Și de la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse?
Vă rog, domnule subsecretar de stat Bogdan Paraschiv.
„Tinerii României, marginalizați de miniștrii PSD” – interpelare de la colegul deputat Brian Cristian, USR.
## **Domnul Bogdan-Florin Paraschiv** – _subsecretar de stat_
_în Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse_ :
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimate domnule deputat,
Folosesc acest prilej pentru a vă transmite răspunsul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse la interpelarea dumneavoastră nr. 945B din data de 13 septembrie 2022, având ca obiect „Tinerii României, marginalizați de miniștrii PSD”.
Referitor la întrebarea „Care este situația direcțiilor județene pentru tineret din România?”*.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 197 din 2022 privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru familie și tineret, respectiv a Direcției pentru Familie și Tineret a
Municipiului București, s-a reglementat organizarea și funcționarea acestor servicii publice deconcentrate ale Ministerului Familiei și Egalității de Șanse. Conform art. 1 alin. (2): „Direcțiile județene pentru familie și tineret, respectiv Direcția pentru Familie și Tineret a Municipiului București preiau activitățile, posturile, personalul aferent și patrimoniul corespunzător din domeniul tineretului
, inclusiv personalul aferent structurilor-suport de la direcțiile județene pentru tineret și sport, respectiv Direcția pentru Sport și Tineret a Municipiului București, care își schimbă denumirea, ca urmare a divizării parțiale, potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.”
Estimăm că acest proces va fi finalizat până la sfârșitul lunii noiembrie.
Referitor la întrebarea „Care sunt principalele măsuri luate în acest an pentru susținerea proiectelor și organizațiilor de și pentru tineret?”.
Principalele măsuri:
– Deblocarea Proiectului de lege „Legea tinerilor” în Parlament.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților la sfârșitul lunii iunie.
Precizăm că acest proiect de lege se afla la Parlament din anul 2018.
– Finanțarea de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret prin Concursul Național de Proiecte de Tineret – CNPT – și Concursul Național de Proiecte Studențești – CNPS.
– Alocarea a 175 de locuri/federație studențească în tabere studențești organizate de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Referitor la întrebarea „Care este bugetul alocat în acest an pentru proiecte de și pentru tineret în mediul rural?”.
Concursul Național de Proiecte de Tineret, cu un buget de 1.200.000 de lei, și Concursul Național de Proiecte Studențești, cu un buget de 810.000 lei, au avut următoarele priorități, care au decurs din obiectivele Anului european al tineretului:
– reînnoirea perspectivelor pozitive pentru tineri, cu un accent deosebit pe efectele negative pe care pandemia de COVID-19 le-a avut asupra lor, subliniind, totodată, modul în care tranziția verde și cea digitală și alte politici ale Uniunii Europene oferă oportunități pentru tineri și pentru societate, în general;
– sprijinirea tinerilor, inclusiv prin activități pentru tineret, în special a tinerilor cu mai puține oportunități, din medii defavorizate și din diverse zone, care aparțin unor grupuri vulnerabile și marginalizate*, pentru a dobândi cunoștințe și competențe relevante și pentru a deveni astfel cetățeni activi și implicați, inspirați de un sentiment european de apartenență;
– sprijinirea tinerilor pentru a înțelege mai bine și a promova activ diferitele oportunități de care dispun la nivel național, regional sau local, pentru a sprijini dezvoltarea personală, socială, economică, profesională a acestora;
– integrarea politicilor în domeniul tineretului în toate domeniile de politică relevantă a Uniunii Europene, în conformitate cu Strategia pentru tineret a Uniunii Europene 2019–2027, pentru a încuraja aducerea unei perspective de tineret în elaborarea politicilor la toate nivelurile;
– sprijin pentru tineri și studenți proveniți din zona de conflict armat din Ucraina.
Grupul-țintă al proiectelor finanțate prin concursurile mai sus menționate este format din tineri având rezidența în mediul urban și în mediul rural, fără discriminare.
Referitor la întrebarea „Care este suma investită în acest an în centrele de tineret și în câte unități administrative există o astfel de componentă susținută de Ministerul Tineretului?”.
Centrele de tineret sunt coordonate de direcțiile județene pentru sport și tineret, servicii publice deconcentrate aflate în prezent în subordinea Ministerului Sportului. După preluarea personalului, a activității de tineret și a patrimoniului de la nivel local de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, centrele de tineret vor funcționa în cadrul direcțiilor județene pentru familie și tineret și vor fi finanțate prin programul de centre de tineret.
Referitor la întrebarea „Câte proiecte și parteneriate au fost realizate de Ministerul Tineretului și ONG-urile de și pentru tineret din România, atât la nivel central, cât și la nivel local?”.
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse a realizat la nivel central cinci proiecte și a încheiat parteneriate cu Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sportului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale.
Prin concursurile naționale de proiecte s-au finanțat 33 de proiecte ale structurilor neguvernamentale de tineret și pentru tineret, în cadrul cărora acestea au încheiat parteneriate cu alte structuri neguvernamentale sau instituții publice.
Referitor la întrebarea „Ce studii de nevoie și oportunitate în rândul tinerilor a realizat Ministerul Tineretului de la înființare până în prezent?”.
La nivelul ministerului este implementat Programul de cercetare socială în domeniul tineretului P3, care își propune să contribuie la îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului. Principalele activități care se derulează în cadrul acestui program sunt: cercetări cantitative și calitative; studii de fundamentare, monitorizare și evaluare a strategiilor, programelor și acțiunilor de tineret; diseminarea, promovarea rezultatelor cercetărilor și organizarea de dezbateri cu părțile interesate.
Scopul programului este de a contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice în domeniul tineretului*, prin realizarea de studii, cercetări, analize, prognoze, precum și întărirea capacității instituționale de planificare strategică, comunicare și cooperare interministerială.
În funcție de domeniile de politică-cheie vizate – ocupare, participare civică, sănătate, rețele de tineret, servicii pentru tineri – s-au realizat periodic studii, analize și rapoarte de cercetare.
Barometrul de opinie este cel mai longeviv dintre studiile realizate în cadrul Programului P3, desfășurat anual sau din doi în doi ani, încă din anul 2001, și oferă regulat tuturor celor interesați date cantitative credibile privind percepțiile, opiniile și așteptările tinerilor. Scopul acestuia este de a contribui la consolidarea legăturilor dintre tineri, societatea civilă și structurile guvernamentale, clarificând temele-cheie care trebuie să se regăsească pe agenda instituțiilor publice, punând la dispoziția celor interesați datele necesare pentru elaborarea profesionistă a politicilor publice și oferind analize riguroase ale rezultatelor în beneficiul tinerilor.
În acest an, în cadrul Programului de cercetare socială în domeniul tineretului 2022 sunt incluse două studii:
– Barometrul „Situația tineretului și așteptările sale” urmărește să ofere o perspectivă actualizată și corespunzătoare a situației tinerilor cu vârstă cuprinsă între 14 și 35 de ani, incluzând aspecte cum ar fi: acces la educație, ocupare, sănătate, participare civică, comportament antreprenorial, migrația.
– Totodată, studiul va avea în vedere prioritățile Anului european al tineretului, cu accent pe incluziune socială, schimbările climatice și transformarea digitală.
Situația locuirii în rândul tinerilor își propune identificarea nevoilor și programelor cu care se confruntă tinerii în domeniul locuirii, precum și o cartografiere a intervențiilor Guvernului pentru a...