Ioan Miclea

Interven˛ie cu titlul îŒn diversiunea «Statuia Libert„˛ii», asculta˛i ∫i p„rerea rom‚nilor!“

Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a g„sit un nefericit prilej de a a˛‚˛a focul mocnit al neÓn˛elegerilor, a demonstrat Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, extremismul ∫i iredentismul ∫efilor din U.D.M.R. Am atras aten˛ia de la aceast„ tribun„, nu o dat„, despre pericolul ce-l reprezint„ pentru unitatea na˛ional„, pentru lini∫tea ∫i Ón˛elegerea Ón aceast„ ˛ar„ aceste a∫azise îadun„ri“ ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revars„ ura revan∫ard„ ∫i dispre˛ul pentru na˛iunea rom‚n„.

Atunci c‚nd adun„rile de la Cluj-Napoca, Tu∫nad, ™umuleul de Ciuc au hot„r‚t formarea unui comitet de ini˛iativ„ pentru elaborarea unei legi care s„ confere statut de independen˛„ f nutului Secuiesc, atunci c‚nd comitetul de ini˛iativ„ s-a autodefinit drept un miniparlament al acestui ˛inut, atunci c‚nd la universit„˛ile de var„ de la Balvanyos ∫i Tu∫nad s-au proferat grave jigniri la adresa Rom‚niei ∫i a poporului rom‚n, atunci c‚nd amenin˛„rile cu autonomia teritorial„ au devenit realit„˛i, am atras aten˛ia Guvernului ∫i partidului de guvern„m‚nt c„ faptele conduc„torilor maghiarimii transilvane frizeaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 penalul. Domnul prim-ministru mi-a r„spuns c„ Ón ˛ara noastr„ opereaz„ principiul separ„rii puterilor Ón stat, ∫i chestiunea este de competen˛a justi˛iei.

Nu am Ón˛eles ∫i nici nu voi Ón˛elege niciodat„, nici eu ∫i nici milioanele de rom‚ni transilv„neni, cum un guvern nu poate lua m„suri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, Ómpotriva acelora care atenteaz„ clar ∫i r„spicat la unitatea, integritatea ∫i lini∫tea public„ Óntr-un stat de drept.

Pe noi, cei din P.R.M., Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremi∫ti, pentru c„ am cerut respectarea legilor ∫i m„suri aspre Ómpotriva celor care le Óncalc„. Iat„, acest Guvern se aliaz„ Ón fapt cu cei care Óncalc„ legile, cre‚nd astfel un drum liber tr„d„rii ∫i revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc îdemocra˛i“. Halal democra˛ie! Aceasta-i tr„dare!

Mi s-a r„spuns, la una din interpel„rile pe care le-am formulat Ón problema revizionismului maghiar, c„ Guvernul are o viziune proprie asupra problemei Transilvaniei. Œn aceast„ privin˛„, nici m„car nu pot s„ Ól contrazic. P„cat, Óns„, c„ aceast„ viziune nu concord„ cu cea a rom‚nilor din Transilvania. Un apreciat condeier a definit aceast„ viziune drept una balcanic„, specific d‚mbovi˛ean„. ™i avea dreptate.

Din discursurile participan˛ilor la reuniunea de la Arad, din zilele trecute, am desprins c‚teva perle. Asculta˛i, judeca˛i ∫i v„ cruci˛i: îŒn Ardeal nu este loc pentru libertatea maghiarilor, nici m„car pentru libertatea unei statui!“ Aceasta a fost o concluzie, dup„ cum pute˛i constata. Iat„, domnilor P.S.D.-i∫ti, c„ ru∫inoasele dumneavoastr„ ced„ri ∫i compromisuri, ca s„ nu spun tr„d„ri, nu au avut ecou Ón inima conduc„torilor maghiari din Transilvania. Œn van, ori∫ice trud„!