Florin Constantinescu

Interpelarea este adresată domnului Lucian Dan Vlădescu, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Obiectul interpelării se referă la „Sectorul apă/apă uzată, obiective finanțate cu bani europeni”.

Stimate domnule președinte,

România face eforturi deosebite pentru a obține fonduri europene, astfel încât să-și modernizeze infrastructura de transport și de mediu.

Există obiective de investiții finanțate prin Programul de preaderare ISPA și obiective de investiții finanțate prin programele POS Mediu.

Mă voi referi în această interpelare la sectorul apă/apă uzată.

Obiectivele finanțate cu bani europeni și cu bani de la statul român din acest sector sunt foarte importante, fiind vorba de aducerea la nivelul tehnologic actual a instalațiilor de producere, transport, distribuție a apei potabile, respectiv de colectare, transport, epurare a apei uzate.

Statul român a făcut eforturi politice și financiare deosebite pentru a obține banii europeni, pentru a plăti partea sa de contribuție la finanțarea obiectivelor respective și se așteaptă ca toate aceste eforturi să fie încununate de realizarea și punerea în exploatare, la parametrii proiectați, a instalațiilor finanțate.

Problema pe care o supun atenției dumneavoastră și analizei autorității pe care o conduceți este: ce se întâmplă, în fapt, cu o parte din aceste obiective, care au fost atribuite unor companii românești sau, de cele mai multe ori, străine, care, prezentând documente de calificare corespunzătoare la licitații, conform cărora se dovedea capabilitatea companiilor respective, după obținerea contractelor au dovedit contrariul?

Un exemplu este compania Dytras – SA din Spania, care a câștigat licitații de realizare/modernizare de stații de epurare din localități importante din România, cum ar fi: Slobozia, Târgu-Mureș, Suceava, Botoșani, Pașcani, Zalău, dar nici astăzi, după ce au încasat în mare parte banii puși la dispoziție din fondurile ISPA, nu a reușit să finalizeze, fără probleme deosebite, lucrările contractate. Au dovedit, de fapt, incapacitate managerială, nu au fost capabili să realizeze cerințele caietelor de sarcini chiar dacă au solicitat și obținut prelungiri peste prelungiri ale termenelor de finalizare. Totodată, nu și-au respectat contractele către subantreprenorii români. După ce au văzut mărfurile livrate la obiectiv sau lucrările terminate, nu au mai efectuat nicio plată, creând o multitudine de probleme acestora din cauza încetării plăților.

Astăzi compania spaniolă este în insolvență, a lăsat baltă toate lucrările neterminate. Nu au nici măcar bunul-simț să răspundă corespondenței beneficiarilor sau subcontractanților, manifestând un comportament iresponsabil, un comportament de țepari.

Dacă tragem o linie, vedem, de fapt, că o firmă spaniolă de țepuitori și-a bătut joc de statul român și de companiile românești. Dar nu este un caz unic. Sunt cunoscute mai multe companii care au venit în România ca într-un Eldorado plin cu bani europeni, pe care pot să-i obțină ușor, doar dacă mențin un timp aparențele de onorabilitate. Iar comunitățile și partenerii de afaceri români rămân cu timpul pierdut, bani pierduți degeaba.