„Incredibil, dar adevărat: românii nu se pot înscrie nici la medicul de familie!”
În România nu mai poți avea acces nici măcar la un medic de familie, un serviciu absolut elementar într-o democrație normală. Iată ce spune doamna Georgeta Micu, din municipiul Giurgiu, care reclamă o problemă extrem de gravă, respectiv faptul că nu este lăsată să se înscrie la medicul de familie.
„Vă întreb dacă este corect să nu mă pot înscrie la medicul de familie, deși în prezent lucrez cu carte de muncă, de șase luni. Cei de la Casa de Asigurări de Sănătate Giurgiu mi-au spus că trebuie să plătesc cei trei ani cât nu am avut serviciu, deși timp de 22 de ani am tot cotizat! Vă rog să îl întrebați pe domnul ministru al sănătății, dacă nu am avut loc de muncă timp de trei ani înainte de a mă reangaja, de unde să pot plăti, este o sumă imensă pentru mine. Să îmi spună domnul ministru ce s-a întâmplat cu cotizația mea de 22 de ani, unde este, ce s-a făcut cu acești bani? Este foarte greu în zilele noastre să nu ai asigurare medicală și să nu fi înscris la un medic de familie, trebuie să plătesc orice consultație, ceea ce nu mi se pare firesc într-o societate democratică”, a explicat doamna Georgeta Micu.
Potrivit petentei, în situația respectivă se află foarte mulți cetățeni din Giurgiu, care sunt obligați să își plătească din urmă contribuțiile la sănătate pentru lunile în care nu au fost asigurați, deoarece nu au avut un loc de muncă, iar abia ulterior se pot înscrie la medicul de familie. Inclusiv foști elevi, care nu au avut niciun serviciu până în momentul primei angajări, au aceeași problemă, fapt care nu este normal, în ciuda acțiunilor complexe ale autorităților statului de a aduce cât mai mulți bani la buget.
Având în vedere situația relatată, m-am adresat ministrului sănătății pentru a răspunde petentei, dar și celorlalți giurgiuveni care se confruntă cu această stare de fapt nefirească.
Stimați domni miniștri, este incalificabil așa ceva! Trebuie să intrăm în normalitate odată, pentru Dumnezeu!
„Vacanța electorală impusă de PSD a redus drastic încrederea românilor în Legislativ”
Decizia conducerii Parlamentului de a acorda aleșilor șase săptămâni de vacanță, mascată sub numele de „activitate în teritoriu”, este aberantă și sfidătoare la adresa electoratului. Majoritatea parlamentară PSD a dat dovadă de un profund dispreț la adresa românilor, dispunând această pauză legislativă de șase săptămâni, chipurile, pentru ca deputații și senatorii să participe la campania electorală pentru alegerile prezidențiale, demers absolut nefondat și în bătaie de joc. Oricum, activitatea parlamentară din România se reduce în prezent la doar două zile pe săptămână, respectiv luni și marți, atunci când au loc ședințele de plen ale celor două Camere. Fiecare parlamentar știe însă că întâlnirile cu cetățenii din colegiile lor au loc, de obicei, la sfârșitul săptămânii. În aceste condiții, faptul că s-a acordat o astfel de „vacanță parlamentară” inutilă, dar plătită din banii tuturor românilor, nu va aduce niciun beneficiu, nici nouă, parlamentarilor, nici candidaților la Președinție, și nici cetățenilor. Din contră, această pauză forțată de o lună și jumătate va crește și mai mult disprețul românilor la adresa forului legislativ, respectiv va conduce la o diminuare drastică a brumei de încredere avută încă de oameni în Parlament și în parlamentari.
Situația a fost atipică la Camera Deputaților, unde deputații au fost și nu prea în vacanță electorală, deși nu s-a anunțat oficial acest lucru. Dacă la Senat lucrurile s-au spus tranșant, la Camera Deputaților persistă încă o stare de incertitudine cu privire la programul de lucru. În ultimele trei săptămâni am avut doar câte o scurtă ședință de plen pe săptămână, pentru votul pentru aprobarea urmăririi penale a unor deputați. Practic, au loc ședințe de plen doar pentru a dezbate scrisorile procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la imunitatea unor parlamentari. La fel s-a întâmplat și în săptămânile premergătoare alegerilor europarlamentare, nici atunci nu s-a spus clar că va fi vacanță electorală, dar așa s-a întâmplat _de facto_ . Din păcate, la Camera Deputaților se „joacă” așa cum dictează președintele Valeriu Zgonea, cocoțat pe majoritatea parlamentară a PSD, iar lucrurile evoluează după bunul lui plac, în defavoarea actului de legiferare. Nu în ultimul rând, sunt revoltată de acest ping-pong cu cvorumul ședințelor de plen care au totuși loc, deoarece nu este normal ca deputații prezenți să sufere din cauza absențelor celorlalți, deși în prima fază se constatase că ședințele se pot desfășura normal.
Consider că decizia de a trimite parlamentarii în teritoriu nu a fost corectă din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, poporul român a votat ca parlamentarii să fie săptămânal la Parlament, să vină la locul de muncă, pentru a face inițiative legislative, a dezbate și a vota legi pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, nu pentru a sta cu lunile în vacanță parlamentară. În acest an, din păcate, parlamentarii au fost mai mult plecați în teritoriu decât au muncit în Parlament, fie că au fost vacanțe, sărbători, începerea anului școlar sau pauza prilejuită de campania electorală pentru alegerile europarlamentare din luna mai, astfel încât zilele folosite pentru dezbaterile în plen se pot număra pe degete. Chiar s-a făcut un calcul din care rezultă că în acest an parlamentarii au fost în vacanță șase luni, mult mai mult decât vacanța copiilor de clasa I!
Pe de altă parte, în perioada de pauză impusă au existat mai multe priorități legislative și alte acte emise de Guvern care trebuiau dezbătute în regim de urgență, iar unele riscau să fie adoptate tacit. Astfel s-a întâmplat cu amendamentul senatorului Șerban Nicolae, de modificare a Codului penal, care prevede că dezvăluirea de informații fără caracter public din dosarele aflate în cercetare se pedepsește cu închisoarea, precum și cu inițiativa legislativă pentru arborarea așa-numitului steag al Ținutului Secuiesc, care au trecut tacit de Senatul României.
Cred că pauza forțată de șase săptămâni a Legislativului trebuie recuperată într-un fel. Fac un apel la conducerile Senatului și Camerei Deputaților, la colegii mei din toate formațiunile politice, să lăsăm deoparte tensiunile și controversele politicianiste și să ne concentrăm atenția pe activitățile pentru care oamenii ne-au trimis aici. Concret, doresc să fie programate câteva zile de dezbateri în plen, în așa fel încât ordinea de zi să fie parcursă integral. Din păcate, continuăm să fim foarte puțin responsabili față de adevărata agendă a cetățeanului, de problemele și preocupările oamenilor, prin simplul fapt că nu suntem în stare să votăm legile așteptate de populație.
## „Parlamentarii cu musca pe căciulă, demisia!”
Este inadmisibil ce se întâmplă în aceste zile pe scena politică românească. Am ajuns pur și simplu să îmi fie rușine că sunt parlamentar, în condițiile în care sunt un om corect, onest, nu am făcut afaceri cu statul, nu am făcut trafic de influență și niciun fel de alte acte de corupție. Cu toate acestea, o serie de oameni se uită și la mine precum la extratereștri, deoarece mizeria care a cuprins ca o molimă clasa politică autohtonă îi afectează deopotrivă pe toți parlamentarii, indiferent de faptele lor, bune sau mai puțin bune. Nu sunt adepta generalizărilor, însă cred că românii de rând au într-un fel dreptate când ne așază pe toți în aceeași
oală a corupției. O țară și o lume întreagă se uită la noi ca la ultimii borfași, ca la infractori periculoși sau ca la arătări din altă lume.
Cred și susțin cu tărie că o astfel de stare de demență politică nu mai poate continua. A fost destul! Parlamentul s-a transformat într-o sală de judecată, în care scapă cine este la putere, iar cine nu rămâne iremediabil fără imunitate parlamentară. Constituția României spune explicit că nimeni nu este mai presus de lege. Cine o aplică? Precum se vede, nimeni. Campion al populismului deșănțat, președintele Camerei Deputaților dă asigurări zilnice că nimeni nu obstrucționează actul de justiție din România, iar apoi constată că nu există cvorum pentru ca justiția să fie funcțională și să își facă treaba. Nu se poate așa ceva. Mai mult, în loc să venim la locul de muncă, în speță la Parlament, pentru a face legi bune pentru români, am ajuns să fim chemați doar la ședințe destinate ridicării imunității unor parlamentari. Parlamentul nu mai legiferează de luni de zile, s-a transformat într-un teatru absurd al unor răfuieli politice între oameni obișnuiți cu combinațiile politice interpartinice. Este de neacceptat așa ceva!
În acest context mizerabil, și nu mi-e teamă de acest cuvânt dur, doresc să cer public demisia tuturor parlamentarilor implicați în fapte de corupție, fie că sunt inculpați, suspecți sau posesori de dosare penale, indiferent de fapta pentru care sunt învinuiți aceștia și fără a se ține cont de partidele din care fac parte. Este un gest de onoare și normalitate, singura soluție pentru ieșirea politicii noastre din această mocirlă interminabilă. Dacă aleșii respectivi au demnitate, onoare și respect față de cetățean, față de oamenii care i-au votat să-i reprezinte cu cinste în Parlament și față de România ca națiune, le cer să își prezinte urgent demisiile din funcțiile deținute în prezent. Să plece frumușel și din Parlament, și din politică, să iasă de tot din acest sistem putred de corupt, pe care l-au înființat, girat și manipulat ani de-a rândul. Să demisioneze și să își demonstreze pe mai departe nevinovăția în fața instanțelor de judecată, nu să se stea agățați ca scaiul de scaune și să-și pună în situații extrem de neplăcute colegii de partid și de Parlament, cărora le este rușine să mai voteze într-un fel sau în altul.
Bulversarea sistemului politic după bunul-plac al PSD este consfințită, între altele, și de aplicarea halucinantă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55 din 28 august 2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 646 din 2 septembrie 2014. Acest act normativ care a legiferat prostituția politică pentru 45 de zile s-a derulat așa cum au dorit guvernanții, cu toate că legea de aprobare a OUG nr. 55 a fost respinsă prin vot în Camera Deputaților, dar nu a mai ajuns și la Senat, din cauza vacanței electorale. Astfel, au apărut partide cu paranteză, unde unii dintre aleși, primari și consilieri locali, amețiți de posibilitatea unui viitor Guvern de după prezidențiale cu Tăriceanu premier, au semnat adeziuni la PLR, iar apoi, între paranteze, și la un alt partid. Păi să mă ierte Dumnezeu, și să-i ierte pe cei care au permis așa ceva, cum Dumnezeu să poți opta pentru mai multe partide o singură dată? Este strigător la cer! Dacă acest mod de a face politică va fi perpetuat, și pentru a nu mai fi nimeni supărat de plecarea unor aleși, propun ca de acum încolo toți candidații la orice funcție în stat să poată opta pentru toate partidele politice existente în prezent în România, care, evident, să fie puse în paranteză!
„Problemele diriginților de șantier trebuie rezolvate de Guvern!”
Am supus atenției Guvernului memoriul adresat de Asociația „Ordinul diriginților de șantier din România”, din Giurgiu, Str. Tineretului, bl. 204, sc. B, ap. 21, care reclamă fapte grave tolerate de autorități.
„Prin prezenta, Asociația «Ordinul diriginților de șantier din România», ONG național într-o țară seismică prin excelență, vă roagă să interveniți pe linie parlamentară referitor la punerea în drepturi salariale și de pensie a diriginților de șantier. Pentru aceasta este necesar un ordin comun ministerial pentru o grilă de salarizare-pensionare elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor sau o ordonanță de guvern. Acest ordin comun sau ordonanță trebuie să facă o grilă de salarizarepensionare prin care să armonizeze gradele A, B, C, D de dificultate tehnică și importanță socioeconomică a construcțiilor ce se execută sub supravegherea diriginților de șantier, care și ei sunt autorizați de Inspectoratul de Stat în Construcții din cadrul Ministerului Dezvoltării prin examene pe gradele A, B, C, D, stipulate de Ordinul nr. 595 din 6 august 2007. Solicităm să se țină cont de acest ordin abrogat, în vigoare fiind Ordinul nr. 277 din 10 martie 2012, care în mod nejustificat i-a scos din dreptul de a obține o autorizație de diriginte pe tehnicieni. Aceasta deși tehnicienii erau autorizați numai pentru gradele C și D, ce reflectau nivelul lor de competență după 20 ani sau 10 ani de experiență.
Culmea este că tehnicienii au fost scoși din drepturile de a profesa această funcție odată cu arhitecții (ce au șase ani de facultate conform Ordinului ISC nr. 154 din 11 martie 2010, un ordin aberant). La intervenția asociației noastre la Ministerul Dezvoltării, arhitecții au fost introduși – puși – din nou în drepturile de a profesa această funcție prin Ordinul nr. 1.496 din 13 mai 2011, dat de Ministerul Dezvoltării Regionale, fără însă să fie puși în drepturi și tehnicienii. Cu precizarea că, până în 1990, toate investițiile au avut diriginți de șantier tehnicieni foarte bine pregătiți, în proporție de circa 50% la nivel național, care au avut și lucrări de gradul A și B, iar acum sunt scoși din drepturi, deși au făcut dirigenție zeci de ani și au fost și autorizați. Cei mai capabili diriginți, tehnicieni ce au construit mari platforme industriale, combinate, înainte de 1990, de interes național, sunt scoși din drepturi de niște oameni care elaborează patru acte normative în patru ani, ce se înlocuiesc (abrogă, și acelea cu erori). Acești oameni din ISC sau Ministerul Dezvoltării demonstrează practic că habar nu au de șantiere. De exemplu, gafa de a-i scoate pe arhitecți în 2010, cu Ordinul nr. 154 din 11 martie, din drepturile lor de a face dirigenție, după șase ani de facultate. Tehnicienii care au făcut dirigenție și au construit țara cu blocuri și combinate sunt din generația anilor ’60, când nu existau subingineri, erau școli tehnice de 2-3 ani de construcții sau îmbunătățiri funciare, instalații electrice etc. Subinginerii au luat ființă după 1970. De ce să suporte niște oameni «bâlbâielile» Ministerului Învățământului în reforme de învățământ?! Aceștia, mulți dintre ei, au demonstrat practic că sunt uneori mai buni ca inginerii și subinginerii. Se știe acest lucru.
II. Să se acorde diriginților un spor de conducere, indemnizație, de 15%–30%, în funcție de șantier, de exemplu cum au diriginții de școală, de farmacie, de poștă, de telecomunicații, unde ministerele lor s-au interesat de soarta și drepturile lor. Până și un impiegat CFR dintr-o stație CFR într-o comună are o indemnizație de conducere și un salariu mult mai mare ca dirigintele, pentru că nu a avut cine
*
să se intereseze. Dirigintele de șantier în construcții are o răspundere pe viață (mai ales într-o țară seismică ca România) și este singur, nu are ajutoare cum are șeful de șantier, care este subordonatul lui și care are de peste 50 de ani indemnizație de conducere armonizată și cu nivelul șantierului de gradul I, II, III, IV. Însăși denumirea de «diriginte» înseamnă, din Antichitate, conducător, director (de la latinul _dirigens_ , conform «Noului dicționar român»).
III. Această nouă grilă de punere în drepturi să fie dată și retroactiv pentru cei ce în anii ’60–’70–’90 au construit giganți industriali de gradul A și B și au o pensie de 1.000 lei, fiind considerați (batjocoriți) ca simpli salariați într-un birou. Și acest lucru comparat cu un impiegat CFR dintr-o comună, care are 1.700 lei, cu o școală de un an, sau un agent de poliție dintr-o comună, care are 2.000–2.500 lei pensie. Ridicol ce se întâmplă la niște oameni cu răspundere pe viață, într-o țară seismică, în special la cei ce răspund de structura de rezistență la o construcție”, se arată în documentul trimis de președintele AODSR, Vonica Viorel.
Având în vedere cele prezentate, am cerut conducerii Guvernului să prezinte urgent un răspuns la petiția respectivă, care să conțină punctual poziția Guvernului României privitoare la problemele expuse.
„Să fim cu adevărat fericiți că suntem români!”
„Eu cunosc o horă și mai frumoasă, horă în care să se țină de mână toți pământenii, și ortodocși, și catolici, și fără a se uita la deosebirea religiilor, pe care le poate judeca numai Dumnezeu, toți legați prin aceleași drepturi și îndatoriri, prin același interes, prin aceeași dragoste față de țară, să joace hora României unite și autonome.” Precum bine definea astfel Mihail Kogălniceanu marele act al unirii de la 1 decembrie 1918, este de 96 de ani certificatul de naștere al României Mari, cea mai sfântă și memorabilă zi din istoria noastră bimilenară. Este cel mai bun prilej de a ne aduce aminte sacrificiile pe care înaintașii noștri le-au făcut pentru a realiza Marea Unire, decizie a cărei importanță poate suntem tentați de multe ori să o ignorăm.
1 Decembrie este momentul prielnic de a rememora actul de românism al făuritorilor Unirii, dar și de a ne da frâu liber emoțiilor și sentimentelor înălțătoare ale fiecăruia dintre noi, ale fiecărui român. Trebuie să fim mândri că suntem români, că suntem un stat european, că grație înfăptuitorilor Unirii ne putem savura libertatea și dreptul la conștiință.
Sunt alături de cetățenii colegiului pe care îl reprezint în Parlament și le doresc acestora, dar și tuturor cetățenilor din județul Giurgiu și românilor de pretutindeni, din țară și din diaspora, multă sănătate, bucurii, prosperitate și împliniri! La mulți ani, România! La mulți ani, giurgiuveni! La mulți ani, români!
„Un nou bir pe capetele românilor: scumpirea RCA”
Constat cu tristețe că cei care au responsabilități în conducerea României continuă să își dovedească în fiecare zi incompetența și disprețul fățiș manifestat la adresa oamenilor. După pomenile electorale acordate cu generozitate de Guvernul perdantului Ponta și nesusținute financiar în bugetul de anul viitor – care, în paranteză fie spus, nu știm când va ajunge în dezbaterea Parlamentului –, românii au aflat acum că trebuie să plătească mai mult și pentru polița de asigurare obligatorie a autovehiculelor – RCA.
Acest nou bir pus pe spinarea românilor se adaugă celorlalte zeci de taxe suplimentare introduse în acest an de incompetentul Guvern Ponta, de la taxa pe stâlp la acciza pe carburanți. În tot acest an însă, mult-promisele locuri de muncă și autostrăzile desenate frumos pe hârtie au lipsit cu desăvârșire. Ce să mai spunem de salariile bieților oameni, cei care mai sunt angajați, lefurile fiind total insuficiente pentru un trai la limita supraviețuirii.
Această nouă majorare, a RCA, este absolut nefirească, în contextul în care în acest an a avut deja loc o creștere a cuantumului acestor polițe, iar salariile „nesimțite” ale celor din ASF nu am auzit să fie diminuate câtuși de puțin. În aceste condiții, protestele din aceste zile ale oamenilor împotriva anunțului Autorității de Supraveghere Financiară, potrivit căruia din ianuarie prețurile la asigurările RCA vor fi majorate cu peste 30%, sunt perfect normale. Vor fi afectați nu numai transportatorii, ci și oamenii simpli, cei care se deplasează cu mașinile spre locurile de muncă, dar mai ales tinerii, care plătesc pentru asigurarea RCA de cinci ori mai mult decât un adult, un lucru incredibil! Personal, nu văd nicio diferență majoră între modul în care șofează un tânăr de 25 de ani și cel al unui om de peste 60–70 de ani ce tocmai și-a luat permisul, riscurile privind producerea unui eventual accident fiind egale, cred eu, pentru ambele categorii de participanți la trafic.
În opinia mea, cred că Parlamentul tratează cu prea multă indiferență și neutralitate activitatea instituțiilor care i se subordonează în mod direct, iar ASF este una dintre acestea. Solicit public conducerii Parlamentului să se sesizeze de urgență și să împiedice prin formele legale și constituționale de care dispune această majorare nefondată și nefundamentată a RCA. Oricum economia noastră națională este în recesiune tehnică, oricum sunt românii destul de săraci și împovărați de taxe, impozite și rate la bănci, pe care nu le mai pot plăti. Nu cred că se impun tot timpul noi și noi creșteri de prestații și servicii indispensabile populației, fără ca tu, conducerea statului, să nu oferi niciodată nimic în schimb!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.