de soia, cartofi ∫i legume de c‚mp, care nu beneficiaz„ de alte forme de sprijin, ∫i a fost introdus ca urmare a dificult„˛ilor Ónt‚mpinate de produc„torii agricoli Ón prim„vara anului acesta, determinate de starea terenurilor ∫i efectuarea lucr„rilor mecanice.

V„ rug„m, a∫adar, s„ fi˛i de acord cu promovarea prezentei ordonan˛e, a∫a cum a fost ea propus„, ∫i cu amendamentele din Comisia pentru agricultur„ a Camerei.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Da, v„ rog, din partea comisiei, domnul pre∫edinte Kelemen.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„ a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de motorin„ Ón vederea efectu„rii lucr„rilor agricole mecanizate de Ónfiin˛are ∫i Óntre˛inere a unor culturi agricole ce se Ónfiin˛eaz„ Ón prim„vara 2006, precum ∫i pentru aprobarea supliment„rii cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului îDezvoltarea durabil„ a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic ∫i piscicol, precum ∫i alte programe pe care Ministerul Agriculturii _,_ P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale trebuie s„ le pun„ Ón aplicare“.

Ordonan˛a are ca obiect de reglementare stabilirea nivelului sprijinului acordat produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de motorin„ Ón vederea efectu„rii lucr„rilor agricole de Ónfiin˛are ∫i Óntre˛inere a unor culturi agricole ce se Ónfiin˛eaz„ Ón prim„vara 2006, precum ∫i pentru aprobarea supliment„rii cu acele 200 de milioane despre care v-am mai vorbit.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 16 voturi pentru ∫i 9 voturi Ómpotriv„, Ón forma prezentat„ de Senat, Ón ∫edin˛a din 23 mai 2006. Amendamentele respinse sunt cuprinse Ón anex„.

Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Mul˛umesc.

Propun pentru discu˛ii trei minute, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii, observa˛ii la timpul de discu˛ii pe articole? Nu sunt.

Dezbateri generale?

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Liviu Timar:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor colegi,

Grupul Partidului Social Democrat nu va vota acest proiect de lege, av‚nd Ón vedere urm„toarele.

Œn primul r‚nd, nu am fost de acord cu suma nesemnificativ„ cu care a fost subven˛ionat„ motorina Ón acest an, av‚nd Ón vedere c„ motorina pe care o folosesc agricultorii rom‚ni este aproape cea mai scump„ din Europa.

Œn al doilea r‚nd, perioada c‚nd a ap„rut acest act normativ. Actul normativ a ap„rut Ón luna aprilie. V„ da˛i dumneavoastr„ seama ∫i to˛i inginerii sau to˛i agronomii ∫tiu c„, Ón luna aprilie, prima urgen˛„ de sem„nat se Óncheie ∫i Óncepe urgen˛a a doua. Deci foarte t‚rziu.

Num„rul foarte mic al culturilor care au beneficiat de aceast„ subven˛ie la motorin„ ∫i, Ón al patrulea r‚nd,

acest act normativ a vizat numai sudul ˛„rii rom‚ne∫ti ∫i eventual Timi∫oara, dar n-a vizat ∫i Ardealul ∫i Moldova, zona de deal. ™i am s„ m„ explic. Consumurile specifice care au fost acordate, de exemplu pentru arat s-au acordat 20 de litri de motorin„. ™tie tot agricultorul c„ tractorul U 650, care este peste 90% Ón dotarea agricultorilor rom‚ni, consum„ Óntre 25, 26 p‚n„ la 32 de litri de motorin„ la arat. Nu mai vorbesc la discuit, unde s-au acordat 5,7 litri, ∫i tractorul consum„ Óntre 7 ∫i 9 litri de motorin„. Nu mai vorbesc de pr„∫it, nu mai vorbesc de erbicidat, unde s-au acordat ni∫te consumuri numai s„ ne afl„m Ón treab„.

Se discut„ aici s„ facem un front comun. Dac„ Óntr-adev„r se dore∫te s„ se fac„ un front comun, trebuie ca agricultura s„ ˛in„ cont de situa˛ia real„. ™i de ce spun acest lucru? La aceast„ dat„, noi ar trebui s„ discut„m, Ón acest moment, despre tratamentele foliare care trebuie f„cute la gr‚u, fiindc„ afar„ plou„, este cald, plou„, este cald, iar gr‚ul se Ómboln„ve∫te.

™i cred c„ Ón sesiunea care a fost anun˛at„ cu mare tam-tam de domnul T„riceanu Ón august o s„ discut„m, ∫i domnul ministru Flutur o s„ vin„ la acest microfon ∫i o s„ spun„: îGr‚ul din Rom‚nia nu corespunde, fiindc„ este bolnav!“

Dac„ ministerul, Óntr-adev„r, are profesioni∫ti, acest lucru trebuie s„-l fac„ Ón acest moment, pentru a nu fi prea t‚rziu Ón lunile august ∫i septembrie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Valeriu Tab„r„, din partea Grupului parlamentar democrat.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Pentru exactitate, eu a∫ vrea s„ v„ citez doar prevederile de la art. 1 alin. 2, a∫a cum a ie∫it de la Senat aceast„ lege, ∫i anume: îSprijinul financiar se acord„ pentru culturile de porumb pentru boabe, floareasoarelui, in, ulei, rapi˛„, plante de nutre˛, (...) acele culturi care nu beneficiaz„ de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006“.

A∫ mai men˛iona c„ acest sprijin Ón motorin„ este cred c„ cel mai bun care se d„ Ón acest an agricol. Sigur, nu este suficient, pentru c„, Ón general, politicile sectoriale nu sunt cele adecvate Ón economia noastr„. Se uniformizeaz„ absolut peste tot tipul de consum ∫i tipul de sus˛inere. Or, pentru agricultur„ cred c„ pasul imediat urm„tor, legat ∫i de ceea ce Ónseamn„ consumul de combustibil sau combustibilii pentru Uniunea European„ sau Ón agricultura european„, este acela de a-l vedea diferen˛iat fa˛„ de celelalte sectoare economice.

Acesta este motivul pentru care cred c„ este un prim argument pentru a fi votat„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Œn al doilea r‚nd, cred c„ a fost o for˛„ major„. ™i cunoa∫tem to˛i ce s-a Ónt‚mplat Ón toamna lui 2005, o toamn„ deosebit de dificil„, de grea, astfel c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 produc„torii agricoli au trebuit s„-∫i Ómping„ lucr„rile de baz„ spre prim„var„.

Eu cred c„ este un sprijin, nu cel care ar fi trebuit s„ fie, dar este un sprijin pentru produc„torii agricoli ∫i, repet Ónc„ o dat„, este motivul pentru care v„ rog s„ vota˛i aceast„ ordonan˛„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a e la noi, la rom‚ni. C‚nd d„m nu este bine, c‚nd nu d„m iar nu este bine, deci nu este bine nicicum!

Eu am spus de la acest microfon ∫i am spus-o dintotdeauna, c„ subven˛iile care au fost acordate pentru agricultur„ nu sunt suficiente, fapt care a nemul˛umit ∫i nemul˛ume∫te, Ón continuare, foarte mul˛i produc„tori agricoli. Dar noi, Ón Comisia de agricultur„, unde sunt ∫i colegii no∫tri de la P.S.D., nu dau numele pentru c„ pe urm„ vin la drept la replic„, ∫i, bineÓn˛eles, ∫i Ón urma semnalelor pe care le-am avut noi din teritoriu, am avut o discu˛ie cu domnul ministru Flutur ∫i cu reprezentan˛ii ministerului ∫i am convenit s„ se acorde acest sprijin suplimentar de reducere a pre˛ului motorinei de la 33.000 la 26.000 lei.

Sigur, nu este suficient, nu este satisf„c„tor, dar totu∫i s-a f„cut ceva, este un Ónceput ∫i dac„ mergem Ón continuare pe acest drum eu cred c„ vom intra Ón normalitate, pentru c„ v„ aminteam, la interven˛ia precedent„, c„ ∫i subven˛iile viitoare nu sunt satisf„c„toare. Or, p‚n„ c‚nd se obi∫nuiesc rom‚nii cu subven˛iile care vor fi acordate de Uniunea European„, noi trebuie s„ venim acum cu acest sprijin financiar la culturile agricole Ón a∫a fel Ónc‚t s„ u∫ur„m via˛a produc„torilor agricoli.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru acest proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Kelemen.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

BineÓn˛eles, cred c„ suntem to˛i de acord c„ subven˛iile niciodat„ nu sunt suficiente ∫i, totu∫i, m„ Óntreb cum poate cineva s„ explice aleg„torilor s„i c„ îEu nu am votat aceast„ subven˛ie fiindc„ consider c„ e insuficient„ ∫i e mai bine s„ nu primim nimic.“

Domnilor colegi, eu a∫a ˛„ran... agricultor prost nu am v„zut, c„ruia s„-i moar„ vi˛elul ∫i s„ zic„: îHai s„ omor‚m ∫i vaca!“ Nu cred c„ exist„ a∫a ceva. Eu cred c„ este un adev„r pe care l-au spus aici ∫i antevorbitorii. Da, am putea s„ avem mai mult, dar uita˛i, „sta-i bugetul, din „sta trebuie s„ ne gospod„rim ∫i eu cred c„

acest ajutor care se ridic„ aproape la 30% din pre˛ul motorinei este un ajutor substan˛ial bine venit ∫i a∫teptat de agricultorii din Rom‚nia.

Deci forma˛iunea mea, U.D.M.R.-ul, va vota aceast„ ordonan˛„ ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ v„ g‚ndi˛i ∫i s„ vota˛i, Ón interesul agricultorilor din aceast„ ˛ar„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu avem, Óntr-adev„r, de ce s„ ne opunem acestei ordonan˛e ∫i noi consider„m c„ limita de subven˛ionare, Ón acest caz, a motorinei este destul de suficient„, luat„ singur„. Luat„ Ón coroborare cu Ordonan˛a nr. 20/2006, sigur c„ ajungem la un prag foarte sc„zut de sprijinire a produc„torilor agricoli, dar vorbind acum numai de Ordonan˛a nr. 25/2005, Partidul Rom‚nia Mare va vota pentru.

R„m‚ne Ón continuare problema finan˛„rii agriculturii, mai bine zis a capitaliz„rii produc„torilor agricoli ∫i, din p„cate, cele dou„ ordonan˛e, nr. 20/2006 ∫i nr. 25/2006, nu rezolv„ aceast„ problem„, mai ales Ón contextul unor ani dificili. 2005, 2006 sunt doi ani care au dus la decapitalizare ∫i s„-i ajute Dumnezeu pe produc„torii agricoli pentru c„, din p„cate, iat„, noi, cu bugetul de care dispunem, nu-i putem ajuta!

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Dumitru Pard„u din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Grupul parlamentar al P.N.L. din Camera Deputa˛ilor va vota acest proiect de lege ∫i Ól va vota pentru c„ este necesar pentru agricultura rom‚neasc„ Ón acest moment.

A∫ vrea s„ le reamintesc colegilor mei din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice ceea ce spun de obicei la aceste ∫edin˛e, c„ agricultura nu are culoare politic„.

Prin atitudinea la vot, prin amendamentele care se depun, e clar c„ se demonstreaz„ c„ una se spune ∫i alta se face. A∫ vrea s„ fac o precizare. Acest sprijin reprezint„ 77% din valoarea accizei ∫i 21% din valoarea motorinei pe hectar.

Cred c„ ar trebui s„ explic„m ˛„ranului rom‚n, s„ nu-l inducem Ón eroare, s„-i explic„m acest proiect de lege ∫i s„ revenim la ceea ce spune˛i de obicei dumneavoastr„, c„ agricultura nu are culoare politic„.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota pentru acest proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem dou„ amendamente respinse. Dac„ se sus˛in? Domnul deputat Munteanu.

Dac„ vre˛i pute˛i s„ le sus˛ine˛i pe am‚ndou„, iar noi le vom vota pe r‚nd.

Profit de faptul c„ domnul ministru Flutur este Ón sal„ ∫i am observat c„, Ón sf‚r∫it, cei din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice au ie∫it la microfon, m„ refer la cei care ast„zi se afl„ la putere, de regul„...

P„i s„ ias„ la arat, domnule deputat? Acum au ie∫it la microfon.

La microfon, foarte corect au procedat, ∫i am s„ sus˛in ∫i eu amendamentele.

Domnule pre∫edinte Kelemen, Grupul parlamentar al P.S.D. nu este Ómpotriv„ a se da ceva produc„torilor agricoli. Nimeni n-a spus a∫a ceva, am spus doar c„ este foarte pu˛in ∫i m-am referit ∫i am dat ∫i cifre concrete despre ce Ónseamn„ suprafa˛„ subven˛ionat„. Acum discut„m acest proiect de lege despre motorin„.

Noi sus˛inem, nu am sus˛inut acest proiect de lege pentru c„ am propus un amendament Ón comisie Ón care am solicitat dublarea sumei pentru motorina subven˛ionat„. Este dreptul nostru, acesta este argumentul pentru care suntem Ómpotriva ini˛iativei legislative.

Sus˛in ∫i acum acest amendament, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„-l pune˛i la vot chiar dac„ o s„-l vot„m numai noi, cei din P.S.D.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ le sus˛ine˛i pe am‚ndou„.

Voi supune pe r‚nd la vot cele dou„ amendamente respinse, propuse de Grupul P.S.D. din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

V„ reamintesc, dac„ vota˛i îpentru“ ve˛i vota pentru introducerea acestor dou„ amendamente, a fiec„ruia dintre amendamentele respinse. Dac„ vota˛i Ómpotriv„, vota˛i pentru men˛inerea textului a∫a cum a fost formulat.

V„ mul˛umesc.

S-a respins.

Supun votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 2 din lista de amendamente respinse.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

- S-a respins.

Ambele amendamente respinse au r„mas respinse. Legea r„m‚ne la vot final.

17. Proiectul Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„.

Legea are caracter organic. A fost adoptat„ de Senat ca proiect de respingere.

Avem raport de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i raport suplimentar de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog ini˛iatorul, doamna secretar de stat Kibedi.

Procedur„!

V„ rog, pe procedur„, domnul deputat B„e∫u.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o propunere de procedur„, ∫i anume retrimiterea acestui proiect de lege la comisie. A∫ vrea, Ón pu˛ine cuvinte, s„ m„ refer la parcursul acestei legi care a venit de la Senat ca lege de respingere a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2005, a trecut prin Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, unde a fost men˛inut„ respingerea ordonan˛ei de urgen˛„, dup„ care plenul a retrimis-o Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Vreau s„ v„ spun despre aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului c„ ea, practic, modific„ c‚te un articol din 14 legi, dar practic se opre∫te Óntr-un mod fundamental asupra Legii nr. 118/2000 privind executorii judec„tore∫ti.

Nu vreau s„ m„ refer acum la modul Ón care Guvernul Rom‚niei a Ón˛eles s„ modifice Ón mod esen˛ial legea privind executorii judec„tore∫ti, pe u∫a lateral„, astfel Ónc‚t s„ nu existe o dezbatere, s„ nu existe o consultare adev„rat„ a profesioni∫tilor Ón materie, ∫i rezultatul este c„, dup„ ce Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a aplecat de mai multe ori asupra acestei legi, ne afl„m Ón situa˛ia Ón care am fost dup„ ce am discutat legea avertiza˛i asupra faptului c„ cel pu˛in Óntr-un loc s-a Ónc„lcat o prevedere a Consiliului Europei, care reglementa faptul c„ Ón aceast„ meserie, Ón aceast„ profesie de executor judec„toresc nu se poate intra dec‚t Ón urma unui examen, iar legea, practic, vine ∫i, pentru anumite categorii profesionale, care ˛in tot de breasla juri∫tilor, ofer„ ministrului justi˛iei posibilitatea de a numi, la simpla cerere, Ónc„ 7—800 de executori judec„tore∫ti Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Pentru acest motiv, pentru faptul c„ Ón acest moment Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i are datoria s„ Ónscrie acest proiect de lege Ón cadrul reglement„rilor europene, ceea ce Ói place foarte mult Ministerului Justi˛iei, solicit retrimiterea Óntregului proiect de lege la comisie ∫i cred c„ Ómpreun„ cu colegii mei vom putea s„ facem, Óntr-un termen foarte scurt, ca aceast„ lege s„ nu creeze probleme Ón ceea ce prive∫te aderarea.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O s„ v„ consult ceva mai t‚rziu dac„ nu ve˛i fi de acord s„ retrimitem la comisie doar articolele cu probleme ∫i s„ le rediscute pe acelea.

Dore∫te pe procedur„ s„ intervin„ ∫i domnul deputat C„lian.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu este de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, nici m„car a acelor articole.

V„ dau un singur exemplu. Sigur c„ lupta cea mare este pe executorii judec„tore∫ti, Óns„ mi se pare absurd ca, spre exemplu, la nivelul jude˛ului Cluj, unde avem 600 de mii de locuitori, s„ existe doar 3 executori judec„tore∫ti. S-a tran∫at Ón comisie, s-a stabilit ca la un num„r de 15.000 de locuitori s„ avem un executor judec„toresc, s-a intervenit ∫i asupra pre˛urilor fabuloase care se practic„ Ón aceast„ zon„. Mi se pare normal, mi se pare o m„sur„ foarte bun„ ∫i cred eu c„ acele grupuri de presiune, ca s„ nu le spun grupuri de interese, din zona executorilor judec„tore∫ti ar trebui s„ stea Ón banca lor ∫i s„ nu intervin„ pe l‚ng„ mul˛i parlamentari din Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Jipa ∫i dup„ aceea domnul deputat Ujeniuc.

## Stima˛i colegi,

Œmi pare r„u c„ p„rerile sunt Ómp„r˛ite, dar vreau s„ v„ spun un lucru: nu s-a tran∫at nimic la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ómi pare r„u pentru colegul meu care a f„cut aceast„ afirma˛ie, c„ nu suntem undeva unde se poate tran∫a ceva.

Problema se pune de alt„ manier„ ∫i insist pentru retrimiterea la comisie, pentru c„ altfel am face o mare gre∫eal„.

Se pune problema de maniera aceea c„ toate profesiunile liberale trebuie tratate la fel. Or, Ón modul Ón care exist„ acest proiect de lege la momentul actual, exist„ o discrepan˛„ Óntre anumite categorii de profesiuni liberale ∫i nu m„ refer numai la faptul c„ am gre∫i fa˛„ de executorii judec„tore∫ti care, m„ rog, p‚n„ acum au fost Óndruma˛i, zic eu, de Ministerul Justi˛iei ∫i c‚t de c‚t

controla˛i, aici sunt de acord cu colegul meu, Óns„ trebuie totu∫i s„-i trat„m pe to˛i cu aceea∫i m„sur„.

Nu se mai poate la ora asta intra niciunde, Ón nici o profesiune liberal„ sau Ón orice loc de munc„, dac„ vre˛i, f„r„ a exista un concurs, Óns„ noi am s„rit peste acest lucru. E gre∫eala comisiei, am acceptat ni∫te lucruri ∫i trebuie s„ le Óndrept„m pentru ca legea s„ fie Óntr-adev„r european„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„rturisesc c„ n-am Ón˛eles exact motivele pentru care legea ar trebui retrimis„ la comisie Ón integralitatea ei. Nu ∫tiu... numai cine nu particip„ la lucr„rile Comisiei juridice nu poate s„ realizeze ce munc„ se depune, ce volum de munc„ se depune la acea comisie, pentru ca s„ ne facem treaba c‚t mai bine ∫i s„ corespundem a∫tept„rilor celor care primesc proiectele de la noi, de la comisie. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i cu aceast„ propunere legislativ„ ∫i dac„ este de discutat ceva este de discutat Ón leg„tur„ cu unul sau dou„ articole, cel mult. A∫ exemplifica, de exemplu, cota aceea de 1% din plafon, care e discutabil„. Probabil c„ s-a gre∫it. S„ vedem dac„ s-a gre∫it ∫i atunci Ón nici un caz nu sunt de acord s„ bagateliz„m munca din comisie limit‚nd-o derizoriu prin retrimiterea unei legi at‚t de mult muncit„ Ón comisie, Ón integralitatea ei, pentru a relua dezbaterile Ón comisie. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul Daniel Buda ∫i dup„ aceea, Ón Óncheiere, doamna secretar de stat Kibedi ∫i urmeaz„ s„ tran∫„m chestiunea retrimiterii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Ne-am obi∫nuit s„ lu„m cuv‚ntul ∫i s„ spunem îProcedur„“ ∫i s„ venim la microfon f„r„ s„ invoc„m nici m„car un articol din regulament.

A∫ fi fost curios ca domnul coleg George B„e∫u, pe care-l apreciez foarte mult, nu ∫i de data aceasta, s„ ne fi indicat care este temeiul legal sau temeiul regulamentar pentru care Domnia Sa ar fi cerut retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

A fost un proiect de lege enorm de mult dezb„tut Ón cadrul comisiei, au fost amendamente, doamna Jipa, dumneavoastr„ n-a˛i prea fost pe acolo, nu prea ne onora˛i pe la comisie... asta este!

Domnule pre∫edinte, putem s„ rezolv„m aceast„ problem„ discut‚nd unele articole ∫i, eventual, s„ retrimitem doar unele articole la comisie.

Proiectul este foarte mare ∫i nu are nici un rost s„-l retrimitem Ónapoi la comisie.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Dreptul la replic„!

Dreptul la replic„!

Dreptul la replic„, Ón ordine. Domnul B„e∫u ∫i dup„ aceea doamna Jipa, pentru c„ a∫a v-am men˛ionat.

Un minut!

Un minut, f„r„ Óndoial„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

E posibil ca domnul Buda s„ aib„ dreptate, ceea ce se Ónt‚mpl„ destul de rar, dar acum s-ar putea s„ aib„ dreptate. N-am invocat eu temeiul regulamentar pentru care fac aceast„ cerere, dar v„ asigur c„ am f„cut-o cu cea mai bun„ credin˛„ ∫i am Óncercat s„-l scutesc ∫i pe domnul deputat Buda de a nu aduce Ón discu˛ie un amendament pe care l-a formulat dumnealui ∫i de a nu face acest lucru Ón plenul Camerei, c‚nd Domnia Sa a inventat o nou„ Óncadrare sau o nou„ denumire a unui tip de infrac˛iuni care nu exist„ Ón Codul penal, ∫i anume îinfrac˛iunile grave“, pentru care, odat„ comise de executorii judec„tore∫ti, ace∫tia ∫i-ar putea pierde p‚inea ∫i am Óncercat s„ nu tran∫„m acest lucru Ón plen ∫i s„ Óntoarcem aceast„ lege Ón comisie, s„ o mai dezbatem o dat„, astfel Ónc‚t s„-i d„m o acurate˛e demn„ de Comisia juridic„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnul deputat.

Doamna deputat Jipa, v„ rog, drept la replic„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, ˛in s„-i mul˛umesc colegului meu Buda, de la Cluj, pentru faptul c„ mi-a dat posibilitatea s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ o problem„ care chiar m„ deranjeaz„ de mult„ vreme ∫i pe care dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, o cunoa∫te˛i. S„ nu se mai fac„ aluzie la faptul c„ eu sunt absent„ at‚ta vreme c‚t conduc o comisie, Camer„—Senat, pe plan extern, care pentru ∫tiin˛a dumneavoastr„ se cheam„ Adunarea Uniunii Europei Occidentale. Datorit„ mie, Ón octombrie, Comisia preziden˛ial„ a acestei adun„ri se va afla la Bucure∫ti. Stima˛i colegi, este pentru prima oar„ c‚nd va veni Ón Rom‚nia o comisie Ónfiin˛at„ din anii ’40, deci dup„ r„zboi. Dac„ „sta este un lucru pentru care eu trebuie s„ primesc tot timpul palme pentru c„ sunt absent„ la Comisia juridic„, unde atunci c‚nd sunt prezent„ sunt activ„, Ói mul˛umesc domnului Buda ∫i altor colegi care tot timpul Ómi pomenesc numele ∫i-mi invoc„ absen˛a.

Domnule pre∫edinte, v„ rog foarte mult s„ lua˛i m„suri cu institutul acela care public„, de la ei se iau date, de pe site-ul nostru, se duc la ei ∫i noi ap„rem absen˛i Ón momentul Ón care suntem Ón misiune Ón str„in„tate, pe care n-o facem pentru noi, ci pentru aceast„ ˛ar„. N-o fac nici pentru partidul meu. ™i pe mine a ajuns s„ m„ deranjeze acest lucru.

Œn alt„ ordine de idei, l-a∫ ruga pe colegul Buda de la Cluj s„ nu transforme disputele d‚nsului sau nemul˛umirile locale cu executorii din jude˛ul Cluj, s„ nu le pun„ ∫i s„ le dea o prioritate aici, Ón Camer„ sau Ón comisie. Acelea sunt chestiuni personale care-l privesc pe d‚nsul. Noi trebuie s„ trat„m toate aceste profesiuni liberale cu aceea∫i m„sur„. Asta a fost rug„mintea noastr„. Or, a∫a cum este proiectul de lege la ora aceasta, nu le trat„m cu aceea∫i m„sur„ ∫i va fi o mare gre∫eal„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

O s„-l consult pe domnul deputat B„e∫u care a f„cut propunerea de retrimitere a Óntregului proiect la comisie dac„ ar fi de acord s„ retrimitem doar acele articole care sunt Ón disput„ ∫i s„ dezbatem ∫i s„ adopt„m celelalte.

Nu, s„ vot„m.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Nu, dori˛i s„ vot„m.

Bun, Ón cazul acesta voi supune votului plenului propunerea de retrimitere a proiectului la comisie.

Dac„ se adopt„, doamna ministru, rediscut„m Ón comisie, nu mai rediscut„m Ón plen.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul asupra propunerii de retrimitere la comisie a acestui proiect, Ón Óntregime.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Propunerea de retrimitere s-a respins ∫i, Ón acest caz, vom trece la dezbaterile pe proiect ∫i pot s„ v„ asigur c„ acele articole care se afl„ Ón divergen˛„ serioas„ le voi retrimite eu la comisie.

Doamna ministru, v„ invit s„ prezenta˛i proiectul.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului, a∫a cum vede˛i din titlu, vorbe∫te despre m„suri necesare pentru integrarea european„.

Ea a fost supus„ unor ample dezbateri ∫i Ón cadrul Senatului, unde s-a implicat inclusiv Comisia pentru drepturile omului.

La Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i de la Camera Deputa˛ilor de dou„ ori a trecut prin filtrul acestei comisii. Ceea ce ast„zi... am auzit c„ sunt obiec˛ii, de fapt sunt probleme de amendamente ∫i r„m‚ne ca plenul s„ decid„ asupra acestora dac„ va vota articolul respectiv a∫a cum este prev„zut de c„tre noi sau va vota amendamentul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Oricum, ceea ce a∫ dori s„ subliniez, pentru c„ Ón expunerea de motive se face trimitere, pe de o parte, la recomandarea 12 a Raportului GRECO din vara anului 2004, noi suntem Ón 2006, ∫i respectiv strategia de reform„ a justi˛iei rom‚ne care reflect„ angajamentele asumate pe capitole foarte importante. Un capitol este executarea silit„, unde am fost aten˛iona˛i pentru neajunsuri remarcate Ón modul de executare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti, care, pe de o parte, sunt imputabile executorilor judec„tore∫ti, pe de alt„ parte, altor autorit„˛i menite s„ le pun„ Ón executare.

Al doilea domeniu important se refer„ la garantarea dreptului de proprietate intelectual„.

Un alt domeniu important se refer„ la rolul procurorului Ón procesul civil.

™i, Ón sf‚r∫it, problema care ast„zi a fost aici expus„ este modul de acces Ón func˛ie.

Dup„ cum ve˛i observa, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nu a urm„rit s„ u∫ureze accesul Ón anumite profesii liberale, ci a venit ∫i a abrogat articolul 105 din Legea de organizare ∫i func˛ionare a notarilor, pentru a nu permite personalului specializat din cadrul Ministerului Justi˛iei s„ fie numit Ón aceast„ func˛ie f„r„ concurs.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Œnainte de a asculta raportul comisiei o s„-i rog pe doamnele ∫i domnii parlamentari s„ ia loc Ón sal„ ∫i s„ reduc„ rumoarea. O s„ rog, de asemenea, consilierii care trebuie Óntr-adev„r s„ se afle Ón sal„, s„ se afle doar pe durata discu˛iilor cu parlamentarii ∫i, dac„ e posibil, s„ nu stea cu spatele la vorbitori.

O s„ rog, de asemenea, ca operatorii s„ stea Ón locurile Ón care au loca˛ia stabilit„.

Domnul pre∫edinte al comisiei, domnul Sergiu Andon, v„ rog, raportul ∫i, fiind procedur„ de urgen˛„, o s„ v„ rog s„ propune˛i ∫i termenul de dezbatere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul de reglementare este, Óntr-adev„r, mai complex. Pasiuni ∫i interes a st‚rnit, Ón special, aceast„ problematic„ a executorilor judec„tore∫ti, dar, cum men˛iona ∫i doamna secretar de stat Katalin Kibedi, e vorba despre un spectru mai larg de m„suri necesare Ón procesul de integrare european„ adoptate prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului din anul 2005, pe care Senatul a respins-o, proiectul legii de adoptare devenind ordonan˛„ de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, respectiv Ón ∫edin˛a din 27 martie 2006.

Competen˛a decizional„ apar˛ine Camerei Deputa˛ilor. Exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ pentru proiectul de lege a∫a cum a fost ini˛iat.

A fost solicitat ∫i avizul Comisiei pentru industrii ∫i servicii, care nu ∫i-a exprimat acordul cu respingerea proiectului de ordonan˛„ ∫i a avizat favorabil proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2005.

Œnainte de aspectele discutate ∫i Ónt„rind cele spuse de doamna secretar de stat Kibedi, vreau s„ men˛ionez c„ una dintre problemele importante, solu˛ionate prin aceast„ reglementare, este restr‚ngerea categoriilor de persoane care se bucur„ de imunitate la urm„rirea penal„, ceea ce ∫tim cu to˛ii c„ reprezint„ obiectiv european.

Raportul ini˛ial al comisiei a fost din 19 aprilie 2006, discutat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, care a hot„r‚t retrimiterea la comisie, pentru examinarea din nou a proiectului de lege, ceea ce s-a f„cut Ón ∫edin˛a din 24 mai 2006, Ón cvorum regulamentar, ∫i cu participarea Ministerului Justi˛iei, precum ∫i cu invitarea reprezentan˛ilor uniunii profesionale interesate.

S-au formulat amendamente, care figureaz„ Ón anexele de amendamente admise, respectiv respinse.

La dezbaterea final„, la aprobarea ∫i la direc˛ionarea raportului suplimentar ce avea s„ fie Óntocmit au participat 16 deputa˛i, ceea ce Ónseamn„, ∫i Ón aceast„ Ómprejurare, cvorum legal.

Cu majoritate de voturi, comisia a hot„r‚t s„ supun„ plenului spre adoptare proiectul de lege, cu amendamentele al„turate.

Legea face parte din categoria legilor organice. Ca timp de dezbatere propunem 6 minute.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Da. Domnul deputat Vasile Ungureanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Petre Ungureanu. Vasile Ungureanu este un distins coleg de-al meu.

A∫ vrea s„ sc„p„m de str‚mtoarea Ón care ne-a introdus lobby-ul foarte puternic al executorilor ∫i a∫ vrea s„ mai evit„m o confuzie: s„ nu confund„m profesiile liberale ∫i liberalismul cu executorii. N-au nimic de-a face una cu alta. Eu a∫ zice c„ dimpotriv„!

A fost o mare, o mare eroare ideea de a privatiza o parte din actul civil ∫i din procesul civil. A fost o eroare care, la timpul potrivit, a fost guvernat„ de cele mai bune inten˛ii, dar ∫ti˛i cum este drumul spre iad!

De aceea, sunt unul dintre cei care, la ini˛iativa pre∫edintelui executorilor, Óntr-o mare adunare popular„, am fost numit îdoctorul Ciomu“ al acestei profesii ∫i nu m-ar mira ca ast„zi, Óntr-adev„r, s„-mi des„v‚r∫esc numele, numai dac„ dumneavoastr„ ve˛i fi de acord cu mine, c„ nu trebuie s„-i mai l„s„m pe executori s„-i execute ∫i pe clien˛i, ∫i justi˛ia rom‚n„.

Sunt de acord cu colegul meu, Petru C„lian, care a spus c„ aceast„ profesie d„ dovad„ de o perenitate extraordinar„, dar atunci c‚nd este vorba doar de propriile interese. Nu fac nici un fel de _parti-pris_ aici, nu fac dec‚t o profesiune de credin˛„ s„ v„ spun c„ executorii judec„tore∫ti, profesia Ón sine este motivul principal pentru care eu am venit Ón Parlament. Dup„ 30 de ani de avocatur„, abuzurile s„v‚r∫ite de executori, ∫i nu numai, m-au convins c„ trebuie s„ Óncerc ceva. Sigur c„ voi Óncerca ∫i Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, al„turi de colegii mei, Óncerc„m s„ Óndrept„m ce se mai poate Óndrepta din lucrurile f„cute cu bun„ inten˛ie, dar ajunse s„ fie deviante.

De aceea, eu voi fi de acord, ∫i sper c„ vorbesc ∫i Ón numele Grupului parlamentar al P.N.L. Sigur, s-ar putea ca unii colegi din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ fie de alt„ p„rere, dar, Ón numele grupului, cred c„ ar fi bine s„ vot„m lucrurile a∫a cum au fost ele votate Ón comisie, cu vot majoritar, ∫i cu amendamentul, este adev„rat, cu amendament al meu, f„cut la comisie, ∫i cu Ónc„ doi colegi, c„ articolul cu privire la stabilirea unui cuantum maxim de 1% pentru onorarii este de discutat.

Domnule deputat, au expirat cele 5 minute. V„ rog s„ concluziona˛i.

Sigur, imediat Ónchei, domnule pre∫edinte.

La un onorariu, ∫i l-am dat la comisie, la o crean˛„ de 90 milioane de lei, pentru care omul s-a dus s„-i fie executat„ la biroul executorului judec„toresc din R‚mnicu V‚lcea, s-a luat un onorariu de 120 milioane de lei. Este justificat„ pozi˛ia noastr„, a Comisiei juridice, de a pune, totu∫i, fr‚ne, p‚n„ la urm„, acestei nesim˛iri Ón a-l spolia pe cel care-˛i cere s„ execu˛i!

De asemenea, trebuie s„ ∫ti˛i c„ la 320 de executori existen˛i Ón Rom‚nia mai mult de un sfert sunt cu studii medii. Nu mai spun de nivelul de cultur„, asta este cu totul altceva!

De aceea, cred c„ ar fi bine s„ reflect„m cu foarte mare aten˛ie la aceast„ lege, doar cu precizarea c„ la punctul 17 vom fi de acord cu retrimiterea.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mielul vine de Pa∫ti, asta e!

Domnul deputat Victor Ponta, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Faptul c„ s-a inversat o cutum„ parlamentar„ conform c„reia grupul mai numeros are prima luare de pozi˛ie a fost Ón avantajul nostru, c„ am Ón˛eles de ce domnul Ungureanu, cel pu˛in, va vota aceast„ lege, pentru c„ d‚nsul, mai demult, Ón tinere˛e, a avut o sup„rare cu ni∫te executori judec„tore∫ti. Acum, ∫i eu am avut o sup„rare mai demult cu ni∫te liberali, dar nu Ónseamn„ c„ vin Ón Parlament s„ d„m o lege s„-i omor‚m pe liberali, cum vrea d‚nsul cu executorii! Deci mi s-a p„rut at‚t de interesant„ o problem„ personal„ pe care trebuie s-o legifer„m, Ónc‚t a fost chiar foarte bine c„ a vorbit Ónaintea mea.

Avem c‚teva probleme. Œn primul r‚nd, vot„m o lege pentru realizarea unor m„suri necesare Ón procesul de integrare european„. Care sunt acestea, unde spune procesul de integrare? Deja este o p„c„leal„ devenit„ regul„. De c‚te ori doamna Macovei vrea s„-∫i trag„ o lege, ne anun˛„ c„ a∫a vrea Uniunea European„. Cum Ónainte se vrea la Moscova, acum se vrea la Bruxelles! Probabil c„ ∫i mutarea biroului d‚nsei din dreapta Ón st‚nga va fi o chestie de integrare european„, pe care noi trebuie s-o vot„m. Dac„ n-o vot„m, suntem corup˛i, suntem udemeri∫ti, suntem cesemi∫ti, suntem du∫manii poporului!

Deci, Ón primul ∫i Ón primul r‚nd, ierta˛i-m„, se modific„ vreo ∫ase legi f„r„ s„ afl„m foarte clar: unde cere Uniunea European„, pentru ce, cum se scrie Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Uniunea European„. Le vot„m toate, cu furca, puse aici, ca s„ rezolv„m ni∫te probleme care exist„ sau nu exist„.

Œn al doilea r‚nd, voiam s„ Óntreb Ministerul Justi˛iei: dac„ ∫tia din decembrie 2004 c„ o s„ ne integr„m Ón Uniunea European„, de ce venim cu toate legile la jum„tatea lui 2005? Afl„m c„ este urgent, p‚n„ la 1 iunie, p‚n„ la 1 august, p‚n„ la 1 septembrie, dar de un an ∫i jum„tate nu se ∫tia chestia asta?

Œn al treilea r‚nd, nu le pl‚nge nimeni de mil„ executorilor judec„tore∫ti, ∫i aici nu este vorba numai de executori judec„tore∫ti. Dar vreau s„ Ón˛eleg, dac„ este o problem„ Ón jude˛ul Cluj, cum spunea domnul Buda, deci Ón˛eleg c„ am f„cut ∫i noi un calcul, a∫a, ca juri∫tii, la matematic„. Deci adopt„m legea ∫i, Ón perioada urm„toare, doamna ministru Macovei, f„r„ s„ mai cear„ nici un fel de aviz de la o asocia˛ie profesional„, nume∫te 700 de executori judec„tore∫ti. Œn˛eleg c„ cei 700 vor produce ∫i ei ni∫te bani. Pentru cine-i produc? Pentru cei pe care-i nume∫te, pentru al˛i prieteni din jude˛ul Cluj sau din alte jude˛e?

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

O s„ rog persoanele care-∫i pericliteaz„ via˛a la balcon s„ nu mai stea at‚t de aplecate peste balustrad„, pentru c„ risc„ s„ se pr„bu∫easc„!

O s„ v„ rog s„ lua˛i loc Ón b„nci. V„ mul˛umesc. Este spre riscul vie˛ii dumneavoastr„.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Da, v„ rog, domnule deputat Máté.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prin aceast„ lege noi nu vrem s„ desfiin˛„m executorii judec„tore∫ti, ci vrem s„ ajut„m electoratul, aleg„torii. De ce? Pentru c„ atunci c‚nd vor fi mai mul˛i executori judec„tore∫ti onorariile se vor fixa de c„tre pia˛„, iar aleg„torul nu va pl„ti foarte mult, fiind o concuren˛„. Singurul articol unde pot fi de acord, ∫i am avut aceast„ opinie ∫i Ón comisie, de a fi retrimis pentru a fi discutat, se refer„ doar la stabilirea onorariului, unde, Óntr-adev„r, dup„ p„rerea mea, Ministerul Justi˛iei ar trebui s„ stabileasc„ onorariile minimale ∫i maximale, precum ∫i acel cuantum fix.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul Daniel Buda.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ fie neap„rat un drept la replic„ colegului meu, Óns„ poate c„ ar fi bine s„ ne aplec„m cu mai mult„ seriozitate asupra proiectelor de lege care sunt Ón Camera Deputa˛ilor ∫i s„ nu profit„m de orice ocazie pentru a da Ón ministrul justi˛iei, acuz‚ndu-l de tot felul de m‚r∫„vii care se f„ceau Ón alte vremuri. Nu! S-a schimbat puterea, s-a schimbat ∫i modul de lucru, inclusiv la Ministerul Justi˛iei, ∫i lucr„m a∫a cum ne spune legea.

Œn ceea ce prive∫te, domnule pre∫edinte ∫i distin∫i colegi, aceast„ lege n-a fost dat„ nici pentru Cluj, nici pentru alte jude˛e, nici pentru R‚mnicu V‚lcea. A fost dat„ pentru Óntreaga ˛ar„. V-a spus colegul meu c„ avem, Ón momentul de fa˛„, doar 330 de executori, Ón condi˛iile Ón care Ón alte ˛„ri sunt mii de executori judec„tore∫ti, ∫i am vrut ca, p‚n„ la urm„, ∫i aceast„ profesie, care a fost ∫i s-a manifestat ca o cast„ Ónchis„, s„ fie liberalizat„, s„ fie Ón consonan˛„ cu ce vrem, practic, Ón Uniunea European„.

Partidul Democrat va vota acest proiect de lege, Óntruc‚t Ól apreciaz„ ca fiind necesar Ón momentul de fa˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Œn acest caz, trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un num„r de dou„ amendamente respinse. Œi rog pe ini˛iatori s„ le sus˛in„, dac„ doresc.

Dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

Adoptat.

Punctul 2.

Observa˛ii? Comentarii?

Punctul 2 este articolul unic al ordonan˛ei. V„ mul˛umesc. Nu exist„ observa˛ii.

Adoptat.

Punctul 3, titlul ordonan˛ei.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 4.

Adoptat.

Punctul 5.

Adoptat.

Punctul 6.

La punctul 6, v„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

A∫ dori ca punctul 6 s„ fie rediscutat la comisie, av‚nd Ón vedere c„ acolo este stabilit num„rul de locuri pentru executorii judec„tore∫ti, eu zic, Óntr-un mod

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 birocratic, f„r„ s„ se ˛in„ cont de ceea ce va exista Ón mod concret, solicit„rile reale ale vie˛ii.

La ce m„ refer? Œn formularea ini˛ial„ a ordonan˛ei, se modifica prevederea legii care l„sa la latitudinea Uniunii Na˛ionale a Executorilor Judec„tore∫ti modificarea num„rului de executori judec„tore∫ti. Aceast„ competen˛„ trecea ca ini˛iativ„ la Ministerul Justi˛iei, un lucru foarte bun.

Ministerul Justi˛iei, Ón func˛ie de criteriul teritorial, num„rul de locuitori, activitatea unei instan˛e de judecat„, avea posibilitatea ca, anual, s„ reactualizeze num„rul de executori judec„tore∫ti. Amendamentul care s-a propus ∫i care este supus aten˛iei noastre spre a fi votat introduce doi parametri, spuneam, birocratici. Primul, ca la fiecare instan˛„ de judecat„ s„ existe minimum trei executori judec„tore∫ti, nu are nimic de-a face cu economia, s„ zic, de pia˛„, ∫i la 15 mii de locuitori s„ fie un executor judec„toresc. Repet, solu˛ia care a fost ini˛ial prev„zut„ Ón ordonan˛„, s„ lase la latitudinea Ministerului Justi˛iei, care, consider‚nd c„ are suficient„ capacitate spre a determina anual num„rul de executori judec„tore∫ti, este solu˛ia cea mai bun„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat C„lian, pe aceast„ chestiune a retrimiterii la comisie.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Œn trecut, totul era la latitudinea Ministerului Justi˛iei. Œns„ nu s-a f„cut nimic, din p„cate.

Noi ast„zi, practic, ce facem? Prin aceste amendamente, stabilim doar num„rul minim de executori judec„tore∫ti, respectiv 3 cu 1 la 15 mii de locuitori. Chiar pre∫edintele Rom‚niei a cerut ca la fiecare judec„torie s„ existe minimum trei executori judec„tore∫ti ∫i a avut o propunere foarte bun„. A∫adar, Ministerul Justi˛iei va putea stabili num„rul de executori judec„tore∫ti, Óns„ trebuie s„ ˛in„ cont de num„rul minim care este de unul la 15 mii de locuitori.

Noi suntem Ómpotriva retrimiterii la comisie a acestui articol.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc.

Domnul deputat B„e∫u, domnul deputat C„lian ∫i domnul deputat Ungureanu.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Sus˛inem propunerea pentru retrimiterea acestui articol la comisie ∫i vreau s„ fac o rectificare. De fapt, Óndrept o gre∫eal„ f„cut„ de colegul nostru Buda, care ne-a spus c„ Ón Rom‚nia sunt 300 ∫i ceva de executori judec„tore∫ti. Constat c„, dup„ ce doamna ministru Macovei a folosit din plin Grupul parlamentar al Partidului Democrat la Codul penal ∫i Codul de procedur„ penal„, a uitat s„ informeze c„ Ón 15 martie a dat un ordin prin care a fixat num„rul executorilor la 611. Dar gre∫eala nu este numai asta. Este una mult mai grav„. S-a indus ideea c„ am fi ˛ara cu cei mai pu˛ini executori judec„tore∫ti. Este posibil. Noi nu milit„m s„ r„m‚n„ pu˛ini. Ei pot fi ∫i foarte mul˛i, de dou„, de trei ori, de zece ori mai mul˛i. Problema este: cine le d„ avizul s„ func˛ioneze? ™i aici spunem noi c„ nu numai ministrul justi˛iei, de capul lui ∫i dup„ criterii care Ónc„ nu exist„ ∫i care b„nuiesc c„ nu ˛in dec‚t de arbitrariul personal, ci organiza˛ia profesional„ din care fac parte. Minciuna este c„, Ón momentul acesta, Ón Rom‚nia este un executor judec„toresc la 35 de mii de locuitori, Ón timp ce Ón Ungaria este un executor la 50 de mii de locuitori, Ón Polonia, un executor la 66 de mii de locuitori, iar Ón Cehia, un executor la 91 de mii de locuitori, lu‚nd exemplul doar al ˛„rilor din fostul bloc socialist. Acestea sunt motivele pentru care sus˛inem retrimiterea — proiectul nu mai poate fi trimis Ón integralitatea sa — a acestui articol ∫i a tuturor celorlalte care urmeaz„.

O s„ retrimit la comisie punctul 6 din raport.

Domnule pre∫edinte, termen? O s„pt„m‚n„. V„ mul˛umesc.

Punctul 7.

Exist„ obiec˛ii sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8.

Domnul deputat Ponta, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ un deputat conservator sus˛ine punctele de vedere ale pre∫edintelui Traian B„sescu, o s„ Óncerc ∫i eu s„ sus˛in punctul de vedere al colegului meu, George B„e∫u, ∫i v„ rog s„ trimite˛i ∫i acest articol la comisie, pentru c„ a disp„rut de aici o chestiune logic„: executorul este numit de ministrul justi˛iei la propunerea Consiliului Uniunii Na˛ionale a Executorilor Judec„tore∫ti, cum se Ónt‚mpl„ ∫i la notari. ™i la magistra˛i propune C.S.M.-ul, nu?

Nu ∫tiu de ce domnul Buda a vrut s„ scoat„ acest consiliu de aici ∫i sper c„ nu s-a g‚ndit s„ le g„seasc„ locuri de munc„ domnului Pogea ∫i domnului Dobre.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ujeniuc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu cred c„ se impune retrimiterea la comisie a acestui punct ∫i v„ voi spune de ce.

Textul sun„ a∫a: îExecutorul judec„toresc este numit de ministrul justi˛iei, Ón baza cererii celui interesat ∫i dup„ verificarea Óndeplinirii condi˛iilor prev„zute de art. 15“. Este lesne de observat c„ principala condi˛ie este ca cel interesat s„ Óndeplineasc„ ni∫te criterii. Ministrul justi˛iei nu vine dec‚t s„ pun„ pe h‚rtie... la cererea celui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 interesat, Ón baza cererii celui interesat. Este lesne de Ón˛eles c„ cel interesat, Óndeplinind condi˛iile cerute de lege, se adreseaz„ ministrului justi˛iei, care emite un ordin de numire.

Care-i problema? De ce mai este nevoie de Ón∫tiin˛area Uniunii Executorilor Judec„tore∫ti? Nu cred c„ este cazul.

V„ mul˛umesc.

Punctul 8 se Óntoarce la comisie. Termen, o s„pt„m‚n„.

Punctul 9.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Punctul 10.

Observa˛ii? Comentarii? Domnule Ponta, v„ rog frumos.

Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte, dar punctul 10 este chiar foarte important.

Mie-mi pare r„u, domnule Ponta, c„ eu v-am Óntrebat dac„ ave˛i observa˛ii.

Tocmai de asta, domnule pre∫edinte. Aici chiar am o inten˛ie bun„ referitoare la doamna ministru.

P‚n„ acum au fost rele, s„ Ón˛eleg?!

V„d c„ deputa˛ii, colegii mei, domnul Zegrean ∫i domnul Ujeniuc, au propus scoaterea acelui alineat care spunea c„ la desf„∫urarea examenului reprezentan˛ii organiza˛iilor neguvernamentale particip„ cu statut de observatori. Acum ∫tiu c„ exist„ o lupt„ fratricid„ Óntre organiza˛iile neguvernamentale ∫i doamna ministru ∫i eu zic s„-l retrimitem la comisie, poate se Ómpac„ s„pt„m‚na viitoare ∫i l„s„m ∫i O.N.G.-urile s„ se implice Ón aceast„ activitate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Ujeniuc.

Acesta Ól supun la vot, domnule deputat, nu-l mai trimit la comisie Ónapoi. V„ rog.

V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul, dar ve˛i proceda la vot, acum, zice˛i? De ce n-a˛i f„cut-o ∫i data trecut„, c‚nd erau dou„ p„reri contrarii?!

Pentru c„ a∫a am apreciat eu Ón mod suveran.

A, a∫a a vrut... Cum e cu mu∫chii, nu ∫tiu, c„ v„d c„...

V„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Drago∫ Ujeniuc:**

De data asta, sigur c„ eu, fiind autor al amendamentului, Ómpreun„ cu domnul deputat Zegrean, cu siguran˛„ c„ voi fi Ómpotriva retrimiterii la comisie ∫i simplu: nu v„d rostul particip„rii unei organiza˛ii neguvernamentale la...

## **Voci**

**:**

Cum este cu transparen˛a, domnule deputat?

## **Domnul Drago∫ Ujeniuc:**

S„ se uite pe fereastr„, domnule, dac„ vrea s„ vad„ cum se desf„∫oar„... Cu modul „sta de transparen˛„...

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ rog s„ nu face˛i... Rog sala s„ nu fac„ dialog cu oratorul ∫i oratorul s„ nu fac„ dialog cu sala.

Domnule Ponta, v„ rog s„ manifesta˛i respect fa˛„ de sal„ ∫i s„ lua˛i loc pe scaun, ∫i nu pe balustrad„.

Sta˛i un pic! Avem propunerea comisiei, de respingere, de abrogare scrie aici. Deci avem propunere de abrogare a alin. 3. Dac„ vota˛i îpentru“, vota˛i pentru abrogarea alin. 3. Dac„ vota˛i îcontra“, vota˛i pentru men˛inerea alin. 3.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc. Alineatul s-a eliminat. Nu va fi transparent„ organizarea concursului.

Punctul 11.

Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 12. Observa˛ii? Comentarii? Domnul deputat B„e∫u.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Eu credeam c„ domnul Buda Ónsu∫i va veni s„ cear„ retrimiterea acestui articol la comisie, pentru c„ la lit. e) a alin. 5[1] al art. 22 avem urm„toarea formulare a amendamentului: î...Œn cazul condamn„rii definitive pe s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni grave“. Acesta este unul dintre motivele pentru care un executor judec„toresc poate fi exclus din profesie.

Am c„utat Ómpreun„ cu mai mul˛i colegi Ón Codul penal o delimitare, o Ómp„r˛ire pe criteriul gravit„˛ii infrac˛iunilor. Nu exist„. Acum, nu Ón˛eleg: dac„ un executor judec„toresc se bate Óntr-un bar ∫i d„ doi pumni este o infrac˛iune mai pu˛in grav„ ∫i dac„ d„ zece este o infrac˛iune grav„?! Cred c„ este o atitudine a Legislativului total neprofesional„ s„ nu ar„t„m foarte clar c‚t de grav„, Ón sensul Codului penal, trebuie s„ fie o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 infrac˛iune ca s„ justifice luarea unei m„suri de scoatere a unui om dintr-o profesie pentru care s-a preg„tit ∫i Ón care poate are performan˛„.

Solicit retrimiterea la comisie, pentru a Óndrepta aceast„ gre∫eal„ dureroas„.

V„ mul˛umesc.

Cred c„ este o discu˛ie care se poart„ mai bine Ón comisie dec‚t Ón plen. Rog comisia s„ preia ∫i punctul 12. Œn˛eleg c„ este vorba doar de art. 5[1] , da? Art. 5[1] . Alte obiec˛ii, observa˛ii la punctul 12? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 13?

Adoptat.

Punctul 14?

Adoptat. Punctul 15?

Adoptat. Punctul 16?

Adoptat.

Punctul 17, propunerea comisiei? Da, retrimitere. Punctul 17 se retrimite.

Punctul 18?

Adoptat. Punctul 19. Propunerea comisiei? Adoptat.

Domnule deputat Gabor, la punctul 19 ave˛i? ™i domnul deputat Ponta. V„ rog, sigur.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ ∫i acest articol, art. 42 alin. 1... Se spune: îExecutorul judec„toresc va putea fi chemat Ón judecat„ ca p‚r‚t Ón contesta˛iile la executare ∫i va putea fi obligat la plat„“.

Dac„ debitorii sunt de rea-credin˛„, pot s„ cheme executorii judec„tore∫ti Ón judecat„ la fiecare contesta˛ie, fac contesta˛ie la executare, la fiecare cerere de executare silit„. Œn aceast„ situa˛ie, executorul nu va mai putea s„ lucreze, s„-∫i desf„∫oare activitatea. Cred eu c„ ∫i acest articol trebuie retrimis la comisie. V„ mul˛umesc.

Da. Domnul deputat Ponta, domnul deputat Ungureanu, domnul deputat B„e∫u ∫i doamna deputat Jipa.

Vreau s„ spun c„, de∫i este din Grupul parlamentar al P.D., domnul Gabor chiar are dreptate, de data aceasta...

Domnul Gabor este din Grupul parlamentar al P.N.L.

Nu, contrazic‚ndu-l pe domnul Ungureanu, credeam c„ sunte˛i de la P.D., de asta m-am g‚ndit, d‚nsul fiind liberal.

Deci ave˛i dreptate ∫i v„ sus˛inem punctul de vedere. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ungureanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Esen˛a liberalismului const„ tocmai Ón libertatea de exprimare ∫i Ón libertatea de opinie a fiec„ruia dintre noi ∫i respect oricare punct de vedere, iar punctul de vedere al colegului Gabor nu este deloc Ón contradic˛ie cu ce sus˛inem noi Ón mod obi∫nuit. Numai c„, sigur, infantilismele de orice natur„ ∫i batjocura la adresa unor acte, zic eu, serioase... noi judec„m ast„zi lucruri deosebit de importante. Dup„ p„rerea mea, cred c„ marea majoritate dintre dumneavoastr„ a˛i avut contact, Óntr-un fel sau altul, direct sau prin interpu∫i, cu aceast„ profesie, respectiv cu executorii. Ori de c‚te ori un dosar de executare ajunge Ón instan˛„, din diverse motive, cel care st„ pe margine ∫i r‚de sau este impasibil, de∫i Óncaseaz„ onorariul, este biroul executorului judec„toresc, care nu r„spunde Ón nici un fel.

Œ˛i ia onorariul la Ónceput, ∫i-l salut acum pe domnul pre∫edinte Ducu, care este acolo ∫i probabil Ói bifeaz„ pe cei care Ói Óndeplinesc rug„min˛ile...

Domnule deputat, v„ rog s„ nu face˛i conversa˛ie cu sala.

A∫a cum spuneam, executorul judec„toresc a∫teapt„ un an-doi, Ó∫i Óncaseaz„ onorariul, iar partea care solicit„ s„ fie executat„ o crean˛„ este t‚r‚t„ prin procese, c„ este creditor sau debitor.

Œn concep˛ia noastr„, a juri∫tilor care, m„ rog, pretindem c„ avem ceva experien˛„, am considera c„ este obi∫nuit, este normal ca ∫i el, care Óndepline∫te un act gre∫it, pe care instan˛a Ól anuleaz„ sau nu, s„ stea Ón proces, ∫i dac„ pierde procesul ∫i din vina lui se anuleaz„ executarea, ∫i eu, creditor, am stat ani de zile cu banii da˛i, s„ pl„teasc„.

Mie mi se pare normal s„ r„m‚n„ a∫a, ∫i v„ rog s„ nu vota˛i pentru retrimitere. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Doamna Jipa, pentru retrimitere sunte˛i? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, m„ adresez ∫i dumneavoastr„, pentru c„ sunte˛i jurist. Dac„ dumneavoastr„ vede˛i cum un executor judec„toresc poate s„ aib„ calitate procesual„ activ„, ∫i c‚nd spun calitate procesual„ activ„ ∫ti˛i la ce m„ refer, sau calitate procesual„ pasiv„, atunci suntem de acord cu amendamentul. Dar eu zic c„ nu poate s„ aib„ nici una dintre calit„˛ile procesuale, nici activ„, nici

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 pasiv„, ∫i Ón aceast„ situa˛ie sunt pentru Ónl„turarea amendamentului.

Nu poate s„ stea Ón instan˛„, Ón nume propriu, nici cu calitate procesual„ activ„, nici cu calitate procesual„ pasiv„, ∫i v-am explicat Ón ce constau.

V„ mul˛umesc.

La comisie? O s„pt„m‚n„... nu, c„ eu Ól trimit la comisie. Œn˛eleg c„ e vorba doar de II — 1[1] . Nu supun la vot, domnule deputat, c„ sunt p„rerile prea Ómp„r˛ite ca s„ tran∫„m prin vot.

Dac„ la punctul 19 mai exist„ alte obiec˛ii sau observa˛ii? Nu.

Punctul 20.

Obiec˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 21? Adoptat. Punctul 22? Adoptat. Punctul 23? Adoptat. Punctul 24? Adoptat. Pct. 25? Adoptat. 26? Adoptat.

27? Adoptat.

28? Adoptat. 29? Adoptat.

30? Adoptat. 31? Adoptat. 32? Adoptat.

Am terminat amendamentele. A∫tept„m s„ vin„ raportul suplimentar al comisiei.

Punctul 18, proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. ∫i a Companiei Na˛ionale îImprimeria Na˛ional„“ — S.A., precum ∫i pentru modificarea actelor normative care reglementeaz„ regimul acestora.

Legea are caracter ordinar.

Adoptat„ de Senat.

Raport ∫i raport Ónlocuitor de la Comisia pentru politic„ economic„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Procedur„, domnul deputat Cornel Popa.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. ∫i a Companiei Na˛ionale îImprimeria Na˛ional„“ — S.A., precum ∫i pentru modificarea actelor normative care reglementeaz„ regimul acestora a dat na∫tere unor dispute suficient de pronun˛ate Ón comisia noastr„, poate ∫i pentru c„ nu s-a Óndeplinit o procedur„ ∫i de aceea am cerut viciu de procedur„, Ón sensul c„ av‚nd Ón

vedere c„ au existat dou„ puncte de vedere nu concordante, ale Ministerului Justi˛iei ∫i ale Ministerului Finan˛elor Publice, noi am cerut un punct de vedere comun al acestora. Pentru c„ el n-a ap„rut Ón Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, sigur c„ spiritele s-au Óncins ∫i cred c„ am viciat pu˛in sensul literei de lege.

De aceea eu cer, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord s„ trimitem din nou la comisie acest proiect de lege ∫i s„ ne aplec„m cu luciditate ∫i s„ l„s„m pu˛in pasiunea de o parte, sper‚nd, Ón egal„ m„sur„, c„, o dat„ ajuns la comisie acest proiect de lege, cele dou„ ministere vor Ón˛elege c„ este cazul s„ ne trimit„ un punct de vedere comun, ∫i s„ nu ne trimit„ Ón derizoriu, iar litera de lege s„ nu sufere.

Trec‚nd la analiza pe puncte, eu sunt convins c„ la aceast„ or„ n-am ajunge s„ elabor„m un act normativ care s„ fie bine articulat ∫i s„ satisfac„ punctul de vedere al celor dou„ ministere.

De aceea, cer din nou, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord, stima˛i colegi, de asemenea, s„-l retrimitem la comisie, spre a emite un punct de vedere competent.

V„ mul˛umesc.

Exist„ interven˛ii pe problema retrimiterii la comisie? Pare c„ ar exista o interven˛ie.

Domnule Ponta, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Colegii no∫tri din comisia de specialitate au votat de fiecare dat„ Ómpotriva acestei ini˛iative legislative. O ini˛iativ„ legislativ„ f„cut„, evident, pe baza unor interese personale, o privatizare din care trebuiau s„ c‚∫tige acele grupuri de interese de care tot vorbe∫te toat„ lumea ∫i nu le scoate nimeni la suprafa˛„.

Acum, dac„ au g„sit colegii no∫tri altceva de discutat la comisie, pozi˛ia noastr„ ∫i pozi˛ia tuturor cred c„ e foarte clar„. A fost o ∫mecherie Óncercat„ de Guvern care n-a ˛inut Ón Parlament. Are rost s-o rediscut„m, mai g„sim ceva, mai ave˛i ceva de privatizat, deci pur ∫i simplu, sigur, suntem de acord ∫i cu retrimiterea, dar pozi˛ia noastr„ este absolut aceea∫i. Este o schem„ de fraudare a statului ∫i cu c‚t o ˛inem mai mult, cu at‚ta poate vor g„si alte idei de a delapida ceea ce a mai r„mas la cele dou„ companii.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Cornel Popa?

Probabil vrea s„-i aminteasc„ domnului deputat Ponta c„ sunt aceia∫i directori care erau pe vremea Guvernului Domniei Sale.

Domnule pre∫edinte,

I-a∫ spune onorabilului coleg s„ nu foloseasc„ de c‚te ori vine la microfon aceast„ interven˛ie numai pe declara˛ii politice. Ne-am s„turat de asemenea declara˛ii politice! Œn ultimii 4 ani aveau datoria s„ ne arate c„ sunt ∫i lucruri de f„cut la modul concret, iar Ón ceea ce ne

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 prive∫te, noi v-am spus c„ vrem un punct de vedere comun al celor dou„ ministere.

Dincolo de celelalte jafuri care sunt la ordinea zilei, noi nu le coment„m, clarifica˛i-v„, v„ rog, care dintre dumneavoastr„ a˛i luat ∫paga de 8 milioane de euro?

Da. Domnul pre∫edinte al comisiei a solicitat cuv‚ntul din partea comisiei. Nu? M-a˛i indus Ón eroare, domnule deputat.

Da. V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Iordache, domnul deputat Lakatos ∫i domnul deputat Dumitriu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ sista˛i discu˛iile care nu au ca obiect acest act normativ ∫i s„ supune˛i la vot propunerea f„cut„ anterior, de retransmitere la comisie a prezentului act normativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Am luat act de aceast„ propunere. Mai erau Ónscri∫i domnul deputat Lakatos ∫i domnul deputat Dumitriu.

Dac„ nu mai sunt alte solicit„ri, oricum, discu˛iile se Óncheie.

Domnule deputat Lakatos, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

™i eu voiam s„ fac propunerea pe care doamna Iordache a f„cut-o ∫i cu o singur„ observa˛ie. Dac„ cineva nu particip„ la lucr„rile comisiei, s„ nu spun„ neadev„ruri. Œn comisie motivul neaprob„rii a fost acesta: nu a existat concordan˛„ Óntre p„rerile celor dou„ ministere. S-a cerut de dou„ ori, de dou„ ori nu s-a primit, ∫i atunci comisia, cu o majoritate de voturi, a hot„r‚t Ón felul acesta. Deci nu trebuie, dac„ cineva e Ón alt„ comisie, s„ spun„ altceva.

Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Dumitriu.

## **Domnul Drago∫ Petre Dumitriu:**

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, noi nu vedem sensul retrimiterii la comisie, este clar, s„ nu uit„m c„ Ón momentul de fa˛„ exist„ ∫i anchete care se desf„∫oar„ Ón leg„tur„ cu îLoteria Na˛ional„“, chiar m„ surprinde c„ un grup parlamentar de aici, pe care Ól respect foarte mult, altfel, insist„ s„ retrimit„ la comisie o chestiune care s-ar putea s„ vizeze pe un membru foarte important al lor.

Deci nu mai are rost, ∫i eu zic s„

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Sunt convins c„ venind mai t‚rziu n-a˛i auzit ce am spus, am spus doar c„ e vorba de ni∫te persoane care au mai fost, n-am spus absolut nimic despre existen˛a unor fapte care pot fi considerate dubioase. A fost afirma˛ia unui alt coleg, ∫i nu a mea.

Œn aceste condi˛ii, dat fiind c„ nu exist„ amendamente respinse sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final, cu propunerea f„cut„, de respingere.

Da. V„ mul˛umesc.

La punctul 19, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2003 privind unele m„suri Ón vederea Ónt„ririi disciplinei financiare ∫i a cre∫terii eficien˛ei utiliz„rii fondurilor Ón sistemul sanitar, precum ∫i modificarea unor acte normative.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 Legea are caracter organic; raport de adoptare de la Comisia pentru s„n„tate.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Domnul secretar de stat Szekely.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezenta ordonan˛„ stabile∫te modalit„˛ile concrete Ón care sistemul sanitar va pl„ti cheltuielile angajate ∫i neachitate p‚n„ la data de 31 decembrie 2002. Decontarea sumelor contractate pe baz„ de buget stabilit pe titluri, articole ∫i alineate de cheltuieli se face av‚nd Ón vedere serviciile medicale prestate, indicatorii specifici realiza˛i, precum ∫i execu˛ia lunar„ a bugetului de venituri ∫i cheltuieli.

Prezentul proiect de lege modific„ ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 70 din 2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local, Ón scopul eficientiz„rii fondurilor Ón sistemul sanitar, ∫i a stabilit modalit„˛ile de plat„ a crean˛elor anterioare datei de 31 decembrie 2002, motiv pentru care v„ rug„m s„ sus˛ine˛i adoptarea acestui act normativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu adresa nr. 406 din 23 iunie 2003, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a fost sesizat„ cu dezbaterea ∫i avizarea Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ a proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2003 privind unele m„suri Ón vederea Ónt„ririi disciplinei financiare ∫i a cre∫terii eficien˛ei utiliz„rii fondurilor Ón sistemul sanitar, precum ∫i modificarea unor acte normative.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i nr. 406 din 1.07.2003, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci nr. 358 din 9.09.2003, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ nr. 794 din 26.05.2003 ∫i avizul Consiliului Economic ∫i Social nr. 1125 din 28.05.2003.

Av‚nd Ón vedere importan˛a m„surilor care fac obiectul prezentei ordonan˛e de urgen˛„, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege care face obiectul raportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„rile comisiei din data de 7.06.2006 au fost prezen˛i 17 deputa˛i, neÓnregistr‚ndu-se absen˛e. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Victor Ponta. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voiam, Ón numele Grupul parlamentar social-democrat, s„ anun˛ c„ sus˛inem acest proiect de lege ∫i, de asemenea, Ón numele Grupului social-democrat voiam s„ salut„ revenirea Ón Parlament a domnului Eugen Nicol„escu, care a interpretat corect votul de ieri din Senat ∫i ni se al„tur„.

V„ mul˛umim, domnule Nicol„escu, c„ reveni˛i Ón Parlament ∫i l„sa˛i ministerul.

- V„ mul˛umesc, domnule deputat, pentru aceast„

- interven˛ie.

Alte interven˛ii la dezbateri generale?

- Domnul deputat Cr„ciunescu, din partea Grupului

- parlamentar al P.N.L.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i vreau s„ spun c„ ∫i noi vom vota acest proiect de lege, numai c„ voiam s„ scot Ón eviden˛„ un lucru. A∫a de interesa˛i au fost fo∫tii no∫tri colegi c‚nd au fost la guvernare, Ónc‚t o ordonan˛„ dat„ Ón 2003 privind reglementarea unor domenii, partea acestui domeniu o aprob„m abia Ón 2006. Se vede c‚t interes a fost din partea fostului guvern pe domeniul de s„n„tate.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale. Trecem la votul pe articole.

Constat c„ nu exist„ amendamente respinse.

- La amendamentele admise de la punctul 1 la

punctul 5, observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

- Adoptate.

- Punctul 6. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 8. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 9. Observa˛ii? Adoptat.

Punctul 10? Adoptat.

R„m‚ne pentru votul final.

La punctul 20 pe ordinea de zi, proiectul Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii.

- Legea are caracter organic. Proiectul de respingere a fost adoptat de Senat. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ne propune

- un raport de adoptare a ordonan˛ei de urgen˛„.

72 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Dau cuv‚ntul ini˛iatorului.

Rog, dup„ aceea, Comisia juridic„ s„ intervin„ pentru a prezenta raportul.

## **Doamna Ingrid Zaarour** _**—** pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor_ **:**

Domnilor deputa˛i, Domnule pre∫edinte,

V„ supun spre adoptare proiectul Legii privind adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 209/2005, cu amendamentele admise de c„tre Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Aceast„ lege nu aduce modific„ri de fond legilor propriet„˛ii, ci doar instituie m„suri energice de urm„rire a aplic„rii corespunz„toare a legilor propriet„˛ii, prin monitorizarea procesului de restituire, ∫i aplicarea unor sanc˛iuni mai aspre.

Acest proiect stabile∫te m„suri menite a asigura accelerarea ∫i dinamizarea procesului de restituire, precum ∫i cre∫terea gradului de transparen˛„ Ón aplicarea acestor legi.

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ Óntregul birou al plenului de ast„zi mi-a acordat cuv‚ntul, a∫a c„, pentru dinamizare, nu a∫tept o alt„ invitare formal„. Exist„ o pozi˛ie s„ sus˛in raportul Óntre timp, ca s„ c‚∫tig„m timp. Cu riscul de a-l repeta, Óng„dui˛i-mi s„-l citesc, din respect pentru timpul tuturor.

Confirm obiectul de reglementare men˛ionat de doamna pre∫edinte Ingrid Zaarour. A∫ puncta Ón plus, pe baza raportului, c„ Ón setul de m„suri menite s„ dinamizeze aplicabilitatea acestor legi ale restituirii intr„ Ón mod benefic ∫i Ónt„rirea posibilit„˛ilor de interven˛ie a Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Restituirea Propriet„˛ilor, la care se adaug„, cum spunea ∫i Domnia Sa, cre∫terea m„surilor de responsabilizare ∫i de transparen˛„ pentru cei chema˛i s„ aplice legea.

Senatul, ca prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul Ón ∫edin˛a din 27 martie 2006. Suntem Camer„ decizional„.

Am beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibrului ecologic, al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, precum ∫i al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Analiza Ón comisie s-a f„cut Ón ∫edin˛a din 7 iunie 2006, Ón prezen˛a ini˛iatorilor — ∫edin˛„ final„ —, au fost ∫i ∫edin˛e prealabile ∫i Ón cvorum regulamentar.

Cu majoritate, membrii comisiei, respectiv 14 din 26, cvorumul.... au sus˛inut adoptarea... Scuza˛i! Rezultatul votului cu unanimitatea celor 14 participan˛i au sus˛inut propunerea plenului Camerei s„ adopte proiectul de lege care face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii?

Grupurile parlamentare? Nu sunt interven˛ii.

Trecem la dezbaterea pe articole. Exist„ ∫i amendamente respinse, v„ atrag aten˛ia.

Punctul 1, titlul. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Observa˛ii? Comentarii? Nu sunt. Punctele 3, 4, 5, 6. Adoptate. Punctul 7? Adoptat. Punctul 8? Adoptat. Punctul 9? Adoptat. Punctul 10?

V„ atrag aten˛ia c„ sunt ∫i ni∫te amendamente respinse. Nu se sus˛in.

Adoptat. Punctul 11? Adoptat. Punctul 12? Adoptat. Punctul 13? Adoptat. Punctul 14? Adoptat. Punctele 15 la 20? Adoptate. Punctele 21 la 25? Adoptat. Punctele 26 la 30? Adoptat. Punctele 31 la 35? Adoptat. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea, la art. 10 alin. 2, pentru o corelare cu amendamentul deja admis la num„rul curent 10, pentru art. 38, deci la alin. 2, Ón partea final„, î...sau persoanelor desemnate de acestea din cadrul institu˛iei prefectului...“.

Aproape c„ peste tot au fost admise, ∫i aici s-a uitat. Deci pentru o corect„ exprimare.

Da. Sunt observa˛ii sau comentarii? Nu sunt. Se completeaz„.

De la 36 la 40? Nu sunt.

Adoptate.

Am Óncheiat dezbaterea pe articole, r„m‚ne la vot final.

Intr„m la punctul 21, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor m„suri financiar-fiscale.

Legea are caracter ordinar. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006

Adoptat„ de Senat.

Raport de adoptare de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Foarte repede, domnule secretar de stat, v„ rog.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Foarte scurt, de∫i este un proiect de act normativ foarte stufos, deci proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor m„suri financiar-fiscale viz‚nd cadrul legal de acces la activitatea de creditare a institu˛iilor financiare nebancare constituite Ón scopul de a asigura activit„˛i de creditare Ón sens larg, stabilind Ón acest sens at‚t condi˛iile minime, uniforme ∫i nediscriminatorii de participare pe pia˛a credit„rii, c‚t ∫i cerin˛ele pentru asigurarea ∫i men˛inerea stabilit„˛ii sistemului financiar nebancar.

Proiectul de lege este structurat Ón dou„ p„r˛i, o parte care se refer„ la reglementarea unor opera˛iuni financiarfiscale ∫i cealalt„ parte care se refer„ la modificarea ∫i completarea dispozi˛iilor unor acte normative aflate Ón vigoare.

La partea I am men˛ionat crearea cadrului legal de acces la activitatea de creditare a institu˛iilor financiare nebancare. De asemenea....

Adoptate.

Amendamentele 81—100? Nu sunt observa˛ii, comentarii?

Adoptate. Amendamentele 101—120.

Adoptate. Amendamentele 121—140? Adoptate. Amendamentele 141—160.

Adoptate.

De la 161 la 174. Observa˛ii? Comentarii? Obiec˛ii? Nu sunt.

Adoptate.

R„m‚ne la vot final.

Doamna deputat, ave˛i... la ce... a, pe procedur„.

Doamna deputat, dup„ care rog liderii de grupuri s„ invite parlamentarii Ón sal„ pentru votul final.

## Domnule pre∫edinte,

Da˛i-mi voie s„ fac o scurt„ remarc„. Viteza este foarte bun„, timpul este limitat, dar din cauza vitezei cu care a˛i parcurs acest act normativ deosebit de important mi-a˛i r„pit posibilitatea de a lua cuv‚ntul la dezbateri generale.

V„ mul˛umesc oricum.

Domnule secretar de stat, suntem edifica˛i, v„ mul˛umesc.

Sunt o serie de amendamente admise la comisia de specialitate...

Da. Le sus˛ine˛i? Mul˛umim. Comisia?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

N-a∫ vrea s„ repet ce a spus domnul secretar de stat.

Vreau doar s„ concluzionez c„ acest proiect de lege a fost votat cu unanimitate de voturi de c„tre membrii comisiei, iar aprobarea acestui act normativ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ propunem, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, s„ aprob„m acest act normativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Nu exist„ amendamente respinse.

La amendamentele admise de la 1 la 20, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Amendamentele de la 21 la 40? Adoptate.

Amendamentele 41—60? Adoptate. Amendamentele 61—80?

M„ ierta˛i, dar am Óntrebat dac„ se intervine la dezbateri generale ∫i v„ rog s„ cere˛i sanc˛ionarea secretarului de ∫edin˛„.

Procedur„, domnul deputat Anghel Stanciu.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i, Domnule ministru Nicol„escu,

Excelen˛a Sa domnul Titu Gheorghiof,

Doresc s„ ridic urm„toarea chestiune de procedur„, domnule pre∫edinte, Ón baza art. 140 alin. 3.

Acest articol, domnule pre∫edinte, prevede drept sanc˛iune a Executivului, neprezent‚ndu-se la ∫edin˛„, proiectul de lege s„ fie am‚nat. Dar acest articol, domnule pre∫edinte, el se Óntoarce Ómpotriva noastr„ ∫i Ón loc s„ sanc˛ion„m Executivul ne sanc˛ion„m pe noi, ∫i Executivul cap„t„ drept de veto. C‚nd nu vrea s„ treac„ o lege, nu se prezint„. Dac„ nu se prezint„, nu ∫tiu cine-i sanc˛ioneaz„!

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ lua˛i act c„ dac„ Executivul nu se prezint„ la chemare, conform obliga˛iei constitu˛ionale ∫i, respectiv, regulamentului, noi putem discuta legea f„r„ a a∫tepta votul veto al Executivului.

Ca atare, domnule pre∫edinte, este un f„cut c„ de circa dou„ luni ∫i ceva de zile legea de la pozi˛ia 22, Ón mod constant, c‚nd se ajunge la ea se Óntrerup lucr„rile sau nu este Guvern. ™i tot o da˛i la fund.

Domnule pre∫edinte, am ajuns la legea de la num„rul 22 ∫i insist ca lucr„rile data viitoare s„ Ónceap„ cu acest punct de pe ordinea de zi. Altfel, Óncerc„m s„ ne auto... joi, Óncerc„m s„ ne automin˛im pe noi c„ suntem puteri legiuitoare ∫i Guvernul vine ∫i dicteaz„ ce s„ introduc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 pe ordinea de zi ∫i ce nu. Legea de la punctul 22 a fost am‚nat„ suficient de mult Ónc‚t vrem s„ fie pus„ Ón discu˛ie. Nu este vorba numai de con˛inutul legii, este vorba despre raportul Ón care se g„sesc puterile Ón stat.

Asta este esen˛a. Guvernul Óncepe s„ subjuge Parlamentul, iar dumneavoastr„, din pozi˛ia Ón care sunte˛i, trebuie s„ ap„ra˛i Parlamentul, nu Guvernul, chiar dac„ sunte˛i finul meu!

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Am luat not„ de propunerea dumneavoastr„. Din c‚te observ de pe ordinea de zi, proiectul va fi probabil al doilea joi, Óntruc‚t la punctul Ónt‚i, cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, o s„ fie o serie de anun˛uri.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Cu Óng„duin˛a mea, s„ fie pe locul doi.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc pentru Óng„duin˛„, domnule deputat. Dac„ nu mai exist„ alte chestiuni importante de procedur„, o s„ v„ propun s„ trecem la votul final.

Avem 10 proiecte pentru votul final de ast„zi. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i cartelele pentru vot.

La punctul 1 avem proiectul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea I — îRe˛ele de transport“.

Legea are caracter organic.

Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

## _190 de voturi pentru, 55 de voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.)_

Da. V„ mul˛umesc.

Cu 190 de voturi, proiectul a fost adoptat.

La punctul 2, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Ocna de Jos, jude˛ul Harghita, prin reorganizarea comunei Praid.

Legea are caracter organic.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 234 de voturi pentru.

Punctul 3, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei M„rii Negre ∫i controlul activit„˛ilor desf„∫urate pe plaj„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„.

- V„ rog s„ vota˛i.

## _146 de voturi pentru, 122 de voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.)_

- Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„. 146 de voturi pentru,

- 3 ab˛ineri, 122 de voturi Ómpotriv„ _._

Pentru explicarea votului, v„ rog, domnule deputat.

## **Domnul Alexandru Maz„re:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ explic votul Grupului P.S.D. Ómpotriva acestei ordonan˛e care noi consider„m c„ serve∫te exclusiv interesele grupului din jurul ministrului mediului, doamna Sulfina Barbu, Ón defavoarea agen˛ilor economici ∫i a operatorilor de turism de la malul m„rii.

Practic, ce se Ónt‚mpl„? C‚∫tig„ un num„r extrem de limitat de firme private, spre exemplu Ón sta˛iunea Mamaia sunt numai trei operatori, unul Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón domeniul fierului vechi, altul Ón distribu˛ia de ˛ig„ri, iar marile structuri hoteliere, de˛in„torii de hoteluri, agen˛ii economici, marii operatori, pot da exemplul operatorilor Grupurilor TUI, RIU, pierd. Ei ajung la cheremul acestor trei firme care de˛in monopolul exploat„rii plajelor ∫i, practic, impun tuturor structurilor care-∫i desf„∫oar„ acolo activitatea ni∫te pre˛uri exorbitante pentru ca ∫i ace∫tia s„ poat„ s„ opereze plajele respective.

Vreau s„ v„ mai spun c„ textul ordonan˛ei Óncalc„ urm„toarele acte normative: art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 202/2002 privind gospod„rirea integrat„ a zonei costiere, adoptat„ prin Legea nr. 280 din 24 iunie 2003, se Óncalc„ art. 9 ∫i art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 195/2005 privind protec˛ia mediului, se Óncalc„ art. 6, totodat„, din Legea nr. 597/2001 privind unele m„suri de protec˛ie ∫i autorizare a execut„rii lucr„rilor Ón zona de coast„ a M„rii Negre.

Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al P.S.D. Ón˛elege s„ nu sus˛in„ acest proiect de lege, care va Óngropa definitiv turismul la malul m„rii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

V„ mul˛umesc.

La punctul 4 avem proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

## _266 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.)_

Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„.

Punctul 5, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc„torilor agricoli din sectorul vegetal Ón anul 2006.

Legea are caracter ordinar.

Procedur„ de urgen˛„.

Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ vota˛i.

## _162 de voturi pentru, 83 de voturi Ómpotriv„, 22 ab˛ineri.)_

Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost adoptat„ cu 162 de voturi pentru, 83 de voturi contra, 22 de ab˛ineri.

Punctul 6, proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 nivelului sprijinului acordat produc„torilor agricoli pentru achizi˛ionarea de motorin„ Ón vederea efectu„rii lucr„rilor agricole mecanizate de Ónfiin˛are ∫i Óntre˛inere a unor culturi agricole ce se Ónfiin˛eaz„ Ón prim„vara anului 2006, precum ∫i pentru aprobarea supliment„rii cu suma de 200 de milioane de lei noi a Programului îDezvoltarea durabil„ a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic ∫i piscicol, precum ∫i alte programe pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale trebuie s„ le pun„ Ón aplicare“.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ vota˛i.

- _179 de voturi pentru, 91 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.)_

- Da. V„ mul˛umesc. S-a adoptat.

Punctul 7, proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Na˛ionale îLoteria Rom‚n„“ — S.A. ∫i a Companiei Na˛ionale îImprimeria Na˛ional„“ — S.A., precum ∫i pentru modificarea actelor normative care reglementeaz„ regimul acestora.

- Legea are caracter ordinar.

- Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

- Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ vota˛i. Dac„ vota˛i îda“ vota˛i pentru

- respingere, dac„ vota˛i înu“ vota˛i Ómpotriva respingerii. V„ rog s„ vota˛i.

- _188 de voturi pentru, 70 de voturi Ómpotriv„, 13 ab˛ineri.)_ Da. V„ mul˛umesc.

Legea a fost respins„.

La explicarea votului doresc s„ intervin„ domnul Ponta

- ∫i domnul deputat Bogdan Olteanu. Domnul Ponta, mai Ónt‚i. V„ rog.

Domnule Olteanu, dac„ vre˛i s„ vorbi˛i dumneavoastr„ primul, cred c„ ar fi mai normal.

V„ stau la dispozi˛ie. A˛i cerut cuv‚ntul primul.

Nu, eram foarte curios s„ aud ce ve˛i spune despre aceast„, Ónc„ o dat„ spun, ∫mecherie pe care a Óncercat-o Guvernul, era˛i membru atunci. N-a ˛inut!

V„ rug„m frumos, cel pu˛in Ón aceast„ legislatur„, s„ nu mai Óncerca˛i s„ mai lua˛i singurele companii care mai r„m‚n c‚t de c‚t ale statului, s„ le da˛i la prieteni! Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Salut votul de ast„zi al Parlamentului Ón cadrul eficien˛ei ∫i puternicei lupte Ómpotriva corup˛iei ∫i a cercurilor de interese. Ast„zi Parlamentul a repurtat o victorie Ómpotriva fo∫tilor proprietari de imobile jefui˛i de statul comunist, care urmau a fi desp„gubi˛i. Singurii beneficiari ai acestei ordonan˛e, cei ce urmau s„ primeasc„ contravaloarea pachetelor de 20% din ac˛iunile

de la îLoteria Na˛ional„“ ∫i îImprimeria Na˛ional„“, repet, erau fo∫tii proprietari jefui˛i de regimul comunist.

Œn aceste condi˛ii, nu vor mai primi. îLoteria Na˛ional„“ ∫i îImprimeria Na˛ional„“ vor r„m‚ne la stat, care va fi mai bogat ∫i mai fericit.

- V„ mul˛umesc.

La explicarea votului, domnul deputat Marcu Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Partidul Rom‚nia Mare a votat Ón consecin˛„, pentru c„ a∫a este voin˛a poporului rom‚n.

- V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La explicarea votului, domnul deputat Árpád Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Privatizarea, Óns„∫i decizia politic„ de a avea anumite institu˛ii, anumite propriet„˛i Ón custodia statului de a le privatiza, este o op˛iune politic„ clar„. Azi s-a v„zut care sunt partidele de dreapta care au op˛iuni de privatizare ∫i care sunt alea de st‚nga, care sunt Ómpotriva privatiz„rii.

- V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Daniel Buda, din partea Grupului Partidului Democrat. Explicarea votului.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ vorbi˛i Ón microfon, c„ nu se aude.

## **Domnul Daniel Buda:**

Da. Domnule pre∫edinte, explica˛ia votului este una foarte simpl„. Avem Ón momentul de fa˛„ un fond al propriet„˛ii, Fondul îProprietatea“, cum Ói spunem noi, care poate este cazul s„-l facem s„ func˛ioneze Ón sf‚r∫it ∫i acesta a fost motivul pentru care noi am dat acest vot, nu pentru c„ am votat Ómpotriva oamenilor care au dreptul la desp„gubiri. Oamenii au dreptul la desp„gubiri. Avem legi care reglementeaz„ aceast„ chestiune.

Prin urmare, acesta a fost motivul pentru care am dat votul de aceast„ manier„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii de explicare a votului...

##

V„ informez c„-mi face o mare pl„cere s„ folosesc acest clopo˛el pe care l-am descoperit dup„ ce am sc„pat de monitor, a∫a c„ Ól voi folosi frecvent.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 100/23.VI.2006 La punctul 8, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2003 privind unele m„suri Ón vederea Ónt„ririi disciplinei financiare ∫i a cre∫terii eficien˛ei utiliz„rii fondurilor Ón sistemul sanitar, precum ∫i modificarea unor acte normative.

Legea are caracter organic.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 265 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Punctul 9, proiectul Legii privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii.

El a devenit proiect de lege de adoptare, dac„ nu gre∫esc.

Suntem Camer„ decizional„.

Legea are caracter ordinar.

Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da, v„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Cu asta, Óncheiem ∫edin˛a de ast„zi. Declar Ónchise lucr„rile.

Ne vedem joi diminea˛„.

Are cuv‚ntul pe procedur„ domnul Ponta.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ sprijin eforturile dumneavoastr„ de a Ómbun„t„˛i imaginea Parlamentului, s„ propun s„ lucr„m p‚n„ la ora 13, ave˛i la punctul 22 o lege important„.

Legea are caracter organic.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat cu 267 de voturi pentru.

Punctul 10, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2006 privind reglementarea unor m„suri financiar-fiscale.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Am decis Óncheierea lucr„rilor ∫i am anun˛at-o. Nu se poate relua. Trebuia s„ lua˛i cuv‚ntul pe procedur„ Ónainte. De asta am crezut c„ ave˛i o chestiune legat„ de procedura lucr„rilor Camerei.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|124097]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 100/23.VI.2006 con˛ine 76 de pagini.** Pre˛ul: 15,96 lei noi/15.960 lei vechi