Petru Caraman

Interpelarea mea este adresatã domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul internelor.

Stimate domnule ministru de interne,

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoratã asistenþã,

I-am adus la cunoºtinþã domnului ministru de interne Constantin Dudu Ionescu, cât ºi domnului general Berechet, acum câteva luni, cazul pe care urmeazã sã vi-l aduc la cunoºtinþã ºi ambii mi-au promis cã vor face cercetãri.

Întrebându-i, în decursul acestei perioade, la ce concluzie au ajuns, mi-au rãspuns ºi unul ºi celãlalt cã cercetãrile continuã.

În scopul accelerãrii ºi stimulãrii acestor investigaþii, am considerat util sã uzez ºi de aceste douã pârghii, ºi anume: ”Declaraþii politiceÒ ºi ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Iatã despre ce este vorba.

La Iaºi, în jurul datei de 30 ianuarie 2000, de la Gara Nicolina, în drum spre Piaþa Nicolina, la o intersecþie, au fost acostate doamna Ecaterina Blajinu, de la Chiºinãu, ºi o altã femeie, de cãtre un poliþist (maiorul Isail, ºeful Secþiei de Poliþie nr. 5, Nicolina), însoþit de un gardian public, ambii, în uniformã. Le-au obligat sã traverseze, conducându-le la scara unui bloc de pe str. Nicolae Iorga, unde au sunat ºi li s-a deschis. Au intrat în hol, unde poliþistul le-a pus o serie de întrebãri, cum ar fi: localitatea de origine, data naºterii ºi domiciliul actual, pe care le-a notat ºi, apoi, le-a pus sã semneze, dupã care, a început sã îi cotrobãiascã doamnei Blajinu în sacoºã. Apoi, le-a cerut sã scoatã tot ce aveau prin buzunare, cãci, altfel, va fi mai rãu. Cealaltã doamnã a declarat cã nu are nimic, pe când doamna Blajinu, speriatã a scos cei 200 de dolari ºi 440.000 de lei pe care îi avea asupra ei. Poliþistul i-a luat, confiscându-i ºi marfa (coniac, vodcã ºi þigãri timbrate, din Republica Moldova), în valoare de aproximativ 200.000 de lei, însã fãrã sã le dea vreo chitanþã, þipând mereu la ele. Dumnealor plângeau tot timpul, iar poliþistul le-a spus sã nu îl enerveze, cã va fi mai rãu.

Ceea ce este mai grav este cã acesta nu este un caz izolat.

Astfel, mai înainte, la începutul lunii decembrie anul trecut, doamna Blajinu se gãsea în faþa Pieþei Centrale din Bacãu (deoarece basarabenii nu sunt primiþi sã vândã în piaþã), când a apãrut un poliþist în uniformã, care a apucat-o cu brutalitate de hainã, cerându-i, cu un þipãt neomenesc, sã meargã la poliþie. Doamnei Blajinu i s-a fãcut rãu ºi a cãzut pe piatrã. Poliþistul a început sã o tragã ca pe un câine, deºi îl ruga sã aºtepte sã îºi revinã. A târât-o la poliþie, spunându-i pe drum: ”De câte ori v-am spus sã nu mai vãd moldoveni pãduchioºi pe aici?Ò Doamna Blajinu i-a rãspuns: ”Sunt româncã, la fel ca voi!Ò El a întrebat: ”Dar ce, ai paºaport?Ò La rãspunsul ei afirmativ, i-a replicat: ”Acuº o sã vedem ce fel de paºaport ai!Ò La poliþie, i-a arãtat un paºaport românesc, dar el a constatat cã era expirat. Atunci, i-a prezentat un paºaport al Republicii Moldova, care nu era expirat. I-a mai cerut actele de trecere a frontierei ºi cele referitoare la marfã. Dupã ce a constatat cã totul era în regulã, a lãsat-o, în cele din urmã, sã plece.