Stenogramă plen

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 10 aprilie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori: secretar Alexandru Ioan Mortun ºi Dumitru Badea, pe care-i invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, pânã în acest moment, un numãr de 99 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 4 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, iar un coleg fiind bolnav, domnul secretar Popa Ioan Mircea.

Programul zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la orele 19,30.

În ordinea de zi sunt înscrise declaraþii politice, probleme organizatorice, dezbateri legislative, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri în prezenþa reprezentanþilor Executivului.

În legãturã cu programul de lucru al acestei sãptãmâni, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã cã Biroul permanent al Senatului a hotãrât sã propunã plenului Senatului ca numai astãzi sã avem lucrãri în plenul Senatului, mâine sã avem lucrãri în comisii, pentru a da posibilitatea, pe de o parte, comisiilor permanente ale Senatului sã finalizeze proiectele de lege avute în dezbatere, iar, pe de altã parte, sã-ºi stabileascã punctele de vedere pentru dezbatere la buget, care vor începe în ºedinþã comunã miercuri dimineaþa. ªi deci, miercuri ºi joi vom avea dezbateri în ºedinþa reunitã a celor douã Camere.

Dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi? Deci lucrãri în plen pânã la orele 19,30.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Deci vã rog sã votaþi programul de lucru al zilei de astãzi.

Deci programul de lucru a fost adoptat în unanimitate, cu 83 de voturi.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut observaþii? A zilei de astãzi. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordinii de zi.

Deci aprobatã, de asemenea, cu 73 de voturi.

Dacã în legãturã cu programul Senatului din aceastã sãptãmânã aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci, domnilor senatori, vã rog sã votaþi. Programul de lucru al acestei sãptãmâni este aprobat cu 72 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã rog, înainte de a intra în declaraþii politice, a solicitat cuvântul domnul senator Tocaci. Da, vã rog, aveþi cuvântul.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile, domnilor senatori.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Pun urmãtoarea întrebare: În viitor, în sãptãmânile viitoare, atâta cât vom dezbate bugetul, zilele de luni vor fi zile obiºnuite sau vor fi zile de lucru la buget?

Iatã de ce pun întrebarea: pentru cã, în funcþie de rãspunsul la aceastã întrebare, voi formula o anumitã cerere.

Domnule preºedinte,...

Deci, dacã-mi permiteþi, în acest moment eu nu pot sã vã dau un rãspuns, întrucât aceastã chestiune n-a fost discutatã în Biroul permanent. De principiu însã, având în vedere practica Parlamentului, vã pot spune cã întotdeauna au existat ºedinþe lunea, în Camere separate.

Bine, atunci vã rog, dacã aceastã stare de lucruri se va menþine, dacã aceastã cutumã va continua sã trãiascã...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Numai puþin, sã nu-i deranjãm pe colegi, cã au câteva litigii de terminat.

Invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Credeþi cã putem continua? Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Cu câteva sãptãmâni în urmã, am fãcut douã declaraþii repetate, pe aceeaºi temã, privind prezenþa unui ministru în faþa Senatului României, pentru a da citire unei liste cu salariile, care se spune cã sunt fabuloase, care se constatã chiar cã aºa ºi sunt, dintr-o serie întreagã de instituþii. Biroul permanent (chestiunea pe care o ridic e strict proceduralã) mi-a trimis un document din care rezultã cã priveºte favorabil aceastã propunere a mea. Mai mult decât atât, Biroul permanent m-a anunþat cã a fost înºtiinþat Guvernul pentru a rãspunde acestei solicitãri la care, de altfel, s-au asociat ºi alte persoane. De atunci, au trecut aproape patru sãptãmâni. Nu a miºcat nimeni nici un deget. De aceea, eu vã rog ca încã o datã Biroul permanent, într-o zi de luni, în locul declaraþiilor politice sau în locul dezbaterilor privind activitatea legislativã, mai degrabã în locul dezbaterilor privind, mã rog, proiectele de legi care se pot face lunea, deci în locul acesta sã vinã un ministru care sã dea citire listei salariilor din întreprinderile de stat, atât regiile autonome, cât ºi bãncile de stat ºi, mai ales, Fondul Proprietãþii de Stat, companiile naþionale, la care sã se adauge ºi diurnele pe care le încaseazã, precum ºi toate celelalte venituri salariale.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã spun cã în ultimele zile din nou a fost reluatã pe scena politicã româneascã aceastã chestiune, inclusiv de cãtre Preºedintele þãrii, dar pe un segment foarte îngust, referitor numai la acele regii care presteazã servicii faþã de populaþie. Problema e mult mai largã, se referã ºi la sistemul bancar ºi, repet, mai ales la Fondul Proprietãþii de Stat.

Da. Vã mulþumesc. Deci reveniþi la vechea solicitare. Am reþinut.

Solicitarea este cea pe care am fãcut-o, vã rog s-o transmiteþi Biroului permanent ºi vã rog ca luni, de azi într-o sãptãmânã, sã mi se dea un rãspuns, dacã s-a fãcut sau nu s-a fãcut ceva, pentru cã problema mea, procedural vorbind, e urmãtoarea: este o neglijenþã a Biroului permanent care, dupã ce m-a anunþat pe mine cã s-ar fi rezolvat, în principiu, problema, nu a acþionat

mai departe spre Guvern sau, din nou, Guvernul ignorã Senatul României. Asta este dilema în care mã aflu ºi aceasta este întrebarea pe care mi-o pun ºi v-o pun ºi, în consecinþã, de azi într-o sãptãmânã poate puteþi clarifica rãspunsul la aceastã întrebare.

Cea de-a doua parte a întrebãrii dumneavoastrã putem s-o clarificãm din acest moment, întrucât, aºa cum aþi putut constata Ñ vã mulþumesc pentru intervenþie Ñ aºa cum aþi putut constata, noi, imediat, ne-am adresat reprezentanþilor Guvernului, care erau prezenþi la ºedinþa de Birou permanent, transmiþând solicitarea dumneavoastrã ºi solicitarea Biroului permanent.

Sigur cã vom verifica ºi vom discuta, din nou, în Biroul permanent aceastã chestiune.

Iertaþi-mã, dar, în acest caz, sã rãspundã Guvernul de ce n-a rãspuns...

Reprezentantul Guvernului este prezent nu numai la ºedinþele de Birou permanent, dar ºi în salã. Sunt convins cã dânºii au notat faptul cã n-au rãspuns, haideþi s-o transformãm în ceea ce ne dã dreptul Regulamentul Senatului.

Pãi, asta vreau ºi eu, de fapt!

Vã rog. Deci vã rog sã-mi permiteþi, domnilor colegi, la chestiuni organizatorice sã vã prezint o notã pentru exercitarea de cãtre noi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse un numãr de 14 acte normative, sunt obligat, potrivit legii, sã vi le enunþ: Legea privind fondul pentru mediu; Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 1/1999; Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31, nr. 35; Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 10, nr. 14; Legea pentru ratificarea protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1999; Legea pentru aprobarea afilierii la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþã ºi Tehnologie; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 86/1999.

O a doua chestiune organizatoricã Ñ se impune sã constituim o comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 42/1990.

Grupul parlamentar P.D. Ñ o propunere, vã rog.

Domnule preºedinte, din partea Grupului parlamentar P.D., senatorul Pop Ioan Sabin.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin MŸller.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Din partea grupului nostru Ñ domnul senator Nistor Bãdiceanu.

Domnul Bãdiceanu. Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator Pusk‡s Balint.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ o propunere.

Domnul Popa Virgil.

Grupul parlamentar P.U.N.R.?

Domnul senator Ioan Ardelean.

Mulþumesc. Din partea independenþilor Ñ o propunere, vã rog.

Domnul senator Corneliu Turianu.

Dacã existã observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri care au fost formulate? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi. Domnilor senatori, vã rog sã votaþi! Invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Deci, cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, cele 7 propuneri au fost aprobate de plenul Senatului.

Deci, la declaraþii politice: Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 23 de minute, Grupul parlamentar P.D. Ñ 13 minute, Grupului parlamentar P.N.L. Ñ 12 minute, Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ 11 minute, Grupului parlamentar U.D.M.R. Ñ 7 minute, Grupului parlamentar P.R.M. Ñ 5 minute, Grupului parlamentar P.U.N.R. Ñ 5 minute, independenþi Ñ 14 minute.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Ilie Aurel Constantin. Îi rog pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile!

Îi rog pe domnii senatori, chiar dacã fac parte din Biroul permanent, sã-ºi ocupe locurile.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Aurel Constantin Ilie:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este al patrulea an consecutiv când inundaþiile produc ravagii în þarã. Pagubele cumulate ale acestor fenomene cred cã pot fi prezentate Parlamentului de ministerul de specialitate ºi cred cã ele reprezintã multe sute de mii de miliarde de lei. Ce este mai important însã sunt pierderile de vieþi omeneºti ºi pierderea brumei de agonisealã pentru zeci de mii de oameni ai acestei þãri. ªi acest lucru, pentru unele zone, în special din Ardeal ºi Banat, de patru ani la rând.

Nici nu apucã omul sã-ºi repare pagubele unei inundaþii, cã vine peste el apa din nou. Ne putem întreba: Aºa de tare s-a schimbat frecvenþa fenomenelor? Aºa de rãu s-a supãrat pe noi Dumnezeu? Cum este posibil sau care sunt cauzele producerii unui astfel de dezastru? Cum procedeazã alte þãri care întâlnesc condiþii asemãnãtoare?

Rãspunsurile la astfel de întrebãri nu sunt complicate. În primul rând, trebuie sã cunoaºteþi cã România ultimelor decenii a gândit ºi realizat multe lucrãri pentru apãrarea împotriva inundaþiilor. Ele erau amenajãri complexe, de la organizarea teritoriului, corecþii de torenþi, regularizãri de albii ºi regularizãri de debite, transferuri de debite, holdere de inundaþii, pânã la realizarea ºi funcþionarea unui sistem informaþional de prognozã ºi avertizare, care sã punã la dispoziþia exploatãrilor hidrotehnice toatã gama informaþiilor pentru decizii corecte în exploatarea acestor lucrãri, în special, în astfel de momente.

Au ºi fost realizate o parte din aceste lucrãri. În anul 1996, Guvernul Vãcãroiu a lãsat ca o grea moºtenire terminarea multor lucrãri de acest gen ºi a început foarte multe lucrãri specifice, în special în Ardeal, pe Someº, pe Tisa, pe Mureº ºi pe afluenþii lor. Cu toate strigãtele pe care le-am fãcut în fiecare an, în special la elaborarea bugetului de stat, noi, actuala Opoziþie, pentru a se acorda fonduri acestor lucrãri, disputa partenerilor coaliþiei, interesele acestora, aventura privatizãrii ºi aºa-zisei reforme au eliminat din atenþia Guvernului prioritãþile în acest sector. Aºa s-a fãcut cã Institutul de specialitate care a conceput ºi proiectat majoritatea amenajãrilor din aceastã þarã a fost tratat ca o simplã prãvãlie comercialã ºi vândut în anul 1999 unei societãþi de taximetrie, distrugându-se în mare parte nucleul de concepþie din acest sector.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Sorin Adrian Vornicu. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã va fi transmisã domnului primministru, domnului ministru al industriei ºi comerþului, Radu Berceanu, ºi preºedintelui F.P.S., domnul Radu Sârbu.

Deºi în conþinutul declaraþiei mele mã voi referi numai la problemele ce ar putea face obiectul unei interpelãri adresate celor de mai sus, gravitatea ºi complexitatea situaþiei mã determinã sã o cuprind într-o declaraþie politicã.

Faptul cã înainte de 1989 România se situa printre primele producãtoare ºi exportatoare de îngrãºãminte chimice este cunoscut ºi recunoscut de toatã lumea. Lipsa de competitivitate pe piaþa externã dupã 1989 s-a datorat în principal unor cauze obiective, dintre care: consumurile energetice exagerate reflectate în preþul de cost ridicat al produsului, pe de o parte, ºi granulaþia necorespunzãtoare a azotatului de amoniu, pe de altã parte, ca sã ne referim numai la douã dintre acestea.

Pentru a înlãtura aceste dificultãþi, în 1993, Comitetul de restructurare constituit în baza Hotãrârii de Guvern nr. 301 din 1993, prin Hotãrârea sa nr. 4/1993 aprobã investiþia de retehnologizare-modernizare care, ulterior, va fi cuprinsã în strategia de restructurare a industriei chimice ºi petrochimice aprobatã într-o ºedinþã de Guvern din

27 martie 1995 ºi aici mã refer la Societatea de producþie a îngrãºãmintelor chimice AZOCHIM din Piatra-Neamþ.

Ca urmare a analizei efectuate de EXIMBANK ºi de Comitetul interministerial de garanþii ºi credite de comerþ exterior, au fost acordate cãtre Ministerul Finanþelor garanþiile guvernamentale nr. 95.100/1994 în valoare de 52,7 milioane de mãrci germane în favoarea bãncilor finanþatoare ca VWÑGermania, SocietŽ GŽnŽraleÑ Franþa, I BMÑAmbroÑOlanda ºi Bank AustriaÑViena. Conform tuturor analizelor, investiþiile de la AZOCHIM, care conduc la scãderea cu 25% a costurilor îngrãºãmintelor chimice ºi cu circa 45% a consumurilor energetice faþã de ceilalþi producãtori din þarã, sunt profitabile ºi autofinanþabile. Ratele de capital ºi costurile aferente urmau sã fie acoperite din surse proprii, dupã punerea în funcþiune a celor douã investiþii, conform contractelor interne, în martie 1996 ºi, respectiv, în aprilie 1997. Pe lângã aceste credite externe, trebuia ca F.P.S. Bucureºti, conform aprobãrilor prezentate la garantarea investiþiilor, sã acorde un sprijin financiar de 7,2 miliarde lei, la vremea respectivã o marcã însemnând 278 de lei, deci în jur de 20 de milioane de mãrci, din care au acordat în perioada 1994Ñ1996 10 milioane de mãrci. De atunci, deci din 1996 ºi pânã acum, nu s-a mai acordat nici o sumã de cãtre F.P.S. În decembrie 1997, prin contractul de privatizare 1492, INTERAGRO Bucureºti cumpãrarã 51% din acþiuni ºi, prin efortul singular, în continuare, acþionarul majoritar a finalizat investiþia de modernizare a azotatului de amoniu, care a fost pusã în martie 1999 în funcþie, cu o întârziere de 3 ani. În mod normal, ceilalþi doi acþionari, respectiv F.P.S. cu 28% ºi S.I.F. Moldova cu 30%, ar fi trebuit sã contribuie cu cotã parte, întrucât cea de-a doua instalaþie este montatã în proporþie de 87%, iar importul de utilaje este realizat integral din 1996, acestea fiind, în continuare, supuse unei degradãri fizice accentuate. Care sunt consecinþele acestei întârzieri? Doar câteva de preluat. Pentru cã investiþiile au fost fãcute cu finanþare externã ºi termenul de punere în funcþiune reeºalonat a fost aprilie 1998, dobânzile datorate bãncilor finanþatoare au fost plãtite de garanþi, respectiv Ministerul de Finanþe ºi BANCOREX pânã la preluarea acestora de cãtre AVAB ºi, în continuare, respectiv Banca Comercialã, în momentul în care s-a reorganizat BANCOREX-ul. Datoritã nerambursãrii la scadenþã a datoriilor cãtre BANCOREX, acestea au fost preluate de AVAB, iar în condiþiile în care AZOCHIM nu este sprijinitã spre a intra în funcþiune la capacitate de cãtre statul român, Ministerul de Finanþe va plãti, în continuare, pânã în 2006, ratele de capital ale costurilor aferente creditelor externe garantate, în valoare de 49,2 milioane dolari.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Alexandru Paleologu, reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Mã înscrisesem pentru sãptãmâna trecutã cu o interpelare la adresa primului-ministru, privitoare la prestaþia ministrului afacerilor externe. Din motive personale, în ultimul moment am renunþat la interpelare, pe care nici nu apucasem s-o redactez, dar, tot atunci, un distins coleg senator, membru marcant al Partidului Democrat, mi-a fãcut cunoscut cã ministrul afacerilor externe va veni personal sã rãspundã interpelãrii mele. I-am spus colegului meu cã, pentru moment, rãspunsul ar fi fãrã obiect, deoarece interpelarea nu va avea loc. Ulterior, am primit textul acelui proiectat rãspuns care purta menþiunea cã primul-ministru a desemnat pentru aceasta pe ministrul afacerilor externe. Trebuie sã recunosc cã, deºi rãspunsul venea dupã un atac destul de brutal din partea mea, textul acestuia conþine de la început un pasaj deosebit de curtenitor la adresa mea. Domnul ministru de externe adoptã ceea ce un autor contemporan numeºte ”politeþea ca armãÒ, cu o nuanþã de ironie a cãrei fineþe nu aº putea sã nu i-o apreciez.

Dar, iatã, mi s-a fãcut o onoare cu totul disproporþionatã. Primul-ministru ºi ministrul afacerilor externe s-au concertat sã-mi rãspundã cu promptitudine la o interpelare care nu depãºeºte statutul de simplã intenþie. Cum a fost receptatã atât de fulgerãtor? Iatã o infirmare zdrobitoare a nemulþumirii unora dintre noi, parlamentarii, cum cã Executivul ar tinde sã eludeze controlul parlamentar asupra sa. Dar, în fapt, nu este o infirmare, ci, dimpotrivã, o confirmare.

Eu intenþionam sã-l întreb pe primul-ministru cum apreciazã procedeul ministrului afacerilor externe ca fiind prezentat la Bruxelles cu un document esenþial, acordul tuturor partidelor parlamentare pentru a susþine strategia dezvoltãrii României, ale cãrui versiuni, francezã ºi englezã, purtau sigla ”Versiune neoficialãÒ. Considerã domnul prim-ministru cã aceasta este o inadvertenþã scuzabilã?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Astãzi mã voi referi la patru probleme actuale. I. Trei propuneri pentru ajutorarea economicã a þãranilor. Doamnelor ºi domnilor,

România are o bogãþie care a susþinut poporul nostru mii de ani, ºi anume: PÃMÂNTUL. De la el poate începe o relansare sigurã a întregii noastre economii, cu condiþia sã fie exploatat eficient.

Un specialist în probleme agricole preciza: ”Se ºtie cã la grâu recoltele noastre se aflã, în general, în jurul a 2.500 kilograme la hectar, în timp ce Olanda produce peste 8 tone, în Belgia, Germania, Marea Britanie se obþin peste 7 tone la hectar, chiar ºi în Egipt se obþin 5,5 tone. La porumb, Italia obþine peste 9 tone, Austria ºi Franþa, 8 tone, iar acelaºi Egipt, aproape 6 tone. România realizeazã cam 3 tone. În timp ce la cartofi România obþine 14 tone, Egiptul, 34 de tone, iar Olanda, 41 de tone...Ò. Am citat din Eugen Sasu ”Comparaþii în satul din România liberãÒ. Apoi arãta: ”Deºi þara noastrã dispune de 2,7 ori mai mult teren agricol pe locuitor, productivitatea este de 6 ori inferioarã þãrilor Uniunii Europene. Dacã am avea tot ce ne trebuie, specialiºtii susþin cã România ar putea hrãni bine, nu 23 de milioane de oameni, ci 70Ñ80 de milioane. Ce miere ar curge pe la noi dacã am avea sã exportãm mâncare pentru 50Ñ60 de milioane de locuitori ai planetei, dar acest adevãr trebuie înþeles de cei care conduc þara.Ò

A investi în agriculturã nu înseamnã doar a-þi recupera banii, ci ºi a obþine profit anual, mereu reînnoit, la nesfârºit. Este cea mai sigurã investiþie, cu profitul cel mai îndelungat. Ca sã avem o agriculturã eficientã, trebuie sã-i ajutãm economic, imediat, pe þãrani.

În condiþiile financiar-economice actuale, consider urgente ºi posibile, pentru început, urmãtoarele trei mãsuri:

1. Extinderea sistemului leasingului. Într-o publicaþie cu profil agricol se scria: ”Credem cã, cel puþin în ceea ce priveºte leasingul, experienþa economiilor dezvoltate poate fi un exemplu de urmat. Nu întâmplãtor boom-ul economic din Statele Unite ºi, mai târziu, din Europa de Vest s-a datorat în mare mãsurã încurajãrii leasingului. Stimulentele, mai ales de naturã fiscalã, acordate firmelor de leasing au determinat efervescenþa fenomenului, astãzi vorbindu-se de o adevãratã industrie a leasingului.Ò

2. Condiþii mai avantajoase pentru împrumuturi bancare. CEC-ul oferã credite pentru 7 categorii de producãtori agricoli cu durata de 6 ani ºi dobânda subvenþionatã de stat în proporþie de 70% din valoarea fixatã a dobânzii. Dintre cele 7 categorii, consider cã pentru trei, ºi anume, pentru proprietarii individuali de terenuri agricole, pentru crescãtorii individuali de animale ºi pãsãri ºi pentru asociaþiile familiale cu profil agricol, sã se opereze urmãtoarele modificãri:

a) mãrirea duratei de creditare de la 6 la 10 ani; b) dobânda subvenþionatã de stat la creditul acordat de CEC sã fie mai stimulativã, invers proporþionalã cu timpul scurs pânã la contractarea creditului, astfel: 90% din dobândã, dacã se contracteazã creditul în primul an de la modificarea condiþiilor de creditare; 80% din dobândã, dacã se contracteazã creditul în al doilea an; 70% din dobândã, pentru al treilea an ºi urmãtorii. În acest fel, s-ar forþa contractarea de credite ºi, inclusiv, s-ar forþa retehnologizarea agriculturii pe baze profitabile;

c) o nouã lege a agriculturii sau un pachet de legi care sã se constituie în Legea agriculturii.

Un specialist în domeniu atrãgea atenþia asupra faptului cã, dincolo de legile referitoare la proprietatea asupra pãmântului, situaþia legislaþiei agricole este foarte nemulþumitoare: ”Legile funcþionale, tehnice, sunt incomplete ºi confuze, iar unele dintre ele nu existã (vezi Legea protecþiei plantelor). Nu existã o lege care sã poziþioneze agricultura în ansamblul economiei României ºi nici una care sã o protejeze împotriva agresiunilor interne ºi externe. De fapt, nu existã o lege a agriculturii ºi se simte puternic acest lucru. Aºa cum sunt fãcute legile agricole, se adreseazã unui numãr mic de operatori economici ºi nicidecum masei de peste 3 milioane de mici exploataþii agricole, care nu înþeleg nimic din aceste acte normative stufoase ºi alambicate, emise de Putere ºi Executiv.Ò Ñ vezi prof. dr. Mihai Berca, ”Unele aspecte privind legislaþia agricolã ºi ruralãÒ.

Consider necesarã, de urgenþã, alcãtuirea unui pachet de legi, sub formã de proiect, care sã facã ordine în acest domeniu ºi sã se adauge la actele normative care lipsesc în sfera agrarã actualã.

II. Al doilea aspect este urgenþa unei declaraþii pentru actualii demnitari. Pentru a se elimina speculaþiile din presã cu privire la declararea calitãþii de agent sau informator, din ultimele zile, informatori de securitate, propun adoptarea chiar astãzi, în ºedinþa Senatului, a unei hotãrâri prin care toþi senatorii sã declare urmãtoarele:

a) dacã au fost agenþi sau colaboratori ai Securitãþii ca poliþie politicã;

b) dacã au fost lucrãtori ai Securitãþii;

c) dacã au fost informatori sau lucrãtori ai Miliþiei;

d) dacã au fost colaboratori sau lucrãtori ai serviciilor secrete interne sau externe din perioada comunistã;

e) dacã au fost colaboratori ai serviciilor strãine, indiferent de perioadã;

f) dacã au figurat în registrele de evidenþã ale primsecretarilor judeþeni, municipali sau orãºeneºti ai P.C.R., în calitate de informatori, rezidenþi sau gazde ale Securitãþii;

g) dacã au fost membri ai P.M.R. sau P.C.R., ce funcþii au avut în structurile partidului.

Numai astfel se pot elimina suspiciunile ºi riscurile de ºantaj politic, mai ales în plinã perioadã electoralã.

III. O nedreptate strigãtoare la cer, catehismul creºtin aratã cã, printre pãcatele omului: ”unele sunt atât de grozave, încât rãutatea lor în chip deosebit cere rãzbunare de la Dumnezeu ºi de aceea se numesc strigãtoare la cerÒ, ele fiind în numãr de patru:

1. uciderea de om nedreaptã ºi de bunãvoie;

2. asuprirea sãracilor, a vãduvelor ºi orfanilor;

3. oprirea plãþii slugilor ºi lucrãtorilor;

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are un minut jumãtate, deci douã minute. A fost foarte lungã intervenþia.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ion Cârciumaru. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În fiecare an, la 7 aprilie, se sãrbãtoreºte ZIUA MONDIALÃ A SÃNÃTÃÞII. S-a hotãrât ca anul acesta sã fie aniversatã sub deviza ”Siguranþa sângelui începe cu mineÒ, cãci fiecare om poate aplica aceastã maximã în stilul sãu de viaþã ºi, în acest fel, poate contribui la o culturã mondialã a calitãþii, precum ºi la îmbunãtãþirea continuã a sãnãtãþii. În acest an, doamna Gro Harlem Briundtland, director general al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, a adresat un mesaj din care reþinem cã: ”Oamenii sunt rugaþi sã-ºi protejeze sãnãtatea, având grijã de sursa preþioasã de viaþã care este sângele. Alimentaþia sãnãtoasã, prevenirea corespunzãtoare ºi tratamentul timpuriu al bolilor, stilul de viaþã sãnãtos, toate pot contribui la sãnãtatea sângelui.Ò

De asemenea, începând cu anul 1999, prin hotãrâre de Guvern, ziua de 7 aprilie a fost declaratã ”Ziua SãnãtãþiiÒ în România. În acest context, Comisia de sãnãtate a Senatului, Comisia de sãnãtate a Camerei Deputaþilor, Ministerul Sãnãtãþii, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Asistenþilor Medicali din România, Federaþia SANITAS ºi Societatea Naþionalã de Cruce Roºie din România au organizat o conferinþã de presã cu deviza: ”Siguranþa sângelui începe cu mineÒ ºi a avut ca obiective urmãtoarele:

1. creºterea conºtientizãrii cã siguranþa sângelui este problema fiecãruia dintre noi;

2. promovarea ºi menþinerea donatorilor ca voluntari, neremuneraþi, recrutaþi din populaþia cu risc scãzut;

3. încurajarea statelor membre de a iniþia ºi sprijini programe naþionale dedicate siguranþei sângelui ºi implementarea unei legislaþii naþionale adecvate.

Trãim cu ºapte ani mai puþin decât ceilalþi europeni.

Suntem mai anemici, suferim de mai multe boli evitabile. Aceºti indicatori ai stãrii de sãnãtate nu trebuie sã bucure pe nimeni. Indicatorii se modificã dupã 4Ð5 ani de zile de la schimbãri în politicile de sãnãtate. Sãnãtatea este o problemã pentru Executiv ºi Legislativ, Putere ºi Opoziþie, sector public ºi privat, specialiºti ºi nespecialiºti, sãnãtoºi ºi bolnavi.

Fãrã îndoialã, calitatea actului medical depinde de mijloacele pe care furnizorul de servicii medicale le are la dispoziþie. Sângele reprezintã un mijloc terapeutic de maximã importanþã, a cãrui lipsã poate declanºa consecinþe dramatice. Accidentele, traumatismele ocupã un loc din ce în ce mai îngrijorãtor în cauzele de morbiditate ºi mortalitate un procent de 13% din decesele provocate prin avort în þara noastrã s-au datorat hemoragiei, multe intervenþii operatorii majore necesitã transfuzii, o serie de maladii genetice sunt dependente de existenþa sângelui sau a unor produse din sânge.

Vã rog sã concluzionaþi, domnule senator.

Oameni activi sunt 5.399.100 iar pensionarii, 5.300.000. Pensiile pe care reuºeºte sã le acorde statul sunt sub pragul cel mai de jos al sãrãciei. Populaþia vârstei a treia, prost hrãnitã ºi cu o asistenþã medicalã total deficitarã, se zbate într-o mizerie de neîntâlnit în þãri civilizate. Speranþa de viaþã de la noi din þarã este mult scãzutã, situându-se pe ultimele locuri din Europa.

În plus, la noi în þarã se va petrece o experienþã unicã. S-a trecut la aplicarea Legii nr. 145/1997, Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, legea care a ieºit cu greu, fiind discutatã în douã legislaturi.

Înfiinþarea caselor de asigurãri de sãnãtate era necesarã, deoarece trebuia sã se treacã de la un sistem foarte centralizat la un sistem descentralizat, care sã poatã rãspunde mai bine cerinþelor bolnavilor, pentru îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a populaþiei, pentru ca sãnãtatea sã nu mai fie o problemã.

Vã rog sã încheiaþi.

E ultima frazã.

De la aceastã schimbare ne aºteptãm cu toþii ca sã obþinem o ameliorare evidentã a sãnãtãþii tuturor. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R., domnul senator Vasile Dobrescu. Grupul parlamentar are 5 minute.

## **Domnul Vasile Dobrescu:**

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

România traverseazã o perioadã plinã de obstacole ºi de constrângeri generate în special de regresul economic, de incapacitatea Puterii de a mobiliza resursele materiale ºi umane de care dispunem pentru relansarea economiei.

Nimeni nu mai poate tãgãdui acum faptul cã, la finele unui ciclu politic, cei care au cucerit puterea prin sloganuri populiste, deºi se revendicau democraþi autentici, reformiºti unici, specialiºti de mare competenþã etc., s-au compromis definitiv. Puseele de instalabilitate politicã au fost generate de tensiunile din interiorul coaliþiei ºi doar abþinerea Opoziþiei de la forme active, de masã, au creat un anume climat de stabilitate.

Trebuie sã spunem deschis cã nici un guvern, vreme de 10 ani, nu a beneficiat de liniºtea pe care a avut-o actuala Putere. În contrast cu aceastã atitudine maturã a Opoziþiei democratice, guvernanþii, motivaþi de o perversã dinamicã de interese generate de algoritmul politic, nu au avut capacitatea ºi voinþa politicã de a crea premisele unei relansãri economice atât de necesare.

Pe fondul crizei economice, Puterea a fãcut numeroase gesturi care au determinat grave perturbaþii cu mecanismele democraþiei, precum ºi ordonanþele de urgenþã pe legi organice, asumarea responsabilitãþilor guvernamentale pe legi fundamentale, atunci când se întrezãrea posibilitatea modificãrii acestora de cãtre Opoziþie.

De asemenea, Preºedintele, care a monopolizat cu de la sine putere atribuþii ce nu-i reveneau, a imprimat climatului politic ºi social un caracter haotic. Atitudinea ºi reacþia Preºedintelui în numeroase situaþii demonstreazã cu limpezime comportamentul politic al unui om disperat, învins, demolat de propriul pachet de minciuni ºi trafic de influenþã prin care, în urmã cu 4 ani, s-a instalat la Cotroceni.

Deºi a pierdut orice sprijin social semnificativ, asemenea celor marcaþi de panicã, frustrãri ºi anxietãþi, domnul Preºedinte devine tot mai autoritarist, încercând sã compenseze incapacitatea prin apelul la forþã pe care nu i-l oferã nici Constituþia ºi nici alte legi ale statului. Modul în care dã indicaþii în ceea ce priveºte privatizarea reprezintã asumarea de responsabilitãþi ºi drepturi de care nu dispune. κi permite imixtiuni în elaborarea de legi, în conþinutul unor ordonanþe. Mai mult, a ajuns sã-ºi impunã punctul de vedere chiar ºi în modificarea unor legi organice. Concomitent cu aceste brutale ºi antidemocratice intervenþii, Preºedintele promoveazã un discurs populist, în dorinþa de a manipula electoratul. Discursul sãu politic devine tot mai agresiv, mai ameninþãtor, mai partizan. Aflat pe culmile disperãrii, domnul Emil Constantinescu este rupt de orice realitate, încercând sã-ºi reprime dramatica scãdere de popularitate prin gesturi ºi comportamente de purã inspiraþie autoritarã. În dorinþa sa de a rãmâne la putere, este în stare de orice ºi chiar de sacrificarea valorilor democraþiei ºi a intereselor naþiunii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Sergiu Nicolaescu. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Fac declaraþia cu destulã amãrãciune, pentru cã în 1996 Senatul nu a reuºit sã depãºeascã sau sã treacã examenul de capacitate prin a da un certificat evenimentelor din decembrie 1989. Trecând peste acest fapt, amãrãciunea mea porneºte din neînþelegerea totalã asupra unor hotãrâri date de justiþia românã.

Mã gândesc la cele 3 cazuri. De fapt, un caz este cel al generalului Mihai Chiþac, altul al lui Victor Stãnculescu ºi, de curând, al generalului Drãghin.

Primii sunt condamnaþi la 15 ani închisoare, pentru cã din ordinul lor au murit 72 de oameni la Timiºoara ºi câteva sute de rãniþi, iar al treilea este condamnat, de asemenea, pentru câteva zeci de morþi la Otopeni, deºi, evident, de data aceasta suntem în faþa unui exemplu de neglijenþã în serviciu, în timp ce primul caz reprezenta cu totul altceva.

Acest ”altcevaÒ nu am reuºit sã-l înþeleg. Sigur cã existã un precedent, procesul de la NŸrnberg, în care se pretinde cã s-a demonstrat cã în orice timp dreptatea ºi legea trebuie sã fie mai presus de om, mai presus de ºefii de stat sau de membii guvernelor acestora, iar individul este obligat sã rãspundã în faþa societãþii pentru toate acþiunile sale.

Mai fãcea, ca precedent, procesul de la NŸrnberg, 3 excepþii: ”crima, vina ºi rãspunderea colectivãÒ, ”rãspunderea la executarea ordinului superiorÒ ºi, trei, ”vina celor care au lansat ideologii care au dus la crimeÒ ºi, chiar dacã nu au participat la aceste crime, aveau aceeaºi responsabilitate cu cei care au fost mâna criminalã.

Cu aceste 3 excepþii, tribunalul de la NŸrnberg se înscrie, într-adevãr, ca un precedent care ar putea fi o cauzã hotãrârilor luate de tribunalele din þara noastrã. Haosul însã vine în momentul în care ºi la primul proces, în care generalii Mihai Chiþac ºi Victor Stãnculescu se fac vinovaþi de moartea unor oameni pentru cã au executat ordinul lui Ceauºescu, determinat ºi hotãrât Ñ toatã lumea ºtie cã acest ordin a fost dat de Ceauºescu Ñ, ºi au transmis acest ordin, mai mult sau mai puþin, pentru cã cel care a transmis în realitate era generalul Guºe, prin calitatea pe care o avea, prin funcþia pe care o ocupa, ºi nu cei doi pe care i-am amintit.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator George Pruteanu. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-un important cotidian central, unul care simpatizeazã în mod evident cu structurile ºi cu atitudinile actualei Puteri, a apãrut un articol numit ”Dezertarea unui intelectualÒ ºi, pentru cã acesta mã priveºte Ñ dar, în acelaºi timp, priveºte la modul general politica partidului pe care îl reprezint, faþã-n faþã cu politica actualei Puteri Ñ, consider cã o declaraþie politicã pe marginea inexactitãþilor din acest articol constituie un bun subiect de declaraþie politicã.

Articolul a fost semnat de deputatul Gheorghe Ceauºescu care formula câteva judecãþi foarte dure la adresa mea ºi a partidului pe care îl reprezint ºi, din pãcate, aceste judecãþi, aceste afirmaþii erau întemeiate pe informaþii neadevãrate, de unde ºi concluziile false pe care le trãgea domnul deputat Gheorghe Ceauºescu. Eu nu-mi permit sã-l bãnuiesc pe Domnia sa de rea-credinþã, deoarece îl ºtiu un om de carte serios, aºa încât presupun cã era greºit informat sau poate, pe alocuri, rãu intenþionat. Aºadar, încerc sã corectez în orice caz, cât mai clar, erorile de fapt.

Domnul deputat începea prin a constata cã m-am înscris în P.D.S.R., lucru la care Domnia sa scrie cã nu se aºtepta, dupã care afirma: ”Când a pãrãsit P.N.Þ.C.D.-ul Ñ citez din afirmaþiile domnului Gheorghe Ceauºescu Ñ deºi nu am aprobat gestul, l-am putut înþelege. Dacã nu te mai simþi pe aceeaºi lungime de undã cu colegii dintr-un partid, divorþezi de ei elegant, politic.Ò

Eu mã mir cã un om politic, un deputat cum este domnul Ceauºescu, este atât de puþin la curent cu politica. Chiar sã nu ºtie Domnia sa faptul esenþial cã eu nu am pãrãsit partidul, ci faptul cã partidul Ñ sau, mai exact, un comando ad-hoc alcãtuit, un grup aproape aleatoriu aflat acolo, 17 persoane, dintre care 10 au votat contra mea, 7 pentru mine Ñ m-a dat pe mine afarã într-un mod pe care l-aº considera mârºav ºi în acelaºi timp penibil, pentru cã lucrul s-a petrecut în absenþa mea, fãrã sã fiu în nici un fel informat, nici înainte, nici dupã. Am aflat abia dupã douã luni, când presa vorbea deja de lucrul acesta. Adicã a procedat într-un mod mai penibil ºi mai rãu decât bolºevicii care organizau, de bine, de rãu, o ºedinþã în toate regulile formale.

Vã cer scuze, domnule senator, dar aþi epuizat deja 9 minute ºi mai sunt doi colegi în grupul parlamentar.

## **Domnul George-Mihail Pruteanu:**

## Exact! Mai am un singur minut.

Alternativa la rãu, spunând astfel, domnul Ceauºescu vãdeºte o gândire cvasi-dogmaticã, ”un fel de încremenire în proiectul lui 1996Ò Ñ cum ar spune domnul Liiceanu. Alternativa la mai rãu este mai binele. Populaþia comparã cum a putut trãi pânã la venirea Convenþiei Democratice ºi cum a ajuns dupã. De aceea greºeºte domnul Ceauºescu vãzând în P.D.S.R., într-un mod depãºit maniheist, forþe reacþionare. Reacþionarã, la propriu, s-a dovedit actuala guvernare care a tras lucrurile înapoi pe toate planurile: nivel de trai, situaþie moralã, siguranþã civicã, demnitate naþionalã. Eu nu m-am schimbat cu nimic. Am intrat în politicã fiindcã doresc ca locuitorii României sã o ducã mai omeneºte ºi sã-ºi punã þara la cale dupã mentalitãþile ºi simþirile lor, nu dupã reþete de import.

Actuala Putere a dovedit, în cele mai importante situaþii care au survenit în ultimii 3 ani, cã nu poate ºi nu vrea sã asculte glasul mulþimilor, ci se ghideazã dupã alte comandamente.

Aºa cã rãmân consecvent cu mine însumi ºi-i aleg pe cei care, democratici fiind, înþeleg sã lase România sã trãiascã dupã vrerea românilor.

Îi rog pe gazetari, acum, la încheiere, dacã doresc sã pofteascã la o conferinþã de presã pe care o susþin în sala de lângã bufet.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul Alexandru Mortun, Grupul parlamentar P.N.L. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Ioan Mortun:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã ce, în urmã cu 60 de ani, þãranii din comunele de deal ºi munte ale Mehedinþiului nu numai cã ºi-au pierdut pãdurile moºtenite de la strãbunii lor, vãd cu groazã acum, în plin an 2000, într-o þarã ce se pretinde democratã, cã ceea ce trebuia sã le revinã de drept Ñ pãdurea Ñ este distrusã cu rãutate, în dispreþul oricãrei legi, cu aroganþa specificã celui ce a domnit ani buni peste o avere ce nu-i aparþinea. ROMSILVA, în loc sã ocroteascã ceea ce trebuie sã revinã proprietarilor, în baza Legii nr. 1/2000, a trecut la defriºãri masive.

Cu harta în mânã, constituind adevãrate comisii de neaplicare a legii funciare, unii funcþionari ai acesteia defriºeazã exact zonele ce trebuie retrocedate. Dacã aceste lucruri nu sunt curmate, vom asista în curând Ñ este un avertisment Ñ la violenþe extreme ce vor îmbrãca un caracter de masã. Aceasta deoarece salariaþii regiei sus-amintite au dreptul sã se apere atunci când sunt ameninþaþi, iar þãranii sunt hotãrâþi sã-ºi apere ºi ei ceea ce a fost al lor ºi va fi al lor cu orice preþ.

Iatã, doamnelor ºi domnilor, dacã, într-adevãr, dorim, aºa cum ne place sã afirmãm, sã respectãm proprietatea, pãdurea ºi þãranul român atât de mult umilit ºi înºelat, trebuie ca Guvernul României sã fie în stare sã emitã o ordonanþã de urgenþã care sã nu mai permitã tãierile în perimetrele ce trebuie retrocedate, singurele acþiuni ce pot fi permise fiind acelea de igienizare ºi întreþinere a pãdurii.

Cred cã a sosit momentul ca regia ROMSILVA sã înþeleagã ºi, dacã nu va putea, sã fie ajutatã sã o facã prin lege, cã pãdurea nu este proprietatea ei, cã tãierile iraþionale ºi exportul de buºteni necontigentate de arabi nu reprezintã interesul României, ci aceasta este protejarea pãdurii în baza respectului faþã de proprietatea privatã.

Va trebui sã ne debarasãm de orice prejudecãþi ºi sã vedem, în fine, în þãranul sãrac al României pe fostul ºi viitorul proprietar care îºi va îngrãdi, îngriji ºi exploata pãdurea moºtenitã de el ºi de copiii lui.

În ceea ce mã priveºte, deºi nu sunt proprietar, neavând de revendicat nici o palmã de pãdure, mã declar solidar cu þãranii mehedinþeni care sperã în dreptate ºi în retrocedarea proprietãþii moºilor ºi strãmoºilor lor, în bunã stare ºi mai ales cu bunã credinþã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator Triþã Fãniþã, Grupul parlamentar al P.D. Mai aveþi 6 minute. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte al Senatului, Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În pofida aºteptãrilor dumneavoastrã, nu mã voi referi azi la problemele agriculturii, pentru cã nu mai vreau sã strig în pustiu. Mã voi ocupa de un caz concret, care aratã cã avem mare nevoie de o adevãratã reformã a justiþiei, în acest domeniu impunându-se schimbãri de fond, radicale.

Încã de la finalul lunii august 1999, Inspectoratul de Poliþie al judeþului Olt a întocmit ºi instrumentat 3 dosare care îi privesc personal pe procurorul Eugen Diaconescu ºi pe complicii lui.

Primul dosar se referã la introducerea ilegalã în þarã a nu mai puþin de 85,5 kg aur de 18 ºi 24 K, cantitate adusã din Turcia în urma a nu mai puþin de 23 deplasãri într-un interval de 6 luni. Aurul a fost valorificat pe baza unor liste cu persoane fictive, cu concursul unor funcþionari ai filialelor Olt ºi Vâlcea ale Bãncii Naþionale.

Al doilea dosar priveºte o asigurare solicitatã tot pe baza unor acte fictive de cumpãrare a unor bunuri în valoare de 290 milioane lei, un apartament pe care numitul procuror îl deþine în coproprietate. Poliþia a constatat cã apartamentul a fost incendiat din culpã, Eugen Diaconescu interzicând într-o primã fazã sã se facã cercetãri la faþa locului. Incendiul a avut urmãri dramatice, întrucât a provocat moartea unei vecine în vârstã de 31 de ani.

Al treilea dosar se referã la primirea unor prime în valoare de 278 milioane lei pe baza unor borderouri de achiziþie de porci de la 50 de persoane care nu aveau nici un amestec, nici o legãturã cu aceastã preocupare.

Totuºi, nu vreau sã vã reþin atenþia cu prea multe amãnunte. Precizez doar cã existã un dosar cu zeci ºi zeci de adrese, note de constatare ale Poliþiei, Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Craiova, ale Prefecturii Olt, ale Curþii de Conturi, ale Direcþiei Generale a

Finanþelor Publice ºi Controlului Financiar din judeþul Olt, care confirmã faptele ºi, cu toate acestea, rezolvarea unui asemenea caz revoltãtor treneazã de atâta timp.

Nu este în intenþia mea sã generalizez, dar, dacã un astfel de caz de o gravitate deosebitã, deoarece priveºte un procuror, nu s-a rezolvat încã, avem toate motivele sã ne întrebãm sub a cui protecþie este respectivul procuror.

## Mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Florin Bogdan, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Aveþi 3 minute, domnule senator. Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În evoluþia omenirii, de la cea mai îndepãrtatã datã cunoscutã ºi pânã în prezent, s-a trecut prin mai multe tipuri de orânduiri ale societãþii omeneºti: organizare de grup, organizare tribalã, societate sclavagistã, societate capitalistã, socialistã.

Trecerea de la capitalism la aºa numitul socialism în care am trãit timp de 45 de ani s-a fãcut brutal, cu o duritate diabolicã pe care cei care au impus-o au denumit-o _revoluþie,_ cãutând sã justifice astfel ºi monstruozitãþile care s-au produs în acea perioadã.

Nouã ne place ca perioada în care suntem Ñ a trecerii, a tranziþiei, a ieºirii din aºa-numitul socialism ºi accesului în capitalism Ñ sã o numim _reformã._ Reforma se face în toate sectoarele vieþii din societatea noastrã. A început în 1990 ºi continuã de 10 ani. La început, în primii 6 ani, a fost lentã, dacã nu timidã, ºi mereu cu capul întors spre înapoi, cã, de!, nu se ºtie, poate ne întoarcem.

În ultimii ani, reforma se dezvoltã într-un ritm accelerat, pentru a nu mai lãsa cale de revenire la vremurile prin care am trecut. În indiferent ce ritm se dezvoltã reforma, este inerent sã aparã ºi greºeli sau necolerãri ale acesteia, în mod deosebit în zonele de interferenþã, în zonele de întrepãtrundere a unor sectoare diferite de activitate.

Mã voi referi la o astfel de necorelare, cu consecinþe deosebit de grave: reforma în sectorul sanitar, la zona de interferenþã cu cea a învãþãmântului superior medical.

Este ºtiut de noi toþi cã învãþãmântul universitar medical se desfãºoarã în unitãþi medico-sanitare: spitale, labo- ratoare medicale, policlinici. Aºa s-a lucrat de 150 de ani de când existã învãþãmânt medical în România. Beneficiari au fost, pe de o parte, învãþãmântul, dar ºi sectorul medico-sanitar. Ca urmare a acestor rezultate foarte bune, s-a creat o tradiþie ºi un renume al ºcolii medicale româneºti la care aspirã ºi alþii. Este un renume cu care þara noastrã se mândreºte. Dar în ultimul timp în sectorul sanitar s-au luat unele mãsuri care, în caz cã nu sunt supravegheate cu atenþie, creeazã dificultãþi, dacã nu chiar piedici învãþãmântului universitar medical.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Petre Ninosu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu numai câteva zile în urmã, s-a desfãºurat la Bucureºti o reuniune internaþionalã dedicatã luptei împotriva corupþiei. Printre personalitãþile prezente la conferinþã, s-a aflat ºi Preºedintele României, Emil Constantinescu, sub patronajul cãruia s-a desfãºurat conferinþa. Cu aceastã ocazie, Domnia sa a declarat printre altele, citez: ”Am fãcut apel la toate companiile comerciale strãine sau autohtone care opereazã în România sã informeze organele statului român asupra unor eventuale cazuri de corupþie ºi, în ultimã instanþã, chiar direct pe mine. Este aproape inutil sã vã mai precizez cã nu am primit nici o informaþie. Aceastã situaþie poate duce la o concluzie paradoxalã: ori nu existã corupþie în România, ori unii dintre cei care evocã corupþia participã la ea sau o acoperã.Ò Am încheiat citatul ºi, am completa noi, poate cã nimeni nu vine la preºedinþie, pentru cã nimeni nu mai are încredere în cel care reprezintã instituþia.

Aºadar, stimaþi colegi, corupþia a devenit politicã de stat în România, pentru cã nimeni nu-i aduce dovezi domnului Preºedinte.

Sã presupunem cã la Cotroceni nu se citeºte presa, care zilnic este plinã de astfel de exemple. Poate cã, totuºi, acolo se ascultã rapoarte privitoare la activitatea Parlamentului, aºa cã o sã-i redãm, foarte pe scurt, ca sã se audã pânã la preºedinþie, câteva exemple de corupþie, exemple ale jafului naþional practicat de Fondul Proprietãþii de Stat sub patronajul lui Radu Sârbu, unul dintre apropiaþii domnului Preºedinte Emil Constantinescu.

Comisia senatorialã specialã de anchetare a activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat a dat publicitãþii sãptãmâna

trecutã un raport preliminar din care reiese cã statul român a fost pãgubit de mii ºi mii de miliarde de lei datoritã fraudelor, ilegalitãþilor ºi abuzurilor practicate în aceastã instituþie.

Un caz tipic este cel al Societãþii Sere Vitan, vândutã cu 5,3 miliarde lei, când ea avea în cont 5 miliarde, ºi mai avea de încasat alte 8 miliarde, ca sã nu mai vorbim de terenuri, construcþii ºi alte active!

Tot atât de tipic este ºi cazul Hotelului Bucureºti, ”vândutÒ unui individ dat în urmãrire generalã de cãtre poliþie ºi care, evident, nu a achitat nici mãcar un leu la F.P.S.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean Ñ douã minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Tema declaraþiei mele politice se referã la faptul cã Valea Jiului nu solicitã ajutoare, ci locuri de muncã.

Termenul de ”restructurareÒ, în viziunea actualului Guvern, are un corespondent odios Ñ acela de vindecare prin împuºcare. În viziunea P.U.N.R., acest tip de restructurare are drept consecinþã reducerea locurilor de muncã, subminarea economiei naþionale ºi aservirea, cu bunã ºtiinþã, dar cu importante recompense din partea celor ce au un obiectiv precis, acela de a transforma România într-o piaþã de desfacere.

Unul dintre sectoarele care suportã cu mare greutate acest gen de restructurare este mineritul, îndeletnicire milenarã a românilor, minerit care, prin bunãvoinþa unor forþe obscure ºi a unor dornici de îmbogãþire pe cãi subterane, este sortit cãderii în neant.

Minerii, aceºti oameni ai adâncurilor, ce lucreazã într-o lume fãrã cer, nu mai sunt dispuºi sã accepte înjosirea prin recompense sociale, ci ei doresc sã-ºi câºtige pâinea cea de toate zilele prin muncã cinstitã. Din nefericire, guvernele ce s-au succedat cu repeziciune dupã 1996 nu au fãcut altceva decât sã transforme aceastã pãturã socialã activã într-o mulþime miºcãtoare, sortitã sã supravieþuiascã prin subvenþii.

Nu, domnilor guvernanþi, minerii nu doresc acest lucru, ci ei vor ca, pentru o muncã cinstitã, sã fie recompensaþi cinstit. Aceasta este dorinþa lor. În acest context, mi se pare curioasã solicitarea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale de a obþine importante surse de ajutor social, cu deosebire pentru minerii din Valea Jiului.

Valea, însã, este indignatã de faptul cã promisiunile guvernelor dupã 1996 privind restructurarea mineritului s-au transformat în sloganuri, amãgiri ºi acþiuni de seducþie politicã, acþiuni pe care ei nu le mai pot suporta.

Iatã de ce Valea Jiului a devenit o zonã dominatã de o situaþie tipicã, ce pune tot mai mult sub semnul întrebãrii posibilitatea asigurãrii unei bucãþi sigure de pâine pentru ziua de mâine.

P.U.N.R. atenþioneazã pe aceastã cale, printr-un demers politic decent, cã domnul ministru al industriei ºi comerþului, Radu Berceanu, ºi doamna ministru Smaranda Dobrescu, de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, trebuie sã încheie de urgenþã capitolul promisiunilor ºi sã purceadã la fapte. Reîncadrarea în muncã, cu deosebire în sectorul edilitar, reprezintã încã promisiuni, iar reorientarea forþei disponibile din Valea Jiului spre sectorul de construcþie a drumurilor, a tunelelor ºi podurilor pare a fi o farsã, ca multe altele servite cu abilitate de Ministerul Transporturilor.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pãtru Nicolae Ñ douã minute.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu cu mult timp în urmã, un înalt demnitar N.A.T.O. prezent la Bucureºti ne-a surprins cu afimaþia: ”Mã simt bine aici, la BudapestaÒ Ñ care trebuia sã fie un compliment pentru gazdele sale.

Nu era prima ºi nici ultima datã când se fãcea o asemenea confuzie; de aceea, mulþi se întreabã: cum de este posibilã aceasta? Sã fie, oare, lipsã de informare, inculturã, rea-credinþã? Ceva este totuºi cert, ºi anume, cã în afara þãrii, ba chiar ºi în interiorul ei, se lucreazã intens pentru crearea ºi menþinerea unei imagini false asupra României ºi asupra istoriei sale.

Pentru cã am afirmat cã ºi în interiorul þãrii se acþioneazã în acest sens, voi aduce o micã dovadã.

Pe piaþa publicaþiilor din România a atras atenþia în ultima vreme revista ”Arborele LumiiÒ, definitã ca ”revistã de culturã generalã pentru întreaga familieÒ, cuprinzând, de fapt, traduceri în limba românã din Enciclopedia **Marshall Cavendish** editatã în Anglia. Aceastã revistã abordeazã domenii diverse, inclusiv de istorie universalã. Un material din acest domeniu intitulat ”Ascensiunea RusieiÒ este susþinut de o hartã care încearcã sã prezinte evoluþia statului rus în sec. IXÐXIII. Aceastã hartã cuprinde ºi spaþiul locuit atunci, ca ºi acum, de români. Numai cã peste acest spaþiu stã scris numele Ungaria (pagina 48). Puteam fi tentaþi sã credem cã este o greºealã, regretabilã, de altfel, dar întâmplãtoare, dacã aceasta nu se repeta la pagina 78, unde, prezentându-se dominaþia mongolã în sec. XIIIÐXV, apare o nouã hartã, în care, la vest de Marea Neagrã, peste spaþiul românesc apare acelaºi înscris: Ungaria.

Cu sau fãrã voia autorilor, acestea constituie falsificãri ale realitãþilor istorice ºi creeazã o imagine cu totul greºitã asupra trecutului neamului nostru.

Nu putem pune la îndoialã acum bunele intenþii ale autorilor strãini ai respectivei enciclopedii. Punem la îndoialã însã buna-credinþã a celor care au tradus textele respective ºi le-au publicat ca materiale de informare, nesupuse criticii, în România.

Nu existã nici un suport documentar ºtiinþific pentru suprapunerea numelui ”UngariaÒ peste spaþiul românesc în sec. IXÐXV ºi nici în alte prioade istorice. Putem noi sã rãmânem indiferenþi faþã de aºa ceva? Dacã autorii strãini ai acestor lucrãri sau ai altora nu sunt informaþi corespunzãtor sau manifestã rea-credinþã în privinþa istoriei poporului român, considerãm cã este de datoria noastrã sã avem grijã ca cel puþin la noi în þarã istoria neamului nostru sã fie prezentatã ºi perceputã corect. ªi de ce sã nu facem ceva pentru a lãmuri ºi strãinãtatea cum este cu istoria ºi geografia acestui spaþiu?!

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul senator Turianu, ultimul coleg înscris la cuvânt astãzi. Aveþi patru minute, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Trãim o perioadã în care problemele, cu cât sunt mai multe, mai mari ºi mai grave, cu atât sunt mai uºor de bagatelizat. La fel este tratatã ºi nesfârºita serie de încãlcãri flagrante ale Constituþiei României, petrecute la cel mai înalt nivel. Trebuie sã spun, deºi cu pãrere de rãu, cã, în România, statul de drept ºi ordinea constituþionalã au fost cu dibãcie anihilate. Echilibrul puterilor în stat a fost, pur ºi simplu, fracturat. ªi, culmea tupeului politic, cei care au transformat România într-o republicã guvernamentalã, condusã de miniºtri nici mãcar investiþi de Parlament, tot bat monedã pe mãreaþa idee a înfãptuirii unei democraþii reale. O gogoriþã! Nu poþi face democraþie prin dictatura legislativã a Guvernului. Nu poþi face reforma justiþiei cãlcând în picioare orice principiu de drept. Nu poþi vorbi de asanarea moralã a clasei politice, atâta timp cât permiþi accederea în Parlament a infractorilor de drept comun ºi a foºtilor torþionari.

Deºi, prin Constituþie, delegarea legislativã este o excepþie, la noi, ordonanþa de urgenþã a devenit mai sfântã ca Biblia ºi Parlamentul s-a transformat într-o simplã anexã guvernamentalã. Ne aflãm totuºi, domnilor, în ”fabrica de legiÒ a României, ºi nu la Teatrul Þãndãricã! ªi, totuºi, aceste ”giumbuºlucuri legislativeÒ sunt tolerate cu o condamnabilã ºi inexplicabilã largheþe.

Art. 72 din Constituþie prevede cã primul domeniu care se reglementeazã prin lege organicã este sistemul electoral, iar art. 114 spune cã nu se pot emite, sub nici o formã, ordonanþe care fac obiectul legilor organice. ªi atunci, dragi colegi, de ce am înghiþi noi toþi, cu zâmbetul pe buze, gãluºca trecerii Legii electorale printr-o ordonanþã de urgenþã?! De ce?

Apoi, acelaºi art. 113 din aceeaºi, sãraca de ea, Constituþia României, prevede cã asumarea rãspunderii guvernamentale se face doar Ñ citez Ñ ”asupra unui program, a unei declaraþii de politicã sau a unui proiect de legeÒ. Dar facem pariu Ñ ºi o sã pierdeþi Ñ cã vom vota cu toptanul ºi legile emise cu pachetul, cu geamantanul, cu grãmada!

În aceste condiþii, în care tot suntem trataþi ca a cincea roatã la cãruþã, nu ºtiu de ce mai este nevoie de alegerea unui nou for legislativ! Mai bine sã se extragã la Bingo ºi vreo 500 de premii constând în posturi de parlamentari ºi, gata mascarada, procesul legislativ este terminat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Acest punct înscris pe ordinea de zi a fost epuizat. Domnul senator Turianu a fost ultimul domn senator înscris.

Vã rog, domnule senator.

O problemã de procedurã, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

Nu vã supãraþi, staþi puþin, cã abia am terminat punctul din ordinea de zi ºi bãnuiesc cã îmi cereþi sã intru în urmãtorul punct înscris în ordinea de zi.

Nu, nu! Deci, înainte de aceasta, rog sã cereþi Senatului ca acum sã facã o modificare. Dat fiind faptul cã domnul senator Turianu nu a dorit sã facã parte din Comisia de mediere la Legea nr. 42/1990, vã rog foarte mult ca dumneavoastrã sã supuneþi la vot...

Domnul Turianu?

Da, domnul senator Turianu. Deci sã supuneþi la vot, pentru aceastã comisie...

Modificarea componenþei.

Da, îl propunem pe domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Deci, cu 65 de voturi pentru, 8 voturi contra, solicitarea domnului senator Costicã Ciurtin a fost acceptatã de cãtre plenul Senatului. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã trecem la dezbateri legislative.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/1999 pentru organizarea ºi finanþarea aniversãrii a 10 ani de la Revoluþia anticomunistã românã.

Vã rog, cine este iniþiator din partea Guvernului, din partea comisiei noastre Ñ Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului... Deci domnul senator SŽres Denes prezintã raportul. Domnule preºedinte, vã invit.

Iniþiatorul, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. ## **Domnul Cristian Alexandrescu Ñ** _secretar de stat la_

_Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989_ **:**

Aceastã ordonanþã a fost datã în perioada vacanþei parlamentare, la cererea organizaþiilor revoluþionarilor ºi a Secretariatului pentru Problemele Revoluþionarilor, în vederea aniversãrii ºi comemorãrii Revoluþiei române anticomuniste din Decembrie 1989.

A fost constituit un comitet naþional, din personalitãþi marcante care au participat la revoluþie ºi Guvernul, printr-o hotãrâre ulterioarã, a stabilit volumul bugetului ºi modul cum sã fie cheltuiþi aceºti bani alocaþi finanþãrii pentru aniversarea ºi comemorarea Revoluþiei din Decembrie 1989.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, poftiþi.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Având în vedere considerentele prezentate, îl propunem spre adoptare plenului, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt colegi senatori care doresc sã ia cuvântul? Dacã nu sunt, vã rog, observaþii în legãturã cu titlul legii.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 70 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã sunt observaþii legate de ordonanþã? Nefiind observaþii, atunci nu mai discutãm ordonanþa, discutãm direct articolul unic al legii.

Sunt observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Vã rog, domnule senator Zavici.

Domnule preºedinte, vã rog sã aveþi amabilitatea sã supuneþi aprobãrii Senatului ca pct. 11 din ordinea de zi, care reprezintã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999 privind instituirea Medaliei comemorative ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ sã fie trecut pe locul 5, din urmãtoarele motive: Data evocãrii este 15 ianuarie...

Da, mulþumesc. O sã supun plenului Senatului propunerea dumneavoastrã, dar sigur cã azi noi am aprobat

ordinea de zi ºi puteam s-o facem la început. Sigur. Dar pe locul 6 avem un proiect care este... Nu. Dupã 5 avem, cum sã nu?

Vã rog sã fiþi amabil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, stimaþi colegi,

Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/1999.

Vã rog, reprezentantul Ministerului de Interne, da? Sau cine este... Deci pentru proiectul de lege de la poziþia 5 existã reprezentant al Guvernului? Nu a fost anunþat sau de ce nu este?

Au fost anunþaþi!

De ce nu existã? La poziþia 6 existã reprezentant al Guvernului? Nu.

Deci vã rog sã luaþi act în stenograma de ºedinþã cã, deºi au fost anunþaþi, reprezentanþii Executivului pentru proiectele de lege înscrise la poziþia a cincea ºi a ºasea nu sunt prezenþi la dezbateri.

Este prezent reprezentantul Guvernului!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, hotãrâþi-vã între dumneavoastrã dacã sunteþi prezenþi sau nu! Reprezentantul Guvernului a spus ”nuÒ.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia 11, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999. Este prezent reprezentantul Executivului?

Se pare, domnule senator Zavici, cã degeaba am votat.

## **Domnul Vasile Vãcaru**

**:**

Nu avem Executiv.

Vã rog, domnule senator Zavici. Vã rog, doamna secretar de stat. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. **Doamna Maria Berza** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Îmi cer iertare pentru aceastã întârziere, deoarece a fost o inversare pe care tocmai dumneavoastrã aþi aprobat-o ºi din cauza aceasta nu am mai ºtiut dacã este rândul nostru sau nu.

Aveþi cuvântul. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, pentru cã doar aceasta este importantã.

Anul 2000 este, pentru România, ”Anul EminescuÒ. România a dorit sã marcheze, ca o trecere spre mileniul al III-lea, sãrbãtorirea a 150 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu. Printre evenimentele ºi manifestãrile care au loc în cursul acestui an, Ministerul Culturii a propus instituirea Medaliei comemorative ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ. Aceastã medalie este doritã ca un semn al recunoaºterii contribuþiei hotãrâtoare, lingvistice, istorice ºi estetice, pe care Eminescu a avut-o la dezvoltarea spiritualitãþii româneºti, prin faptul cã a lãsat în urma sa o operã magistralã, care a constituit ºi constituie un punct de referinþã pentru creaþiile ulterioare. Opera eminescianã, vie ºi astãzi, face posibile noi interpretãri, iar criticii ºi exegeþii sãi îi descoperã ºi acum sensuri ºi semnificaþii noi.

Medalia comemorativã ”150 de ani de la naºterea lui Mihai EminescuÒ va fi atribuitã tocmai acelora care au avut ºi au o contribuþie deosebitã în studierea, editarea, promovarea ºi interpretarea operei lui Mihai Eminescu, prin exegezã ºi criticã literarã, editare în þarã sau peste hotare a operei eminesciene, prin traduceri, interpretãri remarcabile ale poeziilor lui Eminescu, acordarea de sprijin economic, politic ºi cultural, în vederea promovãrii în România ºi peste hotare a operei eminesciene.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Cu adresa L 480 din 16.12.1999, Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã a fost sesizatã în fond asupra proiectului de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999, trimis de Guvern spre adoptare la 9.12.1999.

Considerând instituirea acestei medalii un omagiu semnificativ, adus, la începutul unui nou mileniu, moºtenirii eminesciene sub semnul cãreia a evoluat ºi va evolua prin generaþii cultura româneascã, comisia a hotãrât în unanimitate avizarea favorabilã, fãrã amendamente, a proiectului de lege prezentat.

De asemenea, am obþinut aprobarea, fãrã amendamente, a Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci ºi a Comisiei juridice.

Acesta este proiectul de lege pe care vi-l propunem.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt colegi care doresc sã ia cuvântul?

Vã rog, domnul senator Vasile Vãcaru, cu întrebare adresatã reprezentantului Executivului.

Sunt absolut de acord cu iniþiativa Ministerului Culturii, dar aº întreba-o pe doamna secretar de stat la cât se ridicã toatã suma.

Suma de bani pentru medalie?

Da.

Îmi este greu sã vã spun.

Pãi, doamnã, atunci... Domnule preºedinte, propun sã returnãm... Eminescu meritã, într-adevãr, un asemenea monument, dar, din pãcate Ñ din pãcate! Ñ Ministerul Culturii nu are grijã sã tipãreascã cãrþi fundamentale.

Oamenii care ºi-au dat ochii în bibliotecile Academiei pentru Eminescu mor de foame ºi, în condiþiile astea, dumneavoastrã veniþi ºi spuneþi cã nu ºtiþi câþi bani costã toatã treaba asta.

Domnule senator,

Dacã îmi îngãduiþi, domnule preºedinte...

Vã rog...

Dacã îmi îngãduiþi, domnule preºedinte, am sã rãspund pe loc.

Am sã vã rog, domnule senator, sã vã sistematizaþi întrebarea. Dumneavoastrã aþi întrebat cât costã medalia sau câþi bani se alocã pentru sãrbãtorirea a 150 de ani de la naºterea lui Eminescu?

Nu, doamnã, eu am întrebat foarte clar. Câþi bani costã toate medaliile? Pentru cã le faceþi la **Monetãria Statului** ºi o sã le daþi la cine ºtim noi, ºi oameni care au muncit pentru opera eminescianã mor de foame... ºi nu aveþi grijã de ei, doamnã!

Am fost luni la ”Casa ScânteiiÒ Ñ cã eu aºa îi spun Ñ ºi mi-a fost ruºine sã intru acolo... o mizerie de nedescris... oameni care nu-ºi vãd de lucru... º.a.m.d.

Am sã continuu cu explicaþiile...

Vã rog, domnule senator, sã lãsaþi pe doamna sã rãspundã...

Pentru sãrbãtorirea anului Eminescu, bugetul estimativ va fi de aproximativ 4,5 miliarde Ñ care înseamnã tipãrirea operei eminesciene, ºtiþi deja cã s-au tipãrit o serie...

La ce edituri?

Este secret!

De ce este secret? Câte medalii vreþi sã...? Mã refer la suma de bani.

Academia a tipãrit la Monitorul Oficial, Editura Eminescu, Editura Minerva, Editura Fundaþiei Culturale Române... mi se par edituri suficient de prestigioase...

Editura Minerva este aia datã de pomanã...

Vã rog...

De asemenea, un CD-ROM ºi o casetã video cu date despre Eminescu, o paginã pe INTERNET dedicatã lui Eminescu, ca toate þãrile din lume sã aibã acces la aceastã informaþie.

Cât costã aceastã medalie, nu sunt în mãsurã sã vã spun acuma, nu am aceste cifre, vã pot spune în mare cu cât contribuie Guvernul României la sãrbãtorirea lui Mihai Eminescu.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Zavici.

Doamnelor ºi domnilor, voi încerca sã captez bunãvoinþa domnului senator Vãcaru ºi am sã aduc ca argument faptul cã Mihai Eminescu reprezintã, poate, chintesenþa culturii româneºti ºi cã, din motivele pentru care nu putem rãspunde la o întrebare cu caracter economic, nu ar trebui sã-l pedepsim ºi ar trebui ca celelalte probleme sã le desprindem de aceastã acþiune, care este o acþiune de evocare ºi pe care vã rog pe toþi sã o acceptaþi, pentru cã este o datorie moralã a tuturor oamenilor, sã avem aceastã evocare.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Doriþi sã luaþi cuvântul, domnule senator?

Da.

Domnul doctor, eu am fost extrem de clar. Nu am nimic, ba, mai mult, Eminescu ar fi trebuit sã aibã chiar ºi aici, în faþa noastrã, nu neapãrat în faþa Ateneului, un bust mãcar, mãcar un bust, da!

Deci sã nu fiu greºit interpretat, dar mi se pare cã banii se duc aiurea, domnule...

E o altã problemã!

Pãi, nu, tocmai asta era problema... banii...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Bun, vã mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte intervenþii la dezbaterea generalã a legii? Dacã nu sunt, le declar închise.

Sã trecem la dezbaterea pe articole. Sigur cã raportul este favorabil, deci nu pot sã

Am spus reîntoarcerea la comisie, nu respingerea...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu se poate, nu existã motive. Ar fi trebuit sã facã doar o trimitere. Existã în materialul documentar, o sã observaþi, ºi un regulament legat de modul în care se aprobã aceastã medalie comemorativã, legat de numãrul de exemplare, de perioada în care se acordã, din ce sunt formate.

Existã un material pe care îl avem fiecare dintre noi. Dacã sunt observaþii în legãturã cu titlul legii... pentru cã Ñ ce este important Ñ discutãm o ordonanþã, o ordo-

nanþã de urgenþã care ºi-a ºi produs, de altfel, efectele. Deci observaþii în legãturã cu titlul legii?

Dacã nu sunt, vã rugãm sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Cu 73 de voturi pentru ºi un vot contra, titlul legii a fost adoptat.

Dacã sunt observaþii legate de articolul unic? Nefiind observaþii, sunt nevoit sã mã întorc la textul ordonanþei. Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La art. 1. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat, cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o

- abþinere.

Art. 2. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 75 de voturi pentru, douã contra. Art. 3. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri. Art. 4. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 78 de voturi pentru.

Vã mulþumesc, domnilor colegi. Cred cã era de datoria noastrã sã facem acest lucru.

Vã mulþumesc încã o datã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Consult dacã, din partea Executivului, s-au prezentat reprezentanþi pentru proiectele de lege înscrise la poziþiile 4, 5 ºi 6.

La 5, da. Vã rog, invit la tribunã... Cine este prezent, vã rog?

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/1999.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul senator, secretar al comisiei, Cornel Boiangiu. ## Da, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97...

Ce probleme aveþi dumneavoastrã în comisie? Dacã sunteþi iniþiator, aveþi dreptul sã vã spuneþi punctul de vedere cu privire la aceastã ordonanþã.

Este problema noastrã la ce comisie a fost proiectul de lege respectiv sau ordonanþa în dezbatere.

Dacã aveþi mandat din partea Executivului, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Sorin Potânc Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceastã propunere de modificare a venit în dorinþa de a promova ºi sprijini exporturile agenþilor economici ºi, în esenþã, se referã la eliminarea comisionului vamal de 0,5%, practicat la încasarea tuturor exporturilor cu aceastã valoare.

Am fãcut aceastã propunere, pentru cã o mare parte din exporturile noastre, în urma acordurilor de liber schimb încheiate cu þãrile din CEFTA, cu Uniunea Europeanã, în baza acestor acorduri, acest comision de 0,5% nu se aplica exporturilor ºi importurilor, ºi dorinþa era ca sã sprijinim toate exporturile numai pe aceste relaþii ºi pentru aceasta a fost propusã aceastã mãsurã de eliminare a acestui comision pentru toate exporturile româneºti.

## Da, vã mulþumesc.

Vã adresez rugãmintea sã vã ºi prezentaþi în Senat.

Mã iertaþi, domnule preºedinte, sunt Sorin Potânc, secretar de stat la Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Vã rog, domnul senator Boiangiu, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Cu adresa nr. L210 din 9.12.1999, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/1999 pentru modificarea Legii nr. 8/1994 privind constituirea ºi utilizarea fondului special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum ºi a celorlalte unitãþi vamale, trimis de Camera Deputaþilor spre adoptare, la data de 30.11.1999.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Camera Deputaþilor, ºi îl supune plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã, la dezbateri generale, sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Dacã nu sunt, sã trecem direct la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

## Observaþii în legãturã cu titlul legii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

Titlul legii a fost adoptat cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Observaþii în legãturã cu articolul unic? Dacã nu sunt observaþii, sã ne întoarcem la ordonanþã.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 72 de voturi pentru ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu articolul unic al ordonanþei? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat, cu 75 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Ne întoarcem la articolul unic al legii, al proiectului de lege, pe care îl

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã propun sã luãm în dezbatere un alt proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã.

Nu este prezent...

Vã rog sã consemnaþi în stenogramã Ñ nu are nimic, mai spun o datã, pentru cã voi spune de câte ori este nevoie Ñ cã nu este prezent nici un reprezentant al Executivului pentru a lua în dezbatere acest proiect de lege.

Mai sunt ºi colegi care nu au auzit, sunt nevoit sã repet, deci sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã, pentru a dezbate acest proiect de lege, nu a fost prezent nici un reprezentant al Executivului, astãzi, în ºedinþa din 10 aprilie, anul de graþie, 2000.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru organizarea Centrului regional pentru prevenirea ºi combaterea infracþionalitãþii.

**Domnul Gheorghe Carp Ñ** _general de brigadã, secretar general în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori.

În cadrul iniþiativei de cooperare în sud-estul Europei Ñ S.E.C.I. Ñ a fost lansat proiectul de creare a unui Centru regional pentru combaterea criminalitãþii transfrontaliere, cu sediul la Bucureºti.

În acest scop, a fost semnat la 26 mai 1999 Acordul de cooperare pentru prevenirea ºi combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere, precum ºi Carta de organizare ºi funcþionare a Centrului regional S.E.C.I. pentru combaterea infracþionalitãþii transfrontaliere. Guvernul României s-a angajat prin acest document sã asigure spaþiul necesar funcþionãrii Centrului regional S.E.C.I., în care scop a pus la dispoziþie o parte din clãdirea Parlamentului României, Palatul Parlamentului, ºi sumele necesare amenajãrii acestuia.

Pentru amenajarea ºi dotarea acestui spaþiu, potrivit destinaþiei sale speciale, este necesarã constituirea unei agenþii ca instituþie publicã cu personalitate juridicã, prin care sã se realizeze operaþiunile financiare ºi de gestiune prealabile momentului în care acest centru regional va deveni funcþional.

Având în vedere cã partenerii strãini ºi-au manifestat disponibilitatea de a oferi sume de bani ºi echipamente specifice, a fost necesar ca, de urgenþã, sã fie constituit organismul cu caracter executiv care sã primeascã ºi sã gestioneze aceste resurse în numele ºi pentru realizarea scopului Centrului regional S.E.C.I.

Vã mulþumesc, secretar general.

Dacã, din partea comisiei noastre pentru apãrare, doriþi sã faceþi o serie de precizãri?

Domnule preºedinte, comisia a fost sesizatã în fond cu Adresa L. 445 din 30.12.1999, s-au primit avizele favorabile ºi comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului transmis de Camera Deputaþilor ºi-l supune discuþiei plenului Senatului, cu propunerea de a fi aprobat, în conformitate cu prevederile art. 74.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbaterile generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Dacã nu sunt, vã propun sã trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 71 de voturi pentru Ñ 70 prin vot electronic ºi un vot prin ridicare de mânã Ñ ºi o abþinere, titlul legii a fost adoptat.

Invit domnii senatori în salã.

Dacã sunt observaþii la articolul unic din proiectul de lege? Dacã nu sunt observaþii, vã propun sã luãm în dezbatere ordonanþa.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 73 de voturi pentru, un vot contra ºi

- 4 abþineri.

Observaþii la art. 1 din ordonanþã?

Da, vã rog, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Ca întrebare pentru domnul general: Cât timp va trãi aceastã Agenþie pentru organizarea centrului regional? Cât timp?

Domnule senator, vã informez cã aceastã agenþie se va desfiinþa în momentul în care minimum trei state vor ratifica Acordul de cooperare ºi Carta de organizare ºi funcþionare a Centrului regional S.E.C.I. ºi acest centru se va înscrie ca instituþie de drept internaþional, persoanã

juridicã de drept internaþional, ºi în acel moment agenþia se desfiinþeazã, conform art. 9 din ordonanþã.

În virtutea faptului cã România este gazda acestui Ñ gazdã este prea puþin spus Ñ organism, ea are o poziþie cel puþin egalã cu celelalte state sau ceva în plus?

Da, toate cele 11 state care urmeazã sã ratifice au acelaºi tratament, sunt egale în drepturi. Urmeazã ca, o datã cu ratificarea, cele minimum trei state sã-ºi aleagã ºi un preºedinte pentru un an de zile.

Funcþionarii sunt internaþionali?

Domnule senator, nu vã supãraþi, dacã vreþi sã faceþi discuþii, le faceþi dupã aceea.

Sunt funcþionari ai Ministerului de Interne Român, ai Direcþiei Generale a Vãmilor ºi specialiºti de la celelalte ministere similare din statele care ratificã.

Pentru colegii mei... spuneam cã nu învãþ acuma, dar în privinþa agenþiilor e întotdeauna...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã doriþi sã facem o pauzã, ca sã purtaþi un dialog privat cu domnul general, sunt de acord.

Vã rog, dacã nu mai sunt alte observaþii la articolul 1, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

- Cu 82 de voturi pentru ºi patru abþineri, art. 1 a fost

- aprobat.

- Observaþii la art. 2? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 86 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Observaþii la art. 3? Sau amendamente? Vã rog sã vã

- pronunþaþi prin vot.

- Adoptat, cu 83 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Observaþii la art. 4? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 82 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Observaþii la art. 5? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 79 de voturi pentru ºi 6 abþineri. Observaþii la art. 6? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 79 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Observaþii la art. 7? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 79 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Observaþii la art. 8? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 80 de voturi pentru, un vot contra ºi douã

- abþineri.

- Observaþii la art. 9? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot contra ºi

- 3 abþineri.

- Observaþii la art. 10? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat, cu 79 de voturi pentru, douã contra ºi

- 3 abþineri.

- Observaþii la art. 11 care cuprinde anexele 1, 2 ºi 3?

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat, cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi

- 5 abþineri.

Întorcându-ne la proiectul de lege,

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra legii în ansamblu, cu precizarea cã legea are caracter ordinar. Vã rog sã votaþi.

Proiectul de lege este adoptat, cu 81 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc, domnule secretar general, domnule senator.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la poziþia 8 pe ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1997.

Sunt prezenþi reprezentanþii Executivului? Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Din partea Comisiei pentru privatizare, invit un domn senator.

Domnul senator Fuior, dumneavoastrã întotdeauna ne-aþi salvat atunci când am avut probleme. Vã rog.

Vã rog, iniþiatorii, sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Sorin Fodoreanu Ñ** _preºedintele Agenþiei Române pentru Dezvoltare_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Sorin Fodoreanu, preºedintele Agenþiei Române de Dezvoltare.

Întrucât Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15 din mai 1997 a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88 din decembrie 1997, noi ne exprimãm acordul cu raportul comisiilor, deci de respingere.

Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 15/1997 pentru modificarea ºi completarea Legii privatizãrii, a fost analizatã în Comisia pentru privatizare; proiectul de lege invocat mai sus are ca obiect reglementarea, modificarea ºi completarea Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societãþilor comerciale, lege care a fost abrogatã prin Legea nr. 44/1998 de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 88/1997.

Comisia propune respingerea acestui proiect de lege, pentru a putea fi scos din evidenþa Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Domnilor senatori, Comisia pentru privatizare a dat un raport negativ pentru acest proiect de lege.

Deci, votând favorabil, vom respinge acest proiect de lege.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 84/1999 pentru completarea art. 7 din Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societãþilor comerciale bancare, la care statul este acþionar.

De asemenea, Comisia pentru privatizare... Legea are caracter organic... Invit domnii senatori în salã.

Reprezentanþii Executivului sã prezinte expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

S-a solicitat prin aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 84/1999 o modificare a art. 7 al Legii nr. 83 din 1997, întrucât, din experienþa practicã acumulatã pânã în prezent în procesul de privatizare a primelor douã bãnci, Banca Românã de Dezvoltare ºi BANCPOST, s-a constatat cã pentru etapa implementãrii strategiei de privatizare, aprobatã prin hotãrâre de Guvern, a fost necesarã prelungirea contractelor încheiate cu firmele selectate, ºi pentru a acorda consultanþa Comisiei pentru privatizare, mãsura fiind adoptatã în vederea asigurãrii continuitãþii întregului proces de privatizare.

De altfel, ordonanþa propune ca legea sã fie modificatã în aºa fel ca firma selectatã sã realizeze atât raportul de evaluare a bãncii ºi studiul de fezabilitate a privatizãrii, cât ºi memorandumul de privatizare ºi totodatã sã asigure ºi consultanþa Comisiei pentru privatizare în implementarea strategiei de privatizare aprobate prin hotãrâre de Guvern.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator Fuior, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Comisia pentru privatizare a Senatului propune dezbaterea în plenul Senatului a variantei transmise de Guvernul României.

Nu a vrut sã-ºi dea un verdict pentru a vã atrage atenþia dumneavoastrã ºi a decide dumneavoastrã în plenul Senatului asupra acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã, la dezbateri generale, sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Nefiind, sã trecem la dezbaterea pe articole. Vã rog, observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã ofer cuvântul la dezbaterea articolului unic.

Am la punctul ãsta... la raport...

Nu, nu... acesta este raport favorabil... celãlalt a fost negativ...

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Am solicitat cuvântul. Aº ruga respectuos pe distinsul nostru coleg care reprezintã aici Comisia pentru privatizare sã binevoiascã a da citire raportului.

Mulþumesc.

Nu este obligatoriu, el poate sã facã precizarea, în plenul Senatului, cã susþine raportul Comisiei pentru privatizare, raport care a fost distribuit tuturor senatorilor.

Dar eu am dreptul sã-l rog aºa ceva...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, înseamnã o sancþiune ºi cred cã dumneavoastrã, care respectaþi, foarte, drepturile omului, nu puteþi sã-i cereþi unui coleg sã facã acest lucru.

Sã trecem la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Vedeþi cã am sã cer cvorumul ºi atunci...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Eu ºtiam cã dumneavoastrã sunteþi la guvernare. Este adevãrat cã astãzi am foarte mult în plen ºi nu ºtiam cã U.D.M.R.-ul s-a retras într-o anumitã zonã...

Deci, cu 75 de voturi, în unanimitate, titlul legii a fost aprobat.

Observaþii în legãturã cu articolul unic? Dacã nu sunt observaþii, oricum suntem nevoiþi sã ne întoarcem la ordonanþã.

Observaþii în legãturã cu titlul acesteia? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Ordonanþa nr. 84/1999. Vã rog sã votaþi. Inclusiv pe domnul senator Szab— îl rog sã voteze.

Titlul ordonanþei a fost aprobat, cu 74 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu articolul unic al ordonanþei? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul unic aprobat, cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Vã reamintesc, domnilor senatori, cã acest proiect de lege este organic.

Deci, domnilor senatori, vã adresez rugãmintea sã votaþi ºi vã reamintesc cã aceastã lege este organicã. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 pentru modificarea Legii nr. 83/1997.

Vã rog, iniþiatorul, prezentaþi expunerea de motive. La comisie, domnul preºedinte Oprea Andreiu, vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este o nouã propunere legislativã legatã de modificarea Legii nr. 83/1997, care se referã, în esenþã, la acordarea unei importanþe mai mari activitãþii de privatizare a societãþilor comerciale bancare prin introducerea în comisiile de privatizare a doi membri ai Ministerului Finanþelor. În Legea nr. 83/1997 nu apãreau, în calitate de componenþi ai comisiei de privatizare, reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor. Ordonanþa nr. 112 propune completarea cu încã douã persoane din partea Ministerului Finanþelor, doi specialiºti din partea Ministerului Finanþelor în comisia de privatizare a bãncilor.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul preºedinte Oprea Andreiu, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci este favorabil, cu menþiunea cã s-au primit avize, de asemenea, favorabile, de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ. Vã propun sã supuneþi spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege în forma trimisã de iniþiator.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã solicite cuvântul? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.

- Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt.

Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, titlul legii a fost aprobat.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul ordonanþei a fost aprobat, cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Ordonanþa are douã articole. Observaþii în legãturã cu articolul 1? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Aprobat, cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã

- ºi 4 abþineri.

Observaþii în legãturã cu articolul 2? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Observaþii în legãturã cu articolul unic, dacã sunt suplimentare faþã de ordonanþã? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul unic aprobat cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi, având în vedere activitatea laborioasã a zilei de astãzi, vã propun o pauzã pânã la ora 18,00.

## DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi, vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã-mi permiteþi ca, la acest ultim punct înscris pe ordinea de zi de astãzi a Senatului, întrebãri ºi interpelãri adresate reprezentanþilor Executivului, precum ºi rãspunsuri din partea acestora, sã vã reamintesc: Grupul parlamentar P.D.S.R. are 8 minute; Grupul parlamentar P.D. are 4 minute; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. are 4 minute; Grupul parlamentar U.D.M.R. are douã minute; Grupul parlamentar P.R.M. are douã minute, Grupul parlamentar P.U.N.R. are douã minute ºi colegii independenþi au 4 minute.

Îl invit pe domnul senator Ninosu Petre, Grupul parlamentar P.D.S.R., pentru a prezenta interpelarea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doamnelor ºi domnilor miniºtri ºi secretari de stat, Prin interpelarea pe care o formulez mã adresez primministrului României, domnul Mugur Isãrescu.

Este vorba de situaþia Ñ generic numitã ºi des comentatã în presã Ñ a chiriaºilor, acea categorie socialã care a devenit o adevãratã paria, neþinându-se seama de faptul cã din 1950 pânã în 1989, datoritã regimului comunist, nici o persoanã nu putea sã locuiascã în sistemul urban decât dupã reglementãri foarte drastice privind normarea ºi repartizarea. Practic, nimãnui nu-i era permis accesul la o locuinþã sau îngãduit schimbul de locuinþã, fãrã aprobarea autoritãþilor.

Domnule prim-ministru, existã riscul ca numele dumneavoastrã Ñ ºi aº regreta acest lucru Ñ sã fie legat de acest fenomen, care se contureazã din ce în ce mai grav, al alungãrii din case a chiriaºilor. Este vorba, în esenþã, despre nerespectarea Legii nr. 112 din 1995, prin care foarte mulþi proprietari devin samavolnic chiriaºi, procesele desfãºurându-se fãrã ºtiinþa acestora, pe de o parte, iar pe de altã parte este vorba de cumplita Ordonanþã nr. 40 din 1999, care se intituleazã ”de protecþie a chiriaºuluiÒ fiind, de fapt, un act normativ prin care chiriaºul nu mai are nici un fel de drept. Mã adresez Domniei voastre, pentru cã rãspunsurile pe care le doresc vreau sã fie, totodatã, o ocazie ºi pentru dumneavoastrã sã luaþi cunoºtinþã cã acest fenomen se

amplificã tot mai grav, iar Guvernul pe care îl conduceþi are responsabilitãþi în aceastã privinþã.

În acelaºi timp, datele pe care le solicit pot sã fie remise numai Domniei voastre, fiind în evidenþa a trei instituþii guvernamentale, ºi anume: Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne ºi Departamentul Administraþiei Publice Locale.

ªi acum întrebãrile: Câte procese sunt în curs pe rolul instanþelor judecãtoreºti care au ca obiect revendicãri ale locuinþelor? Câte dintre aceste procese vizeazã anularea efectelor Legii nr. 112/1995? Câte evacuãri sunt în curs de executare pe rolul serviciilor executãri ale instanþelor judecãtoreºti? Câte hotãrâri de evacuare au fost executate pe o duratã limitatã de la 1 ianuarie pânã în prezent?

## Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.D., domnul senator Ioan Mircea Prahase, interpelare adresatã Ministerului Educaþiei Naþionale.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

## Doamnelor ºi domnilor miniºtri,

În baza Ordinului nr. 5070 din 23 noiembrie 1998 al Ministerului Educaþiei Naþionale cu privire la Regulamentul privind autorizarea furnizorilor de pregãtire ºi acordare a certificatelor de calificare profesionalã, þinând seamã de raportul Inspectoratului ªcolar Judeþean Bistriþa Nãsãud, Direcþia Generalã Resurse Umane ºi Direcþia Formare Continuã ºi Integrare Profesionalã ale Ministerului Educaþiei Naþionale au eliberat Avizul cu nr. 36400/4.08.1999, prin care se comunicã Grupului ªcolar Silvic Nãsãud cã se aprobã desfãºurarea cursului de calificare pentru pãdurari, organizat conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 36/1997.

Þinând seama de acest aviz, Grupul ªcolar Silvic Nãsãud a organizat trei clase pentru calificarea personalului angajat deja în unitãþile de profil din þarã. Organizarea cursurilor s-a fãcut la solicitarea direcþiilor silvice, conform documentelor anexate la dosarul ce se aflã depus la Comisia Naþionalã de Autorizare a Furnizorilor de Pregãtire.

Având în vedere cele semnalate mai sus, adresãm urmãtoarea întrebare Direcþiei Reconversie ºi Integrare Profesionalã a Ministerului Educaþiei Naþionale: Când are de gând sã elibereze autorizaþia ºi certificatele de calificare profesionalã, þinând seama de faptul cã deja aceste cursuri au fost finalizate, cursuri la care au participat angajaþi din toatã zona Transilvaniei?

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Ministerului Agriculturii, Ministerului Justiþiei ºi Ministerului de Interne.

Obiectul interpelãrii: clarificarea unor aspecte din viaþa satului românesc.

Domnule ministru,

Satul românesc a fost lovit de comunism sub patru aspecte:

a) pe plan economic, prin colectivizare forþatã;

b) pe plan social, prin dislocarea forþatã a milioane de þãrani, ca muncitori mai mult sau mai puþin calificaþi în fabrici, partea cea mai curajoasã ºi rezistentã a þãrãnimii fiind decimatã în temniþe;

c) pe plan moral, prin ofensiva ateo-comunismului ºi pervertirea mentalitãþii þãrãnimii române;

d) pe plan politico-administrativ, prin crearea sistemului de dominaþie ºi control al satului, prin intermediul nomenclaturii comuniste comunale, care, în mare mãsurã, ºi-a menþinut în majoritatea localitãþilor în ultimul deceniu poziþiile sub forma unei mafii a satului.

Pentru clarificarea unor aspecte nelãmurite, vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi urmãtoarele:

1) situaþia statisticã din care sã rezulte precis ce suprafeþe agricole au aparþinut þãranilor înainte de colectivizare, în conformitate cu datele înscrise în cãrþile funciare sau registrele agricole de dinainte de 1949 ºi câte din aceste suprafeþe au fost efectiv retrocedate proprietarilor de drept pe amplasamentele avute la data colectivizãrii, precum ºi situaþia statisticã cu pãmânturile abuziv însuºite de cãtre orice persoane care nu au avut titluri de proprietate pe acele terenuri la data colectivizãrii, specificându-se ce funcþii au avut acele persoane în perioada regimului comunist ºi ce funcþii au avut dupã 1990;

2) numãrul proceselor legate de restituirea pãmânturilor þãrãneºti care au avut loc în ultimii 10 ani ºi câte mai sunt acum pe rol, specificându-se câte au fost rezolvate favorabil în sensul repunerii în posesie a proprietarilor de drept pe terenurile avute în amplasamentele de dinainte de colectivizare sau dupã cum rezultã din cãrþile funciare ºi registrele agricole;

3) situaþia statisticã din care sã reiasã câþi þãrani sau alþi locuitori ai satelor Ñ învãþãtori, notari, preoþi Ñ au fost condamnaþi politic sau prin procese cu alt caracter, care mascau, de fapt, caracterul politic, câþi dintre ei au fost deposedaþi prin acele sentinþe de averea lor, inclusiv de pãmânt, ºi câþi dintre ei sau moºtenitorii lor au fost repuºi în drepturi dupã anul 1990;

Da, vã mulþumesc. Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R., domnul senator Ioan Ardelean.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Vlad Roºca, iar obiectul interpelãrii se referã la încãlcarea flagrantã a legislaþiei þãrii.

Nelegiuirile sãvârºite ”pe faþãÒ de cãtre unii slujitori ai statului puºi în funcþii pentru a veghea asupra respectãrii legalitãþii nu reprezintã o noutate. Aceste nelegiuri devin foarte periculoase atunci când ele deþin o evidentã tentã naþionalistã.

În acest sens, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã situaþia ”Casei cu arcadeÒ din oraºul Sfântu Gheorghe. Construitã în 1912, dupã Marea Unire din 1918 ea a rãmas în proprietatea primãriei, pentru ca, în 1940, primãria oraºului sã o doneze Parohiei Ortodoxe Române, împreunã cu suprafaþa de teren alãturatã. Mai târziu, în 1954, în baza Decretului nr. 478, ”Casa cu arcadeÒ a fost naþionalizatã ºi trecutã din proprietatea Bisericii Ortodoxe, în cea a statului. Precizãm cã în utilizarea spaþiului s-au succedat mai multe instituþii.

La aceastã datã, în preajma amintitului subiect s-a creat o stare de tensiune generatã de intenþiile nelegitime ale primarului Almos Albert, care, eludând hotãrârile de Guvern ºi legile statului român, încearcã sã treacã spaþiul menþionat în proprietatea municipalitãþii. În acest sens, facem precizarea cã nu existã nici un temei legal, pentru cã, în urma donaþiei din 1940, element ce nu poate fi contestat, singurul proprietar care ar putea revendica retrocedarea imobilului este Parohia Ortodoxã Românã.

Sesizat de aceste încãlcãri flagrante, P.U.N.R. solicitã cercetarea imediatã a cazului primarului Almos Albert ºi luarea mãsurilor ce se impun.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dumitru Badea. Aveþi cuvântul.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru. Aflãm din presã cã F.P.S.-ul a reziliat contractul de vânzare-cumpãrare a Hotelului Bucureºti, încheiat în 1999 cu firma S.C. NONI VOIAJ IMPORTÐEXPORT Ñ S.R.L.

Nu ºtiu ce influenþã au avut cele douã interpelãri pe care vi le-am adresat, vãd însã cã, aºa cum anticipam, firma respectivã nu ºi-a respectat obligaþiile de platã stabilite prin contract. Nici nu era posibil aºa ceva, deoarece spuneam cã aceastã firmã nu este solvabilã.

Consider, domnule prim-ministru, cã mãsura luatã de Fondul Proprietãþii de Stat ar fi un rãspuns la interpelãrile mele. Vã amintesc însã cã în partea a doua a interpelãrilor solicitam demararea actelor normative pentru trecerea în patrimoniul Senatului a unei pãrþi corespunzãtoare din aceastã unitate hotelierã pentru cazarea senatorilor, economisindu-se astfel sume considerabile de la bugetul statului.

Îl rog ºi pe domnul preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus, sã acþioneze în aceastã direcþie înainte ca Fondul Proprietãþii de Stat sã mai facã vreo nefãcutã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Doru Bãdulescu, Grupul parlamentar P.D.S.R. Aveþi cuvântul.

Interpelarea mea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului României.

În anul 1999, Fondul Proprietãþii de Stat, cu Hotãrârea Consiliului de Administraþie nr. P2929/25.05.1999, stabileºte fuziunea ALRO Ñ S.A. cu ALPROM Ñ S.A., prin absorbþia celei din urmã.

Pentru realizarea acestei fuziuni s-a obþinut ºi Avizul Ministerului Industriei ºi Comerþului nr. 225379/14.05.1999 ºi Avizul Consiliului Concurenþei nr. 304/2357 din 2.07.1999.

Fuziunea, totuºi, nu s-a realizat, deºi aceasta ar fi creat premisele creºterii gradului de prelucrare a aluminiului în România, implicit creºterea exportului cu valoare adãugatã mare.

De ce sã vindem aluminiul cu circa 150 dolari/tonã peste LME ºi sã nu vindem prelucrat la LME, plus 750Ð800 de dolari/tonã?

Cu atât mai surprinzãtor ni se pare cã, în loc sã se dea curs aprobãrilor în vigoare pentru crearea unei societãþi puternice, sãnãtoase, profitabile, adevãrat suport pentru sectorul energetic ºi pentru industria româneascã, în mod surprinzãtor Ñ repet Ñ ºi de neînþeles, se constatã cã în programul PSAL de privatizare a marilor societãþi comerciale româneºti, ALRO ºi ALPROM, se aflã printre primele pe listã.

Aluminiºtii de la ALRO îl contrazic cu argumente pe negociatorul-ºef Traian Bãsescu, care a afirmat cã cele douã societãþi slãtinene au ”mari probleme financiare pe piaþa de capitalÒ, întrucât dânºii au reuºit în aceastã iarnã sã salveze CONEL ºi populaþia României de la dezastru, obþinând un împrumut de 68 milioane dolari, în condiþii în care nici Guvernul României, nici Ministerul Finanþelor nu au reuºit.

Faptul cã o posibilã privatizare a ALRO ºi ALPROM ar putea eºua, constituie o îngrijorare întemeiatã a sindicaliºtilor din industria aluminiului, întrucât Fondul Proprietãþii de Stat ne-a oferit pânã în prezent foarte multe, mult prea multe privatizãri nereuºite, oneroase, scandaloase, cum ar fi, ca sã exemplific numai cele din ultima perioadã, ”vânzãrileÒ societãþilor AUTOMATICA Bucureºti, RECO Bucureºti, U.M. Timiºoara, Phonix Baia Mare, Rulmentul Bârlad, bazele turistice ale BTT de la Herãstrãu, Strãuleºti ºi Costineºti ºi multe altele.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Aichimoaie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Onorat Senat,

Mã fac purtãtorul de cuvânt al tuturor parlamentarilor din judeþul Bacãu ºi ridic aici o problemã adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, deosebit de grea, cu care se confruntã rafinãria RAFO Oneºti ºi, în special, platforma Borzeºti.

Domnule prim-ministru,

Bâlbâielile între F.P.S., Ministerul Industriei ºi S.N.P. au condamnat aceastã zonã Borzeºti-Oneºti la o stagnare din punct de vedere economic, cu toate implicaþiile care derivã de aici.

Vã întreb, domnule prim-ministru, ºi vã rog sã daþi rãspunsul întrebãrilor mele: De ce RAFO nu este susþinutã ca unitate cu capital de stat, în baza tuturor demersurilor realizate de peste un an de zile pentru a reporni? De ce RAFO Oneºti nu poate primi þiþei de la intern pentru prelucrare, atât timp cât este o unitate de stat ºi existã un excedent de þiþei?

Vã întreb, domnule prim-ministru, ºi vã rog, cu miniºtrii de resort, sã analizaþi aceastã situaþie de pe platforma Borzeºti, deoarece, într-o perioadã foarte scurtã, întâlnirile pe care noi le-am avut ºi am solicitat sã le avem cu domnul ministru secretar de stat nu au soluþionat doleanþele noastre cu privire la pornirea rafinãriei.

Consider cã trebuie sã mandataþi ministrul secretar de stat pentru a avea întâlnire cu specialiºtii de pe aceastã platformã care, vã spun, au proiecte viabile care conduc la realizarea unor activitãþi profitabile de pe aceastã platformã ºi aºa-zisa privatizare cu care ne tot pãcãleºte F.P.S.-ul de foarte mult timp ar putea, pânã la realizarea ei în fapt, sã ducã la pornirea activitãþii pe aceastã platformã ºi, în acelaºi timp, sã facã atractive aceste unitãþi de pe platforma Borzeºti ºi, într-adevãr, sã evite o tragedie în aceastã zonã. ## Aºtept rãspunsul.

Am înþeles cã astãzi nu am un rãspuns, datoritã faptului cã nu s-a gãsit timpul necesar pentru realizarea acestui rãspuns ºi, pentru lunea sau marþea viitoare, când va exista acest rãspuns, solicit, atât în scris, cât ºi în plen, în cadrul Parlamentului, rãspunsul din partea dumneavoastrã sau al ministrului secretar de stat, domnul Ciumara.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Florin Bogdan. Aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al Ministerului Sãnãtãþii ºi domnului ministru al Ministerului Educaþiei Naþionale.

În ultimele luni, Senatul României, prin Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, s-a implicat în problema spaþiilor de învãþãmânt universitar din unitãþile medicosanitare, deoarece, prin aplicarea reformei în sistemul sanitar, s-a ajuns în unele centre universitare la situaþia de excludere din spaþiile tradiþionale de învãþãmânt a studenþilor de la medicinã ºi de la stomatologie.

Deºi Ministerul Sãnãtãþii a intervenit, reglementând aceastã situaþie prin ordine ºi adrese, la Iaºi, studenþii anului VI stomatologie n-au desfãºurat stagiile clinice în aceste spaþii din luna noiembrie 1999.

Mã adresez domnului ministru al sãnãtãþii cu întrebarea simplã: Domnii directori ai Direcþiilor de sãnãtate publicã sunt obligaþi sã se conformeze executând ordinele Ministerului Sãnãtãþii? Iar, dacã nu, ce se întâmplã?

Iar domnului ministru al educaþiei naþionale îi adresez întrebarea: De ce nu se încheie un nou protocol între Ministerul Educaþiei ºi Ministerul Sãnãtãþii, pentru a se rezolva cât mai repede problema spaþiilor de învãþãmânt medical ºi accesul studenþilor la aceste spaþii? Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Ion Bold.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

Interpelarea se adreseazã Ministeruui Industriei ºi Comerþului ºi Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Dupã cum vã este cunoscut, exportul de ovine care se realizeazã în România are ca rezultat lichidarea efectivelor de animale matcã ºi tineret femel.

Ori normal era ca exportul sã fie numai pentru tineretul ovin mascul, respectiv pentru berbecuþi ºi ovine reformã, ºi realizat direct de producãtori, ºi nu de intermediari prin asociaþiile sau firmele acestora.

În sprijinul acestei idei, subliniem cã, în conformitate cu Sentinþa civilã nr. 1/2000 a Tribunalului din Arad, secþia civilã, Dosar nr. 6129/1999, s-a dispus constituirea ca persoanã juridicã a Asociaþiei crescãtorilor de ovine din România, fondatã la Arad, cu sediul în Arad ºi având în subordine Societatea Comercialã PECORIS Ñ S.R.L., la aceeaºi adresã cu Asociaþia crescãtorilor de ovine ºi

având autentificat exportul de cãtre notariat ºi comercializarea producþiei ovine, încã din 2 decembrie 1999.

În conformitate cu prerogativele ºi drepturile care decurg din încheierile de mai sus, s-a depus cerere pentru eliberarea certificatului de export pentru licenþã pentru Grecia, în cantitate de 1.000 tone, ºi pânã acum Ministerul Industriei ºi Comerþului nu a rãspuns, deºi cererea a fost depusã încã din luna februarie.

Vã rugãm, domnule ministru, a dispune urgentarea eliberãrii licenþei pentru aceºti producãtori care trebuie susþinuþi în acþiunea lor ºi nu favorizaþi diverºii comercianþi intermediari care achiziþioneazã cu 10Ð12 mii lei/kg de tineret ovin ºi comercializeazã cu 3,5Ð4 dolari/kg la export.

În acelaºi timp, subliniem în mod deosebit cã aceºti intermediari nu numai cã realizeazã beneficii nejustificat de mari pe seama producãtorilor, dar vând ºi mieluþe, material de reproducþie pentru care nu sunt autorizaþi ºi care, normal, au alt preþ, fãrã a fi controlaþi de organele abilitate.

Aºa este cazul fermei din satul Turnu, comuna Pecica, judeþul Arad, unde ºi-au stabilit sediul doi intermediari Ñ Societatea Comercialã Magus Radu, inginer constructor din Timiºoara ºi Societatea Comercialã UNICOMÐ2000 din Bucureºti, care au cumpãrat la licitaþie construcþiile fostei ferme a I.A.S. Pecica, cu o capacitate de 20.000 capete ovine, unde achiziþioneazã ovine din toate categoriile, pe care apoi le exportã.

Mai sunt 3 colegi înscriºi, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, aceasta era problema.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Burtea Marcu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor miniºtri,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, doamnei ministru Smaranda Dobrescu.

Obiectul interpelãrii este modificarea deciziilor iniþiale de pensionare în mod unilateral, în scopul reducerii cuantumului pensiei.

Doamnã ministru,

În ultima perioadã, a crescut numãrul contestaþiilor la deciziile privind acordarea pensiei pentru munca depusã ºi limita de vârstã, întocmite de Direcþia de muncã ºi protecþie socialã a judeþului Gorj, din cauza modificãrii ulterioare a deciziei, fãrã prezentarea cuvenitelor justificãri, dar ºi din cauza întârzierii cu peste 3Ð4 luni a efectuãrii plãþii pensiei.

Concret, Oficiul de pensii comunicã solicitantului, printr-o decizie însoþitã de numãrul ºi data emiterii, drepturile legale provenite din pensia de asigurãri sociale ºi pensia suplimentarã, cuantumul pensiei, asigurând beneficiarului existenþa la limita decenþei, acesta fiind de fapt motivul acceptãrii deciziei.

Evident cã instituþia cu care relaþiile contractuale au încetat procedeazã la desfacerea contractului de muncã. În acest moment, solicitantul rãmâne o perioadã de timp fãrã resursele financiare necesare lui ºi familiei.

Dupã 2Ð3 luni de aºteptare, solicitantul primeºte, în locul pensiei, o altã decizie, revenire la decizia anterioarã.

Cu respectul cuvenit, vã solicit sã întreprindeþi mãsurile legale pentru normalizarea situaþiei nedorite care s-a creat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senatoar Gheorghe Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Interpelare adresatã ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, domnul Ioan Mureºan ºi ministrului funcþiei publice, domnul Vlad Roºca.

În vara anului 1999, în judeþul Vaslui au fost aduse alimente de provenienþã Franþa, printr-o donaþie, alimente ce au fost distribuite la cele 3 centre de plasament din subordinea Agenþiei judeþene de protecþie a copilului Vaslui.

Este vorba de o cantitate de 2.000 de kilograme de alimente franþuzeºti, lapte pasteurizat ºi 1.600 de conserve de carne de vacã interzisã pentru consum din cauza evoluþiei encefalopatiei spongioforme bovine, în termeni populari, ”boala vacilor nebuneÒ.

Aceste elemente au fost date spre consumul a peste 200 de copii orfani. Ele au intrat în þarã prin intermediul unui transport de bunuri nealimentare ºi nu au fost declarate în vamã. În acest fel, au fost încãlcate prevederile legale ºi nici nu s-au putut exercita atribuþiile de control ale Direcþiei sanitar-veterinare.

Perioada când alimentele respective au ajuns în România au coincis cu un vârf al evoluþiei bolii vacilor nebune în Europa Occidentalã ºi importul lor era prohibit în þara noastrã. Totuºi, alimentele interzise la import au ajuns în judeþul Vaslui, dar, în mod surprinzãtor, conducerea Direcþiei sanitar-veterinare nu a fost înºtiinþatã oficial de acest fapt.

Rapoartele lunare din perioada iulieÐdecembrie 1999, capitolul ”Produse de origine animalã importateÒ, nu au evidenþiat aceste intrãri.

În urma scandalului declanºat de aceste importuri ilegale, a fost demaratã o anchetã pentru stabilirea responsabilitãþilor. Concluzia a fost cã vina o poartã doctor Negurã Mariana, medic-ºef la Circumscripþia sanitarã veterinarã pentru controlul alimentar Vaslui 2.

În urma controlului, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a constatat cã doctor Negurã Mariana nu a respectat obligaþiile de serviciu, nesechestrând aceste alimente ºi neinformând eºalonul superior.

Ministerul Agriculturii, printr-o adresã semnatã de directorul general al Agenþiei naþionale sanitar-veterinare, doctor Mircea Cherteº, a hotãrât eliberarea din funcþie a doctorului Negurã Mariana.

Mulþumesc.

Domnul senator Virgil Popescu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezenta interpelare este adresatã Agenþiei naþionale pentru comunicaþii ºi informaticã, preºedintelui Consiliului concurenþei ºi preºedintelui Oficiului pentru protecþia concurenþei.

Este foarte cunoscut, din pãcate, faptul cã cele mai multe reclamaþii din domeniul telecomunicaþiilor publice sunt legate de utilizarea ºi accesul la serviciile cu valoare adãugatã, adicã la serviciile cu prefixul 89.

Cu toate acestea, ROMTELECOM nu oferã un serviciu comercial bine popularizat, restricþionarea de cãtre operator, ci numai parolarea de cãtre abonat, deºi ambele servicii sunt accesibile din punct de vedere tehnic ºi satisfac cerinþele esenþiale stabilite de lege.

În conformitate cu art. 34 din Legea telecomunicaþiilor nr. 74/1996, operatorii publici sau furnizorii de servicii de telecomunicaþii pot limita accesul la servicii de telecomunicaþii numai în cazuri justificate de respectarea cerinþelor esenþiale. Printre acestea se numãrã cerinþele care trebuie îndeplinite pentru a garanta siguranþa utilizatorilor.

Din punct de vedere tehnic, restricþionarea accesului la serviciile cu prefixul 89 se poate face prin douã metode diferite: parolarea telefonului de cãtre abonat sau restricþionarea telefonului de cãtre operator. Atât pentru abonaþii particulari, dar mai ales pentru abonaþii persoane juridice, restricþionarea de cãtre operatorul ROMTELECOM este mult mai eficientã ºi sigurã pentru abonat.

În conformitate cu art. 36 din Legea telecomunicaþiilor, Agenþia naþionalã pentru comunicaþii ºi informaticã are obligaþia de a avertiza operatorul ROMTELECOM referitor la încãlcarea art. 34 din Legea telecomunicaþiilor.

Este utilã, de asemenea, implicarea Consiliului concurenþei referitor la încãlcarea art. 6 din Legea concurenþei nr. 88/1996 ºi art. 34 din Legea nr. 74/1996.

Considerãm util, de asemenea, ca Oficiul pentru protecþia consumatorului sã întreprindã cele necesare pentru asigurarea unei bune ºi corecte informãri a utilizatorilor serviciilor de telecomunicaþii de cãtre ROMTELECOM.

Consider cã, în interesul abonaþilor telefonici afectaþi de tarife ºi facturi apreciabile datoritã folosirii clandestine a serviciilor cu prefix 89, este important ºi esenþial sã se aducã la cunoºtinþa publicului oferta ROMTELECOM ºi rãspunsurile la aceste probleme.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã ultimul coleg înscris în seara aceasta, domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## Domnule preºedinte,

Încep prin a solicita domnului ministru al educaþiei, domnul Andrei Marga, demiterea inspectorului ºcolar general Virginia Alexe, de la judeþul Buzãu.

Solicit acest lucru, întrucât consider un abuz deosebit de grav al numitei inspector ºcolar general Virginia Alexe Ñ P.N.Þ.C.D. Ñ sancþionarea doamnei Sava Ecaterina, de fapt, Sava Elena pe numele adevãrat, ºi nu Ecaterina, cum scrie în acest document emis de Inspectoratul

ªcolar General, pentru motivul cã un senator al României a îndrãznit într-o zi de duminicã sã aibã o adunare publicã într-una din ºcolile din comuna Colþi, judeþul Buzãu.

Solicit pe aceastã cale ºi o anchetã urgentã ºi mãsura pe care am invocat-o la începutul acestei intervenþii, demiterea inspectorului ºcolar general Virginia Alexe pentru abuz în serviciu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna secretar de stat Iosefina Moroºan, pentru a rãspunde colegilor prezenþi, domnul Doru Gaita ºi domnul Victor Fuior.

Mai aveþi restante douã interpelãri adresate de domnii senatori Petru Juravlea ºi Ion Solcanu. Am rugãmintea sã prezentaþi rãspuns scris pentru dumnealor. Pentru cei prezenþi, vã rog sã prezentaþi rãspunsul.

## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Bunã seara, doamnelor ºi domnilor senatori!

Permiteþi-mi sã rãpund la interpelãrile dumneavoastrã. Urmare a interpelãrii susþinute în ºedinþa Senatului din data de 27 martie 2000 cât ºi celei din ºedinþa de astãzi, 10 aprilie 2000, prin care solicitaþi abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificãrile ulterioare, vã facem cunoscut cã: Ministerul Finanþelor subliniazã necesitatea aplicãrii prevederilor ordonanþei de urgenþã în discuþie ºi aprobãrii acesteia prin lege, având în vedere cã instituirea obligaþiei agenþilor economici de a utiliza aparatele de marcat electronice fiscale a avut ca scop reducerea evaziunii fiscale ºi asigurarea condiþiilor încasãrii unor venituri certe ºi constante la bugetul de stat, armonizarea legislaþiei româneºti în materia reducerii evaziunii fiscale cu legislaþia europeanã, protejarea agenþilor economici producãtori de bunuri prin diminuarea posibilitãþii de a se comercializa mãrfuri de contrabandã prin unitãþile de desfacere cu amãnuntul, protejarea agenþilor economici care comercializeazã mãrfuri cu amãnuntul sau care presteazã servicii cãtre populaþie faþã de practica unor angajaþi care vând produse ori efectueazã servicii fãrã evidenþierea sumelor încasate, asigurarea condiþiilor pentru desfãºurarea unui comerþ civilizat ºi protecþia consumatorului.

În ceea ce priveºte argumentele dumneavoastrã aduse în favoarea abrogãrii ordonanþei de urgenþã sus citate, menþionãm urmãtoarele.

Argumentul dumneavoastrã, cã nu se poate acoperi cererea de aparate de marcat electronice fiscale prin cele 6 firme autorizate de Ministerul Finanþelor, are urmãtorul rãspuns: Pânã în prezent au fost eliberate avize de distribuþie ºi utilizare unui numãr de 22 agenþi economici pentru 40 de modele de aparate de marcat electronice fiscale. Au fost acceptate de comisia pentru avizarea distribuþiei ºi utilizãrii cererile unui numãr de 18 distribuitori care vor comercializa 23 modele de aparate, avize ce vor fi eliberate în cursul acestei sãptãmâni.

Cred cã ultimul argument este ºi cel mai tare, având în vedere numãrul ordonanþelor.

Deci, vã rog, domnule senator Fuior, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns.

## Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Sunt mulþumit de faptul cã mi-aþi dat un rãspuns. Aº fi mulþumit dacã cele prezentate de dumneavoastrã sunt reale, deoarece în þarã la noi nu se produc aceste aparate. Toþi cei pe care i-aþi nominalizat dumneavoastrã sunt importatori. Am cheltuit pânã acum Ñ sau se preconizeazã Ñ 300 de milioane de dolari sã iasã din România pentru aceste aparate, când noi aºteptãm de la Fondul Monetar Internaþional sã prindem o tranºã de 80 de milioane de dolari, spunem cã am prins un avantaj deosebit de mare.

Deci v-aº ruga sã fim atenþi. Cele sesizate de mine sunt pentru principiul acestei ordonanþe, dar în sensul sã se mai amâne, adicã sã se abroge pe moment. Dar, dacã dumneavoastrã prezentaþi lucrurile aºa, de aºa naturã ºi nu iese un conflict social, sunt mulþumit. Vã mulþumesc.

Vã rog, doamnã ministru, dacã puteþi prezenta rãspuns ºi pentru interpelarea formulatã de domnul senator Doru Gaita.

Referitor la interpelarea domnului senator Doru Gaita, din data de 27 martie 2000, transmisã de Guvernul României ºi înregistratã la Ministerul Finanþelor, vã comunicãm, în ceea ce priveºte Legea nr. 20 din 1999 pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24 din 1998 privind regimul zonelor defavorizate, urmãtoarele.

Întreprinzãtorii particulari sau asociaþiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54 din 1990 privind organizarea ºi desfãºurarea unor activitãþi economice pe baza liberei iniþiative, care îºi au sediul ºi îºi desfãºoarã activitatea în zona defavorizatã, beneficiazã pentru investiþiile nou-create de facilitãþile stabilite de art. 5 din Legea nr. 20 din 1999, în condiþiile în care este cazul.

Vã facem cunoscut cã nu este prevãzutã ca facilitate scutirea de la plata impozitului pe venit, pe durata existenþei zonei defavorizate pentru aceastã categorie de persoane, ci doar scutirea de la plata impozitului pe profit, pe durata existenþei zonei defavorizate, ceea ce nu este cazul acestor categorii de persoane fizice.

Facilitãþile prevãzute de lege se acordã în baza certificatului de investitor în zona defavorizatã, certificat care se elibereazã la cererea agentului economic de cãtre Agenþia pentru dezvoltare regionalã în a cãrei razã de competenþã teritorialã se aflã sediul principal al agentului economic, de la data înregistrãrii sediului social în aceastã zonã.

Tot în întâmpinarea întrebãrilor puse de domnul senator Doru Gaita, mai am un rãspuns.

În conformitate cu dispoziþiile legale în vigoare, agenþii economici trebuie sã îºi achite la scadenþã obligaþiile faþã de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurãrilor sociale, bugetul fondurilor speciale, precum ºi alte obligaþii stabilite prin lege, prin virarea sumelor din conturile proprii deschise la bãncile comerciale, inclusiv prin depunerea în numerar la unitãþile trezoreriei statului.

Prin Ordonanþa nr. 66 din 1994, aprobatã prin Legea nr. 28 din 1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, trezoreria generalã, cât ºi unitãþile teritoriale din trezorerie nu sunt împuternicite sã dispunã asupra conturilor agenþilor economici deschise la bãnci decât în cazurile executãrii silite, conform Ordonanþei nr. 11 din 1996.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

La prima interpelare, constat cã existã o neconcordanþã între Ministerul Finanþelor ºi camerele de comerþ, lucru pentru care o rog pe doamna secretar de stat sã ia legãtura cu dânºii, ca sã se ºtie ºi în teritoriu ceea ce a precizat acum.

În legãturã cu a doua interpelare, cu BANKCOOP ºi câteva sute de întreprinderi care ºi-au achitat la termen obligaþiile faþã de bugetul de stat ºi faþã de bugetul asigurãrilor sociale, ca pe urmã acestora sã li se comunice faptul cã sumele plãtite prin filiala BANKCOOP Ñ ºi dumneavoastrã aþi vorbit la general, dar eu am dat exemplu concret, la BANKCOOP s-au reîntors, cu data de 8 februarie, în contul curent, beneficiind pentru acestea de o dobândã la vedere, de la data emiterii ordinelor de platã, pânã la 8 februarie Ñ nu s-au onorat plãþile la trezorerie.

Deci este o situaþie de falimentare cu bunã ºtiinþã a I.M.M.-urilor. Dumneavoastrã îmi spuneþi, în general, ce trebuie fãcut. Dânºii ºtiu foarte bine ce trebuie fãcut. Eu cred cã Ministerul Finanþelor a greºit. De aceea, m-am adresat ºi domnului ministru al justiþiei, pentru cã eu consider încãlcãrile prezentate de cãtre mine foarte grave ºi fiind de domeniul penalului.

Eu am formulat punctual trei întrebãri, la care nu mi-aþi rãspuns. ªi am spus cã, în cazul în care aceste penalitãþi vor rãmâne în sarcina agenþilor economici mici ºi mijlocii, aceºtia vor fi falimentaþi ºi Ñ repet Ñ cu bunã ºtiinþã, cu contribuþia statului, situaþie care eu nu cred cã onoreazã actualul Guvern ºi nici pe noi, dacã nu avem grijã sã nu se întâmple aºa. Voi veghea sã nu se întâmple aºa, prin Ministerul Justiþiei, dacã prin dumneavoastrã nu se poate.

Cred cã nu mi-aþi rãspuns absolut deloc la întrebare ºi nu mã satisface.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

V-aº ruga, doamnã secretar de stat, sã prezentaþi în scris _staff_ -ului celelalte rãspunsuri ºi, sigur, sã þineþi cont dacã, într-adevãr, existã discordanþã între ceea ce aþi rãspuns dumneavoastrã ºi celelalte aspecte prezentate de domnul senator.

Vã mulþumesc cã aþi participat la ºedinþa noastrã. Invit la tribunã pe doamna secretar de stat Simona Marinescu, de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale.

**Doamna Simona Marinescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

Bunã seara!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul pe care doresc sã îl prezint este adresat domnului senator Alexandru Ioan Mortun, la interpelarea transmisã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, cu privire la cuantumul alocaþiei de stat pentru copii.

Vã rog sã îmi permiteþi sã nu citesc acest rãspuns, care existã în formã scrisã ºi pe care îl pot distribui. Eu aº vrea sã fac doar câteva comentarii.

Alocaþia de stat pentru copii...

Dar nu este prezent în salã.

Da. Observ cã domnul senator Mortun nu este prezent.

Deci v-aº întreba dacã aveþi rãspunsul scris.

Da, am rãspunsul scris ºi îl pot difuza.

În aceastã situaþie, vã derogãm de a-l prezenta oral.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog sã îl prezentaþi staffului.

Deci domnul secretar general al Ministerului de Interne, domnul general Gheorghe Carp. Rãspuns la interpelarea prezentatã astãzi de domnul senator Ioan Moisin.

Aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator Ioan Moisin, urmare a interpelãrii dumneavoastrã, primitã la Ministerul de Interne de la Guvernul României, Departamentul pentru Relaþii cu Parlamentul, cu nr. 949 din 9 aprilie anul curent, am onoarea sã vã comunic cã asupra problemelor semnalate de dumneavoastrã nu s-au întocmit în Ministerul de Interne nici un fel de evidenþe de-a lungul timpului ºi nici statistici.

Cu deosebitã stimã, domnule preºedinte, vã informez cã am predat acest rãspuns domnului senator Moisin, iar pentru etapa urmãtoare vom cãuta sã descoperim ºi sã identificãm sursele de documentare privind modul în care s-a efectuat, la momentul respectiv, colectivizarea, perioada anilor 1949Ð1962. Având în vedere cã, referitor la cele 4 întrebãri care au fost puse, Ministerul de Interne ar putea sã rãspundã la cea de a treia întrebare, iar celelalte fac obiectul rãspunsului pentru celelalte ministere la care domnul senator Moisin s-a adresat cu interpelare, respectiv, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerul Justiþiei. Sigur cã în arhivele fostului Comitet Central al P.C.R. sau ale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român în acea perioadã trebuie sã existe aceste documente. ªi în Arhiva fostei Securitãþi, probabil ºi în arhivele fostei Direcþii a 6-a, cercetãri penale.

Vom da câteva detalii domnului senator Moisin referitoare la aceste aspecte, pentru a se descoperi realitatea ºi adevãrul acelor ani, 1949Ð1962.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Mulþumit de rãspuns, domnule senator Moisin?

Îi mulþumesc domnului secretar de stat pentru rãspunsul dat. Mã gândesc însã la situaþia Arhivei fostului Comitet Central. Din interpelãrile pe care le-am fãcut ºi le-am adresat Ministerului Apãrãrii Naþionale, rezultã cã o bunã parte a Arhivei Comitetului Central se aflã încã

neinventariatã, la Ministerul Apãrãrii Naþionale, urmând sã fie transferatã la Arhivele Naþionale.

Consider cã se impune o maximã urgenþã în lãmurirea ºi rezolvarea acestei situaþii.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Mulþumesc, domnule general.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Flavius Baias, Ministerul Justiþiei.

Deci v-aº ruga, dacã aveþi în scris rãspuns la interpelarea domnului senator Florea Preda, sã îl prezentaþi staffului ºi sã rãspundeþi doar interpelãrilor formulate de domnul senator Ioan Moisin.

## **Domnul Flavius Antoniu Baias Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Într-adevãr, am, în scris, rãspunsul la interpelarea domnului senator Florea Preda, pe care o sã îl predau domnului director Dobrescu.

În ceea ce priveºte interpelarea domnului senator Ioan Moisin, domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor senatori, domnule senator Ioan Moisin, ca urmare a interpelãrii dumneavoastrã susþinutã astãzi, urmeazã sã vã dau câteva date statistice în legãturã cu cauzele litigioase, cu procesele care au avut loc în materia Legii nr. 18/1991, în legãturã cu aplicarea acestui act normativ.

Astfel, în anul 1991, a fost înregistrat un numãr de 40.413 cauze, din care: 17.779 Ñ soluþionate, 9.288 Ñ admise, 6.867 Ñ respinse.

În anul 1992, a fost înregistrat un numãr de 72.842 de cauze, dintre care: 59.477 Ñ soluþionate, 36.421 Ñ admise ºi 19.385 Ñ respinse.

În anul 1993, a fost înregistrat un numãr de 49.402 cauze, din care: 34.912 Ñ soluþionate, 21.564 Ñ admise ºi 9.472 Ñ respinse.

În anul 1994, a fost înregistrat un numãr de 42.309 cauze, din care: 28.244 Ñ soluþionate, 16.738 Ñ admise ºi 7.912 Ñ respinse.

În anul 1995, a fost înregistrat un numãr de 37.649 de cauze, din care: 24.512 Ñ soluþionate, 13.862 Ñ admise ºi 7.040 Ñ respinse.

În anul 1996, a fost înregistrat un numãr de 27.883 de cauze, din care: 17.971 Ñ soluþionate, 9.354 Ñ admise ºi 5.653 Ñ respinse.

În anul 1997, a fost înregistrat un numãr de 20.858 de cauze, din care: 13.119 Ñ soluþionate, 6.124 Ñ admise ºi 4.066 Ñ respinse.

În 1998, s-a înregistrat un numãr de 14.686 de cauze, din care: 10.215 Ñ soluþionate, 4.328 Ñ admise ºi 3.260 Ñ respinse.

Iar în anul 1999, a fost înregistrat un numãr de 10.505 cauze, din care: 7.946 Ñ soluþionate, 3.241 Ñ admise ºi 2.827 Ñ respinse.

Vã rog sã le înmânaþi în scris domnului senator Moisin.

Bãnuiesc cã Domnia sa doreºte sã se foloseascã de ele în circumscripþie.

Iar în ceea ce priveºte... Eu pot sã dau citire acestor cifre, dacã...

Nu, mulþumesc. Pe mine mã interesa altceva, un alt aspect.

Am înþeles. În ultima chestiune în care, în ceea ce ne priveºte, am considerat cã ne vizeazã, ºi anume situaþia statisticã referitoare la numãrul þãranilor ºi a altor persoane care au fost condamnate politic sau prin procese cu alt caracter, care mascau caracterul politic, precum ºi situaþia celor care au fost deposedaþi de avere ºi apoi repuºi în drepturi dupã anul 1990, din pãcate, nu avem asemenea situaþii statistice, nu avem asemenea date, pentru a putea sã vi le punem la dispoziþie.

Dacã ar fi sã ne referim la arhivele preluate, potrivit reglementãrilor în vigoare, de la fosta Securitate, aceste arhive, aceste dosare existã în parte, se aflã în gestiunea, subgestiunea instanþelor militare din cadrul Ministerului Justiþiei, ele vor fi puse ºi la dispoziþia organismului creat prin Legea recent adoptatã, privind deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã. Un studiu asupra acestor date statistice solicitate de dumneavoastrã ar putea fi fãcut, eventual, cercetându-se acea arhivã, în mãsura în care, în fiecare caz în parte, s-ar identifica dacã este vorba de situaþii asemenea celei vizate de dumneavoastrã în interpelare sau de altfel de situaþii. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da. Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Domnule secretar de stat, vã mulþumesc pentru rãspuns. Aº dori ca acest studiu sã îl efectueze Ministerul Justiþiei, având la dispoziþie aceste arhive. Bineînþeles cã am avut o speranþã prea optimistã cã îmi veþi da aceste stastistici. Însã, pentru o perspectivã apropiatã, eu zic cã în 30 de zile, Ministerul Justiþiei poate sã facã o asemenea statisticã în acest sens, adicã accesul la arhive. ªi acest lucru îl doresc, iar mai departe, relativ la ceea ce aþi specificat dumneavoastrã, prin statisticile anterioare, aº vrea ca sã se facã ºi o referire efectivã la reintrarea în posesie efectivã a þãranilor. Deci nu numai o statisticã a proceselor câºtigate ci, realmente, dacã aceºti þãrani au intrat în posesia pãmânturilor pe care le-au avut înainte.

Da. Vã rog. Sigur. Doriþi sã mai precizaþi?

Dacã este posibil, domnule preºedinte de ºedinþã.

Sigur cã da. Sunt douã chestiuni foarte importante.

Domnule senator Moisin, dacã îmi îngãduiþi un rãspuns, aº spune, preliminar la ceea ce dumneavoastrã aþi declarat ca fiind, eventual, nemulþumirea faþã de caracterul incomplet al rãspunsului nostru, vreau sã spun urmãtoarele.

În ceea ce priveºte statistica pentru studiu care s-ar putea realiza pentru a vã rãspunde la interpelare, dar ºi pentru alte scopuri, prin studierea arhivelor fostei Securitãþi, cu respect, îndrãznesc sã vã spun cã nu intrã în competenþa Ministerului Justiþiei studierea unei astfel de arhive....

Nici nu aveþi voie.

Mã iertaþi?

Vã rog.

Ar putea sã o facã un institut pentru studierea Ñ ºtiu eu? Ñ totalitarismului, a istoriei contemporane a României.

Ministerul Justiþiei nu are nici specialiºtii necesari ºi nici mijloacele necesare sã studieze aceastã arhivã, pentru a realiza o astfel de statisticã la care v-aþi referit dumneavoastrã.

Dar voi examina, voi ruga direcþia de specialitate care gestioneazã aceastã arhivã sã examineze ºi propunerea dumneavoastrã pentru un rãspuns, eventual, mai competent.

În ceea ce priveºte executarea efectivã a hotãrârilor judecãtoreºti, aºa cum spuneþi dumneavoastrã, pentru a vedea câte dintre ele, câte dintre aceste hotãrâri au fost efectiv executate, în câte cazuri cei care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate au fost puºi efectiv în posesie ca urmare a acestor procese, îmi îngãdui sã spun cã, tot astfel, la o primã privire, o astfel de statisticã este imposibil de fãcut, pentru cã ar însemna sã verificãm fiecare caz în parte, din sutele de mii de procese care au existat, în câte cazuri s-a executat de bunã voie hotãrârea de cãtre Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 la nivel local, în câte cazuri nu s-a executat de bunã voie hotãrârea, în câte cazuri s-a fãcut cerere de executare silitã ºi în câte cazuri, apoi, cererea de executare silitã a ºi fost rezolvatã ºi cel în cauzã care a solicitat punerea în posesie a fost efectiv pus în posesie, prin aceastã modalitate de executare silitã prevãzutã de Codul de procedurã civilã. Putem avea, eventual, o statisticã, pentru cã existã aceste evidenþe, a cererilor de executare silitã referitoare la cauzele privind Legea nr. 18/1991.

Dar þin sã subliniez încã o datã cã nu în toate cazurile cel care a beneficiat de o hotãrâre favorabilã privind reconstituirea dreptului de proprietate s-a adresat executorului judecãtoresc. Cel în cauzã a putut sã beneficieze de executarea de bunã voie de cãtre comisie, caz în care nu mai existã nici o evidenþã, decât, eventual, la comisiile de aplicare a Legii nr. 18/1991, care Ñ iarãºi repet Ñ nu sunt în aria de competenþã a Ministerului Justiþiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Eugen Constantin Isbãºoiu, Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Deci v-aº ruga sã prezentaþi, în ºedinþa de astãzi, rãspuns doar pentru domnul senator Doru Gaita. Domnul senator Sergiu Chiriacescu ºi domnul senator Gheorghe Bunduc lipsesc. Rãspunsuri scrise, dacã le aveþi. Vã rog.

**Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Domnule senator Doru Gaita,

Referitor la interpelarea Domniei voastre din data de 3 aprilie 2000.

Domnule senator, strategia energeticã a României pe termen lung, având ca orizont de timp anul 2020, a fost elaboratã de un larg colectiv de specialiºti din domeniu, ea fiind însuºitã de primul-ministru al României în luna iunie 1998. Pe baza acestei lucrãri ºi având în vedere evoluþia economiei ºi a sistemului energetic naþional, precum ºi scenariile de dezvoltare durabilã a României, la începutul acestui an a fost întocmitã, ca document de lucru, Strategia energeticã a României, pe termen mediu, 2000Ð2005.

Principalele elemente ale lucrãrii vizeazã starea actualã a sistemului energetic, evoluþia consumului de energie ºi tendinþele acestuia pe plan european, principalele obiective ºi prioritãþi ale Strategiei energetice naþionale, corelate cu dezvoltarea durabilã a României, în contextul integrãrii în Uniunea Europeanã, instrumente ºi resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale Strategiei energetice naþionale, condiþionalitãþi, opþiuni posibile ºi decizii necesare pentru minimalizarea riscurilor strategiei.

Din cele expuse, rezultã, în mod evident, fundamentul care a stat la elaborarea acestei strategii ºi nicidecum alte scopuri, aºa cum se afirmã în interpelare.

Potrivit documentelor mai sus menþionate, restructurarea ºi privatizarea CONEL nu este un scop în sine, ci este o necesitate pentru eficientizarea sectorului ºi asigurarea de cãtre acesta a satisfacerii necesarului de energie adecvat unei economii moderne ºi unui standard de viaþã civilizat, la un preþ cât mai scãzut, în condiþiile de calitate ºi de siguranþã în alimentare ºi cu limitarea impactului asupra mediului înconjurãtor, la nivelurile admisibile în plan european.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Nu pot sã fiu de acord deloc, pentru cã, potrivit prevederilor hotãrârii, dumneavoastrã eraþi obligat Ñ ºi aceasta nu mi-aþi rãspuns Ñ conform Hotãrârii de Guvern nr. 89 din 1997, sã consultaþi partenerii de dialog social. Conform Legii nr. 109 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic, dumneavoastrã aveaþi, iarãºi, câteva îndatoriri ºi nu le-aþi fãcut. Aþi spus cã strategia a fost elaboratã de specialiºti. Eu am pus o întrebare foarte clarã aici: Dacã au fost elaborate de specialiºti ºi sunt aºa de bune, eu am cerut foarte clar o analizã în faþa Comisiei economice a Senatului, a ceea ce s-a întâmplat în domeniul energetic în ultimii 3 ani, care a fost eficienþa mãsurilor luate. Pentru cã, dintr-un sistem energetic rentabil, am dus la unul cu pierderi, iar mãsurile de restructurare au dus la creºterea costului kilowatului.

Deci nu pot sã achiesez deloc la rãspunsul dumneavoastrã, pentru cã nu este în concordanþã cu ceea ce am cerut, iar eu am spus foarte clar cã aceastã analizã trebuie, am cerut retragerea Hotãrârii de Guvern nr. 138, pentru motivele foarte bine invocate, la care puncte nu mi-aþi rãspuns.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Doriþi sã completaþi?

Nu.

Mulþumesc.

Rog sã mi se dea un rãspuns pe puncte, pentru cã nu s-a referit la interpelarea mea.

Pãi, nu-i nimic, mai discutaþi cu domnul secretar de stat ºi vedeþi cã, poate, rãspunsul este mai aproape de pãmânt.

Nu, nu, nu! Eu rog foarte mult sã mi se dea un rãspuns pe puncte. Consider cã nu mi s-a dat rãspunsul, pentru cã nu este dat rãspunsul, nu pentru cã nu sunt mulþumit de rãspuns. Nu se referã la interpelarea mea.

Am înþeles. Vã rog sã discutaþi cu domnul secretar de stat ºi sã daþi ºi alte detalii.

Deci îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Irinel Popescu, din partea Ministerului Sãnãtãþii.

## **Domnul Irinel Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Am sã rãspund interpelãrii domnului senator Florin Bogdan, cu privire la blocarea activitãþii sistemului de învãþãmânt universitar stomatologic.

În vederea evitãrii posibilelor perturbãri în activitatea de învãþãmânt medical, ca urmare a reorganizãrii acti- vitãþii medicale ºi de specialitate din ambulatoriu, în cap. I pct. 3 din reglementarea mai sus menþionatã se prevede, în mod expres, cã ”pot face obiectul contractului de comodat spaþiile în care se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt medical, numai cu condiþia menþinerii acestei activitãþiÒ.

Dat fiind faptul cã aceste reglementãri nu au fost întocmai respectate, Ministerul Sãnãtãþii, prin adresele nr. 7754 din 10 noiembrie 1999 ºi apoi nr. 1049 din 14 februarie 2000, adrese care au fost transmise la toate direcþiile de sãnãtate publicã, preciza cã ”încheierea contractelor de comodat având ca obiect spaþii în care se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt medical sã se facã numai cu avizul conducerii unitãþii de învãþãmânt superior medical respectivÒ.

Pentru contractele de comodat deja definitivate, acestea urmeazã a fi reanalizate ºi, eventual, completate, pentru a se respecta intenþia iniþialã, respectiv cea de asigurare a continuitãþii activitãþii de învãþãmânt în aceste spaþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

## **Domnul Florin Bogdan**

**:**

Am fãcut trei discuþii pânã acum. Concluzia a fost ce a spus domnul director, cã nu vor sã se implice, adicã nu vor sã aplice ordinele. Ne facem de râs în toatã lumea. Noi nu avem un învãþãmânt sanitar de mâna a doua, avem un învãþãmânt de mâna întâi. De aceea, vã rog sã vã implicaþi în asta. Trebuie luatã o hotãrâre pe linie de Guvern. S-au fãcut, de altfel, întâlniri pe aceastã temã la Senat ºi la Guvern. Aveþi în mapã o hârtie semnatã de Liga studenþilor de la stomatologie de la Iaºi ºi de la alte ligi, cum ar fi, de exemplu, Liga studenþilor de la Politehnicã, Liga studenþilor de la Universitate, Liga studenþilor de la Agriculturã care s-a solidarizat. Ministerul Sãnãtãþii trebuie sã se implice în aplicarea acestor ordine.

Pãi, asta se aratã ºi în întâmpinãrile fãcute ºi de studenþii de la Iaºi ºi aºa mai departe. Deci eu nu evit sã vã dau rãspunsul la aceastã întrebare. Dar, mai întâi, trebuie analizat care sunt motivele pentru care spaþii date în comodat, ºi aici este uneori contradicþia pe care trebuie sã încercãm s-o rezolvãm, acest comodat fiind considerat o parte a reformei, o formã de privatizare, sã zicem. ªi uneori, atunci când ne-am opus comodatului, am fost consideraþi antireformã. Dar, pentru spaþiile de învãþãmânt, instrucþiunile ºi ordinele ministrului sãnãtãþii ºi ale Ministerului Sãnãtãþii sunt foarte clare. Deci ele nu s-au respectat, nu ºtiu, poate existã factori locali, poate existã impedimente sau, pur ºi simplu, întârzieri care þin de o anumitã birocraþie în anumite zone ale þãrii. Ne vom interesa care sunt aceºti factori locali ºi vom încerca sã gãsim soluþii.

Deci v-aº ruga sã rãspundeþi într-o ºedinþã viitoare, în mod concret, domnului senator. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul secretar de stat Adrian Miroiu.

Deci înþeleg cã trebuia sã rãspundeþi domnilor senatori Nistor Bãdiceanu, Tiberiu Vladislav Ñ nu sunt prezenþi Ñ prezenþi sunt doar domnii senatori Ioan Mircea Prahase ºi Bogdan Florin.

Da. Deci dacã puteþi sã rãspundeþi ceva domnului senator Florin Bogdan. **Domnul Adrian Miroiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Pentru celelalte douã am rãspunsurile scrise ºi le voi da imediat.

Sã-l ascultãm ºi pe domnul secretar de stat Adrian Miroiu ºi, poate, ºtiu eu, rãspunsul va fi mai complet.

## Domnule senator,

Deci în partea care priveºte strict Ministerul Sãnãtãþii, dupã cum ºtiþi, mai întâi discuþiile pe care le-am avut au avut un caracter mai complex ºi interpelarea dumneavoastrã se referã la un segment. Strict la acest segment, înþeleg cã e nevoie de mãsuri ºi mai concrete ºi care vizeazã, practic, anumiþi directori de direcþie sanitarã din centre în care nu acceptã, în pofida ordinelor pe care le-a dat ministrul sãnãtãþii, nu acceptã transpunerea în practicã a acestor ordine...

Pãi, existã astfel... Nu, numai puþin, cã faceþi o afirmaþie extrem de gravã în plenul Senatului. Existã directori de direcþie sanitarã sau directori de spital care refuzã sã execute ordinul ministrului sãnãtãþii? Nu, cã aºa aþi spus dumneavoastrã.

Vã rog sã le înaintaþi domnilor.

În ceea ce priveºte problema care este comunã, adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Ministerului Educaþiei Naþionale, noi considerãm urmãtorul lucru. În primul rând, am avut ºi vom avea în continuare, chiar sãptãmâna aceasta, discuþii cu Ministerul Sãnãtãþii, pentru a realiza... pentru a ne pune de acord asupra acestor chestiuni care sunt discutate. Chiar miercuri vom avea o discuþie în legãturã cu organizarea învãþãmântului postuniversitar, dar ºi în legãturã cu organizarea acestui acord.

În al doilea rând, problema este urmãtoarea: dacã sunt dificultãþi, acestea se manifestã la nivelul anumitor centre universitare. Propunerea noastrã ºi ceea ce dorim sã facem în momentul acesta este sã discutãm la nivelul fiecãrui centru universitar, reprezentanþii Ministerului Educaþiei Naþionale, reprezentanþii Universitãþii, reprezentanþii direcþiilor sanitare judeþene ºi ai Ministerului Sãnãtãþii pentru a rezolva punctual aceste probleme. Considerãm cã este mai utilã ºi mai concretã o astfel de situaþie. Pe de altã parte, în legãturã cu problema generalã a acestor spaþii, vreau sã menþionez cã în urma întâlnirilor pe care le-am avut, aºa cum a menþionat ºi domnul senator Bogdan, s-au discutat mai multe posibilitãþi. Noi am solicitat reprezentanþilor instituþiilor de învãþãmânt superior cu profil medico-farmaceutic uman sã prezinte cât mai rapid Ministerului Educaþiei Naþionale valoarea costurilor necesare funcþionãrii unei clinici universitare, atât pentru învãþãmântul universitar, cât ºi pentru cel postuniversitar, astfel încât pe aceastã bazã sã putem ºti felul în care se realizeazã contribuþia ºi în ce mod se realizeazã contribuþia din partea Ministerului Educaþiei Naþionale ºi, de asemenea, din partea Casei naþionale de asigurãri sociale de sãnãtate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Mulþumit de rãspuns, domnule senator?

## **Domnul Florin Bogdan**

**:**

Am spus ºi o repet. A fost o înþelegere între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Ministerul Sãnãtãþii. Acum se trece la alte sisteme de sãnãtate, în speþã, Casa de sãnãtate. De aceea, eu consider cã trebuie încheiat un protocol, în aºa fel încât ministerul sã vinã cu un supliment de personal, absolut necesar, asistente, cadre medii, în speþã. Eu n-am fãcut decât sã dau un semnal, deci sã încheiem un protocol între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Ministerul Sãnãtãþii.

Dacã-mi permiteþi sã rãspund?

Da, vã rog.

Domnul senator Bogdan ºtie foarte bine cã Ministerul Educaþiei Naþionale finanþeazã aceste costuri prin mecanismul finanþãrii prin formulã. Aceasta înseamnã cã, pentru fiecare student, în funcþie de profilul ºi nivelul activitãþii, nivelul programului în care este inclus, se alocã o sumã de bani. Aceasta Ñ pe baza acelei formule care este calculatã de cãtre Consiliul naþional de finanþare a învãþãmântului superior. Vreau sã menþionez cã...

Domnule secretar de stat, astea sunt lucruri ºtiute. Domnul senator v-a spus...

## **Domnul Adrian Miroiu:**

Eu vreau sã spun urmãtorul lucru: cã au avut loc întâlniri în luna februarie între reprezentanþii CINEFIS ºi reprezentanþii instituþiilor de învãþãmânt superior cu profil medical, în cadrul cãrora s-a discutat mecanismul acesta prin care se realizeazã finanþarea pe anul acesta. S-a ajuns la un acord în privinþa acestei finanþãri. Ministerul Educaþiei Naþionale nu are alte posibilitãþi de a realiza aceastã finanþare altfel decât sã modifice acei bine cunoscuþi coeficienþi.

## **Domnul Florin Bogdan**

**:**

ªi atunci, schimbãm coeficienþii?

Dacã nu este formulã, da, de ce nu? De ce spuneam sã nu daþi un rãspuns? Pentru cã este o chestiune...

Se ºtie foarte bine: existã presiunea din partea absolut tuturor disciplinelor, absolut tuturor instituþiilor pentru schimbarea coeficienþilor, pentru ca sã le fie mai... ca sã primeascã sume mai mari. Pentru absolut toate sunt realizate aceste chestiuni. Trebuie sã ºtim Ñ existã o sumã de bani. Schimbarea coeficienþilor înseamnã doar sã mutãm fondurile pe care le avem dintr-un loc în altul. Universitãþile au fost de acord, în urma discuþiei, cu coeficienþii care s-au stabilit în luna februarie la întâlnirea cu CINEFIS, cu reprezentanþii CINEFIS-ului.

Bun, vã mulþumesc pentru rãspuns. Cu siguranþã, la probleme nu pot exista coeficienþi, ci numai soluþii. V-aº ruga sã reflectaþi la interpelarea formulatã de domnul senator Bogdan.

Domnilor senatori, vã mulþumesc pentru participarea la dezbateri. Declar închisã ºedinþa Senatului.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei