Doru Laurian Bãdulescu

Interpelarea mea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului României.

În anul 1999, Fondul Proprietãþii de Stat, cu Hotãrârea Consiliului de Administraþie nr. P2929/25.05.1999, stabileºte fuziunea ALRO Ñ S.A. cu ALPROM Ñ S.A., prin absorbþia celei din urmã.

Pentru realizarea acestei fuziuni s-a obþinut ºi Avizul Ministerului Industriei ºi Comerþului nr. 225379/14.05.1999 ºi Avizul Consiliului Concurenþei nr. 304/2357 din 2.07.1999.

Fuziunea, totuºi, nu s-a realizat, deºi aceasta ar fi creat premisele creºterii gradului de prelucrare a aluminiului în România, implicit creºterea exportului cu valoare adãugatã mare.

De ce sã vindem aluminiul cu circa 150 dolari/tonã peste LME ºi sã nu vindem prelucrat la LME, plus 750Ð800 de dolari/tonã?

Cu atât mai surprinzãtor ni se pare cã, în loc sã se dea curs aprobãrilor în vigoare pentru crearea unei societãþi puternice, sãnãtoase, profitabile, adevãrat suport pentru sectorul energetic ºi pentru industria româneascã, în mod surprinzãtor Ñ repet Ñ ºi de neînþeles, se constatã cã în programul PSAL de privatizare a marilor societãþi comerciale româneºti, ALRO ºi ALPROM, se aflã printre primele pe listã.

Aluminiºtii de la ALRO îl contrazic cu argumente pe negociatorul-ºef Traian Bãsescu, care a afirmat cã cele douã societãþi slãtinene au ”mari probleme financiare pe piaþa de capitalÒ, întrucât dânºii au reuºit în aceastã iarnã sã salveze CONEL ºi populaþia României de la dezastru, obþinând un împrumut de 68 milioane dolari, în condiþii în care nici Guvernul României, nici Ministerul Finanþelor nu au reuºit.

Faptul cã o posibilã privatizare a ALRO ºi ALPROM ar putea eºua, constituie o îngrijorare întemeiatã a sindicaliºtilor din industria aluminiului, întrucât Fondul Proprietãþii de Stat ne-a oferit pânã în prezent foarte multe, mult prea multe privatizãri nereuºite, oneroase, scandaloase, cum ar fi, ca sã exemplific numai cele din ultima perioadã, ”vânzãrileÒ societãþilor AUTOMATICA Bucureºti, RECO Bucureºti, U.M. Timiºoara, Phonix Baia Mare, Rulmentul Bârlad, bazele turistice ale BTT de la Herãstrãu, Strãuleºti ºi Costineºti ºi multe altele.

ªi nu în ultimul rând, la oameni s-a gândit cineva? Care vor fi efectele sociale ale unei posibile privatizãri fãcute în pripã, sub biciul prevederilor PSAL, ºtiut fiind faptul cã cei 4.000 de aluminiºti de la ALRO Slatina dau de lucru pentru alþi 10.000 de salariaþi de la ALPROM ºi ALTUR, iar în amonte ºi în aval de ALRO se asigurã în total 30.000 de locuri de muncã ºi, în plus, 80% din economia judeþului Olt este legatã cu producþia ºi produsele din aluminiu?

Domnule prim-ministru,

Vã solicit cu fermitate sã reexaminaþi personal lista celor 64 de societãþi introduse la privatizare ”în pachete, în vracÒ în acordul încheiat între Guvernul României ºi

Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (PSAL), întrucât considerãm cã locul societãþilor ALRO ºi ALPROM nu este acolo, ci, potrivit aprobãrilor Consiliului de Administraþie al F.P.S. ºi avizelor favorabile mai sus menþionate, aceste douã societãþi, la care îmi permit sã propun ºi fuzionarea ALTUR Ñ S.A., trebuie sã constituie prin fuziune o unitate etalon a aluminiului românesc, concurentã de temut pe toate pieþele lumii.