Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este cazul sã începem ºedinþa noastrã, preºedinte de ºedinþã fiind subsemnatul, senator Gheorghe Buzatu, asistat de domnii secretari, senatorii Mihai Ungheanu ºi Aurel Panã.

Pentru început, prezenþa: cei anunþaþi, 124, având în vedere faptul cã lipsesc unii domni senatori bolnavi sau au absenþe motivate, delegaþii sau cei de la Guvern (6 plus unu, plus încã 6 care sunt motivaþi).

Ordinea de zi o aveþi la dumneavoastrã.

Dacã sunteþi de acord cu actuala ordine de zi, vã rog sã votaþi.

Poftiþi, vã rog.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, ordinea de zi a fost acceptatã.

În ce priveºte programul de lucru, ºedinþa noastrã trebuia sã înceapã la orele 15,00 ºi se va sfârºi la ora 19,30, cu cele trei compartimente pe care le cunoaºteþi: declaraþii politice, adoptarea unor proiecte de lege ºi interpelãri ºi întrebãri.

Dacã sunteþi de acord, vã rog sã vã exprimaþi votul. Cu 101 voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, programul de lucru a fost acceptat.

Chestiuni de procedurã. Poftiþi, domnule senator Viorel Panã.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi, în conformitate cu înþelegerea politicã a liderilor grupurilor parlamentare din ziua de miercuri, sãptãmâna trecutã, relatatã de mine în cadrul ºedinþei noastre de joi dimineaþã, sã solicit domnului senator Solcanu, liderul Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), sã ne prezinte poziþia grupului referitoare la situaþia de la Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.

Dupã cum bine ºtiþi, a rãmas ca astãzi, la ºedinþa de grup, sã se discute aceastã problemã legatã de Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, comisie care revine, conform algoritmului politic, Partidului Democrat, ºi solicit pe aceastã cale, pentru a evita eventualele neplãceri de la ºedinþa de mâine dupã-amiazã

sau de poimâine Ñ când va fi programatã Ñ a Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului sã ne prezinte poziþia Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist). Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, domnule senator Solcanu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Grupul nostru nu a reuºit sã ia în dezbatere aceastã chestiune, nu pentru cã nu ar fi importantã, ci pentru cã au fost multe altele în dezbaterea ordinii de zi a grupului, încât a rãmas sã o dezbatem într-o altã ºedinþã, într-o ºedinþã viitoare ºi fireºte cã voi satisface curiozitatea distinsului senator Panã în legãturã cu chestiunea ridicatã.

Da, vã mulþumim, domnule senator.

Tot în chestiuni de procedurã, poftiþi, vã rog, domnule senator.

Mulþumesc frumos pentru cuvânt.

În aceste condiþii poate solicitãm cvorumului plenului Senatului sã acordãm o pauzã de 15 minute pentru consultãri la nivelul Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), în aºa fel încât aceastã situaþie care treneazã sã fie într-un fel sau altul rezolvatã. Eu nu ºtiu ce se va întâmpla, de exemplu, mâine sau poimâine la aceastã ºedinþã. Este foarte posibil, de altfel, sã solicitãm sauÉ în aceste condiþiiÉ

Retragere!

Nu-i vorba de retragere. O sã cer o consultare a liderilor grupurilor parlamentare. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim, domnule senator.

Consider cã este necesar sã solicit pãrerea dumneavoastrã? Punem la vot?

Domnul senator Solcanu.

Nu am înþeles foarte bine dacã este vorba de o întâlnire a liderilor de grup sau o întâlnire a grupurilor parlamentare.

## **Domnul Viorel Marian Panã** _(din salã):_

E vorba de întâlnirea liderilor de grup.

Nici nu trebuie supusã votului plenului Parlamentului aceastã chestiune pentru cã ea poate fi convenitã între noi ºi o facem... Eu sunt disponibil începând cu ora 17,00. Dacã ºi ceilalþi colegi sunt disponibili la ora 17,00É Mi se pare cã lipseºte liderul de grup de la U.D.M.R.

Eu aº solicita, dacã îmi e permis, o pauzã de 10 minute pentru aceastã întâlnire ºi aceastã consultare sã se desfãºoare acum. ( _Discuþii, comentarii în salã._ )

Atunci sã supunem la vot, domnule senator.

Nu. Nu se poate pronunþa Senatul asupra unei chestiuni care vizeazã liderii de grupuri.

Da, bine.

Senatul se poate pronunþa în chestiunile care privesc întregul Senat al României. Dar sunt absolut disponibil pentru o asemenea discuþie cu ceilalþi lideri.

În aceastã situaþie, rãmâne ca la ora 17,00 sã vã întâlniþi ºi sã stabiliþi.

Sigur cã da.

Noi solicitãm întreruperea lucrãrilor ºi întâlnirea liderilor grupurilor acum, 10 minute, în sala de prezidiu.

Domnul senator Badea. Poftiþi, vã rog.

Dacã vom accepta întâlnirea liderilor de grup, eu cred cã este inoperantã orice astfel de întâlnire pentru cã, deja, noi ne-am întâlnit, am luat hotãrârea care trebuie, rãmãsese sã ne dea P.S.D.-ul rãspunsul. Nu are nici un rost aceastã întâlnire.

Da, vã mulþumim. Este foarte clar. Mai era o intervenþie. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze cã s-a votat atât de repede proiectul ordinii de zi. Domnii secretari nu m-au vãzut în momentul în care am ridicat mâna.

Vã solicit ca punctul 22, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, sã îl amânãm pentru cã existã riscul sã ne blocãm. Au fost discuþii ºi în cadrul grupurilor, s-a întocmit ºi un raport suplimentar. Mulþi dintre colegi l-au primit acum în casete ºi cred cã ar fi bine, totuºi, sã luãm în dezbatere joi acest proiect de lege, astfel încât sã se discute în cunoºtinþã de cauzã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte opinii în legãturã cu aceastã propunere? Dacã nu, supun la vot aceastã propunere.

Cu 85 de voturi pentru, 14 voturi contra ºi 4 abþineri, propunerea domnului senator a fost însuºitã. Punctul 22 a fost scos de pe ordinea de zi de astãzi. Poftiþi, vã rog, domnul senator!

Faþã de cererea exprimatã de preºedintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat din Senat, îmi permit sã observ cã intervenþia domnului senator Badea, viceliderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, este, într-adevãr, extrem de fondatã. La nivelul liderilor de grup s-a luat o hotãrâre, o hotãrâre care converge în a susþine cererea exprimatã de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, de a i se acorda dreptul de a-ºi numi un reprezentant în fruntea comisiei. Deci, dacã se pune problema unei pauze de consultãri, aceastã pauzã de consultãri ar trebui consumatã în aºa fel încât domnul senator Solcanu, lider de grup, cu Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) sã ia o decizie, pe care sã o comunice plenului, faþã de cererea liderilor de grup. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Este foarte clar.

În continuare, vã rog sã-mi daþi voie sã prezint programul de lucru al Senatului pe aceastã sãptãmânã, mai puþin ziua de astãzi, pentru cã au survenit mai multe modificãri ºi este bine ca dumneavoastrã sã fiþi avertizaþi în aceastã privinþã.

Astfel, pentru mâine, 18 septembrie, se au în vedere: la ora 8,00, o ºedinþã a Birourilor permanente reunite ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, iar de la ora 9,00, lucrãri în comisiile permanente; pentru miercuri, 19 septembrie, de la ora 9,00 la ora 12,30 este programatã ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor. La ora 13,00 va fi ºedinþa Biroului permanent al Senatului, iar la ora 15,00 vor începe lucrãri în comisiile permanente; pentru joi, 20 septembrie, programul rãmâne acelaºi pe care dumneavoastrã l-aþi primit deja la casetã.

De asemenea, tot în acest moment cred cã este cazul sã prezint aceastã notã, semnatã de domnul Acsinte Gaspar Ñ pe care îl cunoaºteþi, ministru pentru relaþia cu Parlamentul Ñ, notã care priveºte organizarea întâlnirilor secretarilor de stat pentru relaþia cu Parlamentul cu deputaþii ºi senatorii la sediile celor douã Camere ale Parlamentului. Din aceastã notã citez: ”Potrivit recomandãrii primuluiministru, începând cu data de 17 septembrie 2001, secretarii de stat pentru relaþia cu Parlamentul vor participa obligatoriu la întâlniri cu deputaþii ºi senatorii, indiferent de grupul parlamentar din care fac parte, pentru a da unele informaþii ºi a prelua problemele sesizate din circumscripþiile electorale, potrivit obiectului de activitate al fiecãrui minister, dupã urmãtorul program...Ò Nu e cazul sã citez aici care este programul la Camera Deputaþilor. Ceea ce intereseazã este programul de la Senat.

Aceste întâlniri vor avea loc în sala Biroului permanent de la etajul 1 dupã urmãtorul orar: marþea, de la ora 13,30 la 15,30 ºi joia, de la ora 12,30 la ora 14,30.

Trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

În numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) va vorbi domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Membrii Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) din Senat îºi manifestã totala dezaprobare faþã de declaraþiile care au fost fãcute pe tema unor aºa-ziºi teroriºti pregãtiþi pe teritoriul României.

În condiþiile în care terorismul de masã atenteazã la valorile democraþiei ºi ale umanitãþii, periclitând siguranþa statelor lumii, inclusiv a celor mai puternice, respectiv Statele Unite ale Americii ºi Rusia, oamenii politici fac afirmaþii de naturã a aduce prejudicii imaginii României în lume. Aceste declaraþii sunt cu atât mai surprinzãtoare ºi condamnabile cu cât România este o þarã care se încadreazã eforturilor statelor democratice de combatere a tuturor fenomenelor de terorism.

La începutul deceniului, în cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu o hotãrâre a Conferinþei de la Madrid prevedea formarea unui Comitet al statelor donatoare de asistenþã pentru întãrirea unor instituþii necesare funcþionãrii Autoritãþii Legale Palestiniene din Gaza, cu sprijinul ºi controlul direct al Statelor Unite ale Americii, al Rusiei ºi al Israelului. România, ca stat democrat activ, a fost inclus efortului grupului acestor state donatoare. Astfel, o serie de cursanþi au venit ºi în România, precum ºi în Danemarca, Franþa, Italia, Grecia, Turcia ºi chiar Statele Unite ale Americii. Aºa-ziºii teroriºti erau, de fapt, viitorii paznici ai demnitarilor ºi instituþiilor de pe teritoriul Autoritãþii Palestiniene din Gaza, aºa cum am mai spus. Contribuþia României a fost monitorizatã cu atenþie de comitetul respectiv, convenit prin Conferinþa de la Madrid.

Cursanþii au fost pregãtiþi în diferite domenii: juridic, psihologic, sanitar, protecþie demnitari, pazã obiective, intervenþie ºi control tehnic antiterorist, reguli de protocol, domenii care nu au nimic comun cu formarea specificã teroriºtilor ºi care, dimpotrivã, þin de logica de pregãtire a serviciului de pazã ºi protecþie. Or, atitudinea unor politicieni urmãreºte inducerea în eroare a opiniei publice româneºti ºi a celei din strãinãtate, încercând sã deformeze realitatea ºi aducând atingere intereselor þãrii noastre.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mihail Lupoi.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

”Hristos a fost rãstignit a doua oarãÒ. Aºa poate fi definitã tragedia americanã din ultimele zile. Este un moment de reculegere, de purificare prin jertfã a miilor de nevinovaþi care au cãzut victime. Este momentul unei analize profunde a ceea ce a fost ºi a ceea ce va fi. Este un prilej de meditaþie. Este momentul unui nou început.

Partidul România Mare este aºa cum a declarat-o de mai multe ori prin chiar preºedintele sãu, Corneliu Vadim Tudor, alãturi de familiile îndoliate ºi de întreaga naþiune americanã în aceastã grea încercare, aºa cum a fost alãturi ºi de victimele conflictelor armate din ultimii ani.

Categoric Partidul România Mare, împreunã cu celelalte forþe politice responsabile din România, este ºi va fi de partea reacþiei democratice în lupta împotriva extremismului de orice fel ºi terorismului, oriunde s-ar manifesta el.

Vom susþine fãrã nici o reþinere ca România sã îºi exprime întreaga disponibilitate materialã ºi logisticã pentru lupta împotriva terorismului de orice fel Ñ economic, militar sau religios Ñ, cu respectarea deplinã a Constituþiei, în funcþie de solicitãrile concrete ce vor fi fãcute de organismele internaþionale.

Considerãm cã se cuvine sã fie identificat nu numai adversarul ºi efectele tragice ale atacului, ci cercetate ºi cauzele unor asemenea manifestãri de o violenþã fãrã precedent.

Analiza trebuie sã o începem din propria ogradã. Numai fãcând ordine, în primul rând, în interior vom fi credibili în exterior în demersul nostru democratic ºi antiterorist. Rolul opoziþiei parlamentare este ºi acela de a cenzura activitatea Guvernului ºi a instituþiilor statului. Încercarea unor factori de decizie de a evita rãspunsuri la întrebãrile pe care le punem noi înainte de a le pune alþii, de a transforma pe acuzatori în acuzaþi nu va face decât sã creascã suspiciunile opiniei publice ºi ale celor alãturi de care vrem sã mergem în acest nou secol.

Este momentul sã facem o analizã profundã a tuturor serviciilor specializate ale statului român ºi a modului cum acestea înþeleg sã respecte legea. Traficul de droguri, contrabanda de orice fel, traficul de persoane peste frontierã sunt elemente care au un mare potenþial subversiv. Fondurile create de personaje ale mafiei, traficului de þigãri, de arme ºi de droguri credem cã servesc, de cele mai multe ori, unor scopuri cel puþin obscure, de multe ori teroriste.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În numele Partidului Democrat, urmeazã la cuvânt domnul senator Viorel Panã.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Onoratã asistenþã,

Cinism, discriminare, aplicare preferenþialã a principiilor social-democraþiei, acestea au fost întrebãrile pe care mi le-am pus sâmbãtã, dupã ce am ascultat mesajul transmis de premierul Adrian Nãstase la începerea anului ºcolar.

Cum altfel am putea cataloga punctul de vedere al Executivului, prezentat de cãtre premier sâmbãtã, la deschiderea anului ºcolar, atunci când a declarat: ”Este inadmisibil ca statul sã aloce sume semnificative pentru multe din ºcolile rurale, în condiþiile în care doar 1% din

elevii provenind de la aceste unitãþi reuºesc sã intre la facultate.Ò

Cu alte cuvinte, premierul Nãstase, preocupat de soarta învãþãmântului românesc, aºa cum susþine ºi declarã, trage linie ºi decide desfiinþarea învãþãmântului rural. Asta, dacã vreþi, dovadã vie cã învãþãmântul românesc, în perspectiva lui este privit în termeni sã spunem, pur comerciali. Educaþia tineretului român care a avut neºansa sã se nascã în gospodãriile rurale este confundatã cu parametrii unei societãþi comerciale aflate în faliment. Nu poþi confunda o ºcoalã de la þarã cu nu ºtiu ce fabricã de cuie ºi ºuruburi. Oricum, tot cea din urmã este avantajatã, deoarece pânã la faliment întreprinderea de stat beneficiazã de un program de restructurare.

Îmi permit sã citesc în continuare din editorialul semnat astãzi în ”AdevãrulÒ de cãtre Melania Mandas-Vergu: ”Éfiindcã domnul Adrian Nãstase, spunând ce a spus, a condamnat, practic, la moarte ºcoala din mediul rural. Sã nu mai dai statului, unde statul român asigurã ceea ce s-a angajat prin Constituþia sa, dreptul fundamental la educaþie prin învãþãmânt general obligatoriu ºi gratuit, banii aceia ºi aºa puþini, înseamnã sã-l sufoci cu perna, noaptea, în somn. De ce o fi crezând premierul cã, întrucât producþia de studenþi ce poartã în cãlcâie glodul uliþelor româneºti este scãzutã, este firesc sã desfiinþãm, prin nefinanþare, ºcoala ruralã? Chiar o fi crezând astfel domnul profesor Adrian Nãstase?!Ò se întreabã editorialista ziarului ”AdevãrulÒ.

Mã întreb cum se poate afirma cã învãþãmântul românesc este una din prioritãþile Guvernului, atâta timp cât în locul unei strategii naþionale de renaºtere a învãþãmântului românesc asistãm la declaraþii de genul ”salariile trebuie revãzute, dar toate chestiunile trebuie sã fie reanalizate în cadrul orientãrilor generale ºi în cel al resurselor pe care le avem la dispoziþieÒ.

În numele Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Radu Alexandru Feldman. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate ºi stimaþi colegi,

Declaraþia politicã pe care o fac astãzi în plenul Senatului se doreºte a fi un semnal de alarmã ºi un protest vehement faþã de tratamentul discriminatoriu pe care Guvernul condus de premierul Adrian Nãstase continuã sã-l aplice culturii.

Înainte de a intra pe fondul chestiunii sunt însã obligat sã semnalez o nouã probã a felului în care Executivul, într-un dispreþ absolut faþã de legi, încalcã grav Constituþia þãrii. Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe, Legea nr. 324/2001, a fost publicatã în Monitorul Oficial nr. 498 la data de 24 august 2001. Ordonanþa nr. 27 privind rectificarea bugetului, ordonanþã care nu putea fi emisã decât în baza Legii de abilitare, deci ulterioarã acesteia, este datatã 16 august, cu 8 zile înaintea publicãrii Legii de abilitare în Monitorul Oficial. Guvernul a adoptat Hotãrârea nr. 222 de înaintare cãtre Parlament a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de rectificare a bugetului la data de 23 august, cu o zi înaintea publicãrii în Monitorul Oficial a Legii de abilitare. Faþã de prevederile Constituþiei, art. 78, ”Legea se publicã în Monitorul Oficial ºi intrã în vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei.Ò, ºi art. 107 alin. 4, ”Hotãrârile ºi ordonanþele adoptate de Guvern se publicã în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenþa hotãrârii sau a ordonanþei.Ò, nu rezultã decât o concluzie: Ordonanþa Guvernului nr. 27 din 16 august 2001 privind rectificarea bugetului este lovitã de nulitate ºi cer Curþii Constituþionale sã se autosesizeze faþã de cele semnalate.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal îºi rezervã, altfel, dreptul de a sesiza Curtea Constituþionalã.

Chestiunea de fond þine, aºa cum am spus, de soarta culturii în România. În martie, când Parlamentul s-a reunit sã discute bugetul pe anul 2001 am arãtat nu numai cã este cel mai mic buget alocat culturii, în toatã perioada postrevoluþionarã, dar ºi cã, într-un mod pe care atunci m-am temut sã-l numesc definitoriu, Guvernul Nãstase nici mãcar nu includea cultura Ñ fapt fãrã precedent Ñ în principalele orientãri ale cheltuielilor bugetare. Se vorbea despre asistenþa socialã ºi învãþãmânt, despre sãnãtate ºi agriculturã, despre industrie ºi transporturi, despre apãrare naþionalã ºi ordine publicã. Despre culturã, nici un cuvânt.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul dumneavoastrã mai dispune de un minut. În continuare, în numele Grupului U.D.M.R., domnul senator Eckstein.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Vã cer scuze din capul locului pentru cã voi citi mai mult dintr-o publicaþie pe care mulþi dintre dumneavoastrã o citiþi, unii dintre dumneavoastrã chiar publicã în ea. Este vorba despre revista ”România MareÒ, din 14 septembrie 2001.

Citesc la început cele scrise în pagina a doua, semnat Alcibiade: ”Festivitãþile desfãºurate sâmbãtã în judeþul Dâmboviþa au fost dupã sufletul negru al lui Iliescu, reci, mohorâte, fãrã nici o vibraþie sufleteascã.Ò

Mai încolo: ”Dacã ar fi cãzut o bombã acolo, la Târgoviºte, la comemorare, ar fi scãpat þara de bandiþi. Fireºte, ne referim la o bombã sexi.Ò

Scuzaþi expresiile.

Mai încolo: ”Inevitabil, Bombonel va sfârºi prin a înnebuni. De ce?! Pentru cã la orgoliul lui nativ, de-a dreptul maladiv, s-a adãugat puterea absolutã pe care i-a dat-o Ion Iliescu. Rezultatul?! Un monstru!Ò

Mai încolo: ”Lichelele iar atacã în haitã. Cunoaºtem stilul. Nu mai puþin de 50 de secãturi fãrã operãÉÒ Ñ ºi aici aº citi câteva dintre semnatarii acestui apel, ”secãturi fãrã operãÒ: Sorin Alexandrescu, profesor la Universitatea din Amsterdam, Matei Cãlinescu, profesor Indiana University, ªtefan Augustin Doinaº, academician, Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei, Adrian Marinov, istoric al ideilor Ñ aceºti ”ticãloºi ºi pigmei nu fac nici mãcar cât o carte a dascãlului respectivÉÒ ºi fraza continuã.

Se poate ºi deja s-a discutat destul de mult despre cine poartã responsabilitatea textelor apãrute sub pseudonimul de Alcibiade. Dar, dacã ne uitãm la prima paginã unde scrie: director fondator, regretatul Eugen Barbu, redactor-ºef, Corneliu Vadim Tudor, este inserat pe prima paginã, proferând ºi culorile naþionale, spun eu, urmãtorul text: ”Eveniment paranormal petrecut sâmbãtã la Târgoviºte în prezenþa spiritului întâiului preºedinte al României, Nicolae Ceauºescu, ºi în faþa asistenþei selecte: Margareta Duda, curvã, Radu Duda, poponar, Ana de Bourbon, codoaºã, Simina Mezincescu, paraºutistã, Silvia Ciornei, traseistã, Octav Cozmâncã, ungur, Bebe Ivanovici, biºniþar, Vasile Duþã, colegul nostru, traficant de droguri, Victor Opaschi, pedofil, Sifon Mihãiþã, episcop-securist, ºi, cu litere de o ºchioapã, ”Artiºtii cvintetului de coarde care distreazã poporulÒ, adicã ”Nelu Ñ trei mandate, Þapul, Adrian CopiluÕ Minune, Mihai Vitezã ºi Teoctist Arpacaº, ºi-au legãnat reciproc coliva Ñ Veºnica lor pomenire. Dacã nu mierleau, poate mai trãiauÒ.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În continuare, daþi-mi voie sã citesc ºi eu o declaraþie politicã.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Trãim cu adevãrat clipe istorice. Ele au fost provocate, din pãcate, de mâini criminale, iar pentru moment este imposibil sã prevedem care vor fi consecinþele. În aceste condiþii, nu este în nici un fel recomandabil sã apelãm la vorbe mari. Realitatea este una singurã: Statele Unite au fost agresate.

În mod concret, lovitura s-a produs, contrar oricãror presupuneri, dinãuntru, dar firele conspiraþiei, dupã cum se presupune ºi dupã cum indicã primele probe conduc în afara Statelor Unite ale Americii. Unde?! Vom afla astãzi sau mâine ori, mai precis, mult mai târziu. Asta nu înseamnã cã atentatorii trebuie uitaþi, iertaþi ori ignoraþi. Ei vor plãti oricum, cãci de orice te poþi ascunde pe lume, dar nu ºi de crimã. Pe de altã parte, trebuie sã fim cât se poate de sinceri cu noi înºine. Cine ar fi crezut cã Statele Unite vor traversa asemenea clipe de groazã? Cã pentru câteva zile însuºi iadul va coborî pe pãmânt? ªi asta, unde?! Pe pãmântul libertãþii, în þara care de mai bine de douã secole s-a confundat cu însuºi arsenalul libertãþii ºi democraþiei pe planetã.

Vã propun, ceea ce este imposibil acum, sã încercãm a visa puþin. Cum ne-ar apãrea lumea fãrã America? Este imposibil de calculat la rece acum, dar, oricum, vom constata cã am fi mai sãraci, mai singuri, cã ne lipsesc o rudã, un prieten adevãrat. Dar vãlul se împrãºtie ºi revenim la realitãþi. Nu, nu este posibil. Fiecare þarã sau naþiune au cunoscut asemenea fapte abominabile. Le-au depãºit, ºi-au revenit. America, în mod sigur, o va face cu atât mai mult. Deja a început.

Pentru noi, în aceste zile, principalul este sã fim solidari cu America, cu formidabila naþiune americanã. Timpul ne va îngãdui sã scormonim alte probleme. De ce? Cum? Când? Cine? Cum a fost posibil? Principalul lucru este cã nici unul dintre români nu poate fi incriminat sau bãnuit mãcar ca aflându-se la originea tragediei americane.

În al doilea rând, trebuie sã ne aflãm alãturi de naþiunea americanã atunci când ea are nevoie de susþinere, de ajutor, de compasiune. Când anume? Chiar acum.

Vã rog sã înþelegeþi cã pentru cel care vã vorbeºte existã ºi un motiv subiectiv pentru a lansa îndemnul formulat. Jumãtate din familia mea a devenit, prin forþa lucrurilor, de aproape un sfert de veac, americanã ºi nu mã gândesc atât la fratele meu ºi la toþi cei apropiaþi lui, cât mai ales, mai ales am spus, la unul dintre copii, aflat de mai mulþi ani sub arme în Forþele Statelor Unite ale Americii. El va fi, precum zeci de mii de români americani, cum au fost cei care au fost angrenaþi în cadrul forþelor armate ale S.U.A. pe fronturile Primului ºi ale celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, el va fi prins între luptãtorii viitorului conflict deja anunþat de preºedintele Bush, primul rãzboi al celui de-al treilea mileniu. În aceastã situaþie este normal sã fim sau sã fiu îngrijorat ºi sã-mi strig îngrijorarea. Totuºi, ce va fi?

În continuare, în numele Grupului parlamentar P.D., domnul senator Vela.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cazul Reºiþa Ñ un precedent periculos. Pentru regretabile bâlbe la nivel guvernamental, acum muncitorii de la Combinatul Siderurgic Reºiþa aºteaptã cu sufletul la gurã rezultatul unei inedite negocieri privind soarta uneia din cele mai importante societãþi din domeniul metalurgiei.

Este, dacã vreþi, o premierã în care privatizarea unui combinat de calibrul celui de la Reºiþa se discutã folosind un termen din domeniul sportiv, ”în deplasare pe terenul clientuluiÒ. Surprinzãtoare mi se pare decizia Executivului de la Bucureºti de a trimite o comisie de negociatori la Washington pentru a discuta un contract care, acum, analizând datele bilanþului contabil, dar ºi ale nivelului producþiei, pare a fi mort din faºã. De ce spunem acest lucru? A.P.A.P.S. are date clare. Nici o clauzã contractualã nu a fost îndeplinitã. Termenul de 15 septembrie 2000 de achitare a datoriei de 34,94 milioane de dolari cãtre consorþiile bancare creditoare a fost depãºit. La fel, termenul scadent de 31 decembrie 2000 privind investiþia de 5 milioane dolari a ieºit din valabilitate. Despre investiþia de 21,4 milioane dolari, din care 10 milioane dolari reprezentau capital de lucru, nu mai este nimic de discutat. În plus, aºa cum reiese dintr-un document oficial transmis pe cãi diplomatice, reprezentanþii Noble Ventures aveau obligaþia ca în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotãrârii nr. 490/2001 privind reeºalonarea datoriilor bugetare sã efectueze o platã suplimentarã de 2 milioane dolari. Nici aceastã obligaþie nu a fost respectatã. Stare de fapt care a generat aplicarea unor penalitãþi de 0,1% pe zi, stabilite, de altfel, prin contract.

În aceste condiþii, oare, ce ar mai fi de negociat?! Contractul reprezintã actul de voinþã al pãrþilor. O abordare diferitã a cazului Reºiþa faþã de cel de la Oltchim Râmnicu-Vâlcea reprezintã dovada cã în privatizare Guvernul României foloseºte mãsuri diferite? Dacã este aºa, atunci este regretabil. Întrebãri se pot lansa în continuare, din câte ºtiu eu, iar documentele vorbesc de la sine. La sfârºitul lunii august acea mediere mult doritã atât de partea românã, cât ºi de cea americanã urma sã aibã loc la Bucureºti sau Reºiþa. De ce ºeful Executivului a decis sã aibã loc la Washington? Numai cei care ocupã fotoliile de la Palatul Victoria ne pot rãspunde.

În continuare, în numele Grupului P.N.L., domnul senator Iustian Teodor.

Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

La sfârºitul lunii august, Institutul pentru Politici Publice ºi Problema Democraþiei a publicat rezultatul unui studiu intitulat ”Migraþia politicãÒ.

Din acest studiu rezultã un transfer fãrã precedent al primarilor între diverse partide. Astfel, din totalul de 2.957 primari aleºi la scrutinul din iunie 2000, în procesul de migrare au fost antrenaþi peste 650 primari, reprezentând peste 22% dintre aceºtia, într-un singur an de la alegerile locale. Din datele pe care le deþinem, rezultã un proces asemãnãtor ºi la nivelul consilierilor judeþeni ºi al consilierilor locali, procentul de migrare al acestora apropiindu-se de 20%. De departe, principalul beneficiar al acestor migraþii este P.S.D.-ul, aproape 85% dintre aleºii locali care ºi-au schimbat opþiunea politicã în ultimul an s-au înscris în partidul de guvernãmânt.

Chiar dacã Partidul Naþional Liberal nu este afectat de aceste migraþii, ne considerãm datori de a le semnala ºi a ne manifesta îngrijorarea cu privire la tentaþia P.S.D. de a deveni partid-stat, fapt remarcat ºi de un studiu al firmei de consultanþã Oxford Analitica, pe baza analizei unei multitudini de acte ale P.S.D.-ului, printre care ºi racolarea masivã a aleºilor locali. Amploarea racolãrii aleºilor locali conduce la concluzia cã aceasta este o acþiune deliberatã, planificatã, constantã ºi urmãritã în desfãºurarea ei. Este evident cã schimbarea opþiunii politice a unui numãr atât de mare al aleºilor locali nu este spontanã, nici benevolã, ea este urmarea modului discriminatoriu al distribuirii unor fonduri, a unor controale repetate ºi abuzive, a obstrucþionãrii unor hotãrâri în consiliile locale etc. De altfel, deja existã o serie de date culese care confirmã aceste practici.

Racolarea aleºilor locali, una din metodele reconstituirii partidului unic, încalcã ºi denatureazã conþinutul unor tratate, acorduri, protocoale, convenþii la care România este parte. Astfel, sunt încãlcate Carta europeanã a autonomiei locale, Declaraþia de la Viena, Declaraþia de la Strasbourg, Rezoluþia statutarã referitoare la înfiinþarea Congresului puterilor locale ºi regionale, Carta Congresului puterilor locale ºi regionale din Europa, Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi libertãþilor fundamentale, ratificate de România în mai 1994.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, în numele Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Mihai Ungheanu.

Mai sunt 4 minute.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Suntem dominaþi de un eveniment extrem de grav care modificã faþa ºi direcþia istoriei acestei planete, un atac terorist fãrã precedent care a lovit Statele Unite ale Americii, care a îndoliat întreaga Americã ºi care a îndoliat ºi planeta, acolo unde ajung mijloacele de informare în masã.

Este evident cã românii sunt alãturi de americani. Ei au avut o admiraþie extremã pentru America, au avut o dragoste extraordinarã, i-ar fi dorit în România, dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, n-au venit, i-am vãzut lângã noi, în Iugoslavia.

Toate partidele politice din România, prin reprezentanþii lor, ºi-au declarat solidaritatea ºi au fost lângã îndureratul popor american, reprezentanþii Parlamentului, preºedintele Nicolae Vãcãroiu a dat un comunicat, Senatul a dat o declaraþie, dar existã ºi necesitatea unei implicãri concrete alãturi de Statele Unite în campania împotriva terorismului.

Existã o determinare clarã a României în acest sens, existã ºi un mesaj al Preºedintelui României pe care noi îl vom dezbate, dupã toate probabilitãþile, miercuri. Biroul permanent a discutat astãzi, a creat preliminariile pentru ca mâine de dimineaþã cele douã Birouri permanente sã facã o discuþie concretã în legãturã cu acest lucru ºi sã ajungã la o concluzie comunã pe care s-o propunã plenului celor douã Camere.

La ce vreau sã mã opresc? Vreau sã mã opresc la necesitatea unei meditaþii, adicã a unui rãgaz de gândire al nostru ºi poate ºi al altora. Cuvântul ”meditaþieÒ, cuvântul ”reflecþieÒ nu a prea fost pronunþat în toate ecourile care au fost cunoscute în mass-media în legãturã cu evenimentele din America.

Statele Unite ale Americii vor reacþiona, vor sã pedepseascã pe acest adversar care, pânã acum, este invizibil. Alãturarea de Statele Unite presupune o rãspundere egalã cu Statele Unite în aceastã campanie, desigur, dupã posibilitãþi.

Din ceea ce ºtiu, documentul domnului Preºedinte Iliescu vorbeºte numai despre NATO, partenerul român faþã de NATO, ºi nu ºi despre Organizaþia Naþiunilor Unite, pe care vãd cã toatã lumea o uitã.

Vreau sã mai atrag atenþia cã se vorbeºte despre eradicarea prin orice mijloace a acestui adversar necunoscut, nestabilit încã, pe care îl va eradica cu orice mijloace sau va trãi consecinþele acestei eradicãri ºi cel care se aliniazã ºi cei care se vor alinia cu siguranþã, iar România se va alinia cu siguranþã.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Cu intervenþia dumneavoastrã am epuizat primul punct al ordinii de zi, declaraþiile politice.

Îmi daþi voie, în continuare, sã prezint nota privind exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;

Ñ Legea pentru completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 97/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2001 pentru completarea art. 1 din Legea nr. 59/2000 privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române ºi reglementarea unor cheltuieli specifice;

Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã de Transport Bucureºti, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului de reabilitare a transportului urban în Bucureºti Ñ B;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 120/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;

Ñ Legea privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000, pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 189/2000 pentru stingerea unor obligaþii bugetare;

Raport asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor de liberã practicã pentru serviciile publice conexe actului medical.

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 12 septembrie, ora 14,30 la sediul Camerei Deputaþilor la Palatul Parlamentului.

Componenþa comisiei de mediere aprobatã de plenul celor douã Camere ale ParlamentuluiÉ Trec peste ele. A absentat doamna deputat Ivãnescu Paula Maria. ªedinþa a fost condusã alternativ de domnul senator Iliescu Ion ºi domnul deputat Brînzan Ovidiu.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute în unele texte ale proiectului de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în prezentul raport.

Vã mulþumesc, domnule senator.

- În continuare, dumneavoastrã aveþi în faþã textul

- propus.

Dacã sunt discuþii? Nu sunt.

Atunci va trebui sã discutãm ºi sã votãm, sã aprobãm textele care au fost adoptate în baza propunerilor Camerei Deputaþilor.

Art. I, articolul unic, este textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi, dacã sunteþi de acord.

Cu 74 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, art. I a fost adoptat.

La punctul 2, alin. 1 ºi 3 ale art. 1, tot un text al Camerei Deputaþilor.

- Poftiþi, vã rog.

- A fost adoptat ºi acest text, cu 74 de voturi pentru,

- douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

- În continuare, la art. 3 alin. 1 s-a propus tot textul de

- la Camera Deputaþilor.

- Poftiþi, vã rog.

- Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã

- abþineri, a fost adoptat ºi acest text.

- La punctul 4, art. 8 este tot cel recomandat de

- Camera Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog.

- Text adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã

- ºi nici o abþinere.

- La punctul 5, este art. 10, text votat în unanimitate de

- Senat, deci nu este cazul sã fie votat. La punctul 6, art. 13 este, de asemenea, cel recomandat de Camera Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog.

Text adoptat cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

La punctul 7, art. 11 este tot recomandat de Camera Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog.

Art. 11 a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã votaþi raportul în ansamblu.

Poftiþi, vã rog.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost votat raportul.

Vã mulþumesc.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coºului minim de consum lunar.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Raportul adoptat de comisia de mediere are o singurã modificare faþã de raportul Senatului, în sensul cã la art. 3 a fost adoptat textul propus de Camera Deputaþilor, din urmãtoarele considerente.

Textul propus de Camera Deputaþilor este urmãtorul: ”Coºul minim de consum lunar constituie elementul esenþial de fundamentare ºi stabilire a salariului de bazã minim brut pe þarã, a politicii salariale ºi a altor politici în domeniul socialÒ. Rectific, acesta este textul adoptat de Senat.

Textul adoptat de Camera Deputaþilor, care a fost în final adoptat ºi de comisia de mediere, face o modificare, în sensul cã schimbã sintagma ”salariului de bazã minim brut pe þarãÒ cu ”salariul de bazã minim brut pe economieÒ.

Aº fi vrut doar sã adaug cã Senatul a adoptat sintagma ”salariul de bazã minim brut pe þarãÒ pentru cã aceasta este definiþia consacratã, sintagma ”brut pe economieÒ se asociazã salariului mediu.

Prin urmare, în funcþie de decizia plenului, va rãmâne textul Camerei Deputaþilor sau textul Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie,

Propunerea comisiei de mediere se supune la vot.

Propunerea comisiei de mediere este textul Camerei Deputaþilor.

Ãsta se supune la vot.

Poftiþi, vã rog. Cu 51 de voturi pentru... Poftiþi, vã rog.

Cu 59 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Este o lege ordinarã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, dacã-mi daþi voie...

Poftiþi, vã rog, domnul senator Ungheanu.

Supuneþi ºi raportul la vot.

Da, imediat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, datã fiind prezenþa din salã, vã rog sã faceþi un apel.

Eu mulþumesc P.D.S.R.-ului cã e prezent când conduce domnul preºedinte Buzatu, ºi nu celor care au pãrãsit sala.

Cam ambele pãrþi au aceeaºi prezenþã.

Puterea trebuie sã-ºi asigure prezenþa, nu...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În aceastã situaþie, dacã sunteþi de acord cu propunerea domnului senator?

## Vã mulþumesc, doamna senator.

În aceastã situaþie, aici, în textele propuse, vãd cã are prioritate textul avansat de Camera Deputaþilor.

Dumneavoastrã insistaþi ca sã luãm cele douã...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Supuneþi raportul ºi apoi facem apelul.

Am explicat colegilor ce voteazã. Dacã vor respinge acest text, rãmâne textul adoptat de Senat, cu ”salariul minim brut pe þarãÒ, aºa cum, de altfel, se defineºte acest indicator în toate hotãrârile de Guvern prin care se majoreazã cuantumul.

Vã mulþumesc.

Da, sã terminãm raportul. Raportul discutat trebuie votat.

Poftiþi vã rog.

Raportul a fost adoptat cu 72 de voturi pentru,

- 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord...

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2001

## **Domnul Aurel Panã:**

**Domnul Aurel Panã:** Matei Vintilã absent Acatrinei Gheorghe absent Matei Viorel prezent Alexa Constantin prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe prezent Mihordea Mircea absent Alexandru Ionel absent Apostolache Victor absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius absent Athanasiu Alexandru absent Badea Dumitru absent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba absent Balcan Viorel prezent Bãdulescu Doru-Laurian absent Nicolaescu Ioan prezent Bãlan Angela Mihaela absentã Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicolai Norica absentã Bãlãlãu Constantin absent Belaºcu Aron absent Nicolescu Constantin prezent Belu Ioan absent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Bichineþ Corneliu prezent Bindea Liviu-Doru absent Oprescu Sorin Mircea absent Bîciu Constantin prezent Opriº Octavian absent Brãdiºteanu ªerban Alexandru absent Otiman Pãun-Ion prezent Bucur Dionisie prezent Paleologu Alexandru absent Bunduc Gheorghe absent Panã Aurel prezent Panã Viorel Marian prezent Buzatu Gheorghe prezent Pastiu Ioan absent Cârciumaru Ion absent Ciocan Maria prezentã Pãcurariu Iuliu prezent Ciocârlie Alin Theodor absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Pãtru Nicolae absent Codreanu Dumitru absent Pãunescu Adrian absent motivat Constantinescu Dan absent Penciuc Corin prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozmâncã Octav absent motivat Pete ªtefan prezent Petre Maria absentã Crãciun Avram absent Cristolovean Ioan prezent Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Dina Carol absent Pop Dumitru Petru prezent Dinescu Valentin absent motivat Pop de Popa Ioan prezent Dinu Marin absent Popescu Dan-Mircea prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Dumitrescu Viorel absent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Predescu Ion prezent Duþã Vasile prezent Prichici Emilian prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Pricop Mihai-Radu absent Fabini Hermann Armeniu prezent Prisãcaru Ghiorghi absent motivat Fãniþã Triþã absent Pruteanu George Mihail prezent Feldman Radu Alexandru absent Pujina Nelu absent Filipaº Avram absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Filipescu Cornel prezent Radu Constantin prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Flutur Gheorghe prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Frunda Gyšrgy prezent Rece Traian prezent Gãucan Constantin prezent Roibu Aristide prezent Gogoi Ion absent Roman Petre absent Guga Ioan absent Rus Ioan Aurel prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Hîrºu Ion absent **Domnul Gheorghe Buzatu:** Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion absent Domnule senator, Dacã îmi daþi voie. Eu cred cã este cazul sã ne Horga Vasile prezent oprim, pentru cã situaþia s-a îmbunãtãþit. Nu este cazul Hriþcu Florin prezent Ilaºcu Ilie absent sã o citim ºi a doua oarã. Iliescu Ion prezent **Domnul Aurel Panã:** Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian prezent Bine, domnule preºedinte. Iorgovan Antonie absent Vã mulþumesc. Iustian Mircea Teodor prezent **Domnul Gheorghe Buzatu:** Kereskenyi Alexandru absent Leca Aureliu prezent Vã mulþumim foarte mult pentru efort. Lupoi Mihai prezent În continuare, avem raportul comisiei de mediere Maior Liviu absent motivat pentru soluþionarea É Marcu Ion absent Marinescu Simona prezentã **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:** Mark— BŽla absent

Domnule senator, Dacã îmi daþi voie. Eu cred cã este cazul sã ne oprim, pentru cã situaþia s-a îmbunãtãþit. Nu este cazul sã o citim ºi a doua oarã.

Vã mulþumim foarte mult pentru efort. În continuare, avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea É

Procedurã, domnule preºedinte.

Poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

O datã catalogul început, trebuie ºi terminat. Acesta este regulamentul. Deci, vã rog, sã meargã pânã la sfârºit, pentru cã, altfel, suntem în situaþia dirigintelui care îi ceartã pe cei prezenþi pentru cei care chiulesc.

Aºadar, vã rog sã mergem pânã la sfârºit cu citirea catalogului.

Nu. Vã mulþumesc, dar este o soluþie, domnule senator, ca la sfârºit cei care au lipsit sã treacã pe aici, la secretariat ºi sã îºi motiveze absenþele.

Vreþi sã mai citiþi, da?

Nu.

Nu, nu e cazul.

Deci propun, în continuare, sã discutãm raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 172/2000 pentru completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã.

Poftiþi, vã rog, comisia de mediere, domnii senatori sau doamnele senator. Domnii senatori Bucur Dionisie, Filipescu Cornel,É

Poftiþi, vã rog. Mã scuzaþi. Poftiþi, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia de mediere s-a întrunit miercuri, 12 septembrie, anul curent, la sediul Camerei Deputaþilor.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în prezentul raport.

Este vorba despre un singur articol, cu lit. c) ºi e). În unanimitate, comisia de mediere a acceptat punctul de vedere al Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Discuþii pe marginea acestui raport? Nu sunt.

Atunci sã

Vã mulþumesc.

În continuare vom dezbate raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretuluilege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori constituie în prizonieri. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

La acest proiect de lege au fost în divergenþã douã articole: articolul unic ºi art. 6 alin. 2. ªi în acest caz, ºi la articolul unic, ºi la art. 6, cu 9 voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a mers pe varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc. Discuþii, probleme?

Dacã nu, sã trecem la raport.

La poziþia 1 se indicã articolul unic în varianta propusã de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi, dacã sunteþi de acord.

Cu 92 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, textul a fost adoptat.

La poziþia 2, alin. 1 ºi 2 ale art. 6 au fost adoptate tot în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere, ºi acest articol a fost adoptat.

Vã rog sã votãm raportul în ansamblu. Vã mulþumesc.

Raportul a fost adoptat cu 101 voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.

Trecem la punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã.

Poftiþi, doamna senator.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în prezentul raport dupã cum urmeazã

La poziþia 1, textul propus spre adoptare de comisia de mediere este în varianta Camerei Deputaþilor.

Da. Vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 94 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

La poziþia 2, textul propus este tot în varianta Camerei Deputaþilor.

Poftiþi, vã rog.

Text adoptat cu 102 voturi pentru ºi 3 voturi contra.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2001

La poziþia 3 textul propus este tot în varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 4 voturi contra, textul a fost adoptat.

La poziþia 10, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog. 89 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 3 abþineri. Mulþumesc.

La poziþia 4 situaþia este aceeaºi, tot varianta Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi. Mulþumesc. 92 de voturi pentru, un vot contra ºi 8 abþineri.

La poziþia 5, varianta Senatului, în unanimitate.

Nu este cazul. La poziþia 6?

La poziþia 6 s-a propus varianta Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog.

Text adoptat cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri. Mulþumesc.

La poziþia 11, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog.

86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 5 abþineri. Mulþumesc.

Punctul 12, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog. 86 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri. Vã rog sã votãm raportul în ansamblu.

Raport adoptat cu 97 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 3 abþineri.

În continuare, pe ordinea de zi deja aprobatã era un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.

De la secretariat ne-a venit aceastãÉ

La poziþia 7, text comun, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog.

94 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 5 abþineri. Mulþumesc.

La poziþia 8, text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog.

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

La poziþiile 9, 10, 11 ºi 12 s-a propus textele Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Cred cã este cazul sã le luãm pe rând, pentru cã se consemneazã dezbaterile. La poziþia 9É

Textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Poftiþi, vã rog.

78 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 3 abþineri. Mulþumesc.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã îmi daþi cuvântul.

Poftiþi, domnule senator.

Daþi-mi voie sã anunþ de aici. Domnule preºedinte,

De la Camera Deputaþilor ne-au comunicat cã astãzi, luând în discuþie raportul de mediere, au constatat cã textele de mediere au fost greºit introduse în mediere de cãtre staff-ul tehnic al Camerei ºi de cãtre cei care s-au ocupat de mediere, astfel încât au fost aduse în mediere texte care nu erau diferite ºi au fost omise a fi mediate texte diferite.

Motiv pentru care problema va fi adusã în discuþie Birourilor permanente mâine ºi dumneavoastrã veþi hotãrî, bãnuiec, cã aºa este legal. Staff-ul tehnic ºi Camera Deputaþilor sã refacã bazele medierii, iar comisiile de mediere sã refacã medierea.

În consecinþã, vã supun cererea de a amâna aceastã mediere, care este greºitã. S-au mediat texte care nu erau diferite ºi s-au omis texte care erau diferite.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Trebuie sã votãm.

Poftiþi, vã rog.

Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri, propunerea a fost însuºitã. La punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã.

Poftiþi, vã rog. Un reprezentant, un membru al comisiei.

Doamna senator Sporea, poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte,

Comisia de mediere, care s-a întrunit în data de 12 septembrie, a hotãrât ca la toate cele trei puncte în divergenþã sã fie aprobatã varianta Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc. Discuþii dacã sunt?

Deci trecem la textul raportului.

La poziþia 1, articolul unic a fost cel recomandat de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 4 abþineri, textul este adoptat.

La poziþia 2, tot textul Camerei Deputaþilor, art. 1 pct. 1 ºi art. 2 se abrogã.

Vã rog sã votaþi.

De acord, 94 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Poziþia 3, art. 2, s-a adoptat textul de la Camera Deputaþilor, în unanimitate adoptat acolo.

Vã rog sã votaþi.

90 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi o abþinere, text adoptat.

Raportul în ansamblu, vã rog.

Raport adoptat cu 90 de voturi pentru ºi 8 voturi contra.

Vã mulþumesc.

În continuare, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1998 privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite ºi taxe.

Poftiþi, vã rog, doamna senator.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale proiectului de lege în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prezente în raport, dupã cum urmeazã.

La poziþia 1, textul propus spre adoptare de comisia de mediere este textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate:

Vã rog sã votãm. Poftiþi.

87 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi douã abþineri.

La poziþia 2, textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Poftiþi, vã rog.

94 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri. Raportul în ansamblu. Poftiþi, vã rog.

91 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 3 abþineri, deci raportul a fost adoptat.

Mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea ºi extinderea reþelei de canalizare ºi construirea unei noi staþii de epurare a apelor uzate în municipiul Brãila, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 15 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001. Poftiþi, vã rog. Vã recomandaþi.

## **Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ :

Mã numesc Popescu Andrei, sunt secretar de stat la Ministerul Integrãrii Europene, probleme juridice.

Îngãduiþi-mi sã vã prezint, foarte pe scurt, argumentele noastre, pentru care vã solicitãm sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de lege.

Aceastã mãsurã, care reprezintã una din prioritãþile identificate de Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului, are ca principale obiective reducerea evacuãrii în Dunãre ºi, mai departe, în Marea Neagrã a apelor reziduale din Brãila ºi construirea unei staþii de epurare a apelor reziduale, precum ºi refacerea ºi extinderea colectorului principal, care va putea oferi locuitorilor un sistem de canalizare la nivelul condiþiilor moderne de igienã.

Din costul total al proiectului, 59 de milioane euro, finanþarea ISPA reprezintã 44 de milioane euro, iar cofinanþarea este asiguratã dintr-un împrumut de Banca Europeanã de Investiþii. Agenþia de implementare pentru acest proiect este Oficiul de Plãþi ºi Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanþelor Publice.

O singurã adãugire: în perioada 2000Ñ2006, România beneficiazã, prin acest Instrument de Preaderare, de asistenþã nerambursabilã de circa 240 de milioane euro anual, cam 20% din totalul fondurilor ISPA pentru cele 10 state candidate.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege. S-a acordat aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Legea intrã în categoria legilor ordinare.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2001

Dupã dezbatere s-a hotãrât un raport favorabil ºi propunem dezbaterea ºi adoptarea în plenul Senatului, în forma prezentatã de Guvern. Mulþumesc.

Vã mulþumim.

Raportul fiind favorabil, vã rugãm sã votãm raportul. Poftiþi, vã rog.

Cu 83 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Acum trecem la votarea proiectului de lege.

Poftiþi, vã rog.

Proiectul a fost adoptat cu 92 de voturi pentru ºi o abþinere.

Mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2001 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare PHARE RO 9916 dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea la cel de Al cincilea Programcadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, semnat la Bucureºti la 27 iulie 2000.

Poftiþi, vã rog.

## Mulþumesc.

Aº dori sã vã reþin atenþia doar cu principalele date ale acestui Addendum la Memorandumul de finanþare PHARE RO 9916. Bugetul alocat: 2.950.000 euro. Data semnãrii: 27 iulie 2000. Termenul limitã pentru contractare este 30 decembrie 2001, deci suntem încã în termen. Termenul limitã pentru efectuarea plãþilor: 30 decembrie 2002.

Addendumul, ca atare, este un addendum clasic, faþã de cele care s-au practicat cu România.

Sunt considerente puternice, pentru care vã rugãm, din nou, sã aprobaþi proiectul de lege supus dumneavoastrã.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã precizez faptul cã în cadrul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, care a fost sesizatã pentru a dezbate ºi aviza proiectul de lege, în unanimitate comisia a fost de acord sã aprobe Ordonanþa Guvernului nr. 41/2001 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare PHARE RO 9916. Acest aviz a fost dat în unanimitate.

Precizând faptul cã legea face parte din categoria legilor ordinare, suntem de acord cu supunerea spre aprobarea Senatului.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule academician. Propun sã votãm raportul, nefiind recomandãri. Cu 90 de voturi pentru, deci în unanimitate, raportul a fost adoptat.

Proiectul de lege în ansamblu sã votãm, poftiþi. Proiect adoptat cu 93 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Vã mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44 din 2001 pentru ratificarea

Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind participarea României la programele comunitare Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth for Europe ºi cel de Al cincilea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice Ð RO 0001, semnat la Bucureºti la 27 iulie 2000. Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

Îngãduiþi-mi, vã rog, domnule preºedinte, sã prezint doar datele esenþiale, considerând cã a expune acum Programul Leonardo da Vinci II, Socrates II sau celelalte programe ar fi un gest de nepoliteþe din partea mea faþã de dumneavoastrã. Bugetul local alocat: 11.905.000 euro. Termenul limitã de contractare: 30 decembrie 2000. Este deja contractat, este în lucru. A fost semnat pe 27 iulie 2000, dar mult mai târziu, iatã, am venit în faþa dumneavoastrã cu proiectul de lege. Termenul limitã pentru efectuarea plãþilor: 30 iunie 2001.

Vã rugãm sã ne acordaþi votul dumneavoastrã.

Mulþumesc. Poftiþi, domnule academician.

## Mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în dezbatere proiectul de lege menþionat, îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului, fãrã amendamente.

Precizând faptul, ca ºi în cazul precedent, cã s-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, rugãm onoratul Senat sã fie de acord.

Acest proiect, de asemenea, face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule academician. Este cazul, în primul rând, sã votãm raportul. Poftiþi, vã rog.

Raport adoptat cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere. Mulþumesc.

Proiectul de lege în ansamblu, vã rog.

Text adoptat cu 86 de voturi pentru ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46 din 2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2001 la programele comunitare Life III, Al cincilea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, Fiscalis, Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth ºi Cultura 2000 Ñ RO 0001, semnat la Bucureºti la 21 decembrie 2000.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## Onorat Senat,

Bugetul alocat, în acest caz, este de 15.828.000 euro. Data semnãrii a fost 21 decembrie 2000. Termenul limitã pentru contractare: 31 decembrie 2001. Termenul limitã pentru efectuarea plãþilor: 31 decembrie 2002. Suntem în program cu toate exigenþele memorandumului.

Vã rugãm sã îl aprobaþi.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule academician.

## Mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în dezbatere proiectul de lege menþionat, îl avizeazã favorabil ºi îl supune dezbaterii plenului Senatului, fãrã amendamente.

Am primit, de asemenea, avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Propun sã votãm raportul, mai întâi. Poftiþi, vã rog.

Raport adoptat cu 79 de voturi pentru ºi un vot contra.

Mulþumesc.

Proiectul de lege în ansamblu, poftiþi.

Text adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi?

Poftiþi, vã rog.

Vã rog sã supuneþi aprobãrii colegilor sã luãm în dezbatere ºi punctul 21, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 referitoare la acordarea de rechizite ºcolare în anul ºcolar 2001Ñ2002.

Dat fiind faptul cã avem pe domnii secretari de stat prezenþi, mai câºtigãm ºi din timp. Mulþumesc.

Da.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Vasile Molan Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Ordonanþa Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare gratuit în anul ºcolar 2001Ñ2002 reprezintã un rãspuns al mãsurilor din Programul de guvernare ºi reprezintã o mãsurã care vine în sprijinul scãderii abandonului ºcolar. În 15 septembrie ºi 17 septembrie, copiii au primit pachete cu rechizite, care constau în caiete, stilouri, numãrãtoare, caiete de muncã independentã ºi alte materiale absolut necesare.

S-a vãzut cã numãrul elevilor care au dreptul sã primeascã aceste rechizite este mai mare decât am estimat noi. În continuare se fac aceste pachete, în aºa fel încât pânã joi, 19 septembrie, ele sã ajungã la toþi elevii din þarã. Cea mai mare parte a ajuns pânã în data de 17 septembrie.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu aceastã ordonanþã.

Vã mulþumesc, Poftiþi, domnule academician.

Mulþumesc.

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, luând în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare în anul ºcolar 2001Ð2002, avizeazã favorabil ºi supune ordonanþa dezbaterii plenului Senatului, fãrã amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi de la Consiliul Legislativ.

Precizând faptul cã aceastã lege face parte din categoria legilor ordinare ºi mai aducând la cunoºtinþa colegilor cã în cadrul Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã s-a solicitat Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ca o astfel de acþiune sã fie cuprinsã în bugetul anual de stat, suntem de acord pentru a fi aprobatã aceastã ordonanþã. Mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Propun sã votãm raportul. Poftiþi.

Raport adoptat cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã îmi acordaþi cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Poftiþi, vã rog.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Domnule preºedinte,

Doresc o intervenþie la aceastã dezbatere.

Poftiþi, vã rog, domnule senator.

ªi nu întâmplãtor solicit acest lucru, pentru cã este prima oarã când se întâmplã aºa ceva. Guvernul României alocã o sumã importantã pentru rechizite ºcolare, mai ales pentru elevii din mediul rural. Deci ceea ce se spunea aici, mai devreme, la declaraþii politice iatã cã este infirmat de ceea ce se întâmplã în realitate.

Guvernul Adrian Nãstase, Guvernul Partidului Social Democrat aratã ºi în fapte cã este un guvern socialdemocrat ºi pentru prima oarã dupã 1990 este alocatã o sumã importantã pentru rechizite ºcolare, îndeosebi pentru ºcolarii din mediul rural, evident cu posibilitãþi reduse de a face faþã cheltuielilor ocazionate de frecventarea ºcolii.

Am þinut sã nu trecem foarte repede peste un asemenea proiect legislativ. Iatã cã ceea ce s-a propus în campania electoralã de cãtre partidul nostru se ºi materializeazã în fapt ºi, sigur, unii pot râde, pot zâmbi sarcastic, dar, repet, este prima oarã când se întâmplã un asemenea gest în România dupã 1990 ºi e bine ca el sã nu treacã neobservat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator, pentru aceste precizãri, domnule senator.

ªi acum trebuie sã votãmÉ

## **Domnul Ion Vela**

**:**

Doresc ºi eu sã iau cuvântul.

Bun. Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În cadrul ºedinþei Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã am solicitat ca sã ni se prezinte o situaþie privind numãrul de elevi care au fost sprijiniþi. În acelaºi timp, adicã pentru a ne face o imagine clarã asupra efectului pe care l-a avut în þarã, din numãrul total de elevi la câþi elevi au fost acordate aceste rechizite ºi un alt aspect: din suma de 200 de miliarde de lei, care era prevãzutã iniþial, dacã, într-adevãr, a fost folositã întreaga sumã sau numai parþial.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, vã rog. Poftiþi, vã rog, domnule secretar.

Cred cã mai bine nu trebuia sã deschidem aceastã discuþie ºi sã mergem în continuare cu acest vot, pentru cã acum ni se dã prilejul sã facem niºte declaraþii, zic eu, cu caracter politic, pe baza unor constatãri din teritoriu. În judeþul Giurgiu, în municipiul Giurgiu numai trei ºcoli finalizaserã pânã acum trei zile inventarierea copiilor care trebuie sã primeascã rechizite. În mediul rural nu s-a primit absolut nimic. ªi aº avea o singurã întrebare cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii: câte societãþi comerciale au avut la licitaþie, dacã este o singurã societate comercialã care a preluat pregãtirea acestor rechizite sau s-a organizat licitaþie ca sã participe mai mulþi, pentru cã suma mi se pare destul de frumuºicã Ñ 200 de miliarde de lei.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator Bunduc.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Într-adevãr este o premierã cã în aceastã toamnã P.S.D.-ul a luat aceastã mãsurã de a asigura pentru unele familii rechizite ºcolare. Întrebarea pe care noi o punem acum, când aprobãm aceastã ordonanþã, este cã dacã tot se ºtia despre starea aceasta precarã din punct de vedere al veniturilor din satele României, de ce nu s-au luat mãsuri ca aceste caiete, aceste rechizite sã ajungã acolo unde sunt aºteptate la timpul potrivit? În urmã cu 3Ñ4 zile, plecaserã primele maºini spre Covasna, Harghita, Prahova ºi încã un judeþ din Ardeal. Apreciem efortul fãcut, dar, ca oameni de învãþãmânt, cerem ca sã se facã în timpul care este necesar sã ajungã aceste rechizite la timp.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Poftiþi, vã rog, doamna senator.

Pe urmã voi propune sã închidem discuþiile.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan:**

Foarte, foarte pe scurtÉ

## **Domnul Dan-Mircea Popescu**

**:**

Era vorba de o luare de cuvânt din partea fiecãrui grup parlamentar. Ceea ce se întâmplãÉ

Foarte pe scurt voi vorbi, pentru cã s-a ridicat aici problema numãrului de elevi care vor primi rechizite cadou ºi este urmãtorul aspect: practic, toþi elevii care au fost inventariaþi cã au condiþii materiale precare, cel puþin în Bucureºti, au primit ºi vor primi toþi. Fac parte, este adevãrat, din partidul de opoziþie, dar sunt obligatã sã spun adevãrul la microfon.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Intervenþia dumneavoastrã, deºi în afaraÉ, a fost foarte bine venitã.

Vã mulþumesc.

Propun sã sistãm discuþiile ºiÉ

Nu, nu este cazul.

Poftiþi, vã rog, doamna senator.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Îmi cer scuze faþã de plenul Senatului, pentru cã sunt al doilea vorbitor din cadrul grupului nostru parlamentar, ºi mã bucur cã domnul senator Popescu a deschis aceastã discuþie, nu o cutie, ci o discuþie. Dar mã simt onoratã sã spun, astãzi, aici, cã este, într-adevãr, poate cel mai bun lucru care s-a întâmplat de la revoluþie încoace pentru copiii din învãþãmântul preuniversitar. Indiferent de numãrul de copii care au primit rechizite pânã la aceastã datã, ºi îi mulþumesc ºi doamnei senator Bãlan pentru precizarea pe care a fãcut-o cu onestitate, indiferent de câþi copii au primit pânã acum rechizite, zilele trecute chiar doamna ministru Ecaterina Andronescu a precizat cã acþiunea aceasta se continuã ºi toþi copiii în nevoie vor primi o sumã de circa 200.000Ñ250.000 de lei pentru rechizite în aceastã primã etapã. Pe tot parcursul anului ºcolar se va continua acþiunea. Este pentru prima datã când, faptic, se întâmplã aºa ceva pentru copiii foarte sãraci ºi cred cã suntem cu toþii de acord, cã ºtim care este gradul de sãrãcie mare în care s-a ajuns, ºi acest lucru este extraordinar pentru copii. Poate sunt copii care de mult n- au mai vãzut un caiet nou ºi o carioca sau, mã rog, ceva nou pe banca pe care învaþã. Sunt niºte realitãþi dure ºi este chiar foarte bine sã ºtim acest adevãr.

E bine cã se întâmplã aºa ºi nu sã bruiem ºi sã spunemÉ Îmi pare rãu cã nu fac trimiteri la ceea ce s-a vorbit pânã acum la declaraþii politice, dar sã nu aruncãm cu noroi atunci când, de fapt, se ºterge colbul de pe o hârtie murdãritã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna senator.

Este cazul sã sistãm discuþiile. Nu mai supunem la vot ºi este rândul sã votãm proiectul de Lege intitulat pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ºcolare în anul ºcolar 2001Ñ2002, pentru cã pânã acum am sãrit peste el. Poftiþi, vã rog. Proiect adoptat cu 89 de voturi pentru, 3 contra ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc.

În continuare, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2001 pentru ratificarea anexei nr. 4 la Memorandumul de înþelegere privind Programul de cooperare economicã între Guvernele României ºi Olandei pe anii 2001Ñ2003. Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

Îngãduiþi-mi, vã rog, domnule preºedinte, doar sã prezint pe scurt cele douã programe care par a fi codificate.

Programul PSO, programul olandez de cooperare economicã, sprijinã tranziþia României la o economie de piaþã viabilã. Scopurile principale sunt dezvoltarea unei economii de piaþã, întãrirea competitivitãþii, modernizarea pieþei. Programul PSO pentru aderare are ca scop sprijinirea României în îndeplinirea criteriului economic pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

Programul MATRA pentru aderare vizeazã sprijinirea activitãþilor neeconomice care sã permitã României sã îndeplineascã criteriile pentru a deveni membrã a Uniunii Europene.

Precizez, de fiecare datã este vorba de fonduri nerambursabile. Bugetul alocat, dacã-mi îngãduiþi, pentru Programul PSO în anul 2001 este pentru sectoarele: industrie, 8 miliarde guldeni, 3,5 milioane euro, agriculturã (spun numai în euro), 3,2 milioane euro, transporturi, 3 milioane guldeni, 1,4 milioane euro. Pentru MATRA, în total, 3.300.000 guldeni, rata de schimb aproximativÉ Ñ nu pot sã fac calculul acum, pe moment Ñ deci 1.800.000 de guldeni pentru Programul PSO ºi 1.500.000 de guldeni în protecþia Programului MATRA.

Data semnãrii este 23 martie 2001. Executabil: pe parcursul anului 2001.

Vã mulþumesc mult.

Mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã informez cã existã avizele favorabile la proiectul de lege din partea Consiliului Legislativ ºi al Comisiei noastre pentru politicã externã, cã, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Date fiind cele menþionate aici de cãtre domnul secretar de stat, Comisia economicã vã propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc, domnule senator. Propun adoptarea raportului.

Poftiþi, vã rog.

Raport adoptat cu 91 de voturi pentru ºi douã contra. Mulþumesc.

De data aceasta, proiectul de lege în ansamblu, vã rog.

Proiect adoptat cu 93 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2001 pentru ratificarea

Memorandumului de finanþare între Guvernele României ºi Comisia Europeanã referitor la un alt program PHARE, semnat între România ºi Ungaria.

Poftiþi, vã rog.

Domeniile prioritare identificate în cadrul acestui Memorandum de finanþare se regãsesc în cadrul a trei prioritãþi: îmbunãtãþirea infrastructurii existente ºi dezvoltarea traficului pentru graniþã, îmbunãtãþirea protecþiei mediului prin reducerea efectelor calamitãþilor naturale în zona inundabilã din lunca râului Barcãu, îmbunãtãþirea calitãþii apei râului Tur în regiunea de graniþã cu Ungaria, stabilirea unui mecanism flexibil în domeniul dezvoltãrii economico-sociale.

Bugetul alocat: 5 milioane euro. Data semnãrii: 6 noiembrie 2000. Termenul limitã pentru contractare: 31 decembrie 2002.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, doamna senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. S-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de asemenea, de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza articolului 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Raportul fiind favorabil, este cazul sã-l votãm. Poftiþi, vã rog.

Raport adoptat cu 92 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Mulþumesc.

Vã rog sã votãm proiectul de lege.

Proiect adoptat cu 97 de voturi pentru ºi unul contra. Mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE între Guvernul României ºi Comisia Europeanã. Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## Onorat Senat,

Îngãduiþi-mi sã vã prezint un memorandum extrem de complex, dar care are un buget foarte mic, dar absolut necesar pentru ceea ce s-a prezentat chiar în titlu. Bugetul este de 231.000 de euro. Data semnãrii: 29 decembrie 2000. Termenul limitã: 30 iunie 2001, realizat. Termenul pentru efectuarea plãþilor: 31 decembrie 2001.

Vã rugãm sã ne aprobaþi proiectul de lege pe care l-am propus Parlamentului.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2001

Mulþumesc. Poftiþi, vã rog, doamna senator.

Menþionãm cã am fost sesizaþi în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. S-a primit aviz favorabil de la Comisia economicã, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Consiliul Legislativ avizeazã, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Proiectul face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mulþumesc.

Adoptat cu 83 de voturi pentru ºi douã contra. Mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare între Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la un alt program PHARE.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

Prin memorandumul respectiv, într-un fel sau altul simetric celui încheiat pentru România ºi Ungaria, se urmãreºte cu prioritate îmbunãtãþirea infrastructurii naþionale ºi transnaþionale, mai ales în domeniul energiei ºi transporturilor, promovarea protecþiei mediului, atenuarea obstacolelor administrative ºi instituþionale pentru libera circulaþie a persoanelor, produselor ºi serviciilor pentru frontierã ºi peste frontierã, promovarea dezvoltãrii economico-sociale regionale în regiunea de cooperare transfrontalierã.

Bugetul alocat: 8 milioane euro. Data semnãrii: 6 noiembrie 2000. Termenul pentru contractare: 31 decembrie 2002. Termenul limitã pentru efectuarea plãþilor: 31 decembrie 2003.

Da, vã mulþumesc.

Doamna senator, poftiþi, vã rog.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus. S-a primit aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru politicã externã, Consiliul Legislativ.

De asemenea, proiectul de lege face parte, conform art. 72 din Constituþia României, din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 alin. 1 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Propun spre adoptare raportul. Poftiþi.

Raportul, adoptat cu 88 de voturi pentru ºi unul contra. Mulþumesc.

Vã rog, proiectul de lege în ansamblu. Poftiþi, vã rog.

Proiectul de lege, adoptat cu 90 de voturi pentru ºi unul contra.

Mulþumesc.

În continuare, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul naþional PHARE 2000.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## Onorat Senat,

Permiteþi-mi doar sã lecturez subprogramele care fac parte din acest program, subprograme referitoare la criteriile politice: consolidarea sistemului judiciar ºi penitenciar în România, societatea civilã, liberalizarea sectorului energetic, sistemul de plãþi interbancare, întãrirea reglementãrii supravegherii pieþei de capital, îndeplinirea obligaþiilor privind acquis-ul comunitar.

Bugetul alocat: 215 milioane euro. Data semnãrii: 6 noiembrie 2000. Termenul limitã pentru contractare: 30 noiembrie 2002. Termenul limitã pentru efectuarea plãþilor: 30 noiembrie 2003, cu excepþia a douã subprograme, care au termenul limitã 30 noiembrie 2004.

Având în vedere sã sunt fonduri nerambursabile ºi cã programele sunt bine fundamentate, altfel Uniunea Europeanã n-ar fi semnat cu noi acest memorandum de finanþare, vã rugãm sã aprobaþi.

## Mulþumesc.

Poftiþi vã rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. S-a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã, de asemenea, Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege.

Conform art. 72 din Constituþia României, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În baza art. 89 din Regulamentul de funcþionare a Senatului, comisia propune plenului Senatului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumesc.

Îngãduiþi-mi sã vã mulþumesc în numele Ministerului Integrãrii Europene.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

ªi noi vã mulþumim.

În continuare, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole.

Poftiþi.

Punctul 22 din ordinea de zi, amânat, urmeazã punctul 23.

Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000 privind unele mãsuri de restructurare a activitãþii regiilor autonome prin vânzarea de active aflate în patrimoniul acestora.

Poftiþi, vã rog, reprezentantul Guvernului.

Poftiþi.

Vã rog sã vã recomandaþi, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

Sunt secretar de stat Gheorghe Predilã, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

La vremea respectivã, am fãcut parte dintre coiniþiatori.

Având în vedere cã regiile au portofoliul de legi de care au nevoie pentru a-ºi conduce activitatea, în momentul de faþã acest proiect de lege nu îºi mai gãseºte valabilitatea ºi noi propunem sã fie respins.

Vã mulþumim. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia economicã, luând în dezbatere proiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2000, a constatat ºi ea aceleaºi lucruri, ºi anume faptul cã Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice cuprinde suficiente prevederi menite sã permitã regiilor autonome utilizarea corespunzãtoare a activelor. Faptul cã prevederile ordonanþei se suprapun cu prevederi din alte acte normative, ca de exemplu Legea nr. 133/1999, Hotãrârea Guvernului nr. 450/1999, ceea ce ar da naºtere la confuzii ºi greºeli de interpretare, iatã motive suficiente ca sã vã propunem sã fiþi de acord cu respingerea ordonanþei de urgenþã, respectiv cu aprobarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor.

De asemenea, menþionez faptul cã existã avize favorabile din partea Comisiei pentru privatizare, ºi din partea membrilor Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, în

acelaºi sens, avize favorabile, respectiv de a respinge ordonanþa de urgenþã.

Aºadar, votând favorabil, votãm pentru respingerea ordonanþei, ceea ce Comisia economicã a Senatului vã propune.

Vã mulþumim, domnule senator.

Poftiþi sã votãm raportul de respingere.

Raport adoptat cu 90 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

Mulþumesc.

Supunem la vot proiectul de lege, în ansamblu. Poftiþi.

Proiectul de lege, adoptat cu 89 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri.

Mulþumesc.

În continuare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor comunitare pentru cadastru ºi agriculturã.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru. Numai puþin, comisia, dacã se poate. Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Radocea Ñ** _preºedintele Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Alexandru Radocea, preºedintele Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie.

Ordonanþa Guvernului nr. 13/2001 izvorãºte dintr-o prevedere a unei alte ordonanþe de urgenþã a Guvernului, nr. 70/2001, în care s-a prevãzut înfiinþarea la nivelul comunelor, oraºelor ºi municipiilor a unor servicii comunitare de cadastru ºi agriculturã. Raþiunea acestor servicii decurge din principiul general promovat de actualul Guvern, de descentralizare a unor activitãþi legate de administrarea localitãþilor þãrii. Ea nu face altceva decât sã aducã la dispoziþia cetãþeanului ºi cât mai aproape de acesta niºte servicii comunitare referitoare în domeniul cadastrului ºi în domeniul agriculturii.

În ceea ce priveºte cadastrul, avem în vedere efectuarea unei lucrãri de cãtre specialiºti, care sã se afle în comunã, cu privire la mãsurarea terenurilor, la punerea în posesie ºi la delimitarea proprietãþilor în procesul de aplicare a legilor fondului funciar. În ceea ce priveºte agricultura, se au în vedere o serie de activitãþi cum ar fi: consultanþe în domeniul agricol ºi servicii privind zootehnia ºi îngrijirea animalelor ºi altele asemenea.

De asemenea, Ordonanþa Guvernului nr. 13/2001 mai are o prevedere prin care se înfiinþeazã întreprinderi, societãþi comerciale, având ca obiect preluarea ºi valorificarea produselor agricole de la producãtorii individuali sau asociaþi.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege. Motivaþia adoptãrii ordonanþei de urgenþã a fost prezentatã pe larg de cãtre iniþiator ºi nu mai insistãm. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi propunem spre dezbatere ºi adoptare Senatului în forma transmisã de Guvern ºi cu cele douã amendamente ale celor douã comisii.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumim.

Aºa cum a specificat domnul senator, au fost prezentate douã amendamente.

Domnule ministru, dacã sunteþi de acord cu amendamentele? Le cunoaºteþi?

Da, domnule preºedinte. Suntem de acord. Am lucrat în comun.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

În acest caz, sã

Mulþumesc.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare nr. 7/1996.

Este lege organicã. Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

În perioada de aplicare a Legii nr. 7/1996 ºi pânã la începutul acestui an s-a constatat în ceea ce priveºte activitatea de cadastru cã s-a creat un paralelism foarte puternic ºi foarte accentuat, pe de o parte, între organismele ºi sarcinile care au revenit Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie ºi organismele ºi sarcinile care funcþionau în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Din aceastã perspectivã ºi din Programul Guvernului actual, prin care s-a prevãzut simplificarea organismelor de stat ale ministerului ºi agenþiilor subordonate, prin Ordonanþa nr. 70/2001 se propune unificarea cadastrului agricol cu cadastrul general, atât la

nivel naþional, în cadrul Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie, precum ºi în ceea ce priveºte organismele judeþene, respectiv unificarea fostelor oficii de cadastru ºi organizarea teritoriului agricol cu oficiile judeþene de cadastru ºi cartografie din subordinea oficiului naþional.

Prin aceastã unificare se realizeazã eliminarea paralelismelor, se unificã forþele umane care activeazã în acest domeniu, se unificã baza materialã ºi, de asemenea, se unificã bazele cartografice ºi bazele geodezice care existã în economie.

Pot sã vã informez cã procesul s-a desfãºurat, s-a produs aceastã unificare ºi în momentul de faþã se dã curs uneia dintre prevederile ordonanþei, ºi anume de a revizui întregul sistem de norme, normative ºi regulamente care funcþioneazã în domeniul cadastrului.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Motivele expuse în susþinerea adoptãrii ordonanþei ºi în susþinerea proiectului de lege pentru adoptarea acesteia se justificã. Ele, dupã cum aþi putut constata, sunt, în general, de ordin tehnic, introduc o nouã organizare ºi funcþionare în aceastã materie deosebit de importantã pentru conservarea drepturilor cetãþenilor. Cele douã Comisii, pentru administraþie ºi juridicã, au fost de acord ºi, dupã cum aþi constatat din raport, au adus un singur amendament la art. 3, cu care vã rugãm sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc, domnule senator. De acord cu amendamentul propus?

Da.

Atunci, vã rog sã votãm raportul. Poftiþi, vã rog. Inclusiv amendamentul, bineînþeles. Text adoptat cu 82 de voturi ºi o abþinere. Proiectul de lege în ansamblu.

Adoptat cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Ultimul proiect de lege, potrivit programului adoptat, este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/1999.

Poftiþi, vã rog, doamnã.

## **Doamna Vali Botezatu Ñ** _subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie_ :

Având în vedere cã prin art. 25 din Ordonanþa de urgenþã nr. 12/2001 privind înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie, publicatã în Monitorul Oficial nr. 63 din 6 februarie 2001, s-a abrogat Ordonanþa de urgenþã nr. 192/1999 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Drepturilor Copilului ºi reorganizarea activitãþilor de protecþie a acestuia, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 192/1999.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, vã rog, domnule senator.

Raportul comun al celor douã Comisii, pentru drepturile omului ºi juridicã, a ajuns la aceeaºi concluzie pe care o solicitãm ºi plenului Senatului.

Vã mulþumesc, domnule senator. Este cazul sã votãm raportul.

Poftiþi, vã rog. Aprobat cu 79 de voturi pentru ºi o abþinere. Proiectul de lege în întregime.

Poftiþi, vã rog.

Proiect adoptat cu 89 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã mulþumesc.

Ordinea de zi s-a epuizat.

Urmeazã întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri. Trecem la ultimul capitol al ordinii de zi aprobate, întrebãri.

Domnul Acatrinei Gheorghe, doamna Bãlan Angela Mihaela, vã rog.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Întrebarea mea se adreseazã ministrului agriculturii. A început campania agricolã de toamnã, preþul motorinei creºte de la o lunã la alta sau chiar mai des, justificat de recalcularea accizelor în euro.

Întrebare: ce mãsuri are în vedere Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru a ajuta þãranii în vederea acordãrii de ajutoare bãneºti care sã compenseze creºterea preþului la motorinã ºi mai ales a preluãrii ºi plãþii rapide a produselor de cartofi, porumb ºi sfeclã, astfel încât ei sã poatã ara ºi pregãti culturile pentru anul viitor? Deoarece ne este cunoscut cã lucrãtorii pãmântului nu au alte surse de venituri decât cele realizate din valorificarea producþiei, atât cât este ea.

Solicit rãspuns oral în plenul Senatului.

Vã mulþumesc, domnule senator. Doamna senator Angela Bãlan.

## Vã mulþumesc.

Am de adresat douã întrebãri Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

1. Care este metodologia admiterii în clasa a IX-a pentru anul ºcolar viitor?

Rãspunsul la aceste întrebãri sau din alte ºedinþe. Poftiþi, vã rog, domnule profesor.

Sunt secretarul de stat de la Educaþie...

Doamna senator Bãlan mi-a pus 6 întrebãri, la celelalte am rãspuns în ºedinþa trecutã. La cele formulate acum rãspund imediat.

Absolvenþii învãþãmântului cu examen de capacitate echivalat s-au putut înscrie la liceu alãturi de absolvenþii din 2001 ºi au intrat la liceu sau la ºcoala profesionalã dupã mediile obþinute. Potrivit legii, nu putem crea o clasã specialã pentru ei în care sã-i facem privilegiaþi ºi atunci ei au intrat în regimul celorlalþi absolvenþi.

În legãturã cu clasa a IX-a, vã precizez cã în momentul de faþã noi facem un studiu al impactului acestei mãsuri asupra învãþãmântului ºi am constatat cã nu toate ºcolile generale pot primi clasa a IX-a ºi atunci s-a hotãrât ca elevii din clasa a IX-a sã fie primiþi la ºcolile generale care au condiþii. Mã refer la condiþiile de spaþiu Ñ cã unii nu au spaþiu Ñ, cadre didactice calificate ºi mijloace de învãþãmânt. Deci cele care îndeplinesc aceste condiþii, alãturi de licee, sã primeascã elevii în clasa a IX-a. Deci vor fi ºcolarizaþi în localurile liceului ºi elevii din clasa a IX-a, urmând sã-ºi dea examenul de capacitate alãturi de toþi ceilalþi dupã absolvirea clasei a IX-a.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Vã mulþumim.

## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**

**:**

Vã mulþumesc.

Alte rãspunsuri se pot da acum? Trecem la interpelãri. Da. Pentru domnul Ionel Alexandru. Poftiþi, domnule senator.

Domnule preºedinte, am primit un rãspuns scris de la Ministerul Culturii.

Domnul ministru este aici. Vine imediat.

Deci dânsul îl va citi. Pentru cã doresc ca sã-mi spun punctul de vedere asupra acestui rãspuns.

Domnul ministru vine imediat. Sigur cã da, poftiþi, domnule secretar de stat.

Rãspunsul adresat domnului senator Ionel Alexandru. Ca urmare a interpelãrii dumneavoastrã prezentatã în ºedinþa din 10 septembrie, vã facem cunoscut cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a propus atât prin proiectul de buget pe anul 2001, cât ºi în propunerile de rectificare a bugetului din august alocarea de fonduri pentru acordarea tichetelor de masã atât pentru personalul din învãþãmântul preuniversitar, finanþat de la bugetele locale, cât ºi pentru personalul din învãþãmântul superior, precum ºi din celelalte unitãþi subordonate Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, fonduri care nu au fost aprobate nici prin Legea nr. 216/2001, nici prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat.

Prin Legea bugetului de stat pe 2001, cât ºi prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/2001 pentru rectificarea bugetului au fost aprobate fonduri care asigurã plata salariilor pânã la finele anului 2001. De menþionat cã instituþiile de învãþãmânt superior pot cuprinde în bugetele de venituri ºi cheltuieli, din venituri proprii, cheltuieli aferente tichetelor de masã. Potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 32/2001 privind unele probleme financiare, cheltuielile salariale sunt finanþate prin bugetele locale, unitãþile administrativ-teritoriale pot aloca din bugetele locale sumele necesare pentru plata tichetelor de masã.

Rãspunsul l-am trimis ºi scris.

Vã mulþumim foarte mult. Alte rãspunsuri la întrebãri?

Trecem la ultimul capitol, întrebãri. Domnul senator Constantinescu Eugen Marius. Poftiþi, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Eu am douã interpelãri. Prima se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Având în vedere, pe de o parte, luãrile de poziþie ale dumneavoastrã, domnule prim-ministru, exprimate în diferite mijloace de presã, iar, pe de altã parte, promisiunile fãcute unor persoane din organismele vizate ºi indicaþiile date altor persoane din alte structuri, vã rog sã precizaþi cine coordoneazã activitatea Societãþii Române de Televiziune ºi a Societãþii Române de Radiodifuziune.

A doua interpelare se adreseazã domnului ministru Miron Mitrea de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Domnule ministru,

Având în vedere prevederile legale cu privire la cercetarea incidentelor ºi accidentelor de aviaþie, de asemenea, având în vedere cã în cursa de Cluj-Napoca din data de 16 februarie a.c., care a decolat de pe aeroportul Bãneasa în jurul orei 13,00, se aflau peste 40 de persoane, între care 12 parlamentari ºi preºedintele celui de al doilea partid al þãrii, vã rog sã ne comunicaþi la ce rezultate a ajuns organismul special însãrcinat cu investigarea unor asemenea evenimente.

Precizez pentru cine nu cunoaºte situaþia cã, la câteva minute dupã decolare, cursa aviaticã BucureºtiÑ Cluj-Napoca a fost întoarsã din drum ºi readusã la sol. Vã mulþumesc.

Aºtept rãspuns în scris ºi în plen.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Codreanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

ªtim cu toþii cã ne aflãm în plinã campanie agricolã de toamnã, moment important în pregãtirea ºi asigurarea viitorului recoltelor. Aº dori sã mi se rãspundã, punctual, la urmãtoarele probleme referitoare la aceastã activitate, probleme sesizate în numeroase rânduri de producãtori agricoli din toatã þara, dar mai ales din judeþul din care vin.

1. Sã ne prezentaþi, domnule ministru, programul de mãsuri pentru anul agricol 2001Ñ2002, în special programul de însãmânþãri pentru aceastã toamnã. Legat de aceastã problemã, aº solicita ministrului sã specifice dacã

actuala rectificare de buget rezolvã problema subvenþionãrii la sãmânþa necesarã celor 2,8 milioane hectare ce se preconizeazã a se cultiva în aceastã toamnã sau dacã nu cumva se va întâmpla ce s-a întâmplat ºi cu Ordonanþa Guvernului nr. 30/2000, când nici la ora actualã nu este atribuit milionul pentru hectar.

2. Care este situaþia eliminãrii terenurilor, a arãturilor de toamnã, a însãmânþãrii ºi a fertilizãrii cu fosfor, având în vedere cã pe lângã cele 2,8 milioane hectare care trebuie cultivate în aceastã toamnã mai avem de executat ºi 5,8 milioane hectare? Dacã nu cumva Ministerul Agriculturii preconizeazã, aºa cu a preconizat Ordonanþa Guvernului nr. 30/2000, sã cultivãm numai jumãtate din suprafaþa agricolã a þãrii.

3. Referitor la sursele financiare necesare desfãºurãrii campaniei de toamnã, am dori sã ºtim dacã acestea sunt asigurate. Dupã cum este cunoscut, sursele necesare sunt surse proprii ºi surse atrase. Principala sursã proprie este asiguratã din vânzarea producþiei realizate în vara acestui an. Din datele pe care le deþinem, producþia de cereale obþinutã în acest an este 7,9 milioane tone, iar din aceasta doar 1,1 milioane tone este plãtitã, restul aflându-se în anumite depozite, sã spunem, ale Ministerului Apãrãrii Naþionale, ale Ministerului de Interne, ale fostelor I.A.S.-uri, ale asociaþiilor ºi aºa mai departe.

De asemenea, grâul nu a fost vândut, cu toate cã între procesatori ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei s-a încheiat un protocol prin care s-a stabilit un preþ minim la grâu de 3.200 lei/kg, însã în teren cifrele s-au inversat, oferta fiind de 2.300, ceea ce face ca oamenii sã nu-l vândã la ora actualã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul Sergiu Nicolaescu. Aveþi interpelare? Nu.

Domnule preºedinte, Am fãcut o interpelare la care am primit rãspunsul în scris. Întrebarea mea este dacã domnul ministru citeºte rãspunsul, am observaþii. Dacã nu-l citeºte, spun direct observaþiile.

Dumneavoastrã doriþi sã vã prezinte oral.

Cum doreºte domnul ministru.

**Domnul Rãzvan Theodorescu Ñ** _ministrul culturii ºi cultelor (din salã)_ :

Îl citesc.

Bun. Ascultãm celelalte interpelãri, domnule ministru, ºi la sfârºit rãspundeþi. Mai sunt douã sau trei.

În continuare, domnul vicepreºedinte Paul Pãcuraru. Poftiþi, vã rog.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnului ministru Aurel Constantin Ilie.

Este deja cunoscutã pe larg, graþie relatãrilor din presã, tragedia suferitã de locuitorii din Ocnele Mari, judeþul Vâlcea. Lentila foarte masivã de sare dintre Ocnele Mari pânã lângã Horezu, cu minereuri cel mai aproape de suprafaþã, a condus în mod normal la exploatarea economicã a zãcãmântului prin sondare, respectiv prin pomparea apei, extragerea apei sãrate, decantarea ºi obþinerea sãrii brute, obþinutã în multe industrii, chimie Ñ OLTCHIM Ñ ºi petrochimie Ñ ARPECHIM.

Din pãcate, în absenþa unei exploatãri cu regim corespunzãtor de protecþie a mediului, acest tip de exploatare conduce la riscuri ecologice uriaºe. Ideea proiectanþilor de pãstrare a unor coloane sau pilieri de sprijin între exploatãri s-a dovedit eronatã deoarece aceste coloane de susþinere s-au dizolvat tot sub influenþa apei introduse la sondare, producând acel gol imens, apreciat actualmente între 3 ºi 8 milioane m[3] apã sãratã.

În faþa unor semne evidente, alunecãri de teren, crevase, fisuri, încã în urmã cu 2 ani s-a definitivat un perimetru marcat ce includea 22 de gospodãrii care trebuiau evacuate. Azi perimetrul s-a extins la 30 de gospodãrii pentru care s-a construit un bloc destinat mutãrii locatarilor. Evident cã þãranii din Þeica, neavând nici o sursã de venit, alta decât cultura pãmântului ºi creºterea animalelor, nici pensii, nimic, deºi au lucrat în gospodãria colectivã din zonã, nu au acceptat abandonarea propriilor gospodãrii care reprezentau unica lor sursã de existenþã.

ªansa Ñ dacã se poate spune astfel Ñ este cã prãbuºirea planºeului de sub sonda 367 nu a fost bruscã, ci lentã, evitându-se astfel o catastrofã fãrã precedent, de debuºare fatalã a câteva milioane m[3] de saramurã ºi hidrocarburi.

Acest lucru a permis limitarea pagubelor la câteva sute de hectare de teren agricol, compromise pe lungã duratã, aproximativ 50 de ani, ºi a pagubelor materiale la circa 150Ð200 miliarde lei.

În condiþiile în care pe teren apar noi fisuri, anunþând o iminentã altã prãbuºire la alte exploatãri, vã rugãm, domnule ministru, sã ne informaþi ce aveþi în vedere, ce întreprindeþi în momentul de faþã, cu ce mijloace financiare ºi cu ce utilaje acþionaþi pentru controlul deversãrii de saramurã prin albia inferioarã a râului Olãneºti spre râul Olt, pentru controlul concentraþiei de sare ºi de hidrocarburi, precum ºi pentru limitarea suprafeþelor de teren afectate de deversare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Daþi-mi voie sã prezint ºi eu o interpelare. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu am o interpelare care priveºte Departamentul românilor de pretutindeni, din cadrul Ministerului Informaþiilor.

În mod concret, am primit la 10 septembrie un e-mail din Bucovina de la doctorul Ion Creþu care este deputat raional de HlibocasÐAdâncata, care descrie condiþiile tragice ale ºcolii în limba românã din Molodia. Aceastã ºcoalã, pentru a fi construitã, a fost ajutatã de acest departament, dar acum situaþia a fost pur ºi simplu groaznicã. Domnia sa cere sã facem intervenþii pentru a nu fi prea târziu, dar în mod precis solicitã ajutorul Consulatului României din Cernãuþi ºi a Departamentului românilor de pretutindeni.

Anexez interpelãrii textul acestui e-mail.

Vã mulþumesc.

În continuare, vã rog sã fiþi de acord ca domnul academician Rãzvan Theodorescu sã fie invitat sã ne prezinte rãspunsul oral, decât sã ne mulþumim cu rãspunsul scris.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am aici rãspunsul la interpelarea doamnei senator Norica Nicolai, pe care îl voi ºi lãsa dupã ce îl voi citi, referitor la biserica greco-catolicã din comuna Bãiºoara, judeþul Cluj.

În comuna Bãiºoara existã o comunitate ortodoxã care cuprinde peste 95% din populaþie ºi una greco-catolicã formatã din 10 familii. Dupã 1990, ambele comunitãþi ºi-au construit bisericã nouã. Biserica ortodoxã a fost sfinþitã la începtul lunii acesteia de Arhiepiscopul Vadului, Feleacului ºi Clujului. Anterior, comunitatea ortodoxã folosea o bisericã de lemn, fostã greco-catolicã, construitã în secolul trecut, care nu este monument istoric.

Dupã reintrarea în legalitate a Bisericii Române Unite cu Roma Ñ Greco-Catolicã marea majoritate a credincioºilor greco-catolici din Bãiºoara au rãmas fideli ortodoxiei ºi au folosit în continuare biserica de lemn din sat. Credincioºii care au revenit la greco-catolicism s-au rugat, mai întâi, într-o casã particularã, apoi într-un lãcaº de cult construit dupã 1990. Totodatã, ei au solicitat Ñ în cadrul Comisiei mixte de dialog ortodox ºi greco-catolicÑ restituirea bisericii de lemn. Ortodocºii nu au fost de acord, deoarece biserica de lemn era foarte aproape, la nici 5 metri de noul lãcaº de cult.

Vã amintesc, doamnelor ºi domnilor colegi, cã biserica aparþine de fiecare datã comunitãþii. Comunitatea se poate pronunþa în legãturã cu acest lucru fãrã ca statul sã se implice.

Dupã construirea noii bisericii, în 20 august 2001, întrucât lãcaºul vechi nu le mai folosea, comunitatea ortodoxã, cu aprobarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului ºi Clujului, a hotãrât demontarea Ñ nu demolarea! Ñ ºi refacerea ei în localitatea Pãdureni-Fânaþe, judeþul Cluj, a cãrei comunitate ortodoxã nu avea lãcaº de cult. Mutarea s-a fãcut o datã cu terminarea noii biserici din Bãiºoara, cererea parohiei din Pãdureni fiind aprobatã de Consiliul parohial Bãiºoara la 24 iunie 2001. Preotul-paroh ortodox din Bãiºoara a anunþat public strãmutarea vechii biserici, fãrã ca aceasta sã fi produs vreo reacþie. Preotul grecocatolic din sat, la înºtiinþarea ortodocºilor, a demontat iconostasul.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Dacã-mi daþi voie... Doamna senator, poftiþi vã rog.

Înþeleg sensibilitatea subiectului. Rãspunsul la interpelare priveºte o situaþie de fapt. Eu pusesem, domnule ministru, o întrebare punctualã. Ea se referea la faptul dacã, în aceastã activitate Ñ sã nu spunem ”demolareÒ, sã zicem ”strãmutareÒ sau ”demontareÒ...

Demontare ºi strãmutare.

Aºa, ... s-au respectat prevederile Legii nr. 50/1991, modificatã, din care rezultã cã, în toate cazurile, eºti obligat sã ai o autorizaþie de demolare sau strãmutare, care, mai mult, este scutitã de taxã de timbru.

Nu, doamna senator, acest lucru nu a fost respectat. V-am ºi spus, Direcþia de culturã Cluj nu a ºtiut despre acest lucru decât în momentul în care eu am sesizat-o.

Nu. Cred cã este... Acum înþeleg. Este foarte bine ca dumneavoastrã, în calitate de ministru al culturii ºi al cultelor, sã atrageþi atenþia, totuºi, autoritãþilor religioase sã respecte legile þãrii, care sunt aceleaºi, indiferent de cultul pe care îl reprezintã.

Evident. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, doamna senator. Poftiþi, vã rog, domnule ministru. Mai este o interpelare.

Mai este interpelarea domnului senator Sergiu Nicolaescu. Am rãspuns în scris.

Este o chestiune mai spinoasã, pe care domnul senator a explicat-o de câteva ori. Este vorba de legalitatea Studioului de creaþie nãscut în 1990 pe lângã fostul Minister al Culturii ºi este vorba de un concurs pentru postul de director, care a fost contestat de trei regizori..., de fapt, de... da, de trei regizori, întâi doi ºi, dupã aceea, ºi un al treilea, între care se aflã colegul ºi prietenul Sergiu Nicolaescu.

Între colegi Ñ ºi de Senat, ºi de câmp cultural Ñ dincolo de solidaritãþi, existã, înainte de toate, privirea ochi în ochi ºi voi încerca sã fac acest lucru ºi acum. Domnul Sergiu Nicolaescu cunoaºte poziþia mea.

Acest Studio de creaþie, înfiinþat în 1990, nu a fost nici un moment pus în discuþie de actele normative la care face referire domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Studioul de creaþie este o instituþie publicã de stat, cu personalitate juridicã proprie, astfel cum prevede hotãrârea de înfiinþare.

Personal, vã voi spune cã un asemenea studio de creaþie este o pasãre mai rarã în peisajul nostru. Personal, dacã aº fi fost ministru în 1990, nu aº fi creat aºa ceva, dar el a fost creat ºi funcþioneazã. Este un studio de creaþie, nu este un studio de producþie. El, în momentul de faþã, se aflã... Înainte a fost în structura directã a Ministerului Culturii. De când este Ministerul Culturii ºi Cultelor, el a fost trecut în structura Consiliului Naþional al Cinematografiei ºi indirect depinde, în acest fel, de minister.

Obiectul de activitate al studioului constã în realizarea unor filme artistice de ficþiune, documentare ºi de animaþie, finanþate din resurse proprii ºi din alocaþii bugetare. De la înfiinþare ºi pânã în prezent studioul a funcþionat ca o instituþie publicã specializatã a ministerului, producând câteva zeci de filme, din care unele au fost distinse cu premii naþionale ºi internaþionale.

Nu mai intru în toate detaliile care sunt cuprinse în rãspunsul scris.

Este adevãrat cã în primãvara acestui an a apãrut o discuþie în legãturã cu acest studio, de fapt, cu conducerea acestui studio ºi pânã la urmã postul de director a fost scos la concurs. La acest concurs, în luna august, s-a prezentat regizorul Lucian Pintilie, s-a prezentat pentru a deveni director Ñ el fusese ºi înainte, începând din 1990, directorul acestui studio Ñ ºi s-au prezentat alþi trei regizori importanþi, dintre care cei mai cunoscuþi sunt domnul Sergiu Nicolaescu Ñ amintesc, regizorul care are, pe departe, cota cea mai mare de popularitate în România ºi peste hotare Ñ ºi Radu Gabrea.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Poftiþi, vã rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu. Vã ascultãm.

Cred, doamnelor ºi domnilor, cã este un caz de excepþie în Senatul României, poate chiar ºi în Parlament, când doi prieteni, membri ai aceluiaºi partid, ajung în situaþia sã se interpeleze pe o problemã pe care nu o stabileºte nimeni altcineva, decât legea.

Faþã de ministrul ºi prietenul meu Rãzvan Theodorescu, ne deosebeºte un lucru: eu sunt de 12 ani aici ºi în aceºti 12 ani am învãþat sã citesc o lege, am învãþat cã atunci când unii încalcã legea nu am dreptul sã-i acopãr, cã trebuie cu orice preþ respectatã legea, indiferent de cine este vorba.

În acest sens, cã sã rãspund acum în legãturã cu prima întrebare, domnule ministru, sunteþi înconjurat la minister de oameni incapabili.

Vã citesc o frazã pe care noroc cã dumneavoastrã nu aþi citit-o, care spune aºa (este vorba de alin. 3): ”S-au pus bazele unui studio de creaþie cinematograficã aflat în subordinea Ministerului Culturii, mãsurã luatã o datã cu desprinderea forþatã a cinematografiei din cadrul culturii.Ò

Domnule ministru, Rãzvane, la putere era în acel moment partidul din care facem parte. Deci credeþi sau crede cineva de aici cã putea sã aparã un decret-lege iscãlit de Ion Iliescu, în care, forþat, scotea cinematografia din cadrul culturii?

Deci iatã o frazã pe care v-au pus s-o semnaþi ºi sunt convins cã veþi regreta. Sau o regretaþi deja.

Mai departe, am sã spun urmãtorul lucru: ”Menþionãm cã asemenea studiouri funcþioneazã ºi în cadrul altor ministere ºi cã acest fapt nu a contrazis sub nici o formã prevederile Decretului-lege nr. 80/1990.Ò

Aici sunteþi în faþa unorÉ suntem puþini, dar fiecare de aici ºtie cã într-o lege se spune aºa: ”Se abrogãÉÒ ºi se enumerã la rând ceea ce legea respectivã abrogã, dar se adaugã aproape întotdeauna o frazã: ”ºi orice alte hotãrâri sau dispoziþii contrare prezentei legiÒ.

Deci cum este posibil ca un material venit de la Ministerul Culturii, de la niºte oameni care se pretind consultanþii ministrului, care sunt pretinºi juriºti, sã vinã o astfel de frazã, ”cã acest fapt nu a contrazis sub nici o formã prevederile Decretului-lege nr. 80/1990Ò, când în Decretul-lege nr. 80/1990 spunea clar cã pentru cinematografie funcþioneazã o anumitã instituþie, pe teritoriul României?

Mulþumim, domnule senator.

Îmi permiteþi sã dau un rãspuns?

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

## Domnule senator ºi stimate prieten,

Începând de acum douã sãptãmâni, avem reglementare legislativã privind activitatea Consiliului Naþional al Cinematografiei. Dacã îmi daþi voie sã spun, adevãraþii mei consilieri pentru cinematografie se aflã acolo ºi, dacã îmi amintesc bine, dumneavoastrã sunteþi, alãturi de preºedintele Consiliului Naþional al Cinematografiei, cel mai important colaborator al meu.

Aveþi o lege care va trece, poate, cu amendamentele noastre, pe care le-am trimis domnului senator Adrian Pãunescu, preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, aveþi o lege care va fi a cinematografiei. Toate aceste lucrãri vor fi acolo reglementate. Singurul lucru care mã mirã cã îl evocaþi este aceastã ”desprindere forþatãÒ.

## Domnilor senatori ºi stimate prieten,

Eram în 1990, în februarie. Þineþi minte, se fãceau greve pentru ieºirea forþatã Ñ acesta a fost cuvântul Ñ din sistemul culturii ºi cineva, un regizor, fãcea o grevã ºi un alt regizor a venit ºi l-a scos din grevã, în biroul unui preºedinte al Radioteleviziunii. Cel de-al doilea regizor se numea Sergiu Nicolaescu, preºedintele Radioteleviziunii se numea Rãzvan Theodorescu. Deci cunoaºtem bine aceastã istorie ºi ºtiþi cã a fost, totuºi, un lucru nesãbuit ºi, pânã la urmã, forþat. La asta se referea, la asta ºi numai la asta se referea cuvântul. Încolo, sigur, lucrurile sunt acum tranºate, într-un fel, îmi pare bine cã domnul Sergiu Nicolaescu a spus, o datã mai mult, cã a fost o prezentare formalã. Eu am înþeles mesajul. Veþi mai avea de lucru, domnule senator, ca preºedinte al Consiliului Consultativ, cu acest studio ºi cred cã numai prin gãsirea unor formule de finanþare corectã, în toate cazurile, chiar ºi cu acest studio, veþi putea duce lucrurile la capãt.

Consilierii mei de fond se aflã acolo. N-am sã vã fac propunerea de a fi dumneavoastrã consilierul meu, pentru cã, de fapt, sunteþi unul dintre oamenii care, de fiecare datã, minus acest episod, când discutãm cinematografie, este alãturi de mine. O spun public, lucrul trebuie recunoscut. Episodul a existat, nu pot sã-l trec cu vederea, dar aþi înþeles ºi spiritul, ºi litera acestui moment.

Vã mulþumim, domnule academician. Domnule senator Mihai Ungheanu, poftiþi.

## Domnilor colegi,

Vã cer permisiunea unei scurte intervenþii, pentru cã problema este importantã ºi pentru cã experienþa mea la Ministerul Culturii mã determinã sã intervin.

Eu cred cã domnul senator Sergiu Nicolaescu este foarte blând în aceastã chestiune, pentru cã un concurs care a fost, de fapt, sabotat de funcþionarii ministerului trebuie anulat, iar aceºti funcþionari sancþionaþi.

Dar nu la asta mã refer acum. Mã refer la altceva. Nici nu trebuia sã se ajungã la acest concurs.

În 1990 s-a înfiinþat, în mod preferenþial ºi în mod privilegiat, un studio de film la Ministerul Culturii, care a fost finanþat de la buget, în timp ce toate celelalte filme primeau ºi ele finanþare de la acelaºi buget, în condiþii, ca sã zic aºa, mai dezavantajoase. Or, era firesc ca acest studio sã fie desfiinþat, era firesc ca aceastã acþiune, pe care o consider de reformã, a introducerii cinematografiei în Ministerul Culturii, sã considere automat desfiinþat acest studio, pentru cã urma o reorganizare. Eu nu pot sã înþeleg de ce el a fost menþinut ºi nici nu înþeleg de ce s-a cedat, pentru cã Ministerul Culturii a avut o poziþie bunã, principialmente, în legãturã cu studioul ºi cu directorul lui. Aceea era soluþia realã, de la început.

Protestele care au apãrut au fost ºi o testare a slãbiciunii guvernanþilor în culturã. Acea linie era cea bunã, acest studio nu trebuia sã mai fiinþeze, domnul Sergiu Nicolaescu nu trebuia sã ajungã sã candideze acolo. Este aberant ca o personalitate, precum este în cinematografia românã domnul Sergiu Nicolaescu, sã candideze la acest post ºi, de fapt, sã i se substituie documentele. La asta trebuie sã rãspundã Ministerul Culturii. Iar acest oficiu sau acest nou sistem în cinematografie eu nu vãd cum poate sã admitã mai departe un studio intercalat în interiorul lui, un studio de o anumitã facturã, privilegiat. A fost moda celor care voiau câte o instituþie cadou. Adicã unul voia un teatru Ñ Andrei ªerban Ñ, unul voia un studio de film, altul voia sã ia ”Coloana InfinituluiÒ sã plece cu ea în buzunar. ªi mai sunt ºi alte asemenea cazuri. Era vremea ca acum, dupã 11 ani, sã se termine cu acest mod de a lucra ºi era cazul ca acest studio privilegiat care, de fapt, prin simpla lui prezenþã sfida activitatea celorlalþi regizori sã fie absorbit, în mod automat, deci sã disparã în cadrul noii organizãri de la Ministerul Culturii.

Mulþumesc, domnule senator.

Îmi daþi voie sã rãspund?

Poftiþi, domnule ministru.

Domnule senator Ungheanu,

Din fericire, sper cã mesajul dumneavoastrã va fi urmat de foarte puþini ºi ascultat de foarte puþini. Acest sistem de a discuta despre desfiinþãri în culturã este un lucru care îmi aminteºte de vremuri pe care le cred depãºite ºi vã asigur, domnule senator ºi stimate coleg, cã niciodatã, ca ministru al culturii, nu voi desfiinþa ceva care existã. Îl vom aºeza acolo unde trebuie ºi el este aºezat în cadrul Consiliului Naþional al Cinematografiei, unde domnul Nicolaescu ºi colaboratorii sãi au rolul pe care îl au.

Aceastã poziþie Ñ iertaþi-mã Ñ pe care o prezentaþi dumneavoastrã, în legãturã cu desfiinþarea unui lucru care existã ºi care poate sã fie discutat din punctul de vedere al finanþãrii, este o poziþie pe care, vã declar cu toatã colegialitatea, nu numai cã n-o voi accepta, dar o voi combate de câte ori voi putea s-o fac.

Îmi permiteþi, domnule preºedinte?

Da. Mulþumesc, domnule ministru. Poftiþi, vã rog, domnule Ungheanu.

Eu aº vrea sã nu politizãm problema, domnule ministru, pentru cã eu nu fac politicã aici.

Nici eu nu fac politicã.

Eu vorbesc din punct de vedere administrativ, vorbesc din punct de vedere al unui privilegiu care nu trebuie acordat. S-a acordat, o eroare se poate corecta.

Eu am toatã preþuirea pentru Lucian Pintilie, dar asta este o altã problemã. Administraþia este altceva ºi, dacã vrem sã administrãm corect ºi sã facem reformã corect, o facem. Dumneavoastrã vã legaþi de cuvinte. Pot sã folosesc alte cuvinte. Rezultatul sau ideea este aceeaºi. Trebuia sã nu se desprindã cinematografia atunci, asta este altceva, dar nu creãm privilegii acolo unde nu este cazul sã le creãm.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Stimate domnule ministru, dacã vreþi... Poftiþi.

Nu, nu... Voi da în scris... Domnul senator Cristolovean mi-a adus aminte cã trebuia un rãspuns în legãturã cu ”Deºteaptã-te româneÒ, dar îl veþi primi în scris. Problema este în studiu ºi, dacã nu aþi primit un rãspuns, îl veþi primi, domnule senator.

Stimate domnule academician, mai avem timp, pentru cã suntem, oricum, înainte...

Domnul senator Ioan Aurel Rus a primit un rãspuns scris de la dumneavoastrã ºi mi-a spus cã are obiecþii. Vã rog, domnule senator. Sunteþi aici ºi...

Aº vrea sã-i înmânez domnului ministru scrisoarea respectivã.

Poftiþi, vã rog.

Probabil a fost dat rãspunsul când eram eu plecat din þarã.

Nu. Este semnat de dumneavoastrã, domnule ministru.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

L-a prezentat altcineva.

Da, îmi amintesc, domnule senator. În fiecare duminicã dimineaþã, la ora 8,00, în emisiunea ”Universul credinþeiÒ, s-a constatat cã spaþiul atribuit Bisericii Naþionale este mai mic decât trebuie sã fie.

Rãspunsul.

Televiziunea, ca ºi Radio România, sunt societãþi naþionale, cândva unite, acum diferite, care funcþioneazã în baza unei legi speciale de organizare. Nu sunt în nici un fel subordonate Ministerului Culturii ºi Cultelor. Cu toate acestea, am contactat conducerea Societãþii Române de Televiziune Ñ colaboratorii mei au fãcut-o Ñ care, în numele producãtorului emisiunii, unul dintre secretarii generali de redacþie a comunicat urmãtoarele:

”Chiar dacã în cadrul unor ediþii ale emisiunii ÇUniversul credinþeiÈ Biserica Ortodoxã este mai puþin ilustratã, pe ansamblu, în cadrul economiei generale a timpilor alocaþi diferitelor culte, Biserica Naþionalã ocupã un loc privilegiat ºi prioritar. Timpul alocat altor culte decât cel ortodox este în funcþie de evenimentele religioase ºi instituþionale intervenite în viaþa acelora. Cu începere de la 1 octombrie 2001, emisiunea ÇUniversul CredinþeiÈ va beneficia de un spaþiu de 120 de minute, dublu faþã de acesta, ceea ce va permite o reprezentare ºi mai bunã a celor 15 culte recunoscute de lege.Ò ºi, adaug eu, în primul rând, a ortodoxiei, care are 83,7 % din populaþia României.

Repet, aceastã zonã nu este guvernatã de Ministerul Culturii ºi Cultelor, noi nu putem decât sã cerem unele lucruri.

## Domnule senator,

Sigur, eu pot s-o cer mai uºor, pentru cã sunt cel care a fondat, acum 12 ani, aceastã emisiune, deci mã bucur de o anumitã receptivitate acolo, dar eu nu mã pot amesteca în ceea ce face Televiziunea Românã în aceastã zonã.

Rãspunsul acesta este. Pe mine, personal, mã satisface. Pe dumneavoastrã, nu. Pe mine mã satisface, fiindcã îmi dau seama cã 120 de minute, de la 1 octombrie, vor da posibilitatea ortodoxiei sã fie ºi mai prezentã. Mai mult nu vã pot eu rãspunde, dar, iertaþi-mã, este o interpelare care trebuie, domnule coleg, sã meargã spre Consiliul de administraþie al Televiziunii Române, nu spre Ministerul Culturii ºi Cultelor.

:

Am înþeles, dar fãcând relaþia dintre Bisericã ºi aceastã instituþie, dumneavoastrã sunteþi intermediarul, ca reprezentant al cultelor. Iar motivul invocat acolo, cã unele culte au o importanþã mai mare într-o anumitã perioadã, ºi altele nu eu nu-l vãd bine.

Deci nu erau importante pelerinajele de la Fatima ºi Lourdes sau alte mesaje transmise de catolicii de afarã, erau mai importante vizita ºi pelerinajul de la Nicula, din 15 august, erau multe evenimente mult mai importante, aici în þarã, decât acela care se prezenta.

Mai departe. Dacã acceptãm ideea celor 120 minute, sã nu credeþi cã vor fi alocate proporþional Bisericii Ortodoxe. Deci acesta ar fi motivul.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Obligat, trebuie. Dacã este regula pe care am instituit-o cu mulþi ani în urmã, ºi nu cred cã s-a schimbat, timpii alocaþi cultelor, domnule senator, sunt în directã legãturã cu proporþia acestor culte în România.

## **Domnul Ioan Aurel Rus**

**:**

Eu m-aº bucura mult sã fie aºa.

Nu poate sã fie altfel. Eu vã promit, în urma acestor discuþii, o sã mã interesez din nou, dar cred cãÉ Nici nu mi-a trecut prin minte cã s-a putut schimba proporþia. Proporþia aceasta este dintotdeauna stabilitã. Eu cred cã putem sã fim mai optimiºti, dar o sã mai verific.

Repet, nu este direct, însã este indirect în câmpul meu de activitate. Vã rog!

Mulþumim, domnule academician. Mulþumim foarte mult.

În continuare, domnul secretar de stat Victor Marcu va rãspundeÉ Nu?

Vreau sã precizez cã au binevoit sã participe la ºedinþa noastrã domnii secretari de stat Ovidiu Ianculescu, Victor Marcu ºi Ion Giurescu.

Nu este cazul sã rãspundã aici, oral, pentru cã vor prezenta rãspunsurile în scris, dat fiind cã domnii senatori lipsesc. Pentru procesul-verbal al ºedinþei sã se menþioneze prezenþa domnilor secretari de stat.

Cu aceasta, vã mulþumesc.

ªedinþa se suspendã.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 18,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/27.IX.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei