Mirela Furtună

„Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”

Săptămâna trecută am depus o inițiativă legislativă, la care s-au alăturat 40 de colegi, prin care propun modificarea modalității de contestare a sancțiunilor contravenționale.

În momentul de față, procesele-verbale de constatare a contravențiilor pot fi contestate la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială a fost comisă fapta.

Din acest motiv, în anumite cazuri, contestarea contravențiilor devine aproape imposibilă, mai ales în situația în care acestea trebuie contestate la o judecătorie care se află departe de domiciliul contravenientului sau la mai multe judecătorii din țară.

Întâlnim în practică multe situații în care persoanele sancționate consideră că au primit amenda pe nedrept, dar renunță să le conteste, din cauza procedurii anevoioase. Transmiterea plângerii prin poștă și judecarea cauzei în lipsă nu reprezintă, în mod necesar, o apărare eficientă.

Această situație o întâlnim în special în cazul amenzilor aplicate șoferilor. O conjunctură deosebită întâlnim la persoanele care circulă mult cu mașina în interes de serviciu sau care merg în vacanță și primesc amenzi în mai multe județe, posibilitățile de contestare pe care le au fiind mult diminuate. Totuși vreau să subliniez faptul că majoritatea proceselor-verbale de constatare a contravențiilor sunt corecte.

Mai mult, consider că soluțiile propuse în inițiativă nu vor crea probleme reale autorităților publice care au constatat contravențiile, deoarece acestea pot transmite dovezile colegilor lor. Inclusiv în cazul necesității efectuării unor expertize sau al administrării unor probe suplimentare, acestea pot fi transmise ulterior prin poștă colegilor lor.

Plec, în justificarea inițiativei legislative, de la faptul că astfel vom aduce autoritățile mai aproape de cetățeni și vom debirocratiza procedura de contestare. De altfel, autoritățile publice au structuri în toate județele din România.

Vreau să fie foarte clar: inițiativa se referă exclusiv la contravenții, nu și la infracțiuni care au un regim special, iar procedura de judecată a acestora rămâne neafectată. De asemenea, procedura de contestare a contravențiilor la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul contravenientul nu se aplică persoanelor care nu au domiciliul în România, acestea urmând să poată fi contestate tot la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială a fost comisă fapta.

În încheiere, menționez că o inițiativă legislativă oarecum similară, deoarece viza doar contravențiile rutiere, a fost propusă în 2012 de către membrii Comisiei pentru administrație din Senatul României. Respectiva inițiativă a avut raport favorabil de la comisia raportoare și a trecut prin adoptare tacită de Senat, dar a fost respinsă la Camera Deputaților. Acest lucru demonstrează că propunerea merită o analiză atentă din partea autorităților, care pot veni cu observații constructive.