Corneliu Olar

Încă de la începutul procesului de reformă în învățământ, eu, Corneliu Olar, deputat PDL ales în Colegiul nr. 5 Munții Apuseni – Teiuș din județul Alba, am avertizat asupra unor probleme specifice ale învățământului primar și gimnazial din aceasta zonă. Astfel, într-o declarație politică făcută în data de 2 martie 2010 spuneam că nu sunt unul dintre cei care susțin că, oricât de mic ar fi numărul de elevi ai unei școli dintr-un sat neaccesibil, trebuie ca statul să mențină acea școală. Ar fi fost absurd și în detrimentul calității învățământului, care, în sine, este o investiție.

Însă tot atunci am avertizat Ministerul Învățământului că trebuie să nuanțeze comasarea sau desființarea școlilor și, în special, în cazul celor din Munții Apuseni, să o însoțească de alocații bugetare sau de investiții complementare necesare desfășurării în bune condiții a procesului educațional. Ei bine, între timp, odată cu începerea anului școlar 2010–2011 au fost comasate mai multe școli, altele au fost desființate, iar copiii, respectiv elevii claselor V–VIII și chiar de I–IV au fost mutați la școlile din centrele de comună. În unele situații, totul se derulează normal, deoarece școlile generale dispun de microbuze școlare, și astfel se poate face transportul elevilor din satele unde școlile s-au desființat la cele din centrul de comună unde au fost mutați, mai ales că sunt și drumuri accesibile.

Problema este că sunt încă multe cazuri de comasări de școli sătești sau de elevi care au trecut din ciclul primar în cel gimnazial, respectiv în clasele V–VIII, și astfel, de voie, de nevoie, trebuie să învețe în școlile din centrul de comună. Or, pentru aceasta trebuie să parcurgă între 3 și 7 kilometri, însă școlile nu dispun nici de microbuze școlare, dar, mai grav, și cele care dispun nu pot să facă transportul elevilor deoarece drumurile sau căile de acces sunt total nepracticabile (drumuri din pământ) mai ales pe timp ploios, ca să nu mai vorbim pe timp de iarnă. Ca atare, singura soluție salvatoare pentru aceștia o reprezintă internatele școlare de pe lângă școlile generale din centrele de comună.

În Munții Apuseni, îndeosebi prin preocuparea primăriilor și consiliilor locale, prin mari eforturi financiare de la bugetul local și chiar cu contribuția părinților, unele internate școlare au rezistat până în prezent. Este cazul comunelor Gârda, Horea, Poiana Vadului, Vadu Moților, Ocoliș și Râmeț, la care se mai adaugă și unele comune în care funcționează tabere școlare, precum și internate școlare pentru clasele I–VIII, precum la Albac Arieșeni, Pianu, Săsciori și Șugag. Ei bine, în actuala conjunctură de profundă criză financiară, primăriile au fonduri financiare foarte puține, părinții copiilor la fel și, ca atare, acestea sunt pe cale de a fi închise iar copiii trimiși acasă, nemaiputând să participe la procesul instructiv-educativ la școlile din centrul de comună. Altfel spus, se ajunge la abandon școlar. Vă dau ca exemplu Școala Generală cu clasele I–VIII din comuna Poiana Vadului, care nu dispune de microbuz școlar. Am pornit procesul de reformă prin desființarea unor școli generale sătești cu elevi mai puțini, i-am mutat pe aceștia în școlile generale din centrele de comună pentru a-și putea continua studiile, iar acum închidem internatele școlare unde ar trebui să fie găzduiți pentru a putea învăța?!