Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 septembrie 2001
other
Nicolae Paul Anton Pãcuraru
Prezentarea noului program de lucru pentru sãptãmâna 17Ð22 sep- tembrie a.c.
Discurs
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnului ministru Aurel Constantin Ilie.
Este deja cunoscutã pe larg, graþie relatãrilor din presã, tragedia suferitã de locuitorii din Ocnele Mari, judeþul Vâlcea. Lentila foarte masivã de sare dintre Ocnele Mari pânã lângã Horezu, cu minereuri cel mai aproape de suprafaþã, a condus în mod normal la exploatarea economicã a zãcãmântului prin sondare, respectiv prin pomparea apei, extragerea apei sãrate, decantarea ºi obþinerea sãrii brute, obþinutã în multe industrii, chimie Ñ OLTCHIM Ñ ºi petrochimie Ñ ARPECHIM.
Din pãcate, în absenþa unei exploatãri cu regim corespunzãtor de protecþie a mediului, acest tip de exploatare conduce la riscuri ecologice uriaºe. Ideea proiectanþilor de pãstrare a unor coloane sau pilieri de sprijin între exploatãri s-a dovedit eronatã deoarece aceste coloane de susþinere s-au dizolvat tot sub influenþa apei introduse la sondare, producând acel gol imens, apreciat actualmente între 3 ºi 8 milioane m[3] apã sãratã.
În faþa unor semne evidente, alunecãri de teren, crevase, fisuri, încã în urmã cu 2 ani s-a definitivat un perimetru marcat ce includea 22 de gospodãrii care trebuiau evacuate. Azi perimetrul s-a extins la 30 de gospodãrii pentru care s-a construit un bloc destinat mutãrii locatarilor. Evident cã þãranii din Þeica, neavând nici o sursã de venit, alta decât cultura pãmântului ºi creºterea animalelor, nici pensii, nimic, deºi au lucrat în gospodãria colectivã din zonã, nu au acceptat abandonarea propriilor gospodãrii care reprezentau unica lor sursã de existenþã.
ªansa Ñ dacã se poate spune astfel Ñ este cã prãbuºirea planºeului de sub sonda 367 nu a fost bruscã, ci lentã, evitându-se astfel o catastrofã fãrã precedent, de debuºare fatalã a câteva milioane m[3] de saramurã ºi hidrocarburi.
Acest lucru a permis limitarea pagubelor la câteva sute de hectare de teren agricol, compromise pe lungã duratã, aproximativ 50 de ani, ºi a pagubelor materiale la circa 150Ð200 miliarde lei.
În condiþiile în care pe teren apar noi fisuri, anunþând o iminentã altã prãbuºire la alte exploatãri, vã rugãm, domnule ministru, sã ne informaþi ce aveþi în vedere, ce întreprindeþi în momentul de faþã, cu ce mijloace financiare ºi cu ce utilaje acþionaþi pentru controlul deversãrii de saramurã prin albia inferioarã a râului Olãneºti spre râul Olt, pentru controlul concentraþiei de sare ºi de hidrocarburi, precum ºi pentru limitarea suprafeþelor de teren afectate de deversare.
În egalã mãsurã, pentru a evita riscul prãbuºirii în cratere a unor oameni, animale sau gospodãrii împreunã, vã rugãm sã ne informaþi cum vã coordonaþi eforturile, alãturi de autoritãþile locale ºi cu Direcþia generalã de agriculturã Vâlcea, pentru soluþionarea problemei strãmutãrii locuitorilor, prin punerea în posesie cu teren, precum ºi pentru sprijinul financiar obligatoriu în astfel de situaþii.