Gigel Sorinel Știrbu

„Interesul național – literă moartă pentru Traian Băsescu și aliații săi”

Săptămâna trecută am asistat la un spectacol de prost-gust generat de așa-numitul scandal al steagurilor. Sincer, nu pot să înțeleg de ce există astfel de situații, astfel de derapaje, mai ales dacă ținem cont de faptul că în România minoritățile au o gamă extrem de largă de drepturi și nu știu dacă există o altă țară în Uniunea Europeană – ca să mă limitez doar la acest arial – unde minoritățile să beneficieze de o astfel de paletă consistentă privind asigurarea drepturilor.

Poziția PNL, care este și a mea, este una fără echivoc: legea trebuie respectată când intervin astfel de derapaje. Iar dacă legea interzice utilizarea unor însemne altele decât cele oficiale, atunci iarăși măsurile trebuie căutate în litera legii.

Este regretabil că acest scandal a fost amplificat și de unii oficiali ai statului maghiar. Un procent consistent al implicării oficialilor maghiari este dat de apropierea alegerilor în țara vecină și subiectele „steagului Ținutului Secuiesc” și al „revizuirii art. 1 din Constituție” au clare conotații electorale dincolo de graniță. Consider însă că replica diplomației române a fost promptă și corectă.

Dar, legat de evenimentele de săptămâna trecută, sunt de subliniat și alte probleme. Toată lumea se aștepta și la o reacție corectă din partea Președintelui României, mai ales în ceea ce privește externalizarea scandalului.

Să nu uităm, președintele Traian Băsescu își arogă prima poziție în stat pentru orice ține de politica externă. Art. 80 din Constituție prevede: „(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. (2) Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”.

Numai raportându-se la acest articol, și președintele ar fi fost obligat să intervină cu o declarație, cu o luare de poziție. Nu a făcut-o, susținând că nu poate răspunde la o luare de poziție a unor persoane care îi sunt de rang inferior. Aici Traian Băsescu a indus în eroare opinia publică, pentru că Președintele Ungariei îi este de rang inferior, fiind ales de Parlament, iar șeful Guvernului este numărul unu în stat, iar oficialii maghiari care au încălcat regulile diplomatice au fost membri ai Guvernului.

De ce a ales Traian Băsescu calea pasivității nu este greu de explicat. A trebuit să fie maleabil cu oficialii de la Budapesta pentru că aceștia au avut cuvântul decisiv în a-i determina pe etnicii maghiari din România să boicoteze referendumul din 29 iulie 2012. Cu alte cuvinte, am fost puși în fața unui troc jenant cu imaginea României. Acesta este Traian Băsescu, care a pus interesul personal deasupra interesului național.