Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 iulie 2000
Senatul · MO 94/2000 · 2000-07-03
Adoptarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 19Ð24 iunie a.c.
Declaraþii politice ale domnilor senatori: Doru Gaita, Ionel Aichimoaie, Radu Alexandru Feldman, Ioan Moisin, Corneliu Vadim Tudor, Corneliu Turianu, Gheorghe Dumitraºcu, Petru Caraman, Constantin Ticu Dumitrescu, Sergiu Nicolaescu, Sabin Pop, ªerban Sãndulescu, Gheorghe Pãvãlaºcu ºi Victor Fuior
Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian
· other · adoptat
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
2 discursuri
Stimaþi colegi, vã propun sã începem ºedinþa noastrã de astãzi.
ªedinþa este condusã de subsemnatul, ajutat de domnul Badea, ºi sperãm sã-l avem alãturi de noi ºi pe domnul Pusk‡s.
Vã anunþ cã, din totalul de 143 de senatori, ºi-au exprimat prezenþa 107.
Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
V-aº ruga foarte mult, haideþi sã ne mobilizãm cu toþii! Vã rog sã votaþi ordinea de zi, stimaþi colegi, vã rog! Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.
Programul nostru de lucru îl ºtiþi: între orele 15,00 ºi 19,30. Aveþi la dumneavoastrã în mapã programul de lucru al Senatului pentru perioada 19Ð24 iunie.
În program, în partea finalã este ºi restul, deci, luni, zi obiºnuitã; marþi, pânã la ora 13,00, în plen; dupã-amiazã, de la ora 15,00, ºedinþã comunã cu Camera Deputaþilor; miercuri, comisii; joi, în plen pânã la ora 13; vineri ºi sâmbãtã, în circumscripþiile electorale.
Vã rog, dacã sunt observaþii asupra programului? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, programul de lucru al Senatului a fost adoptat. Trecem la primul punct, ”Declaraþii politiceÒ.
Dau cuvântul, din partea partidului Democraþiei Sociale din RomâniaÉ
MedierileÉ
ªi totuºi, în mod aparent paradoxal, firmele ºi indivizii sunt tot mai sãraci, au mai puþini bani, rãmân pentru investiþii ºi dezvoltare tot mai puþini, tot mai mulþi oameni ajung sub limita de sãrãcie. ªi aceasta se întâmplã deoarece, deºi a scãzut fiscalitatea, cum susþine Guvernul, în mod pervers, a apãrut pseudofiscalitatea, care a crescut precum Fãt-Frumos din poveste, într-o zi cât alþii în 10 ani, ºi este ºi mai împovãrãtoare, mai greu de suportat, cu eficienþã economicã foarte scãzutã, deoarece fondurile care alimenteazã noua ”junglãÒ la buget sunt nesupuse, practic, controlului cheltuielilor bugetare.
Astfel, s-au inventat fondurile speciale, s-au mai creat niºte taxe de autorizare, s-au inventat taxe noi, mergându-se pânã la impunerea de taxã pe taxã, adicã la impozitarea impozitului.
Înlocuirea unei impozitãri normale în cadrul unui cod fiscal, a unor legi clare, concrete, stabilite ºi favorabile dezvoltãrii economice printr-o pseudofiscalitate mascatã, insidioasã, neclarã ºi necontrolabilã de cãtre cetãþenii þãrii, nu este decât o pervertire a fiscalitãþii.
Exemplific:
1. Ñ La începutul mandatului sãu, domnul prim-ministru Mugur Isãrescu a declarat cã este aberant ca firmele sã plãteascã 27 de fonduri speciale de toate felurile. Ca atare, dupã o ”maturã chibzuinþãÒ a Guvernului, s-au mai înfiinþat douã fonduri noi. Toate aceste fonduri sunt gestionate de cãtre miniºtrii politici ai Guvernului, în afara bugetului þãrii ºi în afara controlului. Ca atare, banii sunt utilizaþi adeseori în scopuri politice sau clientelare ºi nimeni nu dã socotealã de modul în care au fost folosite sume importante de bani.
· procedural
2 discursuri
Dupã declaraþii politice, înainte de programul legislativ, facem comisiile de mediere.
Deci, domnul Gaita Doru.
Ca sã ne încadrãm în program, avem de la 16,30 întâi comisiile de mediere, dupã care intrãm în programul legislativ.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne senatori,
Stimaþi domni senatori,
În prezenta declaraþie politicã o sã mã refer la perversiunile financiare ale actualului Guvern. Persoane private, firme, întreprinzãtoriÉ deci mai toatã lumea acuzã, cum de fapt am mai fãcut în plenul Senatului ºi eu ºi foarte mulþi colegi, nivelul înalt de fiscalitate existent în þara noastrã. Guvernul, desigur, se apãrã vehement ºi afirmã cã în comparaþie cu alte þãri la noi fiscalitatea este mult mai redusã, ba chiar a scãzut semnificativ în ultima perioadã.
Astfel cã, foarte mãrinimos, Guvernul a eliminat douã taxe din cele 4, procedând în schimb la majorarea cotei din preþul benzinei de la 25% la 45%.
Douã lucruri nu se spun: cã cele 4 taxe diferite pentru acelaºi obiect au fost inventate tot de actualul Guvern ºi cã dacã luãm cazul unui proprietar de Dacie care parcurge doar 10 mii de kilometri pe an, acesta va plãti suplimentar 600 de mii de lei pe an, în loc de 100 de mii, adicã de 6 ori mai mult decât înainte.
· other
1 discurs
<chair narration>
#122513. Ñ Ministrul de finanþe ºi-a inventat propria taxã, taxa pe scaun, care reprezintã taxa de autorizare pentru desfacerea produselor de alcool, tutun sau cafea. Ciudat este doar cã aceastã ordonanþã nu þine cont de amplasarea obiectivului autorizat, astfel încât un local al Cooperaþiei din Gura Barza plãteºte aceeaºi taxã de autorizare ca ºi Restaurantul ”CapºaÒ de pe Calea Victoriei. Rezultatul a fost, pe de-o parte, închiderea a numeroase activitãþi din care un procent însemnat avea un rol social important, iar, pe de altã parte, multe firme au intrat într-o zonã gri, preferând sã nu plãteascã aceste dãri opresive.
· other
1 discurs
<chair narration>
#128784. Ñ Pentru orice investiþie sau activitate întreprinzãtorul român trebuie sã efectueze ”parcursul combatantuluiÒ, adicã este obligat sã obþinã un numãr important de avize ºi autorizãri în majoritate inutile. Teoretic, acestea pot ajunge pânã la 45, iar în practicã, cel puþin 20 de avize ºi 8 autorizaþii pentru obþinerea cãrora se poate pierde chiar ºi un an de zile. Rostul lor este sã hrãneascã nesãtulul cuplu al birocraþiei ºi al corupþiei.
Totuºi, deºi iniþiativa de eliminare a acestora a fost acceptatã în principiu de Guvernele succesive din 1998 pânã în 2000, inclusiv de Guvernul actual, deºi încã din decembrie 1998, secretarul de stat Lucãcel, de la Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului, a promis în faþa Senatului României cã în douã luni de zile se rezolvã problema, pânã la aceastã datã nu s-a eliminat nici mãcar un aviz sau o singurã autorizaþie, iar iniþiativa legislativã stã ascunsã sub sertarele Guvernului, aºteptând sã se facã uitatã.
· other
1 discurs
<chair narration>
#138595. Ñ Nu ajunge cã s-au introdus avize ºi autorizaþii în plus, ele mai trebuie ºi reînnoite anual, astfel cã, în fiecare an, întreprinzãtorul este obligat sã se prezinte la oficialitãþi, sã punã o ºtampilã pe actul de autorizare. Pentru aceste ºtampile el plãteºte din nou milioane ºi milioane, an de an, iar aceste venituri se constituie din nou în venituri extrabugetare, fãrã un control riguros. Dacã însã omul de afaceri vrea sã rezolve repede problema, atunci trebuie sã vinã cu ”argumente forteÒ care se dau în plic.
· other
1 discurs
<chair narration>
#143826. Ñ În procesul investiþional existã multe tipuri de taxe, printre care ºi taxa de publicitate, de publicare în Monitorul Oficial. Chiar dacã publicitatea este obligatorie la o regie, deci monopol de stat, ca taxa de publicare, întreprinzãtorul ”are dreptulÒ sã achite ºi taxa pe valoarea adãugatã, adicã t.v.a. de 19% pe taxa de publicare. Cu alte cuvinte, se plãteºte taxã pe taxã, ceea ce trebuie sã recunoaºtem este contribuþie foarte originalã la sistemul fiscal mondial.
· other · adoptat
229 de discursuri
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Aichimoaie Ionel din partea Partidului Democrat.
Domnul Mînzînã, la sfârºit, dupã ce terminãm declaraþiile vã dau cuvântul.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Astãzi, mai mult ca oricând, ar trebui sã ne luptãm pentru instaurarea dictaturii moralitãþii în viaþa noastrã economicã, financiarã, socialã ºi, nu în ultimul rând, în cea politicã. Cetãþenii acestei þãri, în cea mai mare parte preocupaþi pânã la limita supravieþuirii de grija zilei de mâine, privesc cu lehamite la sferele puterii unde puþini sunt cei care mai simt dogoarea secetei sau dezastrul produs de alte calamitãþi naturale. Închiºi în doctrine, înfãºuraþi în programe politice demagogice ºi încleºtaþi în bãtãlii curente pentru acapararea puterii, unii politicieni ai României de azi nu realizeazã ruperea lor totalã de cei care le pot asigura ascensiunea spre fotoliul puterii, ºi anume, cetãþenii acestei þãri. Alegerile locale abia încheiate au sancþionat clasa politicã nu numai prin absenteism, cât mai ales prin alegerea omului potrivit ºi mai puþin a partidului care l-a susþinut pe candidatul respectiv. Acum, dupã mai bine de 10 ani de tatonãri, de încercãri, experienþe ºi eºecuri în instaurarea economiei de piaþã viabile ºi sãnãtoase este obligatoriu sã renunþãm la analiza pânã la detaliu a concluziilor ºi sã ne canalizãm eforturile pentru înþelegerea cauzelor. Aceasta este posibilã numai prin asanarea moralã a societãþii româneºti, prin instaurarea moralitãþii în toate activitãþile.
A trecut vremea stângãciilor care au permis accesul spre valorile acestei þãri pentru escroci, pentru clanuri de tot felul ºi pentru profitori cãþãraþi pe suferinþele sau suferinþa acestei naþii. Toate aceste maladii maligne ale societãþii trebuie înlãturate cu toatã fermitatea dacã dorim cu adevãrat salvarea de la haosul neputinþei economice. Este jenant sã asculþi unii lideri de partide clamând principii democratice, europene, rãguºind în faþa microfoanelor despre restructurare, reorganizare, dar care, dincolo de graniþele vizuale sau dincolo de tribune, devin adevãrate piedici în calea realelor mãsuri de restructurare sau reorganizare.
Pe de altã parte, paradoxul în care unii lideri de sindicat acþioneazã nu pentru cei pe care îi reprezintã, ci pentru pãstrarea propriilor lor privilegii a devenit notoriu în România. Sindicatele nu mai desfãºoarã munca specificã, ci se angreneazã în dispute politice, se transformã în arme ale unor grupuri de interese oculte. Nu mai departe de astãzi, sindicatele din industria energeticã nu se bat pentru interesele angajaþilor, ci pentru privilegiile neruºinate ale unor lideri ºi ale administraþiei. Toþi liderii de sindicat au afirmat public necesitatea restructurãrii ºi reorganizãrii în vederea privatizãrii, dar, în fapt, acþioneazã, prin ºantaj, sã-ºi pãstreze privilegiile pe seama populaþiei, mergând pânã la generarea unui adevãrat haos, dar în speranþa cã în felul acesta se pãstreazã un monopol ºi, o datã cu el, domnia salariilor neruºinate pentru ei ºi pentru reprezentanþii administraþiei, în defavoarea salariaþilor pe care, chipurile, îi reprezintã. Liderii de sindicat nu se dau la o parte de a declanºa activitãþi greviste înainte de a purta negocieri, de a dicta prin forþã acþiuni politice sau ingerinþe în activitatea justiþiei.
Pe de altã parte, piaþa financiar-bancarã din România trebuie, o datã pentru totdeauna, sã intre în normalitate. Nu se poate admite la infinit sã se deschidã cãi pentru ºmecherii de orice fel, cãi care permit unor Caritas-uri, unor F.N.I.-uri, SAFI-uri sã escrocheze mii de români lipsiþi de apãrare în faþa ofensivei ”descurcãreþilorÒ în inginerii financiare dubioase.
În lipsa unor semnale profesioniste ºi penetrante, atât guvernele de pânã acum, cât ºi Banca Naþionalã au permis terorismul financiar falimentele frauduloase ºi haosul în activitatea financiar-bancarã.
Nu poþi sã permiþi înfiinþarea unei bãnci aºa-zis ”populareÒ ºi abia dupã ce au fraudat mii de oameni sã te gândeºti la reglementarea activitãþii ei. Nu este admisibil sã creezi întâi societãþi de valori mobiliare ºi, într-un târziu, sã intervii pentru reglementarea pieþei de capital.
Aº face o parantezã aici. Preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare are cel puþin douã derogãri de la lege, pe care eu le cunosc, pentru admiterea unei activitãþi frauduloase în activitatea financiar-bancarã. Nu poþi sã fii nevinovat atunci când eºti om politic ºi nu acþionezi pentru legiferarea interesului binelui public. Indiferent de partidul pe care-l reprezentãm, indiferent dacã se aflã sau nu la guvernare, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplã în viaþa politicã, economicã, socialã ºi financiarã ne aparþine în egalã mãsurã.
Nu poþi sã rãmâi nepãsãtor atunci când chiar mecanismele dreptãþii sociale se învârt la comandã politicã, atunci când laºi o putere în stat, aºa cum este justiþia, sã se manifeste ca spectacol în care arestãrile se fac înainte de a stabili vreo rãspundere, în care oamenii legii devin protagoniºtii unor comedii ieftine, ridiculizaþi de artizanii loviturilor de tun care-ºi consumã valorile furate de la miile de amãrâþi români prin strãinãtate, departe de braþul infirm al unei justiþii politizate ºi neputincioase.
Paradoxurile româneºti, anormalitatea ca stare de spirit ºi fapt sunt nenumãrate. Aceastã caracatiþã a imoralitãþii trebuie o datã pentru totdeauna înfrântã. Singura armã eficientã este moralitatea care, o datã instauratã, ar putea sã redea cetãþenilor acestei þãri încrederea în instituþiile statului, iar nouã ne-ar reda demnitatea pierdutã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Partidului Naþional Liberal.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Sãptãmâna trecutã un distins coleg de pe bãncile opoziþiei, invocând evenimentele din 13Ñ15 iunie 1990, ne-a vorbit despre încercarea nereuºitã de loviturã de stat iniþiatã de un grup organizat în Piaþa Universitãþii ºi despre numeroasele elemente comune pe care le-a identificat între cele petrecute atunci ºi miºcãrile totalitare de tip legionar.
Colegul nostru a avut onestitatea sã nu-ºi revendice meritul de a fi descoperit singur similitudinile cu acþiunile legionare, cunoscut fiind faptul cã cel dintâi care a definit implacabil, din prima clipã, natura acþiunilor a fost chiar ºeful statului, domnul Ion Iliescu. Dupã ce cu doar câteva luni în urmã preºedintele Ceauºescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, vorbind despre revoluþia de la Timiºoara, îi avertiza pe români în faþa acþiunilor duºmãnoase ºi destabilizatoare puse la cale de agenturile strãine, era acum rândul preºedintelui Iliescu, vorbind despre Piaþa Universitãþii, sã demaºte complotul legionar. Mãrturisesc cã-l invidiez pe bunul nostru coleg pentru siguranþa cu care reuºeºte sã-ºi ofere explicaþii convenabile pentru evenimente ce rãmân pentru mulþi încã extrem de complicate ºi cã, dupã 10 ani, la fel ca ºi domnul Ion Iliescu, preºedintele partidului din care face parte, îºi pãstreazã neschimbatã viziunea asupra unor fapte care au adus atâtea grave prejudicii României. Existã însã o sumã de întrebãri care, oricâtã liniºte ºi siguranþã ar afiºa unii sau alþii, nu-ºi au încã rãspunsul ºi prima dintre aceste întrebãri ne cere sã aflãm unde încep ºi unde se terminã vinovãþiile celor care se aflau atunci în fruntea þãrii.
”Dragi minieri,
Mã adresez dumneavoastrã de data asta mulþumindu-vã pentru rãspunsul de solidaritate muncitorescã pe care ºi acum l-aþi dat la chemarea noastrã. Mulþumesc, de asemenea, tuturor celorlalte delegaþii din judeþe, care au venit ºi s-au alãturat acestei forþe solidare a muncitorimii române. Rugãm pe ceilalþi sã rãmânã aici în piaþã. Delegaþia de mineri, în frunte cu domnul Cosma, se va deplasa spre Piaþa Universitãþii pe care vrem s-o recuperaþi dumneavoastrãÒ.
Vã mulþumesc, domnule senator,
Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan din partea P.N.Þ.C.D.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dupã sclavia comunistã, poporul român a mers ceva mai bine în câteva privinþe, dar, pe ansamblu, în ultimii 10 ani, nu s-a observat un progres, ci un regres. Toatã lumea îl vede, nu mai trebuie demonstat. Ceea ce nu toþi vãd, ba chiar prea puþini, sunt cauzele regresului. Ele sunt patru:
a) Menþinerea structurilor comunisto-securiste, care s-au repliat, mai ales în sfera economico-financiarã, sub forma unor mafii de interese comune, dar care sunt reorganizate bine ºi sub diferite culori politice ºi nu doar atât.
b) Faptul cã diferite organizaþii politice sau de altã naturã, cu prestigiu moral în faþa poporului, au admis, din diferite motive, printre membrii lor, foºti informatori ai Securitãþii sau sprijinitori ai comunismului care nu ºi-au cerut iertare ºi nici nu s-au lepãdat de mentalitãþile lor vechi, astfel cã au compromis din interior, în mare mãsurã, activitatea acelor organizaþii în faþa poporului.
c) Orbirea unei pãrþi mari din popor, care nu a înþeles cã vinovaþii pentru dezastrul românesc din ultima jumãtate de veac nu mai pot prezenta încredere, sub nici o formã, dacã nu-ºi cer iertare, dacã nu reparã rãul fãcut ºi dacã nu se încadreazã cu cuvântul, dar mai ales cu fapta în acþiunea de eliminare a sechelelor comunismului.
d) Orbirea sau poate jocul dublu al unor forþe occidentale care, vãzând cã poporul român doborât economic ºi moral nu poate scãpa singur de hidra comunisto-securistã nu l-a ajutat eficient în acest sens.
Faþã de aceste cauze a cãror prelungire va duce la o deteriorare ºi mai mare a situaþiei poporului este necesarã o revizuire a politicii de cadre în partidele cu tradiþie anticomunistã pentru eliminarea foºtilor sprijinitori ai regimului comunist ºi a celor corupþi, astfel ca poporul sã recâºtige încrederea în ele. Mai bine mai puþini, dar luptãtori siguri, decât mulþi ºi, în mare parte, oportuniºti sau carieriºti, foºti duplicitari sub comunism ºi actuali duplicitari, dupã cum le ºopteºte interesul. Mai trebuie ºi o reorganizare din temelii a propagandei anticomuniste de dezvãluire în faþa poporului a crimelor comunismului, cu prelungiri în efecte pânã astãzi.
Vã mulþumesc, domnule senator Moisin.
Are cuvântul domnul senator Vadim Tudor, din partea Partidului România Mare.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Doamnelor ºi domnilor,
Nu aº fi luat cuvântul astãzi, dacã o serie de colegi din opoziþie nu ar fi vituperat aici împotriva neocomunismului, împotriva securiºitilor, cu o violenþã pe care le-o înþelegeam în 1996, dar, dupã 4 ani de dezastru patronat de actuala putere, aceastã violenþã ar fi trebuit sã se sublimeze ºi sã disparã încet-încet, pentru cã nu poþi sã mai emiþi pretenþii de moralitate când ai pe conºtiinþã: a) înfometarea poporului român; b) mizeria; c) É
Domnul Moisin a învãþat alfabetul, aici, în faþa noastrã, ºi ne-a dat o lecþie de ce înseamnã boala copilãriei capitalismului.
Domnule preºedinte de ºedinþã Nicolae Vãcãroiu, Stimaþi colegi,
De câtva timp intru în posesia unor informaþii Ñ în primul rând, ca ziarist, ºi, în al doilea rând, ca senator Ñ care mã îngrijoreazã, cu privire la starea de spirit a domnului Preºedinte Emil Constantinescu. Domnia sa nu acceptã cu nici un preþ sã piardã puterea. Este o panicã îngrozitoare la Palatul Cotroceni ºi ceea ce pânã acum credeam cã este un hobby al Domniei sale vãd cã a devenit o practicã a spaimei.
În noaptea de 6 spre 7 iunie a.c., în locuinþa sa din strada Pangratti, domnul Emil Constantinescu s-a întâlnit cu sfetnicii sãi de tainã, toþi 4, geologi. Iatã: Dan Rãdulescu, fost ambasador ºi, probabil, nu ºtiu dacã mai este în continuare ambasador la Atena, octogenar, Nicolae Atanasiu, zis ”PipoÒ, Dorin Marian ºi Rãzvan Popescu.
Cu acest prilej, domnul Emil Constantinescu le-a reafirmat hotãrârea sa de a nu ceda puterea cu nici un preþ
ºi s-au fãcut mai multe scenarii. În primul rând, acela de compromitere totalã a opoziþiei. S-a mers pânã acoloÉ
Nu mã întrebaþi de unde ºtiu. Sunt ziarist, vã daþi seama. Sã infirme ei, sã spunã cã nu este adevãrat. Pânã acum, nu a spus Palatul Cotroceni despre afirmaþiile mele cã nu ar fi adevãrate.
S-a mers pânã acolo încât s-a avansat ideea finalizãrii, de urgenþã, a ”dosarului mineriadeiÒ. A avut loc o convorbire telefonicã între domnul Emil Constantinescu ºi domnul Valeriu Stoica. Domnul Constantinescu i-a cerut sã urgenteze dosarul, iar ministrul justiþiei i-a spus cã va fi gata la momentul oportun. Sunt douã variante aici: fie arestarea lui Ion Iliescu, fie timorarea lui, ºantajarea cu dosarul, pentru a renunþa la candidatura la Preºedinþie ºi, în acest caz, i se va da, în compensaþie, preºedinþia Senatului.
Eu cred cã vã intereseazãÉ Eu nu acuz pe nimeni. Eu supun dezbaterii niºte chestiuni care mi-au fost aduse la cunoºtinþã astãzi din mai multe surse. Dacã eu greºesc, vã rog sã mã aduceþi în faþa Comisiei de disciplinã ºi voi plãti.
Aºa se face cã toate ziarele care aveau pregãtite dosare ºi fiºe împotriva lui Traian Bãsescu, în primul rând, datoritã afacerilor cu flota, datoritã afacerilor cu fierul vechi, afacerilor din portul Constanþa, brusc, nu au mai publicat nimic. Aceste ziare Ñ nu le dau numele, ele se ºtiu Ñ sunt controlate de un partener de afaceri al domnului Traian Bãsescu, care se numeºte Fati Taher. Arabul Fati Taher.
Suma pe care a cheltuit-o domnul Traian Bãsescu în cele douã tururi este de 2,3 milioane de dolari. Se pare cã mai mult decât au avut þãrãniºtii ºi liberalii. Domnul Traian Bãsescu l-a ”lucratÒ ºi pe Cãlin Cãtãlin Chiriþã, dacã vã intereseazã. Domnul Traian Bãsescu n-a câºtigat cinstit nici în primul tur de scrutin, nici în al doilea tur de scrutin. Nu existã în lume un tur de scrutin în care, la prima mânã, cineva sã aibã 17 procente ºi altcineva 45 de procente, ºi la celãlalt tur de scrutin cel cu 17 procente sã îl zdrobeascã pe cel cu 45 de procente. Voturile anulate ale domnului Sorin Oprescu, pânã la aceastã orã, sunt 15.000 de buletine anulate!
Numai douã cuvinte, domnule preºedinte de ºedinþã! Iatã, sã vã spun ºi cum a adunat Ñ printre multe altele Ñ domnul Traian Bãsescu banii. Ministerul Transporturilor are o firmã cãpuºã, numitã ”JEVAROMÒ, desprinsã din ”ROMVAREDÒ. A organizat, recent, un examen de limbi strãine, cu 300 de însoþitori de vagoane, care ar urma sã plece în strãinãtate, cu taxa de examen cuprinsã între 50 ºi 300 de dolari. În funcþie de asta, se dãdea nota. S-au strâns peste 60.000 de dolari, prin soþul unei doamne din Televiziune Ñ nu-i mai dau numele.
ªi un ultim exemplu. La Cluj, s-au coalizat toþi împotriva candidatului P.R.M., Gheorghe Funar; trei ziare locale au invocat cã Biserica Ortodoxã ar fi împotriva lui Gheorghe Funar, s-a invocat, în mod fraudulos, ºi numele episcopului Bartolomeu Anania. Acesta a dat o anafurã ulterior, de fapt, o afurisenie, pentru cã nu putea înþelege cum este invocatã Biserica, cum este invocat numele lui într-o chestiune electoralã. Pânã la urmã, Gheorghe Funar a ieºti victorios. Noi apreciem cã, la primul tur de scrutin, Partidul România Mare a fost furat, per ansamblu, în toatã þara, de circa 200.000 de voturi. S-a mers cu murdãria, încât s-a cerut acestui fantomatic Consiliu de supraveghere a arhivelor Securitãþii Ñ sau ceva de genul acesta Ñ cu 48 de ore înainte de alegeri, dosarul de securitate al lui Gheorghe Funar, încãlcând chiar spiritul legii promovate de colegul nostru Ticu Dumitrescu, ºi a fost o mare dezamãgire când au vãzut domnii Mircea Dinescu, Patapievici ºi Pleºu cã dosarul este curat ca lacrima!
Mulþumim, domnule senator.
Permiteþi sã dau cuvântul domnului senator Turianu Corneliu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Dupã cum, probabil, cunoaºteþi din declaraþiile unui cunoscut coleg euro-parlamentar, România riscã sã fie supusã de cãtre Consiliul Europei unei noi ºi pãguboase monitorizãri. Motivul: aceeaºi obsedantã bazaconie cu privire la pretinsa persecutare a homosexualilor de la noi din þarã. Astfel cã doi parlamentari, unul din Polonia ºi altul din Olanda, au anunþat deja cã ne vor cere remonitorizarea, ceea ce Ñ atenþie! Ñ ar avea un efect catastrofal pentru procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã.
În aceastã conjuncturã extrem de nefavorabilã, eu, unul, consider cã nu mai putem sã stãm pasivi ºi ar trebui sã devenim activi, ca sã folosesc niºte termeni dragi, doamnelor ºi domnilor euro-parlamentari.
Oricum, sã lãmurim lucrurile o datã pentru totdeauna. Dacã vrem musai sã ne mângâie Europa pe creºtet, atunci sã abrogãm total art. 200 din Codul penal, sã constituim un departament guvernamental pentru aºa-ziºii ”gayÒ, ºi sã smulgem procente din bugetele învãþãmântului ºi sãnãtãþii pentru a crea un fond naþional pentru promovarea homosexualitãþii. La câþi copii ai strãzii ºi tineri amãrâþi avem, pedofilii ºi homosexualii din întreaga lume vor da, cu siguranþã, nãvalã în noul paradis sexual al Europei. ªi dacã asta înþelege ºi domnul Valeriu Stoica prin ”racordare la legislaþia europeanãÒ, atunci sã mai punã Domnia sa de un ”pachetÒ, cã tot este expert, ºi sã rezolve totul printr-o singurã ordonanþã: legalizarea drogurilor, ca în Olanda, acceptarea cãsãtoriilor dintre homosexuali ºi, Ñ de ce nu? Ñ sfera relaþiilor zoofile, ca sã nu mai schimbãm apoi legislaþia dupã cum au chef unii sau alþii dintre domnii euro-parlamentari.
Dacã însã considerãm cã tradiþia ºi conºtiinþa personalã ºi naþionalã nu ne permit sã ne cãlcãm în picioare propriile noastre principii morale, atunci s-o spunem franc, rãspicat, în faþã, ºi nu pe la spate.
Sã spunem cã în România minoritãþile sexuale nu sunt persecutate, ci tolerate, dar nimeni nu ne poate obliga sã legalizãm viciul. Este intolerabil ca România sã fie sancþionatã ºi milioane de oameni sã aibã de suferit pentru cã nu permitem unei comunitãþi de câteva sute de persoane sã-ºi facã mendrele în public. Este intolerabil ca preºedintelui Senatului României sã i se cearã ostentativ Ñ ca sã nu zic cu obrãznicie Ñ ca statul român sã asigure cazarea iubitului unui parlamentar european venit cu o delegaþie oficialã în Bucureºti.
Mulþumesc, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Dumitraºcu Gheorghe Ñ P.D.S.R.
## Onorate auditor,
## Onorat prezidiu,
Sunt departe de a institui o replicã la adresa domnului Feldman. Nu mai ºtiu în ce partid este Domnia sa ºi cam pe unde trece, fie prin spate, fie prin faþã. Pe de altã parte, nu am de ce sã fac trimitere nici la domnul Sidorovici Brucan Moisin, în legãturã cu comuniºtii din România, însã limbajul îmi este extraordinar de familiar, dupã ce am trecut, acum câteva zile, prin ”ScânteiaÒ lui 1945. Tovarãºul Moisin era cu adevãrat un brav comunist, cominternist, în 1945. Te felicit, tovarãºe Moisin!
În privinþa domnului Mironov, fãrã îndoialã, el n-o fi acþionat din ordinul partidului, dar este evident cã este o replicã la politizarea, cu totul ºi cu totul extraordinarã Ñ pe care deja n-o mai subliniem Ñ a Televiziunii Române, ai cãror invitaþi,... Uitaþi-vã bine pe posturile 1 ºi 2, cine sunt invitaþii ºi marii comentatori de toate felurile, analiºti politici, mai ales apolitici, ei fiind apolitici, pentru cã numai aºa pot sã fie ei analiºti politici, fiind apolitici, ca sã zic aºa... Vedeþi cine sunt ºi dupã aceea vom mai sta de vorbã!
## Onorate auditor,
## Domnilor,
Începând de la 1 iulie a.c., 20% din personalul vamal al þãrii Ñ 1.050 de vameºi Ñ în marea lor majoritate aflaþi la nivelul birourilor vamale, adicã acolo unde se executã efectiv controlul vamal al bunurilor care intrã ºi ies din þarã Ñ urmeazã sã fie daþi afarã, în condiþiile în care numãrul lucrãtorilor vamali este mai mic cu 1.000 de oameni faþã de necesarul de personal. Acum deci este mai mic cu 1.000 ºi se mai micºoreazã cu 1.050. ªi vom vedea de ce.
Mãsura disponibilizãrii este luatã fãrã a se þine cont de nici un criteriu privind volumul activitãþii vamale în acest moment, când þara este din ce în ce mai agresatã de filiere ale contrabandei, ale corupþiei, ale spãlãrii banilor murdari, ale spolierii avuþiei naþionale. Nu se þine cont nici de necesitatea întãririi controlului vamal, în scopul prevenirii, descurajãrii ºi contracarãrii contrabandei ºi traficului cu stupefiante, cu arme ºi materiale periculoase pentru viaþa ºi sãnãtatea cetãþenilor, cu bunuri de patrimoniu, cu carne vie ºi altele.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc, domnule senator Dumitraºcu. Are cuvântul, din partea Partidului Democrat,...
Domnul senator... Nu v-am dat cuvântul, domnule Aichimoaie! Domnul senator Pop... Ce vreþi? Un drept la replicã?
## **Domnul Ionel Aichimoaie**
**:**
M-am schimbat cu domnul Pop.
Scuzaþi-mã, dar nu aþi anunþat. Vã rog, luaþi cuvântul!
## **Domnul Ionel Aichimoaie:**
Eu am sã încep printr-o zicalã foarte dragã domnului Vadim Tudor, care spune cã ”În pomul care face roade se dã cu pietreÒ.
Eu cred Ñ ºi nu numai eu, ci toþi specialiºtii care au fãcut analiza rezultatelor alegerilor de la Bucureºti, printre care cred cã se numãrã ºi sociologi de marcã... Nu aminteºte unul cã poate fi vorba de o fraudã electoralã. Scorul strâns de la Bucureºti, de altfel, previzibil, demonstreazã acest lucru.
În legãturã cu cheltuielile din campania electoralã a domnului Bãsescu, vã promitem cã se vor face publice toate cheltuielile, atât din turul 1, cât ºi din turul 2. Nu purtaþi grija acestor cheltuieli!
La final vã dau cuvântul.
Consider cã succesul domnului Traian Bãsescu este, de fapt, rezultatul activitãþii ºi al faptelor sale din administrarea Ministerului Transporturilor.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_
L-a vândut pe tot!
## **Domnul Ionel Aichimoaie:**
Despre profilul moral al domnului Traian Bãsescu, care, de fapt, a fost dat de gestul unic în parlamentaris-
mul românesc, prin demisia din Parlament în 1996 ºi punerea la dispoziþia justiþiei române, care, în analiza fãcutã, l-a scos nevinovat.
Vã întreb pe dumneavoastrã: de ce nu aþi procedat la fel ca domnul Bãsescu în cazul multiplelor procese pe care le aveþi?
Vã mulþumesc.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Eu nu eram acuzat de fraudã, cum era el, ºi va mai fi. Nu pactizaþi cu hoþii, cã nu e bine!
Are cuvântul, din partea Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, domnul senator Caraman Petru.
Aºadar, fostul preºedinte Ion Iliescu sfideazã încã o datã justiþia românã ºi pe cea francezã. Pentru a doua oarã Ion Iliescu a refuzat sã se prezinte în faþa Parchetului General ºi sã dea explicaþii referitoare la sponsorizarea campaniei sale electorale, în 1996, de cãtre firmele lui Adrian Costea.
Exact acum o sãptãmânã Ion Iliescu demonstra, pentru a câta oarã, cã respectarea legii ºi a justiþiei nu sunt decât niºte vorbe în vânt, cã justiþia poate fi tratatã cu refuz, oricând vor muºchii lor.
Ion Iliescu nu a rãspuns citaþiei Parchetului General ºi nici nu a considerat necesar sã precizeze motivele absenþei sale. Partidul Democraþiei Sociale din România prin purtãtorul sãu de cuvânt, Ioan Mircea Paºcu, declara, nici mai mult nici mai puþin, cã Ion Iliescu are, nu-i aºa, agenda încãrcatã.
Cu alte cuvinte, cum ar putea justiþia ºi alegãtorii români, nu mai vorbim de justiþia francezã, sã-ºi închipuie cã Ion Iliescu acceptã sã se prezinte la Parchet numai pentru cã i s-a trimis o biatã citaþie?!
În fond, unde se cred procurorii respectivi?! Oare ei nu ºtiu cã Ion Iliescu ºi P.D.S.R. nu au avut timp sã se încurce, aºa, cu una cu douã, cu justiþia, când, la ordinea zilei, ei au probleme mult mai presante, de pildã deturnarea de fonduri publice, falimentarea bãncilor...?!
De asemenea, cum ar putea justiþia ºi opinia publicã sã aibã aceastã pretenþie absurdã ca Ion Iliescu sã dea curs citaþiei Parchetului înainte ca acesta din urmã sã se consulte cu P.D.S.R.-ul?!
În aceeaºi incredibilã declaraþie, Ioan Mircea Paºcu deplângea cã Parchetul nu a discutat în prealabil cu P.D.S.R., având în vedere cã suntem într-un an electoral.
Aºadar, în concepþia despre lume ºi viaþã a lui Ion Iliescu ºi P.D.S.R., organele judiciare nu reprezintã o a treia putere în stat ºi nu sunt independente.
Corect este ca, înainte de a trimite o citaþie, Parchetul sã poarte discuþii cu politicienii ºi, eventual, chiar sã facã o repetiþie cu aceºtia cu privire la audierea de a doua zi.
Gravitatea faptelor în care este implicat Ion Iliescu nu lasã nici o urmã de îndoialã asupra refuzului acestuia de a nu se prezenta la Parchet. În faþa procurorilor, Iliescu trebuie sã dea explicaþii cu privire la o serie de acþiuni fãrã acoperire legalã care indicã amploarea contrabandei cu materiale electorale: 12 tone de afiºe electorale pentru
Înþeleg cã Partidul România Mare... unde mai aveþi douã minute... nu mai ia cuvântul domnul senator Preda Florea ºi vorbiþi dumneavoastrã.
Da, domnul senator Vadim, poftiþi, aveþi douã minute.
Poate nu m-am fãcut bine înþeles sau la Partidul Democrat existã aceastã dorinþã de a avea dreptate cu orice preþ. Eu nu am nimic cu acest partid ºi am colaborat bine în multe judeþe ale þãrii. Însã, aici, miroase a fraudã ºi nimeni nu poate sã-mi ia libertatea de expresie. Vã mai spun o replicã a domnului Valeriu Stoica. El a fãcut înainte de alegeri un turneu prin aproape toate judeþele þãrii ºi a convocat la el, între patru ochi, pe preºedinþii birourilor electorale judeþene sau cum se numesc, ºi le-a zis aproape invariabil: ”Dacã nu iese cum trebuie, sã vã luaþi adio de la funcþii!Ò. Sã-mi conteste domnul Stoica, sã spunã cã nu a zis aºa!
În privinþa domnului Traian Bãsescu, eu ºi alte publicaþii am gãzduit foarte multe materiale ºi anchete despre ilegalitãþile lui. Chiar pe replici concrete. Lui Gheorghe Rãcaru, directorul TAROM-ului, care era speriat de moarte de anchetele iminente, i-a spus textual:
”Murim împreunã!Ò. Sã conteste domnul Bãsescu aceastã frazã.
Îmi spuneþi mie, domnule Aichimoaie, de ce nu mi-am cerut ºi eu ridicarea imunitãþii parlamentare?! Nu-mi dã voie regulamentul, în primul rând, ºi, în al doilea rând, eu sunt dat în judecatã pentru niºte texte de presã sau afirmaþii politice, pe când numele domnului Bãsescu, colegul dumneavoastrã, apãrea ºi în Comisia ”ApartamentulÒ ºi în foarte multe anchete.
Dar cu vila din Austria pe care o are domnul Traian Bãsescu ºi despre care a scris ºi Dan Diaconescu, ºi a vorbit ºi la Tele 7abc cum rãmâne?!
Dumneavoastrã aveþi vilã în Austria?! N-aveþi! Domnul Bãsescu are! Din ce bani?! Rãmâne de vãzut cum îºi va achita el nota de platã ca primar general unde, eu vã asigur, va fi total izolat, pentru cã imensa majoritate a consilierilor sunt de la P.D.S.R. ºi de la P.R.M.
Aþi vorbit de sociologie, domnule coleg.
Repet, ºi eu sunt sociolog, ºi dintr-o generaþie mult mai veche ºi mai studioasã decât noua generaþie. Noi am învãþat cu Miron Constantinescu ºi cu Henri Stahl. Vreau sã spun cã tocmai aici constã maºinãria. Deci, s-a jucat la douã capete. Sociologii au fãcut niºte sondaje mincinoase care trebuia sã fie trase pe Academiei ºi sã corespundã cu numãrãtoarea finalã. Aºa se furã alegerile.
Domnule preºedinte de ºedinþã, e atac la persoanã...
Bun. Eu cu asta am terminat. Vreau sã vã atrag atenþia, stimaþi colegi, cã vã paºte urmãtorul pericol... nu, douã... Sã vã îmbãtaþi cu apã chioarã ºi sã fie un ºah mat dat preºedintelui partidului dumneavoastrã, domnul Petre Roman.
Vã spune asta un om care lucreazã ºi pe simulatoarele politicii Ñ gândesc puþin cu anticipaþie. Dacã nu o sã aveþi cu domnul Traian Bãsescu un rãzboi, de pe noua lui poziþie, în urmãtoarele douã-trei luni, sã nu-mi spuneþi pe nume. ªi cu asta am încheiat. Dupã ce a vândut flota României, o sã vândã ºi bãrcile din Ciºmigiu, cã tot sunt peste drum de primãrie. Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Constantin Ticu Dumitrescu.
## **Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:**
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
M-am întors de la Congresul internaþional pentru evaluarea crimelor comunismului, care a avut loc la Vilnius, în perioada 12Ð15 iunie a.c.
La congres au participat ca invitaþi preºedinþii asociaþiilor naþionale ale foºtilor deþinuþi ºi deportaþi politic, precum ºi reprezentanþi ai societãþii civile, istorici ºi oameni politici.
În faþa Parlamentului din Vilnius ºi în Sala Congresului a fluturat, printre cele 23 de drapele naþionale, ºi drapelul României.
În ºedinþa de deschidere care a avut loc în Aula Parlamentului Lituaniei, precum ºi la cea de închidere, unde au participat circa 3.000 de oameni, au luat cuvântul sau au transmis mesaje preºedinþi de state, personalitãþi politice, ºefi de culte religioase, supravieþuitori ai închisorilor ºi lagãrelor de exterminare comuniste.
Dintre hotãrârile mai importante aprobate de congres, menþionãm:
Ð votarea Statutului ºi alegerea membrilor Tribunalului public internaþional;
Ð evaluarea crimelor contra umanitãþii ºi condamnarea comunismului ca ideologie ºi sistem;
- Ð adoptarea unor apeluri ºi rezoluþii;
Ð hotãrârile Tribunalului public internaþional;
Ð condamnarea genocidului etnic din Cecenia.
Lucrãrile congresului s-au desfãºurat în douã secþiuni, iar tribunalul ºi-a þinut ºedinþele în aula Academiei de ªtiinþe.
Delegaþia românã a prezentat, prin fiecare membru al sãu, urmãtoarele teme: ”Genocidul comunist în RomâniaÒ Ñ Constantin Ticu Dumitrescu; ”TorturaÒ Ñ istoricul Marius Oprea, ºi, a treia temã, ”Înapoi la totalitarismÒ. Toate cele trei comunicãri au fost foarte bine primite de participanþi.
Privitor la condamnarea ºi evaluarea crimelor comunismului, acestea au fost încadrate ca fiind cele mai autentice ºi demenþiale crime contra umanitãþii, cele mai clare ºi sfidãtoare genocide cunoscute vreodatã în istoria omenirii. Tribunalul a evaluat numãrul crimelor comunismului la aproape o sutã milioane de fiinþe umane. În hotãrârea Congresului internaþional de la Vilnius se aratã cã, în felul acesta, comuniºtii au condus oamenii spre ”fericirea universalãÒ, aºa cum, de altfel, pretind în ideologia lor. În numele utopiei de egalitate au torturat, au ucis ºi au distrus democraþii ºi economii înfloritoare. Toate felurile ºi modelele de construire a comunismului ºi socialismului de acest gen s-au bazat pe constrângere ºi teroare. Încercarea de a justifica cã ideea de comunism a fost umanã, dar implementatã inadecvat este absolut falsã, pentru cã aceastã idee existã de 150 de ani, timp în care toate tentativele de implementare s-au sfârºit cu o catastrofã socialã, economicã ºi moralã a þãrii respective.
Anunþ grupul de senatori independenþi cã mai au 4 minute, deci se va pregãti domnul senator Sãndulescu ªerban.
Acum dau cuvântul, pentru 6 minute, cât mai are P.D.S.R.-ul, domnului senator Sergiu Nicolaescu.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Dragã prietene Radu Alexandru,
Sunt uimit Ñ într-adevãr, dupã 10 ani, la fel ca ºi tine Ñ cum de a fost posibil ca în luna martie sã nu-ºi aducã nimeni aminte de Mihai Cofariu, ºi astãzi, în jurul lui 13Ð15 iunie, atât presa, cât ºi televiziunile sã lanseze un atac, evident, nedrept ºi nebazat pe dovezi.
Ce vreau sã spun? Sigur cã este regretabil tot ce s-a petrecut în 12 ianuarie, în 28Ð29 ianuarie, în februarie, în martie, la Târgu Mureº ºi, mai târziu, în 13Ð15 iunie. Fenomenul ”Piaþa UniversitãþiiÒ Ñ pentru cã meritã sã-i spunem aºa Ñ poate fi explicat.
Existã trei faze. Nu am sã intru în detalii, dar promit cã data viitoare am sã þin o scurtã informare privind elementele care stau la baza acestui fenomen ºi a acþiunilor care s-au petrecut în acele zile.
Dar, simplu gândind lucrurile, cine ar putea astãzi Ñ sau ce minte de om Ñ sã creadã cã, dupã ce ai câºtigat alegerile, dupã ce, în dimineaþa de 13 iunie, Ministerul de Interne, care pregãtise acþiunea la Palatul Victoria cu o anumitã persoanã... deci lucrul era pregãtit la Guvern... curãþenia se terminase... a început atacul poliþiei în jur de ora 4 dimineaþa, s-a terminat la ora 6 dimineaþa, la ora 7 a început o curãþenie fizicã, bineînþeles, aºa cum a încercat ºi Ceauºescu sã o facã în 22 dimineaþa, dar, în orice caz, în aceastã situaþie, cine putea, adicã, cine ar putea sã gândeascã cã Petre Roman sau Ion Iliescu, în aceeaºi dupã-amiazã, comandã niºte atacuri împotriva a 3 instituþii de stat?! Este vorba de Poliþie care este cuceritã, incendiatã de oameni care cunoºteau foarte bine locurile respective Ñ vreau sã spun cã nu a dispãrut un birou oarecare, ci a dispãrut Biroul Evidenþei Capitalei, ceea ce spune ceva Ñ ºi este atacat ºi Ministerul de Interne, care rezistã, totuºi, de cei care erau acolo, ºi am sã vã ºi spun de ce... ºi, în aceeaºi dupã-amiazã, Televiziunea Românã...
Cum este posibil, cum credeþi Domniile voastre cã este posibil ca în cadrul Ministerului de Interne sã se dea ordin ofiþerilor, subofiþerilor ºi trupei sã nu aibã muniþie asupra lor într-o zi în care, evident, se putea sau se putea întâmpla Ñ lucrul s-a ºi întâmplat Ñ se puteau întâmpla evenimente mai mult sau mai puþin grave?! Deci, Poliþia nu avea muniþie. Acest lucru îmi aduce aminte... ºi legãtura nu o fac întâmplãtor ...cu acel moment din 22 decembrie când, dimineaþa, Securitatea primise, începând de la miezul nopþii de 21Ð22, ordin sã facã... regulã cu toate documentele... ºi muniþia... ºi armamentul cu care erau înzestraþi. Acelaºi lucru s-a întâmplat deci la Poliþie.
Foarte pe scurt...
## Am terminat...
Vreau sã vã spun cã acum 3 zile la Televiziune a fost o emisiune în care erau prezenþi domnul Emil Hurezeanu, domnul Adrian Cioroianu ºi domnul Liiceanu, unde au discutat problema lui 13Ð15 iunie. Domnul Iliescu a cerut dreptul la replicã. A primit o scrisoare pe care am vãzut-o ºi în care se spunea: ”Sunteþi invitat astãzi ºi veþi fi dumneavoastrã, domnul Hurezeanu ºi domnul Adrian CioroianuÒ... la care... domnul Iliescu a dat telefon, eram de faþã, i-a luat la telefon pe cei de la Televiziune, am auzit convorbirea respectivã Ñ de aceea am luat cuvântul Ñ ºi a spus: ”Nu este cinstit... deci, eu nu am sã vin, dar trimit doi oameni din partea mea... unul care a trãit evenimentele, Rãzvan Theodorescu, ºi celãlalt, Sergiu NicolaescuÒ. Ca replicã, i s-a spus, ”peste o orã o sã vã anunþãm ce s-a hotãrât în conducerea Televiziunii, pentru cã domnul Hadjiculea nu este prezentÒ.
Am aºteptat, eu, personal, acasã pânã emisiunea a început ºi am vãzut, într-adevãr, apariþia domnului Mironov care, într-adevãr, nu a fost fericitã. Dar, trecând peste acest lucru, dreptul la replicã mie mi se pare o obligaþie pe care Televiziunea trebuia sã o facã. Iar faptul cã domnul Mironov a intervenit este o nefericitã situaþie creatã în dezavantajul celor despre care el a luat cuvântul. Data viitoare vã promit cã am sã vin cu detalii în legãturã cu 13Ð15 iunie.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Da. Mulþumesc.
Partidul Democrat mai are 3 minute, prin domnul senator Pop Sabin.
Nu, nu vã mai dau! Deja... Vã rog, avem ºi program legislativ...
Domnului senator i-am dat douã minute din ce avea, dar vã dau, la sfârºit, un minut, drept la replicã... Vã ascultãm, domnule senator.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Textul pe care îl voi prezenta în continuare nu face parte din categoria declaraþiilor politice obiºnuite, criteriul de departajare constituindu-l însãºi acþiunea samavolnicã ce l-a generat ºi pe care, personal, o credeam aparþinând unui timp demult revolut.
Mai mult decât atât, ceea ce dã o conotaþie cu totul aparte situaþiei create, aº spune, cu consecinþe de circumstanþe agravante este faptul cã acesta s-a produs ca urmare a acþiunii abuzive, total lipsite de temei legal, desfãºuratã de un reprezentant de primã mãrime al Parchetului, instituþie din structura Ministerului Justiþiei, al cãrui scop principal este tocmai acela de a veghea la respectarea legii ca unic temei al asigurãrii drepturilor ºi libertãþilor democratice.
Dupã cum vã este cunoscut, începând cu data de 15 iunie, subiectul care a þinut prima paginã a cotidianelor ºi a fost plasat în debutul jurnalelor de actualitãþi l-a constituit arestarea samavolnicã, intempestivã a domnului Ioan Popa, director general al S.N. PETROM, hotãrâtã de prim-procurorul Parchetului de pe lângã Tribunalul Brãila, domnul Gheorghe Ivan, acþiune care, chiar dacã a fost urmatã imediat de dispunerea eliberãrii condiþionate, nu numai cã a generat grave prejudicii celei mai mari ºi
profitabile societãþi naþionale din România, de importanþã strategicã, aflatã în prim proces de privatizare, dar a pus sub semnul întrebãrii însãºi esenþa democraticã a societãþii româneºti.
Ca atare, problema de fond care face obiectul acestei declaraþii, aºa cum s-a remarcat ºi de cãtre mass-media, este maniera abuzivã, ºocantã, de un arbitrariu care sfideazã toate eforturile ce se depun pentru consolidarea statului de drept. Organizatã la sediul S.N. PETROM din Bucureºti, acþiunea s-a desfãºurat în genul operaþiunilor de comando, foarte rapid ºi în secret, nici mãcar ministrul industriei, în subordinea cãruia se afla directorul general Ioan Popa, nu a fost anunþat de decizia luatã de prim-procurorul Gheorghe Ivan. Fãrã sã fie îndreptãþitã procedura legalã de citare, fiind comise grave erori de identificare a persoanei, neexistând nici un temei pentru calificarea faptelor prezumate ca având un grav sporit de pericol social ºi eludându-se prezumþia de nevinovãþie, arestarea într-o asemenea manierã a directorului general Ioan Popa reprezintã nu numai o ingerinþã a unei puteri a statului în problemele interne ale S.N. PETROM, dovedite ulterior legale, ci ºi o loviturã datã ideii ºi actului de justiþie, cu atât mai mult cu cât respectiva acþiune este întreprinsã de un organism din structura Ministerului Justiþiei.
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul Sãndulescu ªerban. Domnule senator, mai aveþi 4 minute la dispoziþie.
## **Domnul ªerban Sãndulescu:**
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Articolul 28 din Constituþia României stipuleazã inviolabilitatea secretului corespondenþei ºi al celorlalte mijloace de comunicare. În contradicþie cu acest articol din Constituþie ºi prin încãlcarea sa, în Senatul României s-a petrecut un fapt deosebit de grav. Pe 17 mai a.c., în jurul orei 11,35 au fost aduse la Senat, pentru a fi distribuite în casetele senatorilor, 150 de plicuri închise având pe verso eticheta redacþiei ”VIP Parlamentar ºi GuvernamentalÒ.
Redactorul ºef al ”VIPÒ, domnul Pãun Claudiu, ºi secretarul de redacþie, domnul ªtefan Mangu, au predat aceste plicuri doamnei Elena Rãuþã, ºefa de cabinet a Grupului parlamentar P.D., ºi domnului Eugen Popescu, însãrcinat cu distribuirea corespondenþei la casetele senatorilor. În fiecare plic se aflau douã numere ale publicaþiei ”VIP Parlamentar ºi GuvernamentalÒ. Într-unul era prezentat senatorul P.D. de Sibiu, domnul Corneliu Ioan Bucur, sub titlul ”România se aflã în pragul anarhiei ori al dictaturiiÒ, iar celãlalt era consacrat unei analize a mandatelor constituþionale de preºedinte al României ale domnului senator Ion Iliescu. Plicurile au fost puse în casetele senatorilor în dupã-amiaza aceleiaºi zile.
Pânã a doua zi, când senatorii trebuia sã le gãseascã la casete, plicurile au fost sustrase din casetele senatorilor, deschise ºi pus la loc în casete doar numãrul din ”VIPÒ consacrat senatorului Corneliu Ioan Bucur. Celãlalt numãr din ”VIP Parlamentar ºi GuvernamentalÒ, în care era demonstrat cu argumente pertinente, bazate pe Constituþie ºi fapte, cã domnul senator Ion Iliescu a avut douã mandate de preºedinte al României ºi nu mai are dreptul la un al treilea mandat, a dispãrut, deci nu a ajuns la senatorii cãrora le era adresat.
În acest fel a fost adus un grav prejudiciu informãrii noastre, a senatorilor, prin încãlcarea flagrantã a articolului 28 din Constituþie, fãcutã în mod evident deliberat. Aceasta s-a întâmplat, deci, în cel mai înalt for al democraþiei din România, care ar trebui sã fie Senatul României.
Aceastã acþiune de o imensã gravitate este un semnal deosebit de semnificativ cã pentru domnul senator Ion Iliescu (cel care este beneficiarul acestei încãlcãri) respectarea democraþiei ºi Constituþiei este vorbã goalã, cã doreºte sã beneficieze de un al treilea mandat de preºedinte al României, fapt care atestã pericolul instaurãrii unei noi dictaturi în România.
_**:**_
Procedurã!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Numai o secundã înainte de procedurã. Domnul Pãvãlaºcu Gheorghe s-a înscris. Deci mai existã un minut disponibil. Vã rog sã luaþi cuvântul.
## **Domnul Victor Fuior**
_**:**_
Procedurã!
Procedurã dupã ce terminãm cu declaraþiile politice, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe Pãvãlaºcu:**
Domnule preºedinte,
Onoraþi colegi.
Zece ani au trecut de când Piaþa Universitãþii a devenit un nefericit subiect de prima paginã în presa internaþionalã. Zece ani de când hoardele sãlbatice de mineri ºi grupe organizate de agenþi ai fostului F.S.N. au semãnat teroarea ºi groaza. Zece ani în care nu s-a reuºit, pentru cã nu s-a dorit pedepsirea celor vinovaþi de acea barbarie, deºi ei se ºtiu foarte bine.
În urma minerilor ºi a celor care au acþionat sub acoperirea lor au rãmas morþi, rãniþi, mutilaþi pe viaþã ºi o imagine a României ce nu a fost uitatã nici pânã acum.
O manifestare de opinie pur democraticã a fost consideratã de conducerea de atunci a þãrii drept ”serie de acþiuni grave, iresponsabile, declanºate de forþe extremiste legionareÒ, dupã cum se spune în comunicatul Guvernului României transmis în 13Ð15 iunie 1990.
Intoleranþa conducãtorilor din acea vreme are o singurã explicaþie: teama cã ar putea pierde atât de repede puterea câºtigatã prin scenariul pe care-l cunoaºtem prea bine. Aceastã teamã a fost aceea care a determinat organizarea sãlbaticei represiuni, deºi mai apoi au început sã aparã diferite scuze ºi motivaþii cum cã minerii ar fi venit în Bucureºti din proprie iniþiativã, ca rãspuns la rebeliunea legionarã.
Nimic mai fals, deoarece unul din rapoartele anchetei asupra mineriadei din 13 iunie 1990 spune: ”Plecarea minerilor din Petroºani a fost anunþatã telefonic de cãtre preºedintele C.P.U.N. Petroºani la cabinetele domnilor Petre Roman ºi Gelu Voican Voiculescu.
Singura concluzie ce se impune este cã minerii ºi nu numai au fost chemaþi la Bucureºti de liderii de atunci, deplasarea lor fiind organizatã ºi ordonatã.
Dovadã stã faptul cã extrem de rapid au fost identificate sediile partidelor atunci în opoziþie, minerii fiind conduºi cãtre aceºtia de persoane îmbrãcate în civil.
De altfel, existã dovezi cã aceste din urmã persoane aveau rolul de a-i îndruma pe cei veniþi din Valea Jiului, unele legitimându-se ca ofiþeri de poliþie, iar altele fiind identificate de cãtre mineri ca reprezentanþi ai F.S.N.
Domnule preºedinte, am solicitat ºi timpul de la U.D.M.R. ºi cum aþi gãsit bunãvoinþa sau...
Lãsaþi U.D.M.R.-ul! Sunteþi pe timpii dumneavoastrã, dar, vã rog, continuaþi...
... sã acordaþi ºi celorlalþi colegi câte douã-trei minute, rog ºi eu acelaºi tratament...
...ºi nu avem nici noi dreptul de a lãsa în necunoscut adevãrul despre ce s-a petrecut atunci.
Este meritorie strãdania anchetatorului român de a afla cine se face vinovat de ce s-a întâmplat ºi ce se poate face pentru ca aºa ceva sã nu se mai repete.
Sunt convins cã mulþi au cãzut pe gânduri atunci când au aflat de dosarele de care vorbeºte generalul Dan Voinea, ºeful Secþiei parchetelor militare, ºi acum se roagã sã treacã mai repede lunile pânã la alegeri, poate, poate îi voteazã lumea ºi scapã de rãspundere.
Cele douã dosare referitoare la evenimentele din 13Ð15 iunie 1990 conþin multe din rãspunsurile cãutate ºi aratã care sunt vinovaþii, mãcar din punct de vedere moral.
În mod sigur, unii au început sã aibã frisoane fiindcã într-un dosar se face referire la eventuala inculpare a lui Ion Iliescu ºi a lui Petre Roman.
Adevãrat, generalul Voinea nu a fãcut referire directã la aceste douã nume, dar a declarat cã dosarele vor fi finalizate în scurt timp ºi atunci vor fi indicate ºi persoanele rãspunzãtoare.
În mod cert, ºeful Secþiei parchetelor militare a indicat câþiva responsabili mai mãrunþi: generalul Penciuc, ministru de interne în acea perioadã, generalul Chiþac, generalul Victor Athanasie Stãnculescu ºi, de ce nu, celebrul Gelu Voican Voiculescu, cel care a înfiinþat Unitatea militarã 0215, ai cãei ofiþeri îmbrãcaþi în mineri au fost extrem de activi în acele zile.
Toþi cei menþionaþi sunt persoane mai mult decât apropiate fostei conduceri din 1990 ºi logica ne spune cã nu puteau acþiona din proprie iniþiativã.
Sunt convins cã asupra celor ce se fac astãzi cercetãri se fac destule presiuni ºi dintr-o parte, ºi din alta. Unii doresc sã afle mai repede cine a stat la baza barbariei din 1990, alþii nu ºtiu cum sã mai tergiverseze
derularea anchetelor, deºi rãspunsul este cunoscut de toatã lumea.
Trebuie sã þineþi cont încã de o realitate istoricã: nu prea existã fapte care sã nu fie elucidate.
Toate evenimentele la care au participat numeroºi actori au fost analizate, disecate ºi prezentate în adevãrata luminã, în aºa fel încât vinovaþii au plãtit.
ªi eu vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, am încheiat declaraþiile politice. Mai avem un minut drept la replicã Ñ domnul senator Radu Alexandru.
Vã ascultãm.
ªi dupã aceea, procedurã, domnul senator Fuior.
Vã mulþumesc foarte mult.
Mã pregãteam sã spun cã þin prea mult la opinia colegului ºi prietenului meu Sergiu Nicolaescu, la fel ca fiecare dintre dumneavoastrã, ºi observ cã, din pãcate, domnul Nicolaescu nu mai este în salã.
Totuºi, ceea ce voiam sã spun rãmâne valabil pentru a elimina orice fel de neînþelegere asupra mobilului intervenþiei mele.
Citesc în fiecare zi toate ziarele, urmãresc Ñ ca ºi dumneavoastrã Ñ emisiunile la televizor. Am vãzut într-una din zilele trecute, declaraþia domnului procuror Dan Voinea, în care invoca o ºedinþã la Snagov, la care s-ar fi pus la cale represiunea din 13Ð15 iunie. Am vãzut tot felul de declaraþii. Nu am dat crezare ºi nu am invocat nici unul dintre aceste elemente pe care doar justiþia este în mãsurã sã le dea girul autenticitãþii lor.
În spusele mele m-am referit la o singurã declaraþie, ºi aceastã declaraþie aparþine domnului Ion Iliescu. Nu am fãcut decât sã reproduc discursul, primele douã paragrafe din discursul de mulþumire adresat de domnul Ion Iliescu la venirea minerilor în Bucureºti Ñ ”Aþi rãspuns la chemarea noastrãÒ. Asta este tot ce am fãcut.
Am invocat tocmai declaraþia domnului preºedinte Ion Iliescu. De ce? Pentru cã prin chemarea minerilor în Bucureºti s-a încãlcat grav legea, s-au nesocotit instituþiile abilitate ale statului de a restabili ordinea cuvenitã în Bucureºti ºi s-a deschis calea liberului arbitru ºi a tuturor grozãviilor care s-au petrecut în continuare.
Iar astãzi, gestul, demersul fãcut de domnul Mironov este similar în atitudinea faþã de lege. Despre asta discutãm. Nu subscriu nici o clipã la ce s-a întâmplat pânã la venirea minerilor în Bucureºti, la atacarea instituþiilor statului, nu pun în discuþie Ñ cum am spus când am citit declaraþia Ñ dacã Televiziunea naþionalã este corectã sau nu este corectã, dacã este sau nu este echidistantã. Este un subiect despre care puteam discuta. Important este cã existã legi, existã instituþii chemate sã apere legea ºi suntem datori toþi, indiferent dacã suntem la putere sau în opoziþie, sã respectãm aceste legi.
Acuza mea era tocmai doar în acest dispreþ faþã de lege.
Partidul Naþional Liberal.
Domnul senator Tiberiu Vladislav.
Vã mulþumesc.
S-a înþeles. ªi eu vã mulþumesc.
Domnul senator Fuior, aveaþi ceva cu procedura.
Da.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori, Tema mea este procedurã.
Referitor la solicitarea domnului senator ªerban Sãndulescu de a sesiza Parchetul privind modul în care au fost informaþi senatorii prin cutiile de corespondenþã, vreau sã precizez faptul cã orice instituþie care se respectã, indiferent de disfuncþiile din interior, nu solicitã intervenþia Poliþiei, Securitãþii, Parchetului sau S.R.I.-ului, decât în situaþii extreme.
Nu consider cã este o situaþie extremã faptul cã VIP a prezentat personalitãþile domnilor senatori ªerban Sãndulescu, Bucur Corneliu ºi nu a prezentat destul de suficient personalitatea domnului preºedinte Iliescu.
Deci consider cã nu este cazul sã fie sesizat în fond Parchetul.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, vã propun sã intrãm în a doua parte, cea legatã de legiferare.
Vã fac cunoscut cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretariatul general al Senatului urmãtoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian; Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1997 privind bursele de mãrfuri; Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României. De asemenea, Legea pentru modificarea ºi completarea art. 156 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale.
Sã trecem foarte rapid la constituirea comisiilor de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/1999 privind înfiinþarea Centrului de management pentru finanþarea învãþãmântului superior ºi cercetãrii ºtiinþifice universitare. Comisia este formatã din 7 senatori.
Rog Partidul Democrat.
Domnul senator Prahase.
Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat.
Domnul senator Bogdan.
Uniunea Democratã a Maghiarilor din România.
Senatorul Lšrinczi Iuliu.
Partidul Democraþiei Sociale din România.
Domnul senator Chiriacescu Sergiu.
Partidul România Mare.
Domnul senator Bunduc Gheorghe.
Din partea grupului de independenþi.
Domnul senator Emil Tocaci.
## Mulþumesc foarte mult.
La proiectul de Lege privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului, de asemenea o comisie de mediere formatã din 7 senatori.
Din salã
#93917La vot!
Imediat supun ºi la vot. Numai o secundã! Partidul Democrat, vã rog.
Domnul senator Ilie ªtefan.
Partidul Naþional Liberal.
Domnul senator Brânzan Emilian.
Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/3.VII.2000
Domnul senator Rãsvan Dobrescu.
Uniunea Democratã a Maghiarilor din România.
Domnul senator Pusk‡s Balint.
Partidul Democraþiei Sociale din România.
Domnul senator Predescu Ion.
Partidul Unitãþii Naþionale Române.
Domnul senator Fuior Victor.
Din partea grupului de independenþi.
Domnul senator Viorel Cataramã.
Mulþumesc foarte mult.
Vã rog, pentru primul proiect de lege sã votãm comisia de mediere, dacã sunteþi de acord.
Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.
Pentru cel de al doilea proiect de Lege privind regimul juridic al terenului la Palatul Parlamentului, vã rog sã votaþi comisia.
Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, aceastã comisie a fost adoptatã.
Mergem mai departe.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.
Vã rog, din partea comisiei cine este? Domnul senator Juravlea.
Vã ascultãm, domnule senator.
Domnule preºedinte, prezint raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind regimul parcurilor industriale.
Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 13 iunie 2000 la sediul Camerei Deputaþilor, în componenþa specificatã în raport, ºi a luat în dezbatere textele în divergenþã.
În urma examinãrii divergenþelor apãrute în formularea celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport, în unanimitate.
Mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, la primul text, art. 3, partea introductivã, s-a adoptat textul Senatului, deci nu este cazul sã votãm.
La art. 17, nou introdus de Senat, s-a fãcut un text comun de cãtre cele douã comisii, o redactare mai corespunzãtoare, spunem noi, ”Prevederile prezentei legi se aplicã ºi parcurilor de dezvoltare a tehnologiei informativeÒ, deci a apãrut acest ”ºiÒ.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Vã rog sã votaþi raportul în ansamblu.
Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, raportul a fost adoptat.
Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.
Rog, din partea comisiei, domnul senator Bleahu.
Nu pentru cã sunt veteran de rãzboi iau cuvântul.
Vã ascultãm, domnul senator.
Care o discutãm, vã rog, cã sunt douã, dupã cum vedeþi. Nu prea ºtiu de ce, dar sunt douã.
Sã le luãm pe rând, ca sã le aprobãm separat.
Este cea pentru modificarea art. 11 sau cealaltã?
Art. 11.
În urma divergenþelor apãrute, comisia constituitã din 7 reprezentanþi ai Camerei Deputaþilor, 7 reprezentanþi ai Senatului, din care au fost respectiv 5 ºi 5, deci s-a întrunit numãrul necesar, a luat în discuþie aceastã lege ºi în unanimitate a hotãrât texte comune noi pentru cele douã articole puse în discuþie.
Mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, pentru titlul legii s-a cãzut de acord asupra unui text comun.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Pentru art. 1, de asemenea, s-a elaborat un text comun.
Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 88 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Raportul în ansamblu.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.
Mergem la al doilea raport; raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi.
Domnul senator Bleahu, vã rog sã prezentaþi raportul.
Comisia, în aceeaºi componenþã, adicã 10 reprezentanþi, s-a întrunit la Camera Deputaþilor ºi a hotãrât în unanimitate adoptarea textului Senatului la singurul punct pus în discuþie Ð titlul legii.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Deci nu mai trebuie sã votãm. S-a adoptat textul Senatului, raportul a mers pe aceastã formulã.
Mulþumesc foarte mult, domnul senator.
Proiect de Lege pentru completarea art. 20 al Legii nr. 1/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.
## **Domnul Ioan Creþu**
**:**
Raportul comisiei de mediere trebuie votat.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Poftim?
## **Domnul Ioan Creþu**
**:**
Raportul trebuie votat.
E o singurã modificare ºi s-a mers pe textul Senatului. Mã rog, supunem la vot raportul. Nu-ºi are logica dacã nu votãm articolul, sã votãm raportul, dar, mã rog, poate am greºit eu faþã de regulament.
Vã rog sã votaþi.
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.
Douã cuvinte, dacã-mi permiteþi.
La problema asta? Vã ascultãm, domnule senator.
Dacã am înþeles bine este vorba de punctul 8 al ordinii de zi.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
La punctul 6, domnule senator.
## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**
**:**
Asta este altceva.
N-am ajuns pânã acolo.
Suntem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 44/1994É Am adoptat-o, scuzaþi-mã.
Proiect de lege pentru completarea art. 20 a Legii nr. 1 pe 1998 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe.
Vã rog, comisia.
Din partea Serviciului de Informaþii Externe sau a Camerei Deputaþilor.
Ne pare rãu, nu avem ce face, o amânãm pentru sãptãmâna viitoare.
Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie, semnat la Bucureºti la 8 septembrie 1999.
Din partea Comisiei pentru drepturile omului?
La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Vasile Dobrescu din cadrul Comisiei pentru drepturile omului.
La pupitrul iniþiatorului ia loc domnul Rãzvan Ungureanu, secretar de stat în cadrul Ministerului de Externe.
Vã rog, iniþiatorul, vã ascultãm.
**Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu** _Ð secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:_
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Toate activitãþile legate de transferul, cazarea, hrãnirea, asistenþa medicalã necesare oricãrui refugiat sunt finanþate de Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie.
Dupã cum cunoaºteþi, în timpul conflictului din Kosovo, Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi, împreunã cu Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie au solicitat acordul Guvernului României pentru transferarea în România, la Timiºoara, a 4.000 de refugiaþi, în vederea intervievãrii lor de cãtre autoritãþi americane ºi transferul lor în Statele Unite.
Pentru efectuarea interviurilor ºi organizarea transferului autoritãþile americane au deplasat în România 6 funcþionari pe toatã durata acþiunii.
În scopul derulãrii acestei acþiuni, Guvernul ºi-a dat acceptul prin semnarea la Bucureºti la 8 septembrie 1999 a Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie.
În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi aplicarea tratatelor, acest acord trebuie sã fie supus celor douã Camere ale Parlamentului pentru ratificare prin lege.
În acest scop s-a elaborat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie, pe care vã rugãm sã-l adoptaþi.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei?
Vasile Dobrescu
#103128## Raportul comisiei.
În ºedinþa din data de 5 aprilie, comisia a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât sã adopte raport de admintere fãrã amendamente de redactare.
Pentru aceasta, comisia a reþinut urmãtoarele: Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru Refugiaþi ºi Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie au solicitat Guvernului României primirea ºi ºederea temporarã pe teritoriul României, la Timiºoara, a unui numãr de circa 4.000 de persoane refugiate din Bosnia Herþegovina, aflate în prezent pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia.
Scopul operaþiunii a fost prezentat ºi de domnul secretar de stat.
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României, legea are caracter ordinar.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru politicã externã.
Vã rugãm sã supuneþi spre adoptare plenului Senatului proiectul de lege în forma trimisã de Guvern.
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Înþeleg cã nu.
Trecem pe articole.
La titlul legii sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.
Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul unic.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.
Legea în ansamblu.
Vã rog sã votaþi.
Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.
Mergem mai departe.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind protecþia reciprocã a informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septembrie 1999.
Domnule secretar de stat, vã ascultãm.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
La 8 noiembrie 1993, la Bratislava s-a semnat Acordul de colaborare dintre Ministerul Apãrãrii Naþionale al României ºi Ministerul Apãrãrii al Republicii Slovace, care a avut drept scop crearea cadrului juridic ºi organizatoric necesar colaborãrii militare dintre þara noastrã ºi Republica Slovacã.
Potrivit aprobãrii Preºedintelui României pe un memorandum din 3 septembrie 1999, s-a semnat la Bratislava ºi Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii
Slovace privind protecþia reciprocã a informaþiilor, materialelor ºi a documentelor secrete de stat.
Obiectul acestui acord îl constituie stabilirea unor reglementãri pentru protecþia reciprocã a informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat care sã fie aplicate tuturor înþelegerilor de cooperare care vor fi încheiate între Guvernul nostru ºi Guvernul Republicii Slovace în special în domeniul militar ºi al contractelor comerciale încheiate între instituþii persoane juridice sau fizice ale statelor pãrþilor contractante.
Între altele, textul acordului cuprinde prevederi referitoare la mãsurile prealabile privind transmiterea informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat, executarea acordurilor sau a contractelor comerciale secrete, transmiterea informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat, precum ºi mãsuri în caz de încãlcare a prevederilor privind protecþia informaþiilor, materialelor ºi a documentelor secrete de stat.
Vã mulþumesc foarte mult. Din partea comisiei, domnul senator Pãvãlaºcu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Aº vrea sã fac câteva precizãri doar. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia de politicã externã a Senatului, iar Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil acest proiect de lege, primit de la Guvern, fãrã propuneri de modificãri de text, ºi-l supune dezbaterii plenului Senatului, conform art. 74 alin. 2 din Constituþia României.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
La dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Legea în ansamblu.
Vã rog, votul dumneavoastrã.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.
Vã mulþumesc foarte mult.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Portughezã privind cooperarea în domeniul învãþãmântului, ºtiinþei, culturii, sportului, tineretului, turismului ºi comunicãrii sociale, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 1997.
Vã ascultãm, domnule secretar de stat.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La 16 septembrie 1997 a fost semnat la Bucureºti Acordul dintre România ºi Republica Portughezã privind cooperarea în domeniile învãþãmântului, ºtiinþei, culturii, sportului, tineretului, turismului ºi comunicãrii sociale.
Acordul prevede organizarea de vizite reciproce între oameni de culturã, specialiºti, profesori, studenþi, participarea reciprocã la manifestãri culturale, precum ºi încurajarea schimburilor în domeniul tineretului ºi sportului.
De asemenea, se asigurã promovarea colaborãrii active dintre cele douã þãri în domeniile care fac obiectul acordului în cadrul Uniunii Europene, Consiliului Europei, UNESCO ºi al altor foruri culturale internaþionale.
Acordul a fost încheiat pe o perioadã de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii sale automate pe noi perioade de câte 5 ani.
Vã mulþumesc.
Domnul profesor Florin Bogdan, preºedintele comisiei. Vã ascultãm.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia de învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a Senatului, cu adresã, a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Portughezã privind cooperarea în domeniul învãþãmântului, ºtiinþei, culturii, sportului, tineretului, turismului ºi comunicãrii sociale, semnat la Bucureºti la 16 septembrie 1997.
S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport ºi de la Comisia pentru politicã externã.
Luând în dezbatere proiectul acestei legi, comisia îl avizeazã favorabil ºi-l supune dezbaterii plenului Senatului fãrã amendamente.
Legea are caracter ordinar.
Vã mulþumesc foarte mult.
La dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Vã rog, vã ascultãm, domnule senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Comisia de politicã externã a evaluat solicitarea proiectului în discuþie ºi a apreciat cã astfel de relaþii ºi astfel de legi trebuie sã treacã cu o rapiditate mai mare prin Parlament, pentru cã ele sunt benefice pentru ambele pãrþi.
În speþã, în situaþia pe faþã, este benefic chiar dacã ne-au bãtut la fotbal, probabil cã o sã le dãm lecþii la alte sporturi.
Suntem de acord ºi Grupul P.U.N.R. va vota pentru susþinerea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult. Mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt. Sã
Vot · approved
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind regimul parcurilor industriale
Articolul unic.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.
Legea în ansamblu.
Vã rog sã votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa la 18 aprilie 1996.
Vã ascultãm, domnule secretar de stat.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. La 18 aprilie 1996, a fost semnatÉ
Comisia pentru culturã. Vã ascultãm, domnule secretar de stat.
La 18 aprilie 1996 a fost semnat la Constanþa Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale.
Acest acord prevede atribuþiile centrelor culturale în domeniile culturii, artei, învãþãmântului, ºtiinþei, informaþii în special audio-vizuale, precum ºi în alte domenii legate de acestea ºi activitãþile prin care, în clãdirile lor ºi în alte localuri, fac cunoscute, direct ºi reciproc, popoarelor lor valorile ºi realizãrile fiecãreia dintre cele douã þãri.
Având în vedere dorinþa reciprocã a celor douã þãri de a dezvolta relaþiile bilaterale fructuoase, acordul asigurã un cadru instituþional corespunzãtor pentru raporturile ºi schimburile culturale dintre þara noastrã ºi Republica Turcia.
Vã mulþumesc. Din partea comisiei?
Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind înfiinþarea ºi funcþionarea de centre culturale, semnat la Constanþa în 18.04.1996.
Cu adresa 158 din 27.04, Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului a fost sesizatã în fond asupra proiectului de lege pentru ratificarea acordului sus-menþionat.
În urma dezbaterii proiectului de lege în ºedinþa din 24.05., Comisia pentru culturã considerã cã prin asigurarea cadrului juridic necesar pentru crearea centrelor culturale ale României la Ankara ºi Istanbul ºi a centrelor culturale ale Republicii Turcia la Bucureºti ºi Constanþa, ratificarea acordului va contribui la o evoluþie favorabilã a schimburilor culturale dintre România ºi Republica Turcia.
Având în vedere ºi avizul favorabil primit din partea Comisiei pentru politicã externã a Senatului, Comisia pentru culturã avizeazã favorabil, fãrã amendamente, proiectul de lege, recomandând-o spre avizare ºi dezbatere în plenul Senatului.
Vã mulþumesc, domnule senator Bucur. Vã rog, dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Dumitraºcu.
Salut iniþiativa! Deplâng faptul cã este foarte târzie, raportându-mã la relaþiile speciale care ne leagã de Turcia, de Iugoslavia ºi de alþi prieteni pe care România îi are.
Din acest punct de vedere, mã gândesc la studenþii turci care fac istoria cu mine la Constanþa, mã gândesc la studenþii care fac limba turcã ºi limba românã la Constanþa, mã gândesc la necesitãþile legate de punerea în valoare Ñ chiar am cerut unor studenþi turci din România sã facã lucrãri speciale de stat, de licenþã ºi de masterat, sã facã lucrãri privitoare la presa turcã despre România ºi presa turcã în limba românã, deci în România, din Dobrogea.
Din acest punct de vedere socot cunoaºterea reciprocã, atât în cadrul Adunãrii Parlamentare a Cooperãrii Economice a Mãrii Negre, în cadrul unor foruri pe linie de ministere, relaþii interministeriale, relaþii interguvernamentale ºi chiar la nivel de preºedinþi, toate acestea îndrumã la crearea unor asemenea centre pe care le salut aici ºi singurul lucru pe care îl regret, ºi am declarat de la început, este cã vin atât de târziu.
Avem nevoie sã ne cultivãm puþinii prieteni pe care îi avem, Turcia ºi Iugoslavia.
Cred cã prin realizarea acestor centre culturale se vor finaliza ºi aceste intenþii bune ale Consulatului român de la Istanbul.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.
Vã rog sã votãm titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, titlul legii a fost adoptat. Art. 1.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.
Legea în ansamblu.
Rog, votul dumneavoastrã.
Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat în forma prezentatã.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei consulare dintre România ºi Republica Turcia, semnatã la Ankara la 6 iulie 1999.
Domnule secretar de stat, vã ascultãm.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Din salã
#115695Comisia?
Comisia de politicã externãÉ N-avem pe nimeni de la Comisia de politicã externã?
Domnul Ardelean, vã rog frumos!
Vã mulþumesc. Domnul senator Ardelean.
Vã ascultãm, domnule secretar de stat.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Eu voi fi foarte scurt.
Mã bucur efectiv de acest proiect, de acest acord care va oferi posibilitatea centrelor culturale nu numai sã dezvolte sau sã conserve elementele turceºti pe teritoriul þãrii noastre, ci ºi cele româneºti pe teritoriul Turciei.
Recent, discutând cu Consulatul român din Constantinopol, am aflatÉ din Istanbul, pardon!É
Mã gândeam la Brâncoveanu pentru cã el a ctitorit aici o bisericã, care se impune, ºi revine o misiune importantã Ministerului Afacerilor Externe pentru conservarea acesteia ºi punerea în valoare ºi în circuitul turistic. Este foarte solicitat acest lucru.
De asemenea, locul în care a fost decapitat Constantin Brâncoveanu ºi ai sãi fii sã fie pus în evidenþã ºi în circuitul turistic.
Convenþia consularã dintre România ºi Republica Turcia a fost semnatã la Ankara la 6 iulie 1999 ºi înlocuieºte Convenþia consularã dintre România ºi Republica Turcia, încheiatã la Ankara la 25 noiembrie 1968.
Intrarea în vigoare a convenþiei va facilita dezvoltarea în continuare a relaþiilor economice, comerciale, culturalºtiinþifice ºi turistice dintre cele douã þãri ºi va constitui cadrul juridic pentru înfiinþarea de oficii consulare ce vor exercita, prin personalul de specialitate, funcþii de naturã sã asigure apãrarea ºi protejarea drepturilor ºi intereselor statului trimiþãtor ºi ale cetãþenilor sãi în statul de reºedinþã.
Funcþiile consulare vor fi îndeplinite cu respectarea legislaþiei statului de reºedinþã, iar în cadrul activitãþii lor, membrilor oficiilor consulare le sunt recunoscute unele privilegii ºi imunitãþi.
Convenþia conþine prevederi ce corespund, pe fond, legislaþiei ºi practicii convenþionale române, precum ºi normelor ºi principiilor de drept internaþional în domeniul consular.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnul senator Ardelean, ascultãm raportul comisiei.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Raportul comisiei.
În conformitate cu prevederile art. 75, 71 ºi 73 din Regulamentul Senatului, comisia noastrã a fost sesizatã în fond pentru dezbatere, avizare ºi întocmirea raportului la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei consulare dintre România ºi Republica Turcia, semnatã la Ankara la 6 iulie 1999.
Comisia a constatat oportunitatea încheierii acestei convenþii consulare, având în vedere cã relaþiile consulare dintre România ºi Turcia se desfãºoarã încã pe baza Convenþiei consulare din 25 noiembrie 1968.
Considerãm cã prevederile din convenþie asupra cãrora au fost formulate observaþii de Consiliul Legislativ la câteva din textele Convenþiei vor fi interpretate de cele douã pãrþi în sensul eliminãrii contradicþiilor ºi neconcordanþelor, pe baza instituirii unei practici corespunzãtoare, aplicându-se evident acelaºi tratament atât în România, cât ºi în Turcia.
Legea are caracter ordinar.
## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat în cadrul Ministerul Finanþelor_ **:**
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Principalii termeni financiari ai împrumutului sunt valoarea împrumutului: 44,5 milioane dolari; perioada de rambursare: 20 de ani, din care 5 ani perioadã de graþie; un comision iniþial de 1% din valoarea împrumutului se va achita dupã intrarea în efectivitate a împrumutului din bugetul Ministerului Industriei ºi Comerþului, comision de angajament 0,75% pe an, aplicat la suma împrumutului neutilizatã.
Sunt ºi alte condiþii prevãzute în lege. Dacã doriþi sã prezint toatã fundamentareaÉ
Vã mulþumesc.
Domnul senator Paºca, din partea comisiei.
Cu scrisoarea L13 din 4 februarie, comisia a fost sesizatã.
În urma analizãrii acestui proiect de lege pentru aprobarea ordonanþei, comisia este de acord cu forma în care ea a venit de la Guvern ºi vã propune pentru dezbatere ºi adoptare în aceastã formã, menþionând cã a primit ºi aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale. Înþeleg cã nu sunt luãri de cuvânt. Sã
Vot · approved
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind regimul parcurilor industriale
Art. 1.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.
Legea în ansamblu.
Rog, votul dumneavoastrã.
Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.
Vã mulþumesc.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane de dolari S.U.A.
La pupitrul iniþiatorului ia loc doamna Iosefina Moroºan, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanþelor.
La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Liviu Titus Paºca, din cadrul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Doamna secretar de stat Moroºan, vã ascultãm.
Vã mulþumesc.
Îmi cer scuze, voiam sã fim mai operativi. Eu aº ruga comisiile, în special Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã înþeleagã cã trebuie sã respecte procedura de întocmire a unui raport în sensul cã nu este suficient sã faci o jumãtate de paginã în care sã spui ”suntem de acordÒ ºi pe urmã sã înºiri 4Ð5 amendamente.
Trebuie sã faci redactarea din nou a articolului, sã introduci în text observaþia.
Trecem peste aceasta, pentru cã eu cred cã trebuie sã încheiem acest subiect, dar fac aceastã sesizare pentru cã mai avem încã 2Ð3 cu aceeaºi problemã.
Nu putem sã supunem la vot un articol unic ºi sã introducem amendamente la alte articole din ordonanþã. Aceasta este situaþia.
La titlul legii, concret, comisia propune numai eliminarea ghilimelelor care se pun atunci când se face referire la finanþarea proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã eliminare? Vã rog sã votaþi.
Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
La art. 1.
Permiteþi-mi sã repet ce se propune. În articolul unic de aprobare a ordonanþei, sunt o serie de modificãri ºi fiþi de acord sã mergem pe formula de eliminare a ghilimelelor ºi la articolul unic, la fel ca ºi la titlul legii, ºi în final sã spunem Ñ vã rog sã reþineþi Ñ:”Ordonanþa este publicatã în Monitorul Oficial al României” Ñ nu a existat acest ”al RomânieiÒ, comisia a propus acest lucru. Este o problemã numai de redactare ºi sã fiþi de acord ”din 26 ianuarie 2000 cu urmãtoarele modificãriÒ; ºi la modificãri avem douã probleme:
Din salã
#123362Da.
Vã rog sã votaþi.
Art. 1 cu aceste modificãri.
Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.
Legea în ansamblu.
Vã rog sã votaþi.
Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.
Mergem mai departe.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile rezultate din acordul ºi protocolul dintre Guvernul Republicii Socialiste România ºi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor a U.R.S.S. în anii 1984Ñ1988.
Doamna secretar de stat, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Prezentul proiect de act normativ prevede cã, dupã destrãmarea Uniunii Sovietice, Federaþia Rusã ºi-a asumat calitatea de succesor al drepturilor ºi obligaþiilor fostei U.R.S.S. decurgând din Acordul ºi Protocolul din 19 iulie 1984.
Decontãrile nefinalizate rezultate din derularea Acordului din 19 iulie 1984 ºi a Protocolului din 19 iulie 1984 privind realizarea de obiective în industria gazelor a Uniunii Sovietice în anii 1984Ð1988 sunt urmãtoarele:
Ñ obligarea pãrþii ruse pentru lucrãrile ºi livrãrile de utilaje efectuate de partea românã;
Ñ obligarea pãrþii române pentru livrãrile de gaze naturale efectuate de cãtre partea rusã;
Ñ datoria pãrþii române din soldul contului de lichidare nr. 2 în ruble transferabile în favoarea pãrþii ruse.
Guvernul României a analizat ºi însuºit în ºedinþa din 27 iulie 1999 propunerile ºi observaþiile din nota mandat pentru semnarea Acordului dintre Guvernul României ºi
Guvernul Federaþiei Ruse privind reglementarea reciprocã a creanþelor financiare în ruble transferabile rezultate din Acordul ºi Protocolul dintre Guvernul U.R.S.S. ºi Guvernul României, de colaborare la construirea de obiective în industria gazelor. Acordul respectiv a fost semnat la Moscova pe 18 august 1999, în numele Guvernului României, de cãtre domnul Gheorghe Banu, secretar de stat în Ministerul Finanþelor.
Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat.
S-a înþeles. Este un acord tehnic, o procedurã tehnicã.
Domnul senator Paºca, vã ascultãm.
Comisia a analizat în 10 februarie acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2000, menþionând doar cã are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.
Comisia gãseºte de cuviinþã sã vã supunã pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc. Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.
Vã rog sã
Vot · approved
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind regimul parcurilor industriale
Articolul unic.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere a fost adoptat.
Legea în ansamblu.
Vã rog sã votaþi.
Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2000 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, în vederea finanþãrii proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti, semnatã la Luxemburg la 16 noiembrie 1999 ºi la Bucureºti la 16 noiembrie 1999.
Doamna secretar de stat, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Principalele elemente privind contractul de finanþare supus ratificãrii sunt urmãtoarele: Proiectul de reabilitare a transportului urban în Bucureºti finanþat de Banca Europeanã de Investiþii prin contractul de finanþare a fost iniþiat de Consiliul general al municipiului Bucureºti prin Regia Autonomã de Transport, care este beneficiarul final al împrumutului. În strategia generalã de dezvoltare a României, infrastructura ocupã un loc prioritar, având un efect de stimulare a tuturor celorlalte componente.
Apreciind importanþa infrastructurii transportului urban pentru toate domeniile vieþii economice ºi sociale, Guvernul a solicitat asistenþa instituþiilor financiare internaþionale.
În luna iulie 1999, Banca Europeanã de Investiþii a aprobat, în ºedinþa Consiliului directorilor, acordarea unui împrumut în valoare de 63 milioane euro în scopul finanþãrii Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Paºca, vã ascultãm din partea comisiei.
Comisia a analizat în 10 februarie acest proiect pentru aprobarea Ordonanþei nr. 19/2000.
Aºa cum spunea doamna secretar de stat, acest proiect prevede ratificarea acestui contract între Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti.
Menþionez doar cã am gãsit de cuviinþã sã propunem un amendament care este trecut în raport Ñ îmi cer scuze ºi de aceastã datã cã nu pãstreazã tipicul, într-adevãr, am sã atrag atenþia staff-ului comisiei sã redacteze aºa cum ne-am obiºnuit cu toþii Ñ ºi propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege cu acest amendament.
Vã mulþumesc.
Se propune eliminarea art. 4 din ordonanþã, întrucât se încalcã regimul valutar.
- Titlul legii.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.
Art. 1 se completeazã, în final deci, articolul unic scuzaþi-mã! Ñ cu urmãtoarele modificãri: ”din 29 ianuarie 2000Ò, se eliminã art. 4 din ordonanþa de urgenþã.
- Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,
- a fost adoptat.
Legea, în ansamblu.
Vã rog foarte mult, votul dumneavoastrã.
Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o singurã abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.
Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 71/1995 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, postliceal ºi superior de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþile ºi instituþiile similare din învãþãmântul de stat.
Din partea Ministerului Educaþiei Naþionale, avem pe cineva?
Din salã
#129875Nu avemÉ
Nu avem? De la învãþãmânt nu este nimeni, da? Vã rog, data viitoare, deci, din partea colegilor de la Camerã, da?
Ne pare foarte rãu.
Deci, am epuizat aceastã ordine de zi.
Stimaþi colegi, având în vedere cã întrebãrile ºi interpelãrile sunt radiodifuzate, vã propun sã luãm o pauzã de 10 minute fix, pânã la ora 18,00.
Stimaþi colegi, vã propun sã începem sesiunea de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.
Are cuvântul din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal domnul senator Bleahu Marcian.
Interpelare pentru domnul ministru al apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului.
Pct. 1. În diferite ziare au apãrut informaþii privind construirea în pãdurea Mogoºoaia, lângã lac, a unei vile de cãtre domnul general Dumitru Iliescu, pentru a cãrei construcþie a fost necesarã defriºarea unei mari suprafeþe de pãdure.
Doresc sã ºtiu dacã aceste defriºãri au fost fãcute cu autorizaþia organelor de resort ºi care este, în general, statutul juridic al pãdurilor din jurul Bucureºtiului.
Pct. 2. Din presã, dar mai ales din informaþii de la faþa locului, am aflat cã, în mijlocul Parcului Naþional Bucegi, stabilit prin Legea nr. 41/2000, au fost concesionate terenuri pentru construirea de case în locul denumit ”BabeleÒ, precum ºi în valea superioarã a Ialomiþei. De asemenea, existã proiecte de construire a unor teleferice la vârful ”OmuÒ ºi în alte puncte.
Aº dori sã aflu care este realitatea, dacã într-adevãr au fost eliberate astfel de autorizaþii de concesionare ºi construcþii în Parcul Naþional Bucegi ºi, dacã da, cine se face vinovat, cum vor fi sancþionate acele persoane ºi care sunt mãsurile pe care intenþioneazã sã le ia ministerul pentru conservarea realã a zonelor stabilite prin lege cu arii protejate.
Da. Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.
Are cuvântul domnul senator Dumitraºcu Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R.
Domnule preºedinte,
De vreme ce materialul la care mã refer este o Hotãrâre a Guvernului României privind modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 523/1999 privind interdicþia de a intra pe teritoriul României a unor persoane provenind din Republica Federalã Iugoslavia, înseamnã cã interpelarea mea Ñ gravã, fãrã îndoialã Ñ priveºte Guvernul României, în mãsura în care România mai este un stat liber ºi independent.
Domnilor, am înþeles cã legea care a fost transformatã prin mãsuri restrictive, conform unei hotãrâri Ñ obiectivele poziþiei comune nr. 308 din 10 mai 1999 a Consiliului Uniunii Europene. Prin aceastã hotãrâre, numãrul cetãþenilor iugoslavi care sunt declaraþi _persona non grata,_ la urma urmei, în România, a crescut de la 300 la 800. Aºadar, se declarã persoanele a cãror intrare pe teritoriul României este interzisã:
Preºedintele Republicii Federative Iugoslavia, stat liber ºi independent, membru al Organizaþiei Naþiunilor Unite, victimã a unei operaþii de pacificare, dar nu numai el, ci ºi familia lui, inclusiv nora. Închipuiþi-vã ce ”mare primejdieÒ constituie nora preºedintelui Iugoslaviei pentru România, ºi chiar fratele lui; Guvernul Republicii Federative Iugoslavia, în totalitatea lui, 81 de membri ai Guvernului; Guvernul Republicii Serbia, în totalitatea lui, 178 de persoane; militari. Apoi, forþele politice ºi securitatea, reprezentanþi ai sistemului judiciar din fiecare oraº, persoane apropiate regimului, care acþioneazã în sprijinul preºedintelui Miloºevici. Este vorba de câteva sute. Voi vorbi ºi despre aceºtia.
Domnilor, aceastã hârtie, pentru cã hârtie o numesc chiar dacã este o hotãrâre a Guvernului meu, mã face sã cred cã noi suntem în stare de rãzboi cu IugoslaviaÉ
Mã întreb ºi întreb Guvernul României: mai avem o asemenea hotãrâre de interdicþie a 800 de oameni care nu sunt infractori, care nu sunt duºmani ai patriei mele, care nu au comis ºi nu comit acte împotriva statului naþional român?
Dacã, în aceste condiþii, regulile dreptului internaþional mai sunt respectate?
Dacã, în aceste condiþii, drepturile omului sunt respectate?
Dacã, în aceste condiþii, mai putem lua parte, unul lângã altul, la Organizaþia Naþiunilor Unite ºi în alte organisme internaþionale, inclusiv sportive?
Domnule senator, înþeleg cã vã adresaþi, direct, primministrului, fiind vorba despre o hotãrâre de guvern.
Fãrã îndoialã! Fãrã îndoialã, doar prim-ministrul este primul-ministru al unui guvern.
Vã mulþumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Interpelarea este adresatã Fondului Proprietãþii de Stat ºi are ca obiect problema sprijinului financiar acordat de cãtre F.P.S. unor societãþi comerciale.
Domnule preºedinte,
În baza Legii nr. 58 din 1991 privind privatizarea societãþilor comerciale, art. 26 alin. b), o serie de societãþi comerciale au beneficiat de programe ºi fonduri de restructurare, rambursabile sau nerambursabile Ñ în jur de 1.200 de societãþi.
Pentru a avea, în parte, imaginea utilizãrii sprijinului financiar, vã rog, domnule preºedinte, sã precizaþi, pentru societãþile: ”Cristaban Pãdurea NeagrãÒ Ñ Bihor: ”BombisÒ Ñ Bistriþa-Nãsãud, ”ScandiaÒ Ñ Sibiu ºi ”MampelÒ Ñ Târgu Mureº, urmãtoarele: tipul sprijinului financiar acordat Ñ rambursabil, nerambursabil Ñ ºi suma plãtitã de F.P.S.; obiectul concret pentru care a fost cheltuitã suma alocatã ºi nivelul de realizare al acestuia, în conformitate cu parametrii din proiect; situaþia actualã a societãþilor comerciale Ñ privatizatã, neprivatizatã, în lichidare; suma care s-a obþinut în urma privatizãrii societãþii, eficienþa utilizãrii fondurilor de restructurare alocate societãþilor menþionate; numãrul convenþiei de sprijin, data convenþiei ºi data privatizãrii.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Vã aduc la cunoºtinþã cã Fondul Proprietãþii de Stat mi-a transmis rãspunsul în legãturã cu aceastã interpelare.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Are cuvântul, din partea Partidului România Mare, domnul senator Preda Florea.
Interpelarea mea este adresatã domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul internelor, ºi are urmãtorul obiect.
Se cunoaºte cã, în orice þarã din lume, evidenþa precisã ºi la zi a populaþiei fiecãrei localitãþi, în special a centrelor urbane aglomerate, constituie o certã obligaþie ºi un sprijin real pentru organele în drept, inclusiv pentru uzul cetãþenilor.
Deoarece sancþiunile prevãzute la art. 39 din Legea privind evidenþa populaþiei au devenit valoric insignifiante, ceea ce permite contravenienþilor bagatelizarea lor, se impune corelarea acestora la nivelul valoric inflaþionist previzibil anului 2002, pentru neanunþarea schimbãrii domiciliului la organul de poliþie, în termen de 30 de zile.
Pentru depãºirea acestui termen este necesar sã se prevadã sancþiuni penale. Aceastã mãsurã trebuie sã întãreascã disciplina în materie, ca element al urmãririi imediate a infractorilor.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu.
Din partea Grupului parlamentar al P.U.N.R., domnul senator Ardelean Ioan.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã Guvernului, respectiv ministrului finanþelor, Decebal Traian Remeº, ºi se referã la o situaþie puþin mai aparte.
Conform informaþiilor furnizate de Ambasada României din Azerbaidjan (ambasador Thasin Gemil), în ianuarie 1999, Ministerul Finanþelor din România a întrerupt brusc ºi fãrã explicaþii negocierile cu partea azerbaidjianã, în vederea încheierii Acordului pentru promovare ºi protejare reciprocã a investiþiilor ºi a Acordului pentru evitarea dublei impuneri.
Nici pânã astãzi, Ministerul Finanþelor nu a binevoit sã dea vreun semnal în acest sens ºi nici nu a oferit vreo explicaþie în aceastã privinþã. Menþionãm, de asemenea, cã nici pânã în momentul de faþã nu au fost reluate negocierile, care sunt deosebit de importante, în primul rând, pentru noi, þarã doritoare sã investeascã în industria petrolului ºi gazului din Azerbaidjan.
Pentru cã Ambasada României de la Baku nu are ºtiinþã despre reluarea acestor negocieri, vã rugãm sã ne oferiþi în scris explicaþiile ºi cauzele care au dus la tergiversarea încheierii acestor acorduri la nivel guvernamental, pentru a gãsi adevãratele motive ce influenþeazã, în mod distructiv, relaþiile economice dintre România ºi Azerbaidjan.
Aºtept rãspunsul în scris, pe care, probabil, dupã o informare mai consistentã, o sã îl am. Vã mulþumesc.
Da. ªi noi vã mulþumim. Are cuvântul domnul senator Sãndulescu ªerban.
Domnule preºedinte,
Am douã interpelãri. Una este adresatã Ministerului Justiþiei în legãturã cu o hotãrâre, chiar a ministerului, care prevedea cã, pânã la 15 decembrie anul trecut, trebuia sã se încheie cercetarea penalã împotriva a doi indivizi de la Vâlcea, Haralambiade Valentin ºi Nadolu Mircea, directorul general al prefecturii, despre care se dovedise, cu documente Interpol, cã erau vinovaþi de contrabandã, lucru pentru care am fost plimbat patru ani pe drumuri, pânã s-a obþinut aceastã confirmare a Interpolului. Nici pânã acum cercetarea penalã nu este închisã, dosarul nu a ajuns la justiþie.
Vã rog sã îmi spuneþi ce se întâmplã cu acest lucru, fiindcã documentele care existã sunt absolut clare privind infracþiunile fãcute.
Aceasta este una din interpelãri.
Cealaltã este în legãturã cu privatizarea întreprinderii ”FavilÒ din Vâlcea. Am primit un rãspuns de la F.P.S. care este nesatisfãcãtor, fiindcã în rãspunsul respectiv se referã la un act adiþional, semnat la 14 februarie anul acesta, care este fals, este antedatat. Este adevãrat cã justiþia Ñ oamenii au fost plimbaþi pe drumuri, sunt 150 de oameni, care a trebuit sã facã proces, ca sã îºi apere drepturile încãlcate de acest act adiþional fals Ñ a considerat nul actul adiþional respectiv, dar eu am cerut sã se facã o anchetã, sã se vadã cine a falsificat actul respectiv, care plimbã 150 de oameni pe drumuri, fãrã plata compensaþiilor care trebuia sã li se dea.
Acestea erau problemele.
Deci, rãspunsul pe care l-am primit de la F.P.S. este nesatisfãcãtor. Cunoºteam modul în care cel care s-a privatizat, care a cumpãrat aceastã întreprindere, manipuleazã lucrurile. Norocul este cã justiþia a dat niºte hotãrâri corecte. El nu vrea sã îºi plãteascã acum, cu toate cã hotãrârea este definitivã, nu vrea sã le plãteascã oamenilor datoriile pe care le are.
Dar ce se întâmplã cu actele false? Pentru cã ne plimbãm de colo pânã colo, toatã ziua, numai cu acte false ºi nimeni nu pãþeºte nimic.
Aceasta îl întreb pe domnul ministru Flavius Baias.
Da. Vã mulþumesc foarte mult.
Aþi reþinut, domnule ministru Baias. Sã vedeþi despre ce este vorba ºi sã daþi o completare scrisã la materialul care vi s-a înaintat.
Da. Este în ordine!
Are cuvântul domnul senator Pop Stelian, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.
Mulþumesc.
Interpelare adresatã domnului prim-ministru al Guvernului României.
În ultimii 10 ani, în sãnãtate s-a fãcut reformã cu mai mult sau mai puþin succes, ºi ea continuã, dar pentru medicii stagiari ºi rezidenþi, cu greu s-a gãsit o soluþie de salarizare în acest an ºi mulþi medici specialiºti din spitale îºi primesc cu întârziere salariile. Totodatã, existã medici ºomeri, chiar ºi în rândul specialiºtilor, dupã 10 ani de studii medicale.
În timp ce în multe þãri, în frunte cu Canada, se duce o politicã de reducere treptatã a numãrului de medici, inclusiv din dorinþa de a le putea asigura un venit rezonabil, noi risipim din banii publici timp, energii, pentru ”a produceÒ medici într-un numãr corelat cu interese didactice, ºi nu cu cele ale populaþiei.
Ministerul Sãnãtãþii, Casa Naþionalã de Asigurãri au cerut, în repetate rânduri, stabilirea unui numãr maxim de absolvenþi pe an, iar în limitele acestui numãr, universitãþile sã îºi distribuie numãrul de locuri.
România produce pe an, raportat la populaþie, de trei Ñ patru ori mai mulþi medici faþã de Marea Britanie, ºi dublu faþã de necesarul apreciat în unele studii ale Ministerului Sãnãtãþii.
Dacã s-ar aplica imediat o hotãrâre în acest sens, efectele ei s-ar vedea cel mai devreme în 6 ani. În acest interval, numãrul medicilor ºomeri va creºte, câºtigurile lor vor scãdea, presiunea pentru menþinerea plãþii pe sub masã rãmâne. Deci pierde populaþia, pierd ºi medicii, cãci mai mulþi nu înseamnã mai bine, mai ales dacã sunt prost plãtiþi. Nici o þarã nu îºi poate permite sã plãteascã medicii bine indiferent de numãrul lor. Mai mulþi medici decât nevoile populaþiei scade calitatea ºi productivitatea serviciilor medicale, genereazã cheltuieli suplimentare.
Domnule prim-ministru, acceptaþi sã impuneþi o abordare multisectorialã a problemei? Învãþãmânt Ñ sãnãtate Ñ Casa Naþionalã de Asigurãri?
Vã rog sã interveniþi, deoarece zece ani este o întârziere prea lungã, prea dureroasã ºi prea costisitoare. Dumneavoastrã puteþi face ca numãrul absolvenþilor de medicinã sã fie o soluþie la multe probleme din sistem ºi o oportunitate de a-i alege ºi promova pe cei mai buni. Vã mulþumesc.
Da, ºi eu vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul senator Caraman Petru, din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D.
Interpelarea mea este adresatã domnului Constantin Dudu Ionescu, ministrul internelor.
Stimate domnule ministru de interne,
Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoratã asistenþã,
I-am adus la cunoºtinþã domnului ministru de interne Constantin Dudu Ionescu, cât ºi domnului general Berechet, acum câteva luni, cazul pe care urmeazã sã vi-l aduc la cunoºtinþã ºi ambii mi-au promis cã vor face cercetãri.
Întrebându-i, în decursul acestei perioade, la ce concluzie au ajuns, mi-au rãspuns ºi unul ºi celãlalt cã cercetãrile continuã.
În scopul accelerãrii ºi stimulãrii acestor investigaþii, am considerat util sã uzez ºi de aceste douã pârghii, ºi anume: ”Declaraþii politiceÒ ºi ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.
Iatã despre ce este vorba.
La Iaºi, în jurul datei de 30 ianuarie 2000, de la Gara Nicolina, în drum spre Piaþa Nicolina, la o intersecþie, au fost acostate doamna Ecaterina Blajinu, de la Chiºinãu, ºi o altã femeie, de cãtre un poliþist (maiorul Isail, ºeful Secþiei de Poliþie nr. 5, Nicolina), însoþit de un gardian public, ambii, în uniformã. Le-au obligat sã traverseze, conducându-le la scara unui bloc de pe str. Nicolae Iorga, unde au sunat ºi li s-a deschis. Au intrat în hol, unde poliþistul le-a pus o serie de întrebãri, cum ar fi: localitatea de origine, data naºterii ºi domiciliul actual, pe care le-a notat ºi, apoi, le-a pus sã semneze, dupã care, a început sã îi cotrobãiascã doamnei Blajinu în sacoºã. Apoi, le-a cerut sã scoatã tot ce aveau prin buzunare, cãci, altfel, va fi mai rãu. Cealaltã doamnã a declarat cã nu are nimic, pe când doamna Blajinu, speriatã a scos cei 200 de dolari ºi 440.000 de lei pe care îi avea asupra ei. Poliþistul i-a luat, confiscându-i ºi marfa (coniac, vodcã ºi þigãri timbrate, din Republica Moldova), în valoare de aproximativ 200.000 de lei, însã fãrã sã le dea vreo chitanþã, þipând mereu la ele. Dumnealor plângeau tot timpul, iar poliþistul le-a spus sã nu îl enerveze, cã va fi mai rãu.
Ceea ce este mai grav este cã acesta nu este un caz izolat.
Astfel, mai înainte, la începutul lunii decembrie anul trecut, doamna Blajinu se gãsea în faþa Pieþei Centrale din Bacãu (deoarece basarabenii nu sunt primiþi sã vândã în piaþã), când a apãrut un poliþist în uniformã, care a apucat-o cu brutalitate de hainã, cerându-i, cu un þipãt neomenesc, sã meargã la poliþie. Doamnei Blajinu i s-a fãcut rãu ºi a cãzut pe piatrã. Poliþistul a început sã o tragã ca pe un câine, deºi îl ruga sã aºtepte sã îºi revinã. A târât-o la poliþie, spunându-i pe drum: ”De câte ori v-am spus sã nu mai vãd moldoveni pãduchioºi pe aici?Ò Doamna Blajinu i-a rãspuns: ”Sunt româncã, la fel ca voi!Ò El a întrebat: ”Dar ce, ai paºaport?Ò La rãspunsul ei afirmativ, i-a replicat: ”Acuº o sã vedem ce fel de paºaport ai!Ò La poliþie, i-a arãtat un paºaport românesc, dar el a constatat cã era expirat. Atunci, i-a prezentat un paºaport al Republicii Moldova, care nu era expirat. I-a mai cerut actele de trecere a frontierei ºi cele referitoare la marfã. Dupã ce a constatat cã totul era în regulã, a lãsat-o, în cele din urmã, sã plece.
Domnule senator, vã rog eu sã faceþi o sintezã. Deci, timpul este limitat. Vã rog eu foarte mult, mai ales cã sunteþi coleg de partid cu domnul ministru Constantin Dudu Ionescu ºi aveþi ºi posibilitatea sã soluþionaþi, astfel, problemele direct.
Dar vã rog eu sã încheiaþiÉ
Bine.
Anexez xeroxul a 6 din aceste procese-verbale, unde figureazã numele unora dintre gardieni. Aºtept rãspuns.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator, pentru înþelegere.
Domnul senator Victor Fuior. Vã rog.
Interpelarea mea este adresatã primului-ministru Mugur Isãrescu. Obiectul interpelãrii: intenþia de modificare prin Ordonanþã de urgenþã a Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni ºi a Legii nr. 250/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 66/1996.
Motivaþia interpelãrii constã în faptul cã specialiºti în domeniul bancar considerã cã aceastã modificare nu este de dorit, deoarece are efecte economice dãunãtoare asupra sistemului financiar-bancar ºi a economiei româneºti în ansamblu.
În opinia lor, propunerea privind restrângerea posibilitãþilor de plasament, precum ºi modificarea obiectului de activitate al Casei de Economii ºi Consemnaþiuni contravin tradiþiilor caselor de economii din Europa, precum ºi opþiunii Fondului Monetar Internaþional, exprimatã în programul FESAL, de a dezvolta Casa de Economii ºi Consemnaþiuni din România într-o bancã modernã ºi performantã care sã ofere populaþiei ºi întreprinderilor mici ºi mijlocii o gamã largã de produse bancare.
Dezvoltarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni într-o bancã modernã are un puternic impact pozitiv asupra dezvoltãrii sectorului economic al întreprinderilor mici ºi mijlocii. Restrângerea activitãþii Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România printr-o ordonanþã de urgenþã va fi în defavoarea instituþiei, a activitãþilor economice, deoarece nu va mai putea satisface necesitãþile reale ale populaþiei, precum ºi a economiei autohtone, devenind un simplu furnizor de lichiditãþi contra titlurilor de stat pentru Ministerul de Finanþe ºi nu va avea o contribuþie în sensul unei adevãrate instituþii financiare, aºa cum prevãd Legea nr. 66/1996 ºi Legea nr. 250/1998. În acest context, în calitate de reprezentant al organului legislativ, consider cã nu este normal ca o lege, respectiv Legea nr. 66/1996, dezbãtutã ºi adoptatã în 1996, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 250/1998, în urma adoptãrii ºi promulgãrii Legii nr. 58/1998 Ñ Legea bancarã Ñ sã fie fundamental schimbatã printr-o ordonanþã de urgenþã în anul 2000. Doresc rãspuns oral ºi scris în data de 26.06.2000. Astãzi doresc rãspuns de la Banca Naþionalã la interpelarea elaboratã de mine în 22 mai 2000. Vã mulþumesc.
## Mulþumim, domnule senator.
Sã trecem la partea a doua Ñ la rãspunsuri la diferite interpelãri fãcute. L-aº invita pe domnul secretar de stat Anton VladÉ Este aici, da?É pentru a rãspunde domnului Ioan Moisin la cele douã interpelãri fãcute în data de 5.06.2000 ºi domnului senator Marcian Bleahu.
Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Rog microfonul un pic mai aproape, ca sã se audãÉ
## **Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule senator Marcian Bleahu,
Referitor la interpelarea dumneavoastrã privind construirea în Pãdurea Mogoºoaia a vilei domnului general
Dumitru Iliescu ºi concesionarea în Parcul Bucegi de terenuri pentru construcþii de case, vã facem cunoscut urmãtoarele.
În Pãdurea Mogoºoaia, respectiv în unitatea de producþie nr. 1 Socola, Unitatea managisticã 20C, în suprafaþã de 1 ha, existã construitã o vilã. În anul 1994, Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, cu avizul nr. 10.966 din 24 noiembrie, semnat de domnul secretar de stat Marian Ianculescu, a aprobat domnului Iliescu Vinicius un schimb de teren, respectiv acesta a cedat Direcþiei Silvice Drobeta-Turnu Severin, Ocolul Silvic Strehaia, un hectar de pãdure, titlul de proprietate nr. 26.911, din 6 octombrie 1994, ºi a primit un hectar pãdure în Ocolul Silvic Bucureºti, în Unitatea de producþie Socola. Acest schimb, aprobat de minister, avizat ºi de cãtre fosta conducere a Regiei Autonome a Pãdurilor din respectivul an Ñ avizul nr. 5.331 din 28 noiembrie 1994 Ñ s-a fãcut prin abatere de la legislaþia în vigoare, respectiv pãdurile din grupa întâi de protecþie, unde se încadreazã ºi aceastã pãdure, fiind exceptate de la retrocedare. Asemenea abuzuri s-au mai fãcut ºi în alte pãduri din jurul Capitalei, arãtate de altfel detaliat în Raportul Comisiei de anchetã privind situaþia economiei forestiere din România, discutatã în Camera Deputaþilor ºi aprobatã în Camera Deputaþilor în noiembrie 1999.
Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a luat mãsura înlocuirii din funcþia de director al Direcþiei silvice, respectiv a lui Gheorghe Diaconescu, de la Direcþia silvicã Bucureºti, care a comis ilegalitãþi, printre care ºi astfel de avizãri, de schimburi sau transferuri de terenuri ilegal.
Domnul senator Bleahu, sunteþi satisfãcut de rãspuns?
Nu! Câtuºi de puþin! Permiteþi-mi sã spun câteva cuvinte.
Vã rog frumos.
## Domnule ministru,
Dumneavoastrã vorbiþi numai de teren forestier. Dumneavoastrã pânã una-alta aveþi în custodie integralitatea parcurilor naþionale, pentru cã încã n-aþi fãcut Legea de gospodãrire a ariilor protejate. Pânã atunci dumneavoastrã rãspundeþi de integralitatea tuturor, ºi nu prin ramura dumneavoastrã, ”PãduriÒ, din titulatura ministerului, ci prin titulatura de ”Protecþia MediuluiÒ. Deci dumneavoastrã rãspundeþi ºi de pãºunile din cadrul Parcului Naþional Bucegi, or, acolo s-au cerut acestea ºi s-au obþinut astfel de concesii. Vã rog sã vã informaþi! Persoanele dumneavoastrã de la Agenþia de Mediu din Ploieºti au spus: ”Noi nu mergem în Bucegi, ne e fricã, noi nu facem nimic în aceastã direcþieÉÒ. Vã rog deschideþi o anchetã ºi sã vedeþi ce abuzuri se fac în Valea Ialomiþei ºi vã spun ºi unde, pe Valea Horoaba, ºi se fac ºi la Babele. Rãspundeþi de integralitatea parcurilor naþionale, nu numai de fondul forestier!
Domnule secretar de stat, eu cred cã este bine de transmis cãtre secretarul de stat de la mediu aceastã problemã ºi sã-l informãm pe domnul senator Bleahu asupra mãsurilor care s-au luat.
Referitor la întrebarea domnului MoisinÉ
La mediu sunt tot euÉ E un singur secretar de stat în minister acum, aºa cã o sã-mi transmit mie.
Vã rogÉ
Referitor la interpelarea domnului senator Moisin cu referire la problema repartizãrii profitului în perioada Õ90ÐÕ99 pentru unele regii, societãþi naþionale de interes local, informãm cã repartizarea acestui profit la regiileÉ, respectiv la Compania Naþionalã Apele Române ºi la Regia Naþionalã a Pãdurilor s-a fãcut conform prevederilor legale. Noi am anexat toate situaþiile aici, cu tabele Ñ sigur cã o situaþie mai explicitã, mai detaliatã o sã-l rog pe domnul senator s-o primeascã în zilele urmãtoareÉ Oamenii de specialitate de la direcþia noastrã au fost cuprinºi într-o acþiune de anvergurã ºi am reuºit doar sã aduc datele furnizate de companii, deci, care sunt date reale, date certificate cu semnãturã, cu ºtampilã, dar, repet, aceste repartizãri de profituri au fost fãcute conform legiiÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
ªi, mai mult de atât, sunteþi sub supravegherea Ministerului de Finanþe asupra corectitudinii. Dacã aveþi elemente suplimentare sã i le daþi domnului senator Moisin.
## **Domnul Ioan Moisin**
**:**
Aºtept celelalte materiale.
Am înþeles. Deci sã-i daþi datele necesare.
Da.
Referitor la Copºa Micã?
Referitor la Copºa Micã, privind impactul asupra factorilor de mediu cauzat de activitatea S.C. SOMETRA Ñ S.A. Copºa Micã, în perioada 1990Ð1996 în zona Copºa Micã nivelurile de poluare a atmosferei cu dioxid de sulf ºi pulberi cu conþinut de metale grele au fost deseori peste limitele admise, ca urmare a deprecierii performanþelor utilajelor ºi instalaþiilor, a reviziilor generale cu eficienþã redusã, a investiþiilor mici în obiective cu rol în protecþia mediului. Începând cu anul 1996, datoritã reducerii producþiei, efectuãrii unor revizii mai eficiente, precum ºi datoritã unor investiþii în instalaþia de filtrare a gazelor, s-a constatat o reducere a cantitãþilor de poluanþi emiºi în atmosferã, precum ºi a frecvenþei depãºirilor concentraþiilor maxime admise.
În luna mai 1998, Agenþia pentru Protecþia Mediului Sibiu a emis autorizaþia de mediu nr. 187 care permite funcþionarea Societãþii Comerciale SOMETRA Ñ S.A. Copºa Micã, condiþionat de realizarea mãsurilor cuprinse în programul de conformare elaborat pe o perioadã de 5 ani. Dupã privatizarea în 1998, noua echipã managerialã s-a angajat sã suplimenteze investiþiile pentru reducerea poluãrii în zona Copºa Micã ºi sã realizeze mãsurile din programul de conformare la termenele stabilite. Din analizele efectuate de Agenþia pentru Protecþia Mediului Sibiu s-a constatat cã pânã în prezent s-au realizat toate mãsurile scadente, existând premise pentru realizarea integralã a programului de conformare. Pentru realizarea Fabricii de acid sulfuric, care va conduce implicit la diminuarea emisiilor de dioxid de sulf, a fost iniþiatã o colaborare cu firma germanã LURGI, lider mondial în domeniu, termenul scadent pentru aceastã investiþie fiind decembrie 2002 pentru punere în funcþiune.
Analiza monitorizãrii calitãþii aerului în zona Copºa Micã relevã pentru perioada martie-mai 2000 urmãtoarele: la indicatorul de dioxid de sulf în probele medii, de 24 de ore, s-au înregistrat 8 depãºiri, depãºirea maximã fiind de 1,4 ori faþã de cota maximã admisã. La indicatorul dioxid de sulf în probe momentane de 30 de minute s-au înregistrat, în aceeaºi perioadã de 3 luni, 11 depãºiri ale cotei maxime admise, depãºirile fiind cuprinse între de 1,1 ºi de 18,4 ori aceastã cotã. Comparativ, rezultã o creºtere a concentraþiilor de dioxid de sulf în luna mai, 2000, faþã de aceeaºi lunã din anul 1996Ð1999, atât în valori medii, cât ºi în valori maxime. Faþã de cele prezentate mai sus, Agenþia pentru Protecþia Mediului Sibiu a avertizat în scris agentul economic S.C. SOMETRA Ñ S.A., care a fost obligat sã-ºi diminueze producþia sau sã înceteze temporar activitatea unor secþii, pânã la încadrarea în valorile admise, iar în luna mai a fost sancþionatã contravenþional cu 15 milioane lei, în conformitate cu prevederile Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, republicatã.
De acord, da? Bine.
Mulþumim, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul secretar de stat Flavius Baias, de la Ministerul Justiþiei, înþeleg, pentru douã rãspunsuri domnului ªerban Sãndulescu ºi un rãspuns cãtre domnul senator Corneliu Bucur.
Luaþi loc, domnule secretar de stat.
## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat la Ministerul Justiþiei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Daþi-mi voie sã vã informez cã am predat deja rãspunsurile scrise domnului senator Sãndulescu, dânsul mi-a spus cã nu mai doreºte sã le citesc în plen...
De acord? E foarte bine.
## **Domnul Flavius Antoniu Baias:**
Vã mulþumesc.
## **Domnul ªerban Sãndulescu**
**:**
Îi voi face o vizitã domnului secretar de stat, pentru a limpezi lucrurile în legãturã cu aceste rãspunsuri.
Foarte bine. De acord, de acord!
Mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat.
În ceea ce priveºte rãspunsul interpelãrii formulate sãptãmâna trecutã de cãtre domnul senator Corneliu Bucur, daþi-mi voie sã-l formulez acum.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Domnilor senatori,
Domnule senator Corneliu Bucur,
La interpelarea dumneavoastrã formulatã în ºedinþa Senatului din 12 iunie 2000 în legãturã cu modul în care se desfãºoarã urmãrirea penalã în Dosarul nr. 154/P/1999 al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, Secþia anticorupþie, urmãrire penalã ºi criminalisticã privind pe Avram Alexandru ºi Tatu Marcela, sunt în mãsurã sã vã rãspund urmãtoarele.
Cu adresa nr. 1.451/M.P./2000, din 12 iunie a.c., v-am comunicat cã în urma reverificãrilor efectuate de un procuror-inspector s-a constatat cã soluþia de scoatere de sub urmãrire penalã ºi aplicarea unei sancþiuni cu caracter administrativ celor doi învinuiþi este netemeinicã, motiv pentru care s-a dispus infirmarea acesteia, redeschiderea ºi reluarea urmãririi penale. Urmãrirea penalã urmeazã a
fi completatã cu actul de control financiar-contabil referitor la activitatea desfãºuratã de Avram Alexandru în perioada anilor 1993Ð1998, act ce a fost solicitat Ministerului Culturii. În raport de cele constatate prin actul de control menþionat, procurorul urmeazã sã completeze urmãrirea penalã ºi cu alte mijloace de probã necesare stabilirii adevãrului, iar la finalizarea cercetãrilor se va aprecia gradul de pericol social al faptelor sãvârºite ºi vinovãþia învinuiþilor.
Un element nou faþã de rãspunsul scris pe care l-am trimis precedentei interpelãri este acela cã s-a fixat termen de soluþionare a cauzei sfârºitul lunii iulie 2000, urmând ca la definitivarea urmãririi penale sã vã informez cu privire la soluþia adoptatã.
Vã mulþumesc.
Da.
Domnule senator?
## Domnule preºedinte,
## Domnule secretar de stat Baias,
Noi am avut o discuþie înainte de începerea ºedinþei ºi fac precizarea cã, în afara cauzei care-i asociazã pe cei doi colegi de la Oficiul de Patrimoniu Ñ Avram ºi Tatu Ñ eu am predat în 16 septembrie anul trecut, la cererea domnului procuror general Mircea Criste, o a doua plângere cu privire la substituirea unor liste oficiale privind monumentele istorice din municipiul Sibiu de cãtre acelaºi Avram Alexandru, substituire cu ocazia cãreia s-au scos imediat la vânzare, s-au contractat ºi s-au plãtit câteva apartamente din unele monumente istorice de secol XVIII de pe strada Mitropoliei.
Întrucât au trecut 9 luni ºi nu am primit nici un rãspuns la cea de-a doua cauzã, care pune în evidenþã cât se poate de clar care e nivelul de periculozitate socialã a menþinerii unei persoane corupte într-o instituþie care este numitã sã gardeze patrimoniul cultural naþional mobil ºi imobil, am convingerea cã domnul secretar de stat, conform celor discutate, îmi va putea transmite în ºedinþa urmãtoare sau cât se poate de repede care este de fapt rãspunsul la cele douã dosare cu anexe. Vã mulþumesc.
De acord?
Da, de acord!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi eu vã mulþumesc foarte mult.
Domnul secretar de stat ªtefan Pete, Ministerul Agriculturii. Deci rog, numai rãspunsul cãtre domnul Ioan Moisin. Domnul Triþã Fãniþã nu este prezent în salã. Dacã va cere ulterior, i-l trimitem scris, eventual.
Vã ascultãm. ## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**
Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.
Deci am înaintat rãspunsul pentru domnul senator Triþã Fãniþã la secretariat ºi voi rãspunde la interpelarea domnului senator Ioan Moisin...
Cred cã-i aceeaºi dorinþã sã-i daþi date în valoare absolutã. Da, ca mãrime.
Da, sunt date absolute. E vorba de 5 regii ºi sunt aici tabelele pentru repartizarea profitului.
Da, de acord? Deci, rog sã i le daþi domnului senator Moisin. ªi eu mulþumesc foarte mult.
Ministerul Transporturilor, aceeaºi treabã cu regiile. Deci, rugãmintea este, domnul Adrian Marinescu. Legat de regii, îi daþi domnului Moisin. Vrea numai repartizarea profitului în valoarea absolutã, ca sã nu þinem pe toatã lumea, ºi daþi rãspuns numai domnului Gheorghe Dumitraºcu, solicitare de înfiinþare în Ministerul Transportului a unei Direcþii pentru valorificarea fierului vechi. Foarte pe scurt, da.
## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat la_
## _Ministerul Transporturilor_ **:**
Potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998, Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române se reorganizeazã prin divizarea într-o companie naþionalã, societãþi naþionale ºi societãþi comerciale în vederea eficientizãrii activitãþii de transporturi feroviare. Prin Hotãrârea Guvernului nr. 581/1998 se înfiinþeazã Compania Naþionalã de Cãi Ferate, cu statut de societate comercialã, care are ca obiect de activitate gestionarea infrastructurii feroviare ºi a patrimoniului auxiliar feroviar. Conform obiectului sãu de activitate, compania naþionalã are în preocupãri printre altele ºi valorificarea fierului vechi, care se face conform legislaþiei în vigoare prin licitaþie publicã sau prin bursa de mãrfuri. Ca un exemplu edificator în acest sens, numai în cursul anului 2000 s-a încheiat un contract de vânzare prin licitaþie a unei cantitãþi de 50.000 de tone de fier vechi cu o firmã din Turcia. În baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 582/1998 se înfiinþeazã Societatea Naþionalã de Transport Feroviar de Marfã, cu statut de societate comercialã, cu obiect de activitate: efectuarea transportului feroviar. S.N.T.F.M. are în preocupare dezmembrarea în vederea valorificãrii vagoanelor vechi, uzate, cu respectarea legislaþiei în vigoare, prin licitaþie publicã sau prin bursa de mãrfuri. Astfel, în cursul anului 2000 s-au încheiat o serie de contracte cu Combinatul Siderurgic S.C. SIDEX S.A. Galaþi pentru achiziþionarea a 50.000 de tone de fier vechi cu firma italianã EURINCO TRADING pentru achiziþionarea de la C.F.R.Ðmarfã a 1.000 de tone axe ºi 1.500 tone roþi, provenite din dezmembrarea osiilor vagoanelor vechi de marfã, cu firma GAVAZZISTEEL
Domnule secretar de stat,
Întrebarea domnului Gheorghe Dumitraºcu era legatã mai mult de faptul cã vindem fierul vechi de douã ori sub preþul extern, 40Ð50 de dolari tona, faþã de 110Ð125, cât e preþul practicat ºi faptul cã la intern nu mai ajunge fier vechi ºi combinatele siderurgice n-au de lucru. Ideea nu era sã fiþi dumneavoastrã acuzat, eu sunt de acord cã înfiinþarea unei reþele în Ministerul Transporturilor nu este, cum sã spun, necesarã, întrucât avem foarte multe societãþi care se ocupã de aºa ceva. Dumneavoastrã doar vindeþi activul, ei îl preiau, îl dezmembreazã ºi înþeleg cã aºa i-aþi rãspuns.
Domnul senator Dumitraºcu.
Eu priveam mai pe larg problema, mã gândeam ºi la celelalte deºeuri ale celorlalte societãþi legate de Ministerul Transporturilor. E vorba de construcþiile fãcute de societatea aceasta, e vorba de transporturile rutiere, e vorba de marile depozite ºi priveam, aºa cum aþi spus dumneavoastrã, domnule vicepreºedinte, problema cãtre vânzarea ºi în România a fierului vechi ºi nu licitarea cãtre nu ºtiu cine ºi cãtre nu ºtiu care firmã din strãinãtate. Mã refeream la a fi muncitã de cãtre oameni din România, de cãtre ºomerii pe care-i aveþi chiar de la calea feratã ºi de la celelalte companii, ºi trimiterea acestora cãtre interior. E de prisos sã fac o filozofie a preþului de cost, a preþului ºi a eficienþei.
Vreau sã vã spun cã asta e o problemã la nivel de Guvern ºi nu de Ministerul Transporturilor, pentru cã e o problemã de interes naþional ºi sperãm cã ne-au auzit ºi vor lua niºte mãsuri...
Oricum, oricum, dar vã mulþumesc frumos.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumim foarte mult, domnule secretar de stat.
## Stimaþi colegi,
Permiteþi-mi..., la celelalte interpelãri ale dumneavoastrã s-a solicitat amânare, mã refer ºi la cea a domnului Pop Stelian, Gheorghe Dumitraºcu cu statuia ”Ion BrãtianuÒ, domnul Moisin Ñ Ministerul Industriei Ñ legat de repartizarea profitului la regii, de asemenea, sprijinul financiar acordat de F.P.S. unor societãþi comerciale ºi la domnul ªerban Sãndulescu.
Domnul Ion Ardelean, doamna Moroºan m-a informat cã o sã vã dea rãspunsul cu Azerbaidjanul, deci, se documenteazã ºi vã va da un rãspuns scris. Permiteþi-mi pentru final sã-l invit pe domnul vicepreºedinte Bogza sã dea un rãspuns la întrebãrile puse de domnul Fuior, legat de atribuþiile Bãncii Naþionale pe problemele respective.
Rog, însã, domnule Bogza, foarte pe scurt.
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
N-a fãcut raport din 1996. Sã facã raport ºi pentru perioadele ulterioare ºi sã-l prezinte în Parlament.
Pe scurt ºi... Dacã aveþi nevoie, mai întrebaþi, domnule...
Vã rog.
## **Domnul Mihai Bogza Ñ** _viceguvernator la Banca Naþionalã a României_ **:**
Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã, domnule senator, pentru interesul deosebit acordat activitãþii bancare.
Într-adevãr, urmeazã ca pânã la 30 iunie Banca Naþionalã sã prezinte raportul anual pe anul 1999. Deci în câteva zile raportul acesta va fi în posesia dumneavoastrã ºi va cuprinde inclusiv o prezentare _in extenso_ a activitãþii în domeniul supravegherii bancare. Pânã atunci, în ideea de a încerca sã mã încadrez în timpul mai mult sau mai puþin scurt pe care-l am la dispoziþie, o sã încerc, cu permisiunea dumneavoastrã, sã încep cu rãspunsurile la întrebãrile în ordine inversã, pentru cã unele dintre ele se preteazã la niºte rãspunsuri mai scurte. Pentru prima întrebare, probabil cã ne-ar trebui o orã sã discutãm numai despre ea.
Deci, întrebarea nr. 6 se referea la motivul pentru care noi în România nu avem ºi bãnci specializate. Întrebarea sunã cam aºa: ”În tradiþia sistemului bancar european îºi au locul atât bãnci universale, cât ºi bãnci specializate, de exemplu, bãnci de investiþii, bãnci de cre-
dit ipotecar etc. State din jurul nostru recunosc aceastã tradiþie. Care sunt motivele pentru care B.N.R. nu recunoaºte tradiþiile europene existente în viaþa bancarã internaþionalã?Ò Pãi, tipul de bãnci care existã în România sunt reglementate prin lege Ñ Legea bancarã, care a fost aprobatã chiar de Parlament în 1998. Deci, chiar dumneavoastrã parlamentarii puteaþi sã statuaþi un alt tip de activitate bancarã în România, dacã acest lucru se intenþiona. De altfel, în lume existã în momentul de faþã douã sisteme: un sistem care merge pe formula bãncilor specializate ºi un alt sistem care merge pe formula bãncilor universale. Ambele sisteme au o rãspândire aproximativ egalã în lume. Întâmplãtor noi am mers pe sistemul bãncilor universale, ceea ce însã nu exclude ca unele din acestea sã aibã specializãri pe unul din tipul acesta de activitate. Pânã acum nu s-a întâmplat aºa. Bãncile au încercat sã aibã cât mai multe activitãþi în nomenclatorul lor, cu ideea ca, dupã ce vor vedea care merge mai bine, sã se specializeze pe una sau pe alta. Dar, pentru cã în întrebarea dumneavoastrã aþi formulat ºi ceva referitor la bãncile de investiþii, trebuie sã vã spun cã una dintre ultimele bãnci autorizate de Banca Naþionalã, chiar aºa se numeºte Ñ Banca pentru Investiþii ºi Dezvoltare, o bancã care-ºi propune sã facã mai multe investiþii. Ar putea sã facã orice alte activitãþi, dar îºi propune sã lucreze mai mult pentru investiþii. Mâine dacã doreºte sã se facã o bancã pentru credit ipotecar nu va fi nici o problemã sã facã acest lucru. Legea actualã îi permite sã facã ºi acest lucru.
Domnul Bogza..., ca sã vã dea un rãspuns ºi mai corect, greºeala principalã a Bãncii Naþionale a fost cã în faza iniþialã le-a acceptat cuvântul ”bancãÒ. Cooperativele de credit, pânã nu exista reglementare, nu trebuia sã poarte denumirea de ”bancãÒ. Aþi înþeles? În rest erau atribuþii, în primul rând, ale Ministerului de Finanþe, care trebuia sã exercite pânã la a se intra pe un regim specific în sistemul bancar pentru control, pentru supraveghere ºi aºa mai departe.
Cu o singurã precizare, domnule preºedinte, Legea nr. 109/1996 nu a fost nici mãcar avizatã de Banca Naþionalã, a fost aprobatã în Parlament fãrã avizul Bãncii Naþionale.
Da, da, ºtiu!
Întrebarea numãrul 4: ÇBãncile strãine, mai ales cele de prestigiu, se retrag de pe piaþa româneascã, ”GeneralelectricÒ îºi retrage participaþiunea de la ”Banc PostÒ, ”DresnerBank Ñ BNPÒ se retrage definitiv de pe piaþa româneascã, închizându-ºi reprezentanþa ºi menþionând ºi deficienþe ale B.N.R., acordarea licenþei pentru aceastã bancã de prestigiu durând 18 luni. Cum se ajunge la asemenea situaþii? Care este politica de atragere de cãtre B.N.R. a bãncilor din Comunitatea Europeanã ºi nu numai din Turcia, pentru a investi în sistemul bancar românesc?È
Primul lucru pe care aº vrea sã-l dau ca rãspuns la acest grup de întrebãri, pentru cã sunt mai multe, este în legãturã cu acea ciudãþenie care a apãrut în presã ºi care vãd cã a devenit o legendã, cã a durat 18 luni procesul de aprobare a ”B.N.P.-DresnerÒ. M-am uitat, am cerut un documentar ºi o sã vi-l dau ºi în scris, domnule senator, pentru cã nu înþeleg de unde a ieºit o inepþie ca asta. Procesul de aprobare a bãncii a durat exact 9 luni ºi 10 zile, dar ºi aºa poate sã parã mult. Trebuie sã explic cum decurge algoritmul acesta.
Deci, în momentul în care o bancã depune cererea cu toate documentele, deci acþionarii depun cererea pentru înfiinþarea unei bãnci, toate documentele în forma absolut corectã, din acel moment Banca Naþionalã are 4 luni pentru a acorda autorizaþia de constituire, apoi acþionarii au încã douã luni la dispoziþie ca sã completeze elementele care permit sã formuleze solicitarea pentru autorizaþia de funcþionare a bãncii, iar dupã aceea Banca Naþionalã mai are încã 4 luni la dispoziþie ca sã dea rãspunsul; în total, 10 luni. În cazul B.N.P.-ului, prima cerere pe care au depus-o la Banca Naþionalã a fost în 6.10.1997, apoi Banca Naþionalã a rãspuns cu observaþii, deci semnalând care erau inadvertenþele în documentaþie în termen de o lunã de la data respectivã, deci pe 21.11.1997, apoi dupã încã o lunã acþionarul a rãspuns trimiþând documentele corectate, iar apoi, în faza în care Banca Naþionalã ar fi trebuit sã dea aprobarea, s-a constatat cã a apãrut o problemã cu banca, cel care era numit vicepreºedinte român, cã orice bancã din România, cea cu capital strãin trebuie sã aibã mãcar o persoanã din conducere de naþionalitate românã, respectivul vicepreºedinte a trecut preºedinte la o altã bancã ºi banca a rãmas fãrã echipã de conducere ºi, ca atare, Banca Naþionalã a mai dat un termen de graþie, derogând de la norme, de încã o lunã, pentru ca banca sã-ºi rezolve aceastã problemã, banca ºi-a rezolvat problema în alte douã luni ºi apoi Banca Naþionalã i-a dat, pânã la urmã, autorizaþie de funcþionare. Tot procesul a durat 9 luni ºi dacã au fost întârzieri s-au datorat B.N.P.-ului, încã o datã.
ªi vin ºi dupã investitorii lor care sunt în þarã...
Într-adevãr, sigur cã da.
Un alt lucru care ar trebui spus aici este în legãturã cu dimensiunile sectorului bancar românesc, am mai spus eu ºi cu altã ocazie, tot capitalul din sistemul bancar românesc este sub un miliard de dolari. Sunt foarte multe bãnci, primele 50 de bãnci din America, care au capital mai mare decât tot sistemul bancar românesc ºi, ca atare, pentru multe din bãncile astea mari România este o piaþã micã. Ei, în general, se duc pe acele pieþe care sunt cu adevãrat mari.
În România... ªi am dat cândva un exemplu, prima bancã din Polonia este mai mare din punct de vedere al capitalizãrii decât tot sistemul bancar românesc, a doua bancã din Polonia, la fel; prima bancã din Ungaria este mai mare decât tot sistemul bancar românesc în termeni de capital. Deci, suntem totuºi, încã, o piaþã micã, cât va rãmâne acest lucru nu ºtim dar deocamdatã asta este situaþia.
A treia întrebare: ”Criza sistemului bancar românesc este ºi o crizã de management. Ce face B.N.R. concret pentru a evita preluarea managementului în bãnci de cãtre persoane fãrã experienþã bancarã sau care au dus la falimentul altor bãnci? Cum îºi perfecþioneazã ºi calificã B.N.R. personalul propriu?Ò
Deci, am sã încep cu ultima întrebare: cum îºi perfecþioneazã ºi calificã B.N.R. personalul propriu? Eu am mai fãcut o afirmaþie pe care o spun cu toatã rãspunderea, o reafirm din nou, cu toatã rãspunderea: în momentul de faþã personalul B.N.R. în domeniul supravegherii este pregãtit. Deci noi, dacã vom avea probleme în continuare, de orice naturã, în domeniul supravegherii, acest lucru nu se va întâmpla din cauzã cã personalul nostru este slab pregãtit. Asta este o scuzã care, poate, stãtea în picioare acum 4Ð5 ani, în mod sigur acum 7Ð8 ani, dar acum nu mai este cazul. Noi avem diverse forme de pregãtire pentru personalul nostru, i-am trimis pe mulþi dintre ei, cred cã jumãtate din personalul cu studii superioare sau chiar mai mult, din cei din activitatea de supraveghere, au mers chiar în strãinãtate, în Statele Unite, au fãcut nu numai pregãtire teoreticã, ci ºi practicã, au mers împreunã cu specialiºtii în supraveghere de acolo în bãnci ºi au lucrat acolo, cot la cot cu ei, au fãcut stagii de câte 2Ð3 sãptãmâni, o lunã, ºi în momentul de faþã nu mai au probleme de pregãtire.
V-aº ruga, mai pe scurt.
Deci, vã rog eu, foarte scurt, cã nu-i þinem lecþii domnului Fuior. Dacã vreþi îl înscriem la institutul..., mãcar de 3 ani sau cât este ãla, mai scurt acum... Deci dacã este o întrebare legatã direct de problematica noastrã.
Da, este întrebarea, aº spune cea mai de substanþã: ”Criza sistemului bancar ºi financiar, falimentul a 7 bãnci în ultimii 10 ani, probleme actuale ale Bãncii Internaþionale a Religiilor, situaþia bãncilor cooperatiste etc. pun sub semn de întrebare eficienþa activitãþii Bãncii Naþionale Române, mai ales a activitãþii de supraveghere ºi a controlului de performanþã.
Rog reprezentanþii B.N.R. sã prezinte cum au prevenit aceste crize ºi care au fost efectele activitãþii de supraveghere ºi a controlului de performanþã? Care sunt mãsurile prevãzute de B.N.R. pentru a evita în viitor crizele în sistemul bancar. Rog prezentarea strategiei de supraveghere a sistemului bancar.Ò
Acum, mã tem cã un rãspuns foarte în detaliu faþã de criza aceasta de timp veþi primi cu adevãrat în raportul anual. Totuºi, simt nevoia sã fac câteva precizãri în legãturã cu aceastã problemã, pentru cã este într-adevãr foarte importantã.
Primul lucru pe care vreau sã-l spun este acela cã noi discutãm despre Banca Naþionalã ca instituþie, totuºi discutãm de niºte etape în viaþa acestei instituþii. Aºa cum nu confundãm, sã-mi fie cu iertare, Guvernul Vãcãroiu cu Guvernul Ciorbea sau cu..., totuºi, e Guvernul României, evident, dar sunt guverne diferite. Trebuie sã separãm momentul fostului Consiliu de administraþie în Banca Naþionalã cu momentul actualului Consiliu de administraþie, care s-a instalat, în cazul meu, cel puþin, din 24 decembrie 1998. ªi trebuie, de asemenea, spus, când vorbim de falimentul acestor bãnci cã acesta s-a cumulat..., cauzele acestui faliment s-au cumulat în timp ºi pot sã menþionez câteva dintre ele. O primã cauzã este starea foarte proastã a economiei naþionale, o economie în tranziþie ºi, dacã vorbim de o economie în tranziþie, vorbim de dificultãþi pentru agenþii economici ºi, dacã vorbim de dificultãþi pentru agenþii economici care sunt clienþi ai bãncilor, atunci în mod sigur vorbim de dificultãþi pentru bãnci.
Eu, foarte pe scurt, aºa, am luat cu mine ºi niºte extrase din niºte ziare care vorbesc, tot aºa, despre probleme care sunt în alte þãri ºi, iatã, constat cã în Cehia, de exemplu, în sãptãmâna aceasta s-a produs falimentul unei bãnci cu capital strãin, NOMURA Ñ Japonia, ºi pentru care a trebuit sã fie introdusã administrare specialã. Este a 18-a bancã în Cehia, o þarã mult mai dezvoltatã ºi mai solidã din punct de vedere economic ºi financiar decât România, de la începutul tranziþiei. Americanii, care au o economie, aº zice, destul de stabilã în felul ei, au avut în 1985 Ñ 124 de falimente de bãnci ºi 34 de falimente ale ceea ce numesc ei ”selling and long associationÒ; în 1988, 221 de falimente bãnci, 220 din celelalte; în 1989 Ñ 207 falimente de bãnci, 327 falimente ”selling and long associationÒ. De fapt, între 1980 ºi 1994 o treime din sectorul american bancar, ca numãr de bãnci, cu totul, a dispãrut. În ultimii ani în America numãrul de falimente bancare s-a împuþinat. De ce? Pentru cã bãncile au început sã gândeascã strategic, atunci când simt cã au probleme încep pur ºi simplu sã se uneascã, sã fuzioneze, banca mai tare o înghite pe cea mai slabã ºi acþionarii, sigur, în banca slabã pot sã piardã, pot sã câºtige, dar la ei se produc niºte fenomene care au mai puþin impact public, impact vizibil.
Domnule secretar de stat, dacã vreþi sã-i mai daþi explicaþii separate domnului Fuior, deci dacã are nevoie închidem programul, e 19,30, ºi data viitoare mai primiþi explicaþii în plus, domnul Fuior.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Domnule vice-guvernator... sau prim vice-guvernator, Sunt autorizat ca sã vã întreb, fiindcã în 20 decembrie 1998, din opoziþie, Partidul Unitãþii Naþionale Române n-a ieºit afarã, v-a votat tot consiliul de administraþie al bãncii. Deci, faþã de partidul nostru, aveþi o obligaþie moralã; restul, opoziþia, Partidul Democraþiei Socialiste din România ºi Partidul România Mare au ieºit afarã.
Deci dumneavoastrã vã pregãtiþi bine, ºi e bine cã vã pregãtiþi, pentru raportul pe 1998Ð1999 ºi reþineþi cã, faþã de Partidul Unitãþii Naþionale Române, aveþi obligaþia moralã, pentru cã noi v-am votat.
La Legea bancarã, pentru cã dumneavoastrã acuzaþi Legislativul, în 1998 am avut cel puþin 10 amendamente ºi, deºi specialitatea mea este de inginer constructor, dar, ca structurã, la legea bancarã având filialele, chiar începând de la expresii ºi termeni, am avut observaþii. Conducea ºedinþa Senatului domnul prim-ministru, Radu Vasile, care la un moment dat, efectiv, mi-a spus: ”Mãi, Victore, lasã-i sã meargã aºa, pentru cã e bineÒ. Iniþiator
era prim-guvernatorul Mugur Isãrescu, deci pe banca iniþiatorului... Deci, dumneavoastrã nu condamnaþi legislaþia româneascã, noi am fãcut legislaþia ºi la 10 amendamente nu mi-a acceptat decât vreo douã preºedintele de ºedinþã, respectiv Radu Vasile, pentru cã avea încredere în iniþiator, care era guvernatorul Bãncii Naþionale. Asta în ceea ce priveºte legislaþia.
În ceea ce priveºte bãncile populare, vreau sã precizez cã sunt cel puþin 3Ð4 iniþiative legislative, le avem noi în sertarele de lucru, ºi ale senatorilor ºi ale deputaþilor, ºi chiar mi se pare ºi ale Guvernului. Deci bãncile populare la care vã întrebam eu într-unul dintre puncte.
În ceea ce priveºte managementul pe care îl avem performant, l-aþi scos acum pe Ghica de la naftalinã ºi l-am pus în fruntea C.E.C.-ului, dupã ce l-am avut pe Marica, care a falimentat Banca ”AgricolãÒ, poate greºesc eu Ñ vã rog sã mã scuze Ghica ºi Marica, cã n-or fi falimentat ei, dar sub managementul dânºilor Ñ ºi acum mai mare specialist ca Ghica nu avem. Deci nu ºtiu unde sunt tinerii cei care... Consilierii dumneavoastrã poate sunt tineri ºi îi vãd aici destul de tineri. De ce nu i-aþi nominalizat pe ei preºedinþi la C.E.C.? Deci ºi cu managementul sunteþi deficitari în opinia mea, dar probabil cã greºesc, dar, ºi cu asta am încheiat...
Nu.
Atunci, doamnã, vreau sã-mi fie prezentatã stenograma, ca sã pot sta aplecat, astfel încât la Raportul bãncii pe 1999 sã pot avea un dialog constructiv cu reprezentanþii Bãncii Naþionale.
Vã mulþumesc.
Bine. Mulþumesc. Mai doriþi sã adãugaþi ceva?
Da, numai douã lucruri: tocmai cred cã am fost puþin greºit înþeles în ceea ce priveºte legislaþia asta bancarã. Pachetul de legi din 1998, asta spuneam, este mult mai bun decât cel care a fost înainte, aceasta ne-a ºi permis sã întreprindem acþiuni cu adevãrat eficiente faþã de bãnci. Deci, dacã am fi mers tot pe legea cea veche, cum a fost Legea nr. 64, ºi acum am fi stat cu bãnci nici moarte, nici vii.
Deci noi nu avem probleme cu legea asta, poate sunt lucruri de amãnunt care trebuie îmbunãtãþite, dar în nici un caz cu cadru general.
În ceea ce priveºte managementul, amintesc cã totuºi, orice am face noi, managementul este al bãncilor ºi numit de bãnci, noi numai îl aprobãm, deci noi putem spune numai dacã nu ne place cineva, nu numim noi managementul.
Este în formare.
Iar în rest, dintre conducãtorii de bãnci pot sã vã spun cã cei doi consilieri ai mei, cum aþi spus dumneavoastrã, au refuzat fiecare, pânã acum cel puþin, câte o numire de care ºtiu eu, în conducerea unor bãnci. Au preferat sã nu se ducã acolo, poate apreciind în mod just cã meseria de preºedinte de bancã este, totuºi, o meserie extrem de grea. Din afarã poate se vãd numai avantajele..., dar cine ºtie puþin dinãuntru, cine a vãzut cum merge, îºi dã seama cã totuºi este o meserie de mare rãspundere ºi foarte dificilã.
În rest, nu am formulat un rãspuns scris tocmai pentru cã, aºa cum spuneam, urmeazã sã vinã raportul pe
anul 1999, care va fi mult mai complet decât tot ceea ce aº putea eu sã furnizez.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte, pentru rãspunsurile date. Cred cã ºi domnul senator ºi cu ceilalþi colegi sunt mulþumiþi Ñ nu în totalitate, pentru cã o sã aparã ºi raportul, discutãm ºi pe marginea raportului. Sã nu credeþi cã va exista vreo legislaþie care sã opreascã în vreo þarã falimentul bancar. Nu existã aºa ceva. Falimentele sunt ºi vor fi ºi sunt generate de o multitudine de cauze.
Cu aceasta încheiem ºedinþa noastrã de astãzi. Vã mulþumim pentru participare.
## _Lucrãrile ºedinþei s-au încheiat la ora 19,30._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#214967Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 94/3.VII.2000 conþine 40 de pagini.**
Preþul 19.160 lei
Acestea sunt, reproduse cuvânt cu cuvânt, primele douã paragrafe ale discursului þinut de domnul Ion Iliescu în faþa minierilor, la sosirea acestora în Bucureºti. Citindu-le cu ochii deschiºi ºi cu elementarã bunã-credinþã se pare cã nu poate sã mai existe nici o îndoialã asupra chemãrii la care minierii au rãspuns, cum nu se poate, de asemenea, sã nu observãm cã în tot discursul nu existã nici o trimitere sau sugestie explicitã asupra felului în care aceºtia ar trebui sã acþioneze. Din contrã, este exprimatã dorinþa de a se evita excesele. Citez: ”Vã rugãm sã facem totul pentru a elimina excesele, pentru a elimina actele sângeroaseÒ.
Am dat doar aceste douã citate dintr-un discurs care ridicã numeroase semne de întrebare, pentru a ilustra cât de complicat este labirintul pe care o cercetare atentã trebuie sã-l parcurgã ºi cât de riscantã este intervenþia partizanã a politicului într-un domeniu în care specialistul, cãlãuzit numai de lege, este singurul în drept sã se pronunþe. Un lucru rãmâne însã mai presus de orice îndoialã: nimeni ºi nimic nu poate anula rãspunderea puterii de atunci care, neîncrezãtoare în capacitatea instituþiilor abilitate ale statului, de a asigura ordinea ºi siguranþa naþionalã, a deschis, prin aducerea minierilor în Bucureºti, calea incontrolabilã spre haos ºi crimã.
A ignora realitatea, a sfida dreapta judecatã ºi a declara, cum face azi domnul Ion Iliescu cã: ”Evenimentele de atunci le privesc ca ºi acum 10 aniÒ, înseamnã a aproba pânã dincolo de orice speranþã cã ai rãmas prizonierul aceleiaºi nefericite mentalitãþi care, în faþa ororilor consumate sub ochii tãi, nu þi-a dictat altceva de spus fãptaºilor decât ”vã mulþumesc pentru tot ce aþi fãcut în aceste zile, în general pentru toatã atitudinea dumneavoastrã de înaltã conºtiinþã civicã. Cu un sentiment deosebit de conºtiinþã civicã, patrioticã, aþi simþit momentul dificil ºi, cu o dãruire exemplarã, v-aþi arãtat gata sã fiþi solidari cu puterea nouãÒ.
## Stimaþi colegi,
La 10 ani de la tragicele evenimente din Piaþa Universitãþii, care au schimonosit pentru ani chipul României, istoria ne aplicã azi, rânjind, o nouã lecþie: reprezentantul Partidului Democraþiei Sociale în Consiliul de administraþie al Televiziunii Naþionale, domnul Alexandru Mironov, ºi-a permis sã forþeze intrarea în direct, în timpul unei emisiuni, pentru a citi mesajul partidului domnului Ion Iliescu. Ce a provocat un asemenea incredibil demers? Nemulþumirea Partidului Democraþiei Socialiste din România pentru felul în care Televiziunea naþionalã reflectã punctul de vedere al partidului. Faþã de aceastã nemulþumire, a cãrei motivaþie nu o pun nici o clipã în discuþie, mergând pânã la a o accepta, cel puþin teoretic, perfect motivatã, existau douã atitudini posibile: cea legalã, care presupunea sesizarea instituþiilor statului abilitate sã supravegheze corecta funcþionare a Televiziunii naþionale Ð Parlamentul ºi Consiliul Naþional al Audiovizualului Ð sau calea ilegalã, care nesocotea cu desãvârºire cadrul propriu statului de drept ºi deschidea calea liberã oricãror acþiuni în forþã, destabilizatoare.
Din nefericire, la fel ca ºi acum 10 ani, partidul domnului Iliescu a optat din nou pentru încãlcarea grosolanã a legii. S-a pornit prin anunþarea intenþiei de a picheta sediul Televiziunii, ignorându-se cu incredibilã uºurinþã riscul declanºãrii unor grave tulburãri de stradã dacã nu cumva, tot teoretic, asta se ºi urmãrea, ºi s-a ajuns la trimiterea unui om mandatat clar cu perturbarea programului postului naþional de televiziune.
Declaraþia domnului Mironov ne scuteºte de orice speculaþii: ÇDomnul Iliescu mi-a spus: ”Iatã comunicatele noastre ºi, ca membru al Consiliului de administraþie, pus chiar de P.D.S.R., eºti obligat sã le citeºtiÒ, deci am fost obligat sã le citesc ºi nu am fãcut alte comentariiÈ. Am încheiat citarea declaraþiei domnului Mironov.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Un truism ne învaþã de pe bãncile ºcolii cã ”Cine nu-ºi asumã greºelile trecutului e condamnat sã le repeteÒ. Azi, când României i s-a oferit ºansa greu câºtigatã a aderãrii la Uniunea Europeanã ºi la Pactul Nord-Atlantic, greºeli de felul reprimãrii Pieþei Universitãþii sau al îmbunãtãþirii forþate a programului Televiziunii naþionale înseamnã compromiterea ireversibilã a oricãror speranþe. Este un adevãr simplu la care vã invit, cu încredere, sã reflectaþi, eliberaþi cu toþii de orice înalte raþiuni de partid.
Vã mulþumesc.
Poporul încã nu înþelege cã plãteºte moºtenirea comunistã, poporul a fost atât de bine minþit sub comunism încât nici astãzi nu i-a priceput esenþa. Dezvãluirea esenþei malefice ºi a relelor comunismului s-a fãcut la noi doar sporadic ºi haotic. Este nevoie de o reorganizare. Este nevoie de o reorganizare rapidã ºi bine coordonatã a acestei demascãri. Propun sã se organizeze o conferinþã pe aceastã temã, în termen de o lunã, a forþelor anticomuniste ºi sã se gãseascã fondurile necesare pentru un organ de presã profilat pe aceste dezvãluiri, intitulat ”Lumina poporuluiÒ. Se va gãsi ºi persoana potrivitã pentru coordonarea acestuia. Fãrã a dovedi populaþiei cã hidra corpuþiei actuale este continuarea dominaþiei forþelor procomuniste de odinoarã nu se va reuºi antrenarea poporului din eliminarea ei.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
O întrebare în acest context se impune cu necesitate: de ce bate Dumnezeu poporul român? Toatã lumea vede cã-l bate: inundaþii, ruine peste tot, nimic nu se leagã, acum secetã, avertismente de cutremur etc. De ce bate Dumnezeu poporul român? Din 4 motive:
a) continuarea avorturilor fãrã nici o fricã de Dumnezeu, poporul român ajungând în ultimul deceniu pe primul loc în lume la aceastã crimã cea mai mare posibilã;
b) continuarea nedreptãþirii în ultimii 10 ani, ca ºi în cei 45 de ani sub comunism, a românilor uniþi grecocatolici din Transilvania, a cãror bisericã este ºi astãzi persecutatã, fãrã fricã de Dumnezeu, de aºa-ziºi ”fraþiÒ;
c) criza moralã în care se zbate tot poporul ºi refuzul de a se face educaþie într-adevãr creºtinã ºi eficientã pe plan moral a tineretului, nenumãratele pãcate comise în popor, pe toate planurile, fãrã fricã de Dumnezeu: corupþia, jaful, hoþia ºi desfrâul;
d) indiferenþa religioasã a majoritãþii imense a poporului, ceea ce este o formã mascatã de ateism.
De aceea bate Dumnezeu poporul român, iar reîntoarcerea multora cu faþa spre foºtii comuniºti, care au susþinut un regim ateu, este acum doar ”bomboana de pe colivãÒ.
Vã mulþumesc.
Vã spune asta un ziarist care a debutat în 1965 în presã. Iatã, sunt 35 de aniÉ Am fost angajat în 1972 la ”România liberãÒ, deci am 28 de ani cu carte de muncã în presã. Nu mã joc cu cuvintele! Sã spunã domnul Constantinescu cã nu s-a vãzut cu cei 4 geologi în noaptea de 6 spre 7 iunie.
Sunt mai multe variante. În situaþia în care nu se vor putea câºtiga alegerile, se merge pe o variantã monarhistã. Dacã nu se poate cu Mihai de Hohenzollern, cu prinþul Dimitrie Sturdza ºi aºa mai departe.
În privinþa alegerilor propriu-zise, aici a intrat în funcþiune aceeaºi maºinãrie a Palatului Cotroceni. Sunt în mãsurã sã vã spun, ca ziarist ºi ca sociolog Ñ asta este meseria mea Ñ cã alegerile pentru Primãria Generalã a Capitalei au fost fraudate. Au fost furate, dacã cineva nu înþelege cuvântul. ºi vã spun ºi cum. A intrat în funcþiune o maºinãrie compusã din domnii Dorin Marian, generalul Degeratu, Nicu Anghel, plus doamna Magdalena Dumitru, preºedinta Biroului Electoral Central, fostã membrã marcantã a conducerii Partidului Democrat ºi, am înþeles, fostã candidatã pe la un judeþ, din partea Partidului Democrat.
Cu orice preþ, Palatul Cotroceni a vrut sã demonstreze cã P.D.S.R. nu va câºtiga alegerile pe Capitalã, acesta fiind un exerciþiu pentru la toamnã.
Voi încheia numai cu un aforism al lui Johnatan Swift, pãrintele lui Gulliver, care spunea aºa: ”Veþi recunoaºte uºor un om de valoare dupã urmãtorul aspect: toþi imbecilii se unesc împotriva luiÒ.
Vã mulþumesc.
Da, sigurã cã da, ºtiu, o treime din euro-parlamentari au recunoscut ºi chiar fac un fapt de glorie din privilegiatul lor statut de homosexuali. Refuz însã sã cred cã ºi restul de douã treimi se vor lãsa antrenaþi în aceastã încercare de obturare a integrãrii României, din cauza unei false probleme. Mai ales cã s-au fãcut corective legislative prin care viaþa intimã a homosexualilor este protejatã, atâta timp cât ea nu se desfãºoarã în public.
Iatã de ce mi se pare normal sã ne sfãtuim, stimaþi colegi, pentru a adopta o poziþie clarã, oficialã, în legãturã cu aceastã delicatã problemã.
Poate ar fi oportun sã adoptãm o declaraþie comunã prin care sã cerem conducerii Consiliului Europei sã ne spunã dacã, într-adevãr, vom fi sancþionaþi, aºa cum s-a cerut deja.
În final, nu este deloc de prisos sã vã reamintesc cã Preafericitul Teoctist, ca ºi conducãtorii celorlalte culte religioase din România, ºi chiar Papa Ioan al II-lea au condamnat tranºant încercãrile de încurajare a homosexualitãþii. Noi de ce nu am face-o?
Este foarte interesant cã sunt daþi afarã aceia care au intrat prin concurs, dupã 1 ianuarie 1999 Ñ adicã de un an ºi jumãtate sunt intraþi prin concurs Ñ fãrã a se þine cont de nimic altceva Ñ nici de nivelul studiilor, nici de competenþã profesionalã, nici de nevoile personale ale vreunei vãmi.
## Onorate auditor,
Acum, când este imperios necesarã întãrirea controlului vamal la graniþele þãrii, în special la cele de est ºi de nord-est, fapt pentru care ar trebui suplimentat personalul vamal cu încã 1.000 de vameºi, domnii Decebal Traian Remeº ºi Nini Sãpunaru aruncã în stradã peste 1.000 de oameni special pregãtiþi, unii dintre ei buni specialiºti, cu studii superioare, de care statul român are atâta nevoie.
## Domnilor,
Îmi permit ca, prin gura unui om care se pricepe, care vine de acolo,... pentru cã, vã daþi seama cã materialul
nu-l puteam pregãti eu, ci este pregãtit de oameni care lucreazã sau care vor lucra pânã la 1 iulie în respectiva întreprindere.
Dupã aceastã sumarã punere în temã, solicit rãspunsul de la Ministerul Finanþelor ºi de la directorul general al vãmilor la urmãtoarele întrebãri simple.
De ce, pentru omisiunile fãcute de conducerea liberalã a vãmilor din România... Ñ pentru cã este vorba de liberali, este evident, ei sunt doar marii promotori ai porþilor deschise, ei sunt promotorii circulaþiei bunurilor ºi ai graniþelor vraiºte! Eu credeam cã lucrurile ºed invers, dar, într-o lume a inversiunilor ºi perversiunilor, de ce Partidul Naþional Liberal n-ar face ºi el o întoarcere cu 180 de grade, exact cu inversul situaþiei normale?
Revin. Deci, de ce nu s-a prevãzut pierderea serviciului unui numãr de 1.050 de oameni special pregãtiþi pentru activitatea vamalã?
De ce, când în prezent se formeazã noi filiere pentru combaterea cãrora România s-a angajat prin acorduri, tratate ºi înþelegeri internaþionale Ñ filiere de contrabandã, este evident Ñ sã lupte împotriva acestui flagel prin toate forþele ºi mijloacele de care dispune, însuºi directorul general al vãmilor cautã sã slãbeascã sistemul specializat pe care îl conduce, reducându-l cu 20Ð25%? Ce explicaþii...?
De ce nu se þine cont, în acþiunea de disponibilizare în masã a vameºilor români, de activitatea desfãºuratã de fiecare vamã în parte, de nevoile de personal pentru asigurarea funcþionãrii lor în condiþii optime?
Atenþiune! Acolo unde nu este nevoie de personal, disponibilizarea se face cu 5Ð10%, în timp ce în unele vãmi cu volum de activitate ridicat ºi cu personal mai redus, precum Zona Liberã Constanþa, care aduce la bugetul de stat, în medie, 17 miliarde de lei lunar, adicã 8 miliarde de lei anual per lucrãtor vamal, disponibilizarea este de 50%. Al cui este interesul ca în aceste zone sã se reducã la jumãtate numãrul lucrãtorilor vamali? Poate al unor oameni certaþi cu moralitatea ºi foarte prieteni cu cei care luptã împotriva vãmilor româneºti... De ce acþiunea de disponibilizare a personalului s-a realizat în mod discriminatoriu, fiind dat afarã întreg personalul angajat dupã 1 ianuarie 1999, cu încãlcarea prevederilor art. 95 din Ordonanþa Guvernului nr. 16/1998, fãrã aplicarea prealabilã a mãsurilor de protecþie prevãzute de art. 92 ºi fãrã a se þine cont de nevoile reale ale vãmilor? O parte din acest personal care va fi disponibilizat are studii superioare ºi are cursuri de specializare în lupta împotriva proliferãrii contrabandei cu arme, droguri ºi alte substanþe nocive pentru viaþa ºi sãnãtatea omului. Se pare cã cineva este interesat ca mai ales aceste substanþe, mai ales aceste primejdioase atacuri la adresa României sã fie anihilate, în sensul cã acestea trebuie încurajate. Este o formã de a le anihila prin încurajare. Fãrã îndoialã, vor avea mustrãri de conºtiinþã. Vor avea mustrãri de conºtiinþã! Toþi cei care pãtrund hotarele þãrii noastre ºi vãmile vor avea mustrãri de conºtiinþã ºi vor face paºi înapoi!
Mai pun o întrebare, domnilor. Ultima întrebare.
Se zice cã aceºti 1.050 de oameni sunt daþi acum afarã, vor fi angajaþi alþi 1.050 peste o lunã, douã ºi cã suma ce s-ar încasa Ñ atenþiune, este o prezumþie, este o pãrere, este un zvon! Ñ suma aceasta ar ajunge pânã la 3.000 de dolari de om care ar fi angajat. O fi adevãrat?! Aparat de stat al României Ñ în mãsura în care mai existã stat...
Apropo, lucrul acesta îl spuneam ºi acum 5 ani de zile. În mãsura în care mai existã stat român, aparat de stat al României, ia urmãreºte-i pe tipii ãºtia, prin ce mijloace vor angaja alþi 1.050, dupã ce vor da afarã 1.050! În afarã de criteriile politice... astea sunt firescul unei situaþii nefireºti. Nu cumva este vorba ºi de bani? Bine, sumele sunt mici, ar fi vreun milion, douã milioane de dolari, adicã nici la nivelul campaniei unui primar pentru Capitalã, dintr-o anume parte a eºichierului politic.
Pun întrebarea, îmi pun întrebarea ºi aºtept ca istoria sã-mi dea dreptate, pentru cã ea are dreptate întotdeauna, ºi nu puterea.
P.D.S.R. au intrat în þarã în 1996, 10 transporturi conþinând fotografii publicitare, pliante ºi etichete comandate de P.D.S.R. în Franþa, între care 2 milioane fotografii, 5 milioane calendare, 21 milioane autocolante, 100.000 brelocuri, 10.000 poºete, un milion pliante, trei milioane afiºe, în valoare de 8 milioane franci francezi.
Pentru nici unul dintre transporturile menþionate mai sus nu se gãsesc documente originale de vãmuire la Borº, locul de intrare în þarã. Cei care erau destinatarii transporturilor se fac vinovaþi de contrabandã ºi sustragere de la operaþiunile de vãmuire. În urma anchetei întreprinse de Direcþia Generalã a Vãmilor, documentele originale au dispãrut din arhiva Vãmii Borº, în noiembrie 1996.
Toate aceste ilegalitãþi au prejudiciat bugetul de stat cu 5,2 miliarde lei. Nu în ultimul rând, Ion Iliescu va trebui sã explice ºi alte acþiuni ilegale prin care el ºi-a întreþinut imaginea, de data aceasta, în afara þãrii. De pildã, în 1994, la Editura ”Henri BergerÒ, din Franþa, s-au tipãrit cãrþi în limba francezã, în ediþii de lux. Culmea ironiei, una din aceste cãrþi care este intitulatã nici mai mult, nici mai puþin, ”România la ora adevãruluiÒ ºi care costa 300 dolari exemplarul, avea sã înregistreze un succes fulminant: 3 exemplare vândute...
Nu mai vorbim de afacerea ”Eterna ºi fascinanta RomânieÒ în care Secretariatul General al Guvernului condus de Viorel Hrebenciuc aproba alocarea unor fonduri publice de la Bancorex, evident, cu acceptul lui Temeºan, pentru tipãrirea în Franþa a unui album de lux consacrat României. Sub pretextul albumului se putea astfel acoperi finanþarea campaniei electorale din 1996 a lui Ion Iliescu ºi P.D.S.R.
Felul în care Ion Iliescu ºi P.D.S.R. au rãspuns pânã acum justiþiei aratã cât de mare este dispreþul acestora faþã de lege ºi faþã de români.
Nu vi se pare ciudat cã este pentru prima oarã în istoria României ºi, probabil, în istoria capitalelor europene, când toþi primarii sectoarelor sunt aleºi de la un partid, iar primarul general este ales de la un alt partid?! Oare, atât de defalcatã, de tãiatã cu foarfeca, de dihotomicã sã fie logica alegãtorilor din Capitalã?!
Domnilor, domnule, domnul Dumitrescu, o sã trãim ºi o sã vedem! E ilogic ce se întâmplã! E ilogic cã l-a învins pe Chiriþã, care era cu nu ºtiu câte procente înaintea lui, e ilogic cã l-a învins pe Oprescu! ªi, adevãrul va ieºi... aºa...
Care sunt calitãþile lui Traian Bãsescu, domnilor?! A?! E frumos?! Nu. E deºtept?! Nu prea. E cinstit?! Hai sã fim serioºi! E orator?! Vai de capul meu! Aºa... Nici una din toate astea! Dimpotrivã, el, împreunã cu colegul lui de partid, Radu Berceanu, a stârnit cele mai multe greve din România ultimilor 4 ani. Asta este realitatea! Ce alt ministru...
Hotãrârea menþioneazã cã atât comunismul cât ºi fascismul reprezintã cei mai complecºi ºi mai mari autori de crime din secolul XX. Din acest motiv, aceastã ideologie trebuie condamnatã, ºi propagarea ei interzisã ca ºi ideologia nazistã, pentru cã amândouã au dat naºtere celor mai îngrozitoare crime de masã împotriva speciei umane. Aceste crime au avut loc în fiecare þarã comunistã, existând însã pentru toate un numitor comun: Cercul polar, cu Vorkuta, ca punct central, ºi imensitatea Siberiei.
În faþa tribunalului, am susþinut actul de acuzare privind crimele comunismului din România ºi am depus ca probatorii documente, casete audio-vizuale, cãrþi, mãrturii etc.
Tribunalul, ales în mare parte din judecãtori ºi procurori din toate Þãrile Baltice, a formulat un act de acuzare comun declarând ideologia comunistã vinovatã de toate aceste orori asemãnãtoare cu ideologia fascistã.
Tribunalul a admis actele de acuzare ºi dovezile prezentate de România, Lituania, Cehia, Ungaria, Polonia, Albania, Bulgaria, Letonia ºi Estonia.
De asemenea, tribunalul a cerut delegaþilor la congres sã pregãteascã probe care sã fie trimise la Vilnius prin poºtã sau delegaþi speciali, dupã caz, urmând ca instanþa sã-ºi reia activitatea în septembrie anul curent.
Acest tribunal, neavând un statut juridic, nu poate fi decât un tribunal moral internaþional, oricât s-ar dori altfel ºi oricât de convinºi am fi cã fãrã adevãr ºi justiþie nu putem ieºi din comunism ºi nu putem construi o democraþie realã.
În acest sens, vine ºi apelul congresului adresat Organizaþiei Naþiunilor Unite, parlamentelor ºi guvernelor statelor lumii, deci, implicit ºi Parlamentului ºi Guvernului României, prin care se solicitã înfiinþarea Curþii internaþionale pentru judecarea crimelor comunismului. În speþã, este vorba de Curtea criminalã internaþionalã, pentru care au fost transmise din iniþiativa O.N.U. instrumentele de ratificare.
Aºa cum a rezultat din dezbaterile congresului, comunismul, aceastã ideologie criminalã, duce, inevitabil, spre dictaturã, spre violarea drepturilor omului, spre intoleranþã, genocid etnic ºi spiritual. Singurele instituþii care au funcþionat perfect în comunism au fost poliþiile politice, puºcãriile ºi lagãrele de exterminare, iar crimele împotriva umanitãþii constituie, de fapt, esenþa comunismului.
De aceea se impune a se crea mãsuri preventive împotriva posibilitãþii de revenire a comunismului, chiar ºi cu faþã umanã sau rebotezat ca denumire de partid.
Generaþiile viitoare trebuie sã ºtie cã aceste crime împotriva umanitãþii comise de regimurile comuniste reprezintã oroarea secolului XX. În acest congres a fost condamnat genocidul etnic practicat de Rusia în Cecenia, ca o dovadã cã statele mari nu au învãþat nimic din experienþa nazistã ºi nici din cea bolºevicã.
Vã mulþumesc.
La Ministerul de Interne, unde aveau muniþie ºi au deschis focul, manifestanþii nu au putut intra. Credeþi dumneavoastrã cã... în acel moment când câºtigase alegerile... Petre Roman sau Ion Iliescu avea interes sã atace aceste instituþii?!
Existã cineva între Domniile voastre care îºi imagineazã cã o înregistrare între aºa-zisul Diamandescu ºi Chiþac, care era ministrul de interne... Ñ o nefericitã alegere, ca sã vorbim cinstit Ñ ...De ce?... Deoarece com-
portamentul lui, al lui Chiþac, deºi nu sunt de acord cu condamnarea pe care a suferit-o... de 15 ani... dar comportamentul lui Chiþac la Timiºoara în nici un caz nu-l indica ca cel mai bun pentru Ministerul de Interne, ºi în nici un caz Nicolae Militaru pentru ministru al forþelor armate.
De data aceasta însã ministrul forþelor armate era Victor Stãnculescu... Este foarte interesant, domnilor, de analizat un detaliu. Victor Stãnculescu la Timiºoara, în ziua de 20 decembrie, trebuia sã citeascã un document hotãrât de Ceauºescu despre starea excepþionalã stabilitã în România. S-a îmbolnãvit Ñ ºi-a fãcut o injecþie Ñ ºi a dormit 12 ore. Când a venit în noaptea de 22 decembrie, sosit în jur de ora trei ºi jumãtate, la Bucureºti, la ora cinci, cinci ºi un sfert a ajuns la Spitalul Militar unde ºi-a pus piciorul în ghips. În 13Ð15 iunie era la Berlin... Deci, chiar dacã nu faceþi legãturã cu aceste 3 elemente Ñ zic eu, extrem de importante Ñ totuºi nu puteþi sã negaþi cã întâmplarea aceasta este de-a dreptul curioasã.
Deci, el este la Berlin. În momentul acela, cei de la Berlin, R.D.G.-ul, exista încã, Krenz era la putere încã, deci, în acea situaþie nu gãseºte un... deci ministrul apãrãrii din România nu gãseºte un avion cu care sã vinã la Bucureºti, dar reuºeºte sã ajungã la Budapesta cu aero-stopul. Ajunge la Budapesta unde a avut o întâlnire lângã Lacul Balaton, unde era comandamentul armatei sovietice, cu, probabil, persoane importante.
În armatã nu existã lipsã de comandant niciodatã. Deci, dacã lipseºte ministrul, locul îl ia ºeful Statului Major, care era Vasile Ionel.
Deci, nu se poate spune cã, în acel moment, armata nu avea conducãtor ºef. Acesta era Vasile Ionel. Cine îºi poate imagina...
Am înþeles, domnule preºedinte... dar totuºi opriþi ca sã pot termina... da...
Cine îºi poate imagina cã atunci când conduci o þarã din funcþia de preºedinte ºi de prim-ministru, cum era Petre Roman, pentru cã sã fim cinstiþi, legãtura... în tot ce s-a petrecut între 13Ð15... între cei doi este absolut matrimonialã... ca sã nu spun...
Deci, cine îºi putea imagina cã aceºti oameni, aceºti doi conducãtori, unul de guvern ºi unul de stat, într-o situaþie criticã, ar apela la 5.000 de muncitori veniþi din creierul munþilor, respectiv din Valea Jiului, la 5.000 de mineri, ºi aceastã organizare de venire a 5.000 de mineri ar fi fost fãcutã în 8 ore?! Este cu totul ºi cu totul imposibil... Deci, venirea minerilor, atunci când aceºti doi conducãtori de stat aveau la dispoziþie armata... De ce ar fi chemat minerii?! În aceastã situaþie, vreau sã revin, pentru cã... nu vreau sã mã dezvolt... am depãºit termenul...
În contextul prezentat, date fiind marile semne de întrebare în ceea ce priveºte procedura arestãrii directorului general Ioan Popa, îmi exprim convingerea cã se contureazã cât se poate de clar ideea unei înscenãri având ca scop reglarea unor conturi politice de cãtre prosperi oameni de afaceri din domeniul petrolului, dar cu mari datorii faþã de S.N. PETROM, precum ºi unii lideri de partid care nu sunt deloc strãini de aceastã acþiune. Având în vedere cele prezentate pânã acum, ca ºi comentariile apãrute în presã, cred cã se poate pune în mod firesc întrebarea dacã nu cumva aceste acþiuni ºoc, desfãºurate în stil samavolnic, de-a dreptul mafiot, fac parte dintr-un plan de destabilizare a S.N. PETROM, pus la cale de persoane influente, unele chiar din interiorul unui partid din arcul guvernamental, care urmãresc ºi acþioneazã de multã vreme pentru destrãmarea societãþii ºi achiziþionarea pe nimic a unei pãrþi din aceasta. Sau, ºi mai mult, netezirea drumului unor investitori strãini care abia aºteaptã un pretext pentru a coborî preþul. Sunt concluzii ºi întrebãri pe care cu deplinã responsabilitate politicã le propun atenþiei ºi analizei Domniilor voastre. Vã mulþumesc.
Atrag atenþia asupra acestui fapt atât colegilor din P.D.S.R. fiind convins cã mulþi dintre ei nu sunt de acord cu aceste practici de tristã memorie, celorlalþi senatori ºi în mod special opiniei publice româneºti ºi internaþionale.
Sesizez totodatã Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie în legãturã cu aceastã încãlcare gravã a Constituþiei care a avut loc chiar în sediul Senatului României ºi cer întreprinderea unei anchete serioase pentru trimiterea în justiþie atât a celor care au hotãrât realizarea acestei acþiuni, cât ºi a celor care au executat-o.
Închei atrãgând atenþia cã o asemenea acþiune îmi readuce în minte acþiuni similare care au avut loc înaintea instaurãrii dictaturilor comuniste în U.R.S.S., România ºi alte þãri foste satelit ale U.R.S.S. sau a dictaturii hitleriste în Germania.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Victor Fuior**
ªi ºtiþi prea bine, onoraþi colegi, cine fãcea parte din F.S.N. ºi cine încearcã sã se ascundã în spatele acþiunilor minerilor, deºi responsabilitatea deplinã le aparþine... la fel ca ºi rezultatul mineriadei de atunci: 6 persoane ºi-au pierdut viaþa, din care 4 împuºcate, ºi doar nu minerii aveau în dotare arme de foc. Un numãr de 542 per- soane s-au prezentat la unitãþile medicale pentru a primi îngrijiri, ºi 139 au fost spitalizate pe diferite perioade.
Unii dintre ei nu au reuºit nici astãzi Ñ dar se pare cã asta nu-i priveºte pe cei ce acum se ºi cred învingãtori în urmãtoarele alegeri...
Poate cã dacã am fi evoluat de la început într-o societate normalã, care se conduce dupã principii democratice corecte, astãzi nu am fi avut astfel de amintiri ºi nici nu am fi întârziat atâþia ani în anticamera Europei civilizate.
De altfel, nu-i este numãnui necunoscutã îngrijorarea cercurilor politice occidentale în privinþa revenirii la putere a partidelor de stânga, în ciuda unor declaraþii doar de complezenþã.
Dacã în þara noastrã s-a cam uitat sau s-a dorit de unii sã se uite, Europa civilizatã îºi aminteºte cu groazã de mineriade.
Nici în România nu s-a întâmplat altfel ºi nici nu se va întâmpla, indiferent ce sperã unii, chiar colegi de Camerã.
Pânã la alegeri mai este destul timp pentru finalizarea dosarelor.
Vã mulþumesc.
Ñ o modificare la titlul ordonanþei ºi la art. 1 ºi, respectiv, la art. 2 alin. 2 ºi 5 din ordonanþã unde, de asemenea, sã disparã ghilimelele Ñ deci vedeþi, este o treabã numai de redactare, nu intrãm în fond Ñ, ºi
Ñ o altã modificare: eliminarea alin. 3 ºi 4 de la art. 2; este propunerea Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci care ºi-a însuºit fundamentarea fãcutã de cãtre Comisia economicã.
Am încercat sã fac o prezentare mai largã a articolului unic. Cred cã s-a înþeles.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. De acord?
Dacã, în aceastã situaþie, se mai respectã Tratatul de prietenie dintre România ºi Iugoslavia ºi dacã mai sunt posibile raporturi diplomatice?
Aºadar, eu nu cred cã, atunci când declari _persona non grata_ guverne în întregime, aparatul de stat în întregime, totul, mai ai relaþii diplomatice cu acel stat.
Din acest punct de vedere, premiteþi-mi sã revin, pe ici, pe colo.
Ce greutãþi ne-a fãcut nouã Guvernul Republicii Serbia?
Ce greutãþi au provocat statului român de a trecut la cea mai severã mãsurã pe care eu o cunosc în întreaga istorie a existenþei mele? Au venit cu droguri? Sunt
duºmani ai României? Au comis acte de duºmãnie faþã de statul român? Au sabotat statul român?
Ce ne-a fãcut ºeful de cabinet al ministrului agriculturii, pãdurilor ºi aprovizionãrii cu apã, VandiŽ Dragan?
Dar ce a fãcut general maior în rezervã Vilici? Nici mãcar numele întreg nu îi este trecut. Pesemne cã este un nume ilegal. Ca ºi general maior în rezervã Todorovici.
Ce anume s-o fi întâmplat cu directorul general al Bãncii ”KacÿanskaÒ? Ce anume o fi greºit?
Ce anume a greºit directorul adjunct de la ”Beogradski Bank CipruÒ?
Ce anume au greºit deputaþii?
Domnilor, deputaþi ai Parlamentului Iugoslaviei ºi ai Parlamentului Serbiei sunt declaraþi _persona non grata_ ! Noi avem un Grup parlamentar de prietenie RomâniaIugoslavia?
Cer Guvernului României sã solicite o consultaþie Grupului parlamentar român de prietenie cu Iugoslavia.
Dacã nu cumva, la indicaþiile preþioase ale ”iubitului nostru GuvernÒ, va trebui sã luãm mãsuri, pentru a desfiinþa acestÉ
Permiteþi-mi sã spun, apoi, cã este primarul Dolievac«, membru al Comitetului Principal. Eu nu am nimic cu el. Editorul ºef al revistei ”Ilustratna PoliticaÒ, deputatul S.R.S., secretara ”Crucii RoºiiÒ din Serbia.
Noi avem relaþii cu ”Crucea RoºieÒ din Iugoslavia? Noi o declarãm pe secretara ”Crucii RoºiiÒ a Iugoslaviei, o declarãm ca fiind _persona non grata_ în România?!
Acestea sunt principiile dreptului internaþional?! Acestea sunt principiile pe care guvernul meu le respectã?
Ce anume i-a fãcut un fost funcþionar de la ”Beogradski BankÒ? Asistent al primarului din Pozareva, membru al Comitetului Principal al S.P.S.? Primarul de la Ubilic«, directorul de la ”Maºinska IndustriaÒ, rectorul Universitãþii din Belgrad.
Domnule Puric Iagoº, îþi cer iertare, domnule! Eu nu am sã cer niciodatã sã te socotesc, domnule rector ºi domnule coleg, sã te socotesc _persona non grata_ în România!
Domnilor, acest document Ñ care o fi având justificarea lui, este un act al guvernului meu, la urma urmei, care nu-i al meu, fãrã îndoialã Ñ mã duce la urmãtoarea scenã, mã duce la atitudinea României din perioada KOMINFORM, din perioada încercãrii de refacere a ”Internaþionalei ComunisteÒ, în perioada ”atacului la TitoÒ ºi aºa mai departe, când, la ordinul unei anumite þãri, am dus politica pe care am dus-o faþã de Iugoslavia.
Sper ca dupã ce lucrurile vor intra în normalitate, pentru cã acum sunt anormale, domnul Miloºevici sau un alt preºedinte al Iugoslaviei care va veni sã vinã în þarã ºi sã întrebe: ”Unde este barda mea plinã de sânge, aceea cu care m-aþi fotografiat voi peste tot?Ò Mai ales cã barda lui este plinã de sânge iugoslav. Este plinã de sângele poporului lui, care a stat la el acasã.
Domnilor, sigur, acesta este istoricul care a vorbit. Istoricul care nu gãseºte în istoria pe care o ºtie el Ñ probabil cã or fi alte file ale istoriei, care or fi fost lipite ºi eu nu am putut sã le citesc Ñ, un asemenea act Ñ probabil cã este o recomandare a Uniunii Europene, poate fi o recomandare Ñ, un asemenea act de ruºine naþionalã! Eu îl consider un act de ruºine naþionalã ºi nu achiesez la el!
Cer rãspuns Guvernului ºi, pe aceastã idee, voi încerca sã iniþiez, ca simplu senator, o moþiune de neîncredere în Guvernul României, pentru cã nu îºi respectã tratatele pe care el le-a semnat, tratatele de prietenie. ªi avem un asemenea Tratat de prietenie cu Iugoslavia.
Într-o lume care se deschide, într-o lume în care organizaþiile regionale ºi subregionale înfloresc ºi constituie, în ultimã instanþã, direcþiile viitoare ale relaþiilor internaþionale, România ridicã ziduri chinezeºti în jurul Iugoslaviei, al þãrii vecine ºi prietene dintotdeauna, þara cu care noi nu am avut niciodatã nici un rãzboi.
Detest Guvernul României pentru aceastã mãsurã, pe care nici mãcar nu ne-a adus-o la cunoºtinþã! Aflu ºi eu acum dintr-o hotãrâre a Guvernului României.
Aºadar, am o totalã neîncredere în acest Guvern! Dar rãspunsul Guvernului îl aºteptÉ
Este revoltãtor cã tocmai acea categorie care are obligaþia sã protejeze pe cetãþeni sã fie tocmai ei infractori, manifestând o urã bestialã împotriva fraþilor de peste Prut.
Tot la Bacãu, ceva mai târziu (în jurul datei de 10 februarie), doamna Blajinu se gãsea în faþa Pieþei Centrale cu o sacoºã conþinând câteva borcane de bulion pe care intenþiona sã le vândã ºi pentru care avea actele de trecere a mãrfii. Celelalte precupeþe tocmai o informau cã
poliþiºtii din Bacãu, îmbrãcaþi civil, vin periodic, le amendeazã, le confiscã marfa ºi banii. În acea clipã, toate au început sã îºi strângã marfa, speriate, aºa cã doamna Blajinu ºi-a luat sacoºa ºi a început sã se îndepãrteze de piaþã. A ajuns-o un civil din urmã, a apucat-o de umãr ºi i-a spus: ”Mergi la poliþie!Ò A condus-o între blocuri, iar acolo, i-a fãcut percheziþie corporalã, confiscându-i suma de 1.200 de dolari ºi 600.000 de lei, fãrã sã îi dea vreo chitanþã. Dolarii erau împrumutaþi de la colegul meu, profesorul universitar Petre Osmatescu, de la Politehnica din Chiºinãu, pentru prelungirea paºapoartelor ºi obþinerea repatrierii. Domnul Blajinu, soþul doamnei, trimis de profesorul Osmatescu, a venit la mine sã se plângã. L-am informat pe domnul ministru de interne, care m-a trimis la generalul Berechet, care, la rândul sãu, i-a cerut plutonierului-major Marinescu sã se ocupe de problemã. Interesându-mã câtva timp mai târziu, plutonierul major mi-a spus cã voi primi acasã, în scris, rezultatul cercetãrilor.
Dar care a fost efectul acestor investigaþii?
Dupã o bucatã de vreme, pe 17 februarie, doamna Blajinu era în piaþa ”MioriþaÒ, unde a aflat cã este cãutatã de poliþie ºi i s-a spus cã plutonierul Ojog Cristi a declarat cã, dacã va fi dat afarã ca urmare a reclamaþiei doamnei Blajinu, o va gãsi ºi în Republica Moldova, ca sã se rãzbune pe dânsa. Între timp, o duseserã la Poliþie pe o doamnã Ecaterina Rusu, cãreia, în urma identificãrii, i-au dat drumul, informând-o cã, de fapt, cãutau o altã doamnã, numitã tot Ecaterina.
Aflând cã aceste confiscãri abuzive de marfã au loc periodic (dupã o scurtã întrerupere, ca urmare a reclamaþiei, fiind reluate), domnul Ion Blajinu, soþul doamnei, s-a dus, de data aceasta el, în faþa Pieþei Centrale. La un moment dat, s-a trezit cu plutonierul Ojog Cristi în faþã, care i-a cerut acte de identitate. Dupã ce i-a dat buletinul de identitate, l-a rugat sã se legitimeze ºi el. Dupã ce s-a legitimat, l-a luat la poliþie, pentru a-i pune unele întrebãri. I-a cerut sã confirme dacã Ecaterina Blajinu este soþia sa. Atunci, la rândul sãu, domnul Blajinu i-a pus plutonierului Ojog urmãtoarele întrebãri:
În baza cãrui drept, soþia sa a fost insultatã cu atâta brutalitate?É
În conformitate cu legislaþia în vigoare, înainte de eliberarea acordului de mediu pentru obþinerea autorizaþiei de construcþie ar fi fost necesarã ºi scoaterea definitivã a suprafeþei de teren din circuitul silvic. Acest lucru nu a fost solicitat, nici nu s-a întâmplat pânã în prezent.
Referitor la concesionarea de terenuri pentru construirea de case în zona Babele ºi în valea superioarã a Ialomiþei, respectiv pe suprafaþa Parcului Naþional Bucegi, vã facem cunoscut cã din actele preluate de la Regia Naþionalã a Pãdurilor, de la Direcþiile Silvice Ploieºti ºi Târgoviºte, rezultã cã în fondul forestier administrat de regie nu existã astfel de situaþii. De asemenea, nu existã solicitãri pentru linii necesare instalaþiilor de transport pe cablu, respectiv teleferic pentru Vârful ”OmuÒ sau în alte puncte din zona Parcului Naþional Bucegi. În situaþia în care se vor solicita documentaþii de ocupare a unor astfel de terenuri forestiere pentru astfel de instalaþii, acestea vor fi analizate în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare.
Pentru perioada imediat urmãtoare, am dispus Agenþiei pentru Protecþia Mediului Sibiu un program de monitorizare severã a activitãþii Societãþii Comerciale SOMETRA Ñ S.A., în special noaptea. În funcþie de rezultatul acestei dispoziþii, vom decide mãsurile pe care le vom aplica pentru încadrarea în prevederile legale privind protecþia mediului de cãtre aceastã societate.
pentru achiziþionarea a 1.000 bucãþi axe provenite din dezmembrarea vagoanelor de marfã, în greutate de 350 de tone, ºi exemplele pot continua.
În urma reorganizãrii S.N.C.F.R. se înfiinþeazã potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12 ºi H.G. nr. 585/1998 Societatea de administrare active feroviare, care are ca principal obiect de activitate administrarea excedentului de active rezultate din divizarea S.N.C.F.R. Potrivit art. 3 alin. 2 din acest H.G., administrarea excedentului de active se realizeazã prin leasing, vânzare, precum ºi prin alte modalitãþi în condiþiile legii. Vânzarea excedentului de active, valorificarea la intern ºi la export a deºeurilor refolosibile, rezultate din dezmembrãri, demolãri, casãri de bunuri aflate în patrimoniu ºi din alte activitãþi proprii se fac cu acordul Ministerului Transportului. Astfel, ca o preocupare permanentã a Societãþii de administrare a activelor feroviare de a valorifica fierul vechi se pot observa din multitudinea de licitaþii în acest sens câteva exemple: vânzarea prin bursa de mãrfuri a 20.000 de tone de fier vechi nebalotat, rezultat din vagoane ºi locomotive, prin dezmembrare ºi tãiere, cãtre firma DUFERCO S.A; vânzarea prin bursa de mãrfuri a 30.000 de tone fier vechi nebalotat, rezultat din vagoane ºi locomotive, prin dezmembrare ºi tãiere tot cãtre firma DUFERCO S.A.
Având în vedere cele prezentate mai sus, considerãm cã nu este cazul sã se creeze altã structurã organizatoricã în cadrul Ministerului Transporturilor însãrcinatã cu valorificarea fierului vechi.
Întrebarea nr. 5 sunã aºa: ”Bãncile cooperatiste au în Europa o tradiþie îndelungatã. De ce B.N.R. nu acþioneazã în sensul legiferãrii ºi al supravegherii activitãþii lor, protejând astfel cetãþeanul român de riscul pierderii banilor într-un sistem nereglementat?Ò E o întrebare foarte actualã.
Dupã cum probabil ºtiþi, noi am trimis la Guvern un proiect de ordonanþã, tocmai pentru a realiza reglementarea ºi supravegherea acestor cooperative de credit. Acum am vãzut cã inclusiv în presã Banca Naþionalã a fost acuzatã de pasivitate în legãturã cu aceastã problemã. Cred cã acuzaþia este mãcar puþin nedreaptã. De ce? Pentru cã, Banca Naþionalã totuºi nu are iniþiativã legislativã.
Dupã cum ºtiþi, bãncile populare Ñ cooperative de credit Ñ au apãrut în România ca urmare a Legii nr. 109/1996, în care din pãcate nu se spunea nici un cuvinþel în legãturã cu autorizarea ºi reglementarea lor, ca atare ele au început sã funcþioneze într-un cadru nereglementat. În 1998, Banca Naþionalã a reuºit sã promoveze introducerea în Legea bancarã, în Legea nr. 58, a unui articol care spunea cã bãncile populare se supun reglementãrii ºi supravegherii de cãtre Banca Naþionalã, dupã adaptarea legislaþiei existente. Nu s-a fãcut nici un pas semnificativ pentru adaptarea legislaþiei, cine putea s-o facã, cei care au iniþiativã legislativã, deci, Parlamentul, Guvernul, nu Banca Naþionalã, care n-are iniþiativã legislativã. Totuºi, pânã în cele din urmã, vãzând cã nu se fac astfel de paºi ºi cã apare pericolul ca aceste bãnci sã prolifereze, având un impact negativ asupra economiilor populaþiei Ñ cum s-a ºi întâmplat, de altfel, din pãcate Ñ, Banca Naþionalã a realizat un astfel de proiect de lege, pe care în diferite etape l-a supus spre discuþie diferiþilor actori ai vieþii economice din România. În decembrie 1999, noi am trimis o astfel de variantã ºi la Camera Deputaþilor ºi la Senatul României, la cele douã comisii de specialitate, mã rog, n-am primit rãspuns atunci... ªi pânã la urmã, vãzând cã lucrurile nu avanseazã, am trimis o astfel de formã, am elaborat mai multe forme Ñ legea în sine este extrem de laborioasã, o sã vedeþi când va fi prezentatã Ñ, pânã la urmã am trimis-o sub formã de ordonanþã la guvern. E o lege foarte mare, circa 300 de articole ºi care sperãm cã va întruni consensul.
De ce nu s-a fãcut acest lucru ºi mai devreme, dacã tot Banca Naþionalã a realizat cã trebuie sã-ºi ia ea responsabilitatea de a întocmi aceastã lege, pentru cã încã o datã, aici era vorba de a obþine dacã nu un consens, cel puþin un anumit acord de principiu din partea celor care au, într-adevãr, atribuþii pe aceastã linie.
De exemplu, se putea pune întrebarea: e nevoie de un sistem de bãnci cooperatiste în România? cã alte þãri nu au. Dacã se rãspundea pozitiv la asta, dupã aceea se putea trece la întrebarea urmãtoare: se merge pe cooperative individuale sau se merge pe cooperative integrate în niºte sisteme mari, pe douã sau pe trei niveluri. Iar dacã se rãspundea ºi la întrebarea asta se mergea mai departe. ªi aºa mai departe pânã când erau ca un fel de graff, un algoritm prin care trebuia trecuþi mai mulþi paºi. Or, pânã când s-a ajuns la un consens chiar în interiorul Bãncii Naþionale în legãturã cu aceastã problemã a durat destul de mult, iar apoi elaborarea legii este într-adevãr ceva foarte de duratã ºi pe care noi ar trebui sã-l realizãm simultan cu elaborarea tuturor normelor cerute de Legea nr. 58, cã ºi acea lege ne cerea sã actualizãm toate normele bancare într-un anumit interval de timp.
Deci, dacã existã o vinã a Bãncii Naþionale cã nu ºi-a luat mai devreme acest rol în serios, opinia mea este cã aceastã vinã este mai micã faþã de a celorlalte organisme care aveau iniþiativã legislativã. Banca Naþionalã, dupã lege, nici nu avea aceastã obligaþie. Totuºi a fãcut-o.
Acum, de ce pleacã bãncile strãine din România? Este o politicã strategicã din partea lor. Deci fiecare ”bancã-mamãÒ, cea care are un ”puiÒ aici, în România, apreciazã dacã banca pe care o are în România este suficient de profitabilã ºi îºi comparã profitabilitatea pe care o obþine în România cu o grilã, sã zicem, cu niºte criterii raportate la ceea ce obþin alte bãnci pe care le au în alte þãri. Sunt bãnci care sunt în România care nu se plâng ºi nu intenþioneazã sã plece, ºi nu doresc sã vã spun numele lor pentru cã nu pot sã le fac un fel de reclamã mascatã, dar sunt nume mari pe plan internaþional. Sunt alte bãnci care, din diverse motive, doresc sã plece. În cazul ”B.N.P.-DresnerÒ, dupã cum ºtiþi, ”bãncile-mamãÒ, cele douã ºi ”Bank National de ParisÒ ºi ”DresnerBankÒ, au fost subiectul unor fuziuni la ele acasã ºi sigur cã strategiile s-au modificat. ”DresnerBankÒ a fost subiectul unei fuziuni nereuºite pânã la urmã, ”B.N.P.Ò a fãcut obiectul unei fuziuni reuºite cu ”ParisBankÒ ºi sigur cã atunci când se schimbã stãpânii se schimbã ºi optica.
Noi nu dorim sã comentãm foarte mult în legãturã cu treaba aceasta. Dacã ei au hotãrât sã plece, foarte bine, alþii au hotãrât sã vinã. În timpul în care aceastã bancã se hotãra sã plece, o altã bancã de prestigiu, din Austria, ”VolksBankÒ, se hotãra sã vinã în România, ºi-a deschis bancã în România. Nu cred cã decizia ”VolksBankÒ a fost greºitã, dupã cum nu-mi permit sã comentez în nici un fel decizia lui ”DresnerBankÒ. De asemenea, ”GeneralelectrickapitalÒ, întâmplãtor am lucrat într-o bancã membrã a grupului ”GeneralelectricÒ, era vorba de ”PaterBankÒ care, prin banca-mamã, ”BudapestBankÒ, era membrã a grupului ”GeneralelectricÒ ºi atunci ei aveau niºte sentimente amestecate în legãturã cu piaþa româneascã.
În general bãncile europene au o percepþie a riscului de þarã în România foarte mult influenþatã de agenþiile de rating. Dacã agenþiile de rating spun cã situaþia în România este într-un anumite fel, riscul de þarã pe care-l alocã bãncile-mame pentru subsidiarii din România este ºi el perceput într-un mod destul de negativ, în mod obiectiv sau subiectiv, ºi din acest motiv unele pot hotãrî sã plece, dupã cum altele, iatã, hotãrãsc, dimpotrivã, sã lucreze în România.
Dar aþi remarcat în mod corect cã în ultimul timp bãncile de origine greacã sau turcã par foarte interesate de piaþa româneascã. Cred cã ºi aici este o explicaþie. Percepþia lor despre riscul din România este diferitã, ele considerã mediul economic românesc..., li se pare mult mai asemãnãtor cu ce au la ele acasã decât li se pare bãncilor americane, dacã vreþi, sau franceze, sau engleze, deci ale celorlalte þãri. O bancã turceascã este învãþatã sã lucreze într-un mediu cu inflaþie destul de ridicatã, este învãþatã sã lucreze cu întreprinderi de tipul celor care sunt ”mamãÒ ºi aºa mai departe, ºi aceste bãnci pânã acum nu s-au plâns de lipsã de profitabilitate.
Ce facem cu managementul bãncilor? Aici este o problemã foarte delicatã. Începând din 1990, când s-a trecut la acest nou sistem bancar, singurele criterii pentru a aprecia valoarea unui manager de bancã þineau, de obicei, de activitatea din trecut ºi, din pãcate, au fost manageri de bancã, preºedinþi de bancã, care au fost foarte buni, aparent. Erau cunoscuþi în domeniul bancar, aveau reputaþia ca fiind foarte buni pânã în 1990 ºi care dupã aceea n-au performat. Poate nu este bine sã dau nume, dar au fost cazurile acestea, de exemplu, la Banca ”AlbinaÒ, au fost cazuri la Bankcoop, au fost cazuri ºi la alte bãnci, iarãºi nu vreau sã vorbesc prea mult, sã dau prea multe nume, dar sunt uºor de identificat, dupã cum au fost ºi alte tipuri de preºedinþi, mai tineri, mult mai tineri, foarte bine ºcoliþi în afarã, cu multã experienþã internaþionalã ºi care, deci oameni la 40Ð45Ð50 de ani cel mult, care, la fel, fiind percepuþi ca niºte persoane de succes au primit, unii dintre ei, ºi premii acordate de diverse publicaþii ºi care, la fel, au dus niºte bãnci de râpã. Ce criterii putea sã aibã supraveghetorul în condiþiile astea pentru a le da sau nu aprobarea? Era foarte greu de fãcut o selecþie.
În general o selecþie în domeniul bancar se produce pe o cale naturalã, într-un sistem bancar relativ stabil oamenii care pleacã de la nivelul de jos, intrã în bancã, sã zicem, ca simpli inspectori sau lucrând la ghiºee, parcurg niºte trepte în timp, în 20 de ani, în 25 de ani ºi, pe la 45Ð50 sau cine ºtie, unii dacã sunt foarte buni ºi mai devreme, dar dupã ce au demonstrat în toatã activitatea cã sunt foarte buni, atunci meritã sã ocupe funcþie de conducere. În România, din pãcate, aceste criterii n-au funcþionat. Cei care aveau experienþã foarte multã o aveau în sistemul vechi ºi iatã cã lucrurile nu s-au potrivit, ºi alþii nu aveau experienþã dar pãreau foarte bine pregãtiþi teoretic ºi n-au dat rezultate. Dupã cum, trebuie sã spun ºi acest lucru, au fost oameni pregãtiþi în sistemul vechi care au fost foarte buni la locul unde au fost ºi, de exemplu, la B.C.R. s-a întâmplat cazul acesta sau în alte locuri, deci oameni care aveau acelaºi background ca ºi cei care n-au funcþionat au mers, au dat rezultate foarte bune.
Cum s-a întâmplat acest lucru? În orice caz, pentru B.N.R. era foarte greu în faza de început, când a dat aprobãrile, sã aprecieze cine va fi pânã la urmã bun ºi cine va fi rãu. Pânã la urmã aceastã selecþie naturalã s-a produs, însã cu pierderi pentru sectorul bancar. În orice caz, acum Banca Naþionalã este extrem de exigentã în aprobarea conducãtorilor de bãnci în momentul de faþã. A trecut ceva timp pentru asta. Acum criteriile sunt mai multe, acum existã mai mulþi oameni care au apucat sã arate ce pot în sectorul bancar, ceea ce mã tem cã nu era cazul acum 5 sau 6 ani.
”În raportul pe anul 1998 al B.N.R., ultimul prezentat în Parlament, se vorbeºte despre asanarea ºi restructurarea sistemului bancar. Ce înseamnã aceasta în concepþia B.N.R.? Înseamnã eliminarea completã a bãncii româneºti de pe piaþa bancarã, privatizarea cu orice preþ, chiar dacã sunt bãnci performante, de tradiþie, cum ar fi C.E.C.-ul? Vã rog sã prezentaþi Parlamentului României, în alb, raportul pe anul Õ99, strategia de restructurare a sistemului bancar românescÒ.
În legãturã cu bãncile româneºti versus bãnci strãine. Am mai spus-o ºi cu o altã ocazie ºi probabil cã e bine sã o spunem mereu: toate bãncile care activeazã în România sunt bãnci româneºti, cu excepþia sucursalelor bãncilor strãine, dar chiar ºi acelea se supun legii româneºti. Deci, pentru noi este bancã româneascã ºi cea care are capital american sau englez sau francez, ºi cea care are capital românesc. Singura distincþie pe care o face Banca Naþionalã este între bãnci bune ºi bãnci rele. Pe noi nu ne intereseazã atunci când se înfiinþeazã o bancã, decât atunci când ne uitãm la capitalul ei, decât dacã acela care pune banii acolo are suficientã forþã financiarã ca sã poatã susþine în continuare banca dacã aceasta ajunge temporar sã aibã dificultãþi. ªi, din pãcate, s-a dovedit pânã acum cã în multe cazuri, bãnci româneºti, înfiinþate cu capital uneori insuficient, au ajuns sã aibã, din dificultãþi temporare, dificultãþi finale care le-au pus efectiv în genunchi, pentru cã cei care le-au înfiinþat nu au avut suficientã forþã financiarã pentru a o menþine. Lucrul acesta nu s-a întâmplat întotdeauna cu bãncile strãine, deci trebuie sã vã spun, ºi am mai spus-o ºi cu altã ocazie, au fost ºi bãnci strãine care au avut dificultãþi în România, al cãror capital a scãzut la o anumitã limitã periculoasã.
Deosebirea faþã de bãncile româneºti este cã atunci când ne-am adresat proprietarilor, patronilor bãncilor strãine, sã vinã cu capital, aceºtia au venit, pentru cã aveau de unde, sau în unele cazuri s-au retras, aþi
vãzut, de exemplu, chiar puþin mai devreme, pe când bãncile româneºti unele au avut posibilitatea ºi puterea financiarã sã reziste, altele au cãzut Ñ ºi se întâmplã într-un sistem în tranziþie, cu dificultãþi economice generale, ca astfel de cãderi sã aibã loc.
Deci noi nu urmãrim, în nici un caz, eliminarea bãncilor româneºti de pe piaþa româneascã. De fapt toate bãncile care sunt pe piaþa româneascã sunt bãnci româneºti, cum am mai spus-o, însã urmãrim sã eliminãm bãncile bolnave de pe piaþã, cele care ajung sã prezinte un pericol pentru deponenþi, ºi sã le menþinem în viaþã pe cele care sunt puternice.
În ceea ce priveºte C.E.C.-ul, s-au girat bãncile cu capital de stat. Aici au fost bãnci cu capital de stat care au ajuns sã performeze foarte rãu, dupã cum au fost bãnci cu capital de stat care, în acelaºi mediu economic, s-au descurcat Ñ iar nu vreau sã dau exemple acum, dar cred cã sunt cunoscute tuturor. În cazul C.E.C.-ului, în momentul de faþã se discutã destul de intens dacã, faþã de experienþa nefericitã cu ultima echipã de conducere, este cazul ca acesta sã se întoarcã la statutul de bancã tip casã de economii naþionalã, protejatã de stat, garantatã de stat, sau este cazul ca aceasta sã fie privatizatã, deci sã iasã cu totul, dimpotrivã, din mâna statului, ºi sunt argumente foarte puternice ºi pro ºi contra. Ce pot sã vã spun este cã, în ceea ce priveºte C.E.C.-ul, primul cuvânt îl va avea proprietarul.
De fapt, prin întregul proces de restructurare a sectorului bancar, sã ºtiþi cã Banca Naþionalã, cât ar pãrea de curios, are un cuvânt mult mai puþin de spus decât îl au proprietarii ºi este foarte normal. O bancã privatã este a proprietarilor, nu este a Bãncii Naþionale. Proprietarul decide dacã vrea sã facã o bancã micã sau foarte mare, dacã doreºte s-o orienteze cãtre, eu ºtiu, sectorul de corporate ºi aºa mai departe. Noi, Banca Naþionalã, nu avem un cuvânt de spus în destinul individual al bãncilor, ci prin cadrul legislativ, sã zicem, prin normele pe care le emitem ºi funcþionalele pe care le creãm, încercãm pur ºi simplu sã creãm premisele pentru ca acest sector bancar sã funcþioneze bine. Nu suntem singurii care contribuie la crearea acestui cadru. Evident, e Parlamentul care stabileºte legile, este economia, în general, care influenþeazã bunul mers al bãncilor în ultimã instanþã, ºi o sã revin la acest lucru, este Guvernul care ºi el are niºte iniþiative legislative, dar în rest, ca pentru orice întreprindere privatã, ºi la bãnci cei care hotãrãsc sunt proprietarii.
ªi acum ajung la prima întrebare care necesitã cel mai mult...
Sunt ºi alte economii care au..., aº zice mult mai stabile decât a noastrã, care au probleme. În Japonia, în ultimii 8 ani a fost necesar sã treacã pe pierderi primele 17 bãnci, care au trecut pe pierderi împrumuturi proaste
în valoare de 472 de miliarde de dolari, 472 de miliarde de dolari Ñ 17 bãnci. ªi chiar elveþienii au probleme. În ultimul timp, o bancã elveþianã într-un ”Financial TimesÒ din 25 mai, deci foarte recent, a fost necesar ca autoritãþile cantonale sã acorde un sprijin în valoare de 550 de milioane de dolari unei bãnci locale, micuþe la ei, la noi asta ar fi o bancã mare.
Ce vreau sã spun cu acest lucru este cã atunci când economia suferã, suferã ºi bãncile ºi sunt ºi alte cauze, evident, nu numai probleme de economie, am spus mai devreme cum e cu managementul bãncilor. Poate ar trebui sã spun cum e cu proprietarii, cã sunt proprietari care au încercat sã foloseascã bãncile dupã principiul ”Îmi fac cârciumã ca sã am unde beaÒ. Au adus, sã zicem, un milion de dolari capital, au luat a doua zi credite în valoare de 10 milioane, pe care n-au avut de la început intenþia sã le dea înapoi ºi sunt ºi alte, ºi alte cauze.
Cauzele acestea s-au cumulat în timp, iar ceea ce am fãcut noi în 1989, atunci când ºi legile ne-au permis sã facem acest lucru, deci era deja cadrul legal nou în funcþiune, a fost pur ºi simplu sã asanãm sectorul bancar de toate belelele care se strânseserã acolo. Dumneavoastrã vorbiþi aici de 7 falimente bancare. Nu e adevãrat, daþi-mi voie sã vã contrazic. Primul faliment bancar, primul, s-a înregistrat în 1999 Ñ Banca ”AlbinaÒ. Pânã atunci au fost douã bãnci, nici nu se putea sã fie mai falite decât au fost Ñ dacã adjectivul ”falitÒ poate sã aibã grade de comparaþie, e vorba de DACIA FELIX ºi de CREDITBANK, care încã se târâie, nici acum nu sunt falite, pentru cã legea veche, Legea nr. 64, permitea unor juriºti Ñ nu pot sã calific pregãtirea lor profesionalã ºi calitãþile lor Ñ sã le menþinã în viaþã, ºi bãncile acelea sunt ºi acum în viaþã, ºi DACIA FELIX, ºi CREDITBANK, ºi aº putea adãuga la ele ºi COLUMNA.
Deci ceea ce am fãcut în 1999 a fost sã scoatem la suprafaþã mizeria care se acumulase în sectorul bancar ºi care la rândul ei trebuie spus cã era, în destul de mare mãsurã, un rezultat al mizeriei care se acumulase în sectorul real. ªi mai trebuie sã spun ceva: am fãcut acest lucru ºi-l vom face în continuare, în continuare atunci când o bancã nu va reuºi sã îndeplineascã indicatorii de prudenþã, ultima sancþiune pe care o vom lua va fi sã o închidem, pentru cã ºi pânã acolo mai luãm ºi alte mãsuri pe care o sã vi le explic. Necazul este cã în sectorul agenþilor economici care duc aceste bãnci la faliment nu se întâmplã acelaºi lucru. Sunt agenþi economici care, ca debitori proºti, au supravieþuit bãncilor pe care le-au dus la faliment. Deci, ºtim cã au dispãrut ºi BANCOREX-ul ºi BANKCOOP-ul, ºi ALBINA dar ar fi interesant de vãzut câþi dintre acei debitori ai lor au dispãrut ºi ei. Mã tem cã rãspunsul nu ar fi ceva care sã ne mulþumeascã, mã tem cã ºi acum mai sunt procese ºi lichidatorii acestor bãnci se chinuie ºi acum sã încerce sã execute întreprinderile respective.
Ce mãsuri iau în momentul de faþã reprezentanþii Bãncii Naþionale atunci când o bancã intrã în dificultate? Deci noi trebuie sã spunem cã prin legea noastrã nu avem... Treaba noastrã nu este sã împiedicãm o bancã sã intre în faliment, treaba noastrã este sã împiedicãm ca sistemul bancar, în întregime, sã fie afectat, sistemul bancar. Deci noi, dacã este nevoie ca pentru sãnãtatea sistemului sã eliminãm de pe piaþã o bancã proastã, o facem ºi am dovedit în ultimii doi ani cã o facem ºi o vom face ºi în continuare, dacã va fi cazul. Ceea ce este interesant este sã evitãm criza în sistem ºi, întradevãr, în 1989 existau toate premisele pentru o crizã de sistem în România, am spus-o ºi cu altã ocazie, cã la începutul anului 1989 volumul creditelor neperformante restante ºi îndoielnice din sistemul bancar depãºea de douã ori ºi jumãtate capitalul însumat al bãncilor, ceea ce înseamnã cã, dacã jumãtate din creditele respective nu se încasau, sistemul bancar la nivel agregat era practic falit din punct de vedere tehnic. Sigur cã nu toate bãncile erau în situaþia asta, erau câteva dintre ele care aveau proporþii de credite restante atât de mari, încât ele afectau media pe întregul sistem ºi ceea ce ar trebui sã facem în 1999, ºi nu mai trebuie sã descriu toþi paºii aceºtia, deja au devenit de notorietate publicã ºi ce s-a întâmplat cu BANCOREX-ul ºi ce s-a întâmplat cu celelalte credem cã a arãtat cã avem hotãrârea sã curãþãm acest sistem. ªi, ca atare, în momentul de faþã sectorul bancar este un sistem bancar incomparabil mai sãnãtos decât cum se prezenta cu un an în urmã. Mai existã încã vulnerabilitãþi în sectorul bancar, adicã mai sunt bãnci care nu sunt atât de bune pe cât am dori noi sã fie, dar în nici un caz nu mai avem o situaþie ca aceea care se înregistra în urmã cu un an când erau bãnci efectiv moarte ºi care rãmâneau totuºi pe piaþã, acolo, ºi funcþionau pe piaþã pervertind întreaga piaþã, dacã doriþi.
Ce facem acum, spuneam, cu o bancã atunci când intrã în dificultate? Încercãm sã limitãm impactul pe care-l are asupra...
Aveþi un rãspuns scris sau iau din stenogramã toate comentariile ºi observaþiile dumneavoastrã?