Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·31 octombrie 2003
MO 133/2003 · 2003-10-31
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii (am‚narea votului final)
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea art. 10 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· final vote batch
47 de discursuri
## Bun„ diminea˛a!
Œncepem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.
Are cuv‚ntul domnul deputat Iulian Mincu.
## Domnule pre∫edinte,
Pe data de 17, Ón cursul acestei luni, octombrie, Ón conferin˛a de la Radio Ia∫i, am ar„tat c„ nu m„ voi prezenta la vot pentru anumite motive.
Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„ continuu ce am declarat atunci ∫i s„ ar„t de ce nu m-am prezentat la votul pentru referendumul Constitu˛iei ∫i ce probleme mi-am pus, at‚t ca deputat, c‚t ∫i ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, care m„ obligau s„ nu particip la vot.
Œn primul r‚nd, prin art. 72 al Constitu˛iei, organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului na˛ional se face prin lege organic„, ∫i nu prin ordonan˛„ de urgen˛„.
Œn al doilea r‚nd, conform art. 31 al Constitu˛iei, marele public ∫i electoratul au dreptul la o informare corect„, fapt pe care Guvernul ∫i institu˛iile abilitate de Parlament nu l-au f„cut.
De asemenea, men˛ionez o serie Óntreag„ de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se g„sesc Ón noua Constitu˛ie: limitarea de la 250.000 la 100.000 a num„rului cet„˛enilor necesari pentru o ini˛iativ„ legislativ„ reprezint„ o cifr„ Ónc„ prea mare, implic‚nd cheltuieli deosebite; integrarea Ón Uniunea European„ va fi decis„ doar prin votul Parlamentului, de∫i, Ón toate ˛„rile candidate, ea a fost decis„ sau se va decide prin referendum; institu˛ionalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonan˛ele de urgen˛„ vor putea fi emise Ón continuare, Ón aproape orice situa˛ie, ca ∫i p‚n„ acum — s-a Ónlocuit numai sintagma îcazuri excep˛ionale“ cu cea de îsitua˛ii extraordinare“; ordonan˛a de urgen˛„ nevotat„ Ón 30 de zile de la depunerea Óntr-una din cele dou„ Camere ale Parlamentului se consider„ automat adoptat„, iar Ón acest fel orice ordonan˛„ de urgen˛„ va deveni lege, dac„ guvernul majoritar va dori acest lucru.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1275107. Num„rul voturilor nule — 8;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1275458. Num„rul voturilor contestate —;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1275849. Num„rul Ónt‚mpin„rilor ∫i contesta˛iilor primite —; 10. Num„rul Ónt‚mpin„rilor ∫i contesta˛iilor
solu˛ionate —;
· other · respins
242 de discursuri
Interven˛ie intitulat„ îO nou„ lovitur„ dat„ patronatelor“ Pe ordinea de zi a Guvernului ∫i P.S.D. s-a aflat, Ón ultima perioad„, proiectul de Cod fiscal. P.N.L. avertizeaz„ c„ majoritatea acestor modific„ri vor duce la o Ón„sprire a mediului de afaceri, precum ∫i la m„suri discre˛ionare ale inspectorilor fiscali. Merg‚nd pe principiul: îs„ lu„m de la cei boga˛i ∫i s„ d„m celor s„raci“, Guvernul P.S.D. face o gre∫eal„ elementar„ ∫i uit„ c„ pentru o astfel de politic„, trebuie ca ∫i primii s„ se poat„ dezvolta ∫i s„ se poat„ bucura de o serie de avantaje care s„-i ajute s„ produc„ banii necesari. Elaborat Ón vitez„ de c„tre Guvern, Codul fiscal cuprinde o serie de prevederi intens contestate de c„tre patronate,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 care fie c„ este vorba de patronii unor I.M.M.-uri, fie de directorii unor companii multina˛ionale, to˛i au o baz„ comun„ de contestare Ón leg„tur„ cu proiectul de cod.
Una dintre cele mai mari nemul˛umiri o reprezint„ Ónc„lcarea secretului bancar. Conform noului proiect de cod, acesta nu poate fi opozabil organelor de control fiscal. Astfel, oric„rui inspector fiscal i se va permite accesul la toate opera˛iunile bancare ale unei firme pe care el dore∫te s„ o investigheze. Pe l‚ng„ acest lucru, Asocia˛ia Rom‚n„ a B„ncilor a fost deja de acord s„ transmit„ lunar situa˛ia deschiderilor ∫i Ónchiderilor de conturi. De asemenea, Ón viitor responsabilitatea Ónt‚rzierilor din circuitul bancar, la pl„˛ile obliga˛iilor c„tre stat, va trece tot Ón grija contribuabililor. Nepermis„ este ∫i interven˛ia Ministerului Finan˛elor in tranzac˛iile comerciale, organele fiscale trebuind s„ avizeze v‚nz„rile de ac˛iuni. Firmelor nu li se va permite s„ aleag„ Óntre amortizarea accelerat„ ∫i reducerea impozitului pe profitul reinvestit, prima fiind obligatorie. O alt„ prevedere neechitabil„ este legat„ de posibilitatea deductibilit„˛ii pentru cheltuielile de transport al angaja˛ilor c„tre ∫i de la locul de munc„, care mai este posibil„ doar pentru unele regii autonome. Mai mult, astfel de cheltuieli, de care este destul de greu de abuzat, ar trebui s„ fie deductibile integral, declar„ mai mul˛i reprezentan˛i ai patronatelor. Oricum, necesitatea asigur„rii transportului personalului este rezultat„ din vina autorit„˛ilor locale care nu asigur„ mijloace de transport Ón comun acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nemul˛umirile companiilor se Óndreapt„ ∫i c„tre cota extrem de mic„, de numai 3 la mie din cifra de afaceri, Ón limita c„reia se acord„ deduceri pentru sponsoriz„ri.
Dup„ cum se vede, acest Cod fiscal are foarte multe lacune ∫i prevederi abuzive, formul„ri ambigue, care las„ loc de interpret„ri. Dac„ unele dintre aceste prevederi mai au o ∫ans„ de a fi modificate Ón Parlament, la altele Ministerul Finan˛elor Publice nu este dispus sub nici o form„ s„ renun˛e.
P.N.L. solicit„ guvernului ∫i primului-ministru Adrian N„stase deschiderea de urgen˛„ a unor dezbateri la care s„ aib„ acces at‚t reprezentan˛ii tuturor partidelor politice, c‚t ∫i partenerii de dialog social, Ón egal„ m„sur„. Guvernul trebuie s„-∫i aduc„ aminte c„ oricare proiect de lege trebuie s„ fie adoptat Óntr-un cadru c‚t mai transparent, la care s„ participe to˛i cei interesa˛i.
Declara˛ie cu titlul îCu legea pe lege c„lc‚nd“
Am avut ocazia Ón zilele de 18 ∫i 19 octombrie 2003, o dat„ cu desf„∫urarea referendumului pentru Constitu˛ie, s„ fim martori la fenomene social-politice curioase.
De la extaz la agonie ∫i din nou la extaz au fost fazele prin care au trecut P.S.D. ∫i alia˛ii la Constitu˛ie. Dup„ promisiuni pur politicianiste, de forma celor prin care se spunea c„ dac„ vot„m noua lege se dau burse, se face un mediu curat, se face dreptate, se intr„ Ón NATO ∫i U.E., nu se mai face armata etc., promisiuni care au ridicat Ón sl„vi pe cei care le f„ceau, ajung‚ndu-se, datorit„ rarefierii atmosferei din Ónalturi, chiar s„ se cread„ Ón aceste fantasme, iat„ c„ faptele au dat fiori reci organizatorilor. P‚n„ Ón seara primei zile s-a dezb„tut ∫i s-a pus la cale cum va trece noaptea ∫i cum se vor Ónmul˛i buletinele Ón urnele p„zite de fantomele nop˛ii. Procente totu∫i insuficiente. Œnceputul jocului. Oamenii cu func˛ii Ón P.S.D. — viceprimari, consilieri, primari, prefec˛i — fac îvizite la domiciliu“. Dau peste nun˛i,
petreceri, botezuri. Pun pe mas„ cereri-tip ∫i nici nu se mai caut„ motive. Tot dumnealor le depun la sec˛iile de votare, cum se nimere∫te. Se constituie repede grupa de ∫oc cu urna volant„. Oamenii petrec ∫i recunosc sprijinul îsubstan˛ial“ al P.S.D.-ului, care vrea s„-i scuteasc„ de o plimbare la sec˛ia de votare, ca s„ poat„ petrece lini∫ti˛i.
Zori noi, griji noi, procente tot mici de prezen˛i la vot. Lucrurile trebuie reglementate. Mobilizare general„ la P.S.D. Duminic„ se distribuie banii pentru subven˛ii la hectar, se fac pl„˛i pentru îlapte“, se iese cu megafonul. Din nou oamenii puterii (la Bistri˛a, concret, viceprimarii) dau dispozi˛ii ferme, ca fiind venite din partea BEC, s„ se ias„ cu urna mobil„ Ón strad„, f„r„ s„ mai intre Ón discu˛ie cererile de solicitare expres„ din partea unor persoane cu probleme deosebite. Nimeni nu-∫i mai aminte∫te prevederile legii, conform c„rora acei care fac promisiuni sau exercit„ presiuni asupra cet„˛enilor Ón timpul votului pot fi acuza˛i ∫i pot intra sub inciden˛a legii. Tombole, p„duri, buget, premii pentru primari ∫i prefec˛i, dirigin˛i, profesori, medici, amenin˛„ri, pentru aceia∫i, dac„ planul nu se realizeaz„. Propaganda continu„ p‚n„ Ón sec˛ia de votare. Pe urne Óndemnuri ∫i lozinci.
Declara˛ie intitulat„ îReferendumul ∫i corup˛ia la rom‚ni“
P.S.D.-ul a mai bifat o realizare cu care poate s„ se m‚ndreasc„, ca de obicei, singur: modificarea Constitu˛iei Rom‚niei. Sigur c„ eliminarea stagiului militar obligatoriu sau garan˛ia propriet„˛ii — pentru care Partidul Na˛ional Liberal a str‚ns sute de mii de semn„turi, ignorate la vremea respectiv„ deopotriv„ de P.D.S.R. ∫i P.N.fi.C.D., apar˛in doar P.S.D. P.S.D.-ul Ó∫i arog„ de unul singur meritul schimb„rii Constitu˛iei, a∫a dup„ cum Ó∫i arog„ Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 mod exclusiv ∫i cre∫terea economic„ a ultimilor trei ani sau eliminarea vizelor ∫i aderarea la NATO.
Ceea ce nu dore∫te Óns„ P.S.D.-ul sub nici o form„ s„ recunoasc„ este zona neagr„ a guvern„rii sale, care Ói este caracteristic„ Ón mod exclusiv: nerecunoa∫terea corup˛iei institu˛ionalizate ∫i generalizate, dezvoltate ∫i Óncurajate de ∫i Ón jurul clicii sale de partid, punerea Ón pericol a exerci˛iilor democratice, prin acapararea massmedia, influen˛area ∫i politizarea justi˛iei ∫i mai ales manipularea opiniei publice chiar ∫i la urnele de vot, lucru demonstrat chiar Ón zilele referendumului ∫i, cel mai grav, men˛inerea ˛„rii Ón zona gri, din afara proceselor de globalizare ∫i integrare, prin Ónt‚rzierea reformei ∫i Óncurajarea economiei clientelare. Toate acestea — mai pu˛in, poate, manipularea la vot a opiniei publice — au fost semnalate clar, Ón repetate r‚nduri, de oficialit„˛i interna˛ionale interesate de mersul ˛„rii noastre pe calea dezvolt„rii ∫i a integr„rii ∫i tot de at‚tea ori au fost ignorate.
Referendumul, totu∫i, a∫teptat ∫i deja prezentat ca un succes de c„tre to˛i liderii partidului de guvern„m‚nt, Ón frunte cu pre∫edintele ˛„rii, a fost o jalnic„ repeti˛ie pentru alegerile locale, un îsucces“ de m„sluire a inten˛iei de vot a rom‚nilor, ∫i nicidecum un exerci˛iu corect de democra˛ie rom‚neasc„. Este evident c„ prezentarea la vot a rom‚nilor a fost de sub 50%. Doar 14,29% dintre rom‚ni, dup„ rezultatele oficiale, se prezentaser„ la vot Ón prima zi a referendumului, adic„ pe parcursul a nu mai pu˛in de 14 ore. îSurprizele“ au venit duminic„, Óncep‚nd cu ora 15,00. La ora 15,00 votaser„ 34,27% din rom‚ni; la 18,00 — 45,50%, iar la ora 20,00 — dup„ doar dou„ ore, c‚nd ploaia ∫i frigul se Ónte˛iser„ ∫i nimeni nu mai ie∫ea din case, votaser„ 54,46% dintre rom‚ni! Rezultatele record din Vrancea ∫i Gorj, care mai aveau pu˛in ∫i se apropiau de fatidicele raport„ri ceau∫iste de peste 100%, nu fac dec‚t s„ confirme modul de lucru discre˛ionar al baronilor Opri∫an ∫i Mischie, baza puterii partidului unic, c‚nd vine vorba de umblat la urna mobil„ ∫i de raport„ri la ordin. Œn aceste jude˛e, ca ∫i Ón altele, ca Vaslui, Br„ila sau Dolj, ∫antajul ∫i intimid„rile sau chiar amenin˛„rile directe, mai ales la adresa popula˛iei rurale, dar ∫i a celei urbane, dar f„r„ Óndoial„ ∫i alte metode, ca votul la mai multe buletine, au constituit principala metod„ de str‚ngere a rezultatelor record. Œn altele, unde obrazul liderilor P.S.D. este ceva mai sub˛ire iar electoratul mai elevat ∫i mai educat, ca Ón Bac„u sau Ón Bucure∫ti, a abundat cu tombole, concursuri ∫i premii, care au pervertit adev„rata inten˛ie de vot a cet„˛enilor. Bucure∫tiul a r„mas totu∫i la coada ˛„rii ca prezen˛„ la vot, ∫i aceasta nu pentru c„ bucure∫tenii nu sunt interesa˛i de soarta ˛„rii sau de prevederile noii constitu˛ii, ci pentru c„ s-au s„turat de actualii guvernan˛i ∫i mai ales au fost agresa˛i Ón cea mai mare m„sur„ de campania pro-referendum a lui D‚ncu ∫i compania. S-a raportat, pentru aceast„ campanie de∫„n˛at„ ∫i fals„, cheltuirea a peste un milion de euro! Cum rezultatele acestei campanii, acum, dup„ referendum, s-au demonstrat a fi inverse, cer Guvernului Rom‚niei s„ rezolve ∫i aceast„ afacere, prin demiterea domnului D‚ncu ∫i imputarea sumei cheltuite tuturor celorlal˛i vinova˛i. Nu m-ar mira ca de intermedierea Óntregii afaceri s„ se fi ocupat vreo firm„ a îfamiliei“ P.S.D. sau, de ce nu, a familiei Puwak, c„ doar era îDa pentru Europa!“
## Interven˛ie intitulat„ îPremise proaste pentru noua Constitu˛ie“
Nici nu s-au stins bine ecourile negative privind validarea referendumului de revizuire a Constitu˛iei, c„ premierul Adrian N„stase a ∫i organizat o conferin˛„ de pres„, pentru a-∫i aroga merite deosebite Ón desf„∫urarea acestui spectacol penibil. Œn loc s„-∫i asume responsabilitatea pentru slaba prezen˛„ a cet„˛enilor la vot ∫i pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 modul Ón care partidul de guvern„m‚nt a organizat referendumul, ∫eful Guvernului a aruncat pisica Ón ograda altora. Premierul a preferat, Ón stilu-i caracteristic, s„ fug„ de r„spundere, identific‚nd Ón schimb vinova˛i Ón s‚nul partidelor parlamentare, nu Ón ograda P.S.D., ∫i lans‚nd atacuri la adresa alian˛ei P.N.L.-P.D., care ar fi mimat interesul pentru un rezultat pozitiv.
Adev„rul este c„ nu cele dou„ partide au organizat campania de informare a cet„˛enilor, ci Ónsu∫i P.S.D.-ul, Ón frunte cu acest Goebbels al s„u — Vasile D‚ncu —, ∫i baronii locali ai P.S.D., care au reu∫it s„ transforme revizuirea constitu˛ional„ Óntr-un jalnic show mediatic. NeÓncrederea popula˛iei a pornit nu din faptul c„ Andreea Marin, Nadia Com„neci, Adrian Mutu au votat pentru Constitu˛ie, ci din faptul c„ dezbaterea de fond — cu argumente pro ∫i contra — a lipsit, fapt ce a determinat o lehamite a popula˛iei fa˛„ de reforma constitu˛ional„ ∫i de actuala putere.
NeÓncrederea cet„˛enilor a sporit atunci c‚nd au fost practic obliga˛i s„ intre Ón hora Constitu˛iei, al„turi de Mischie, Sechelariu, Opri∫an, Vanghelie ∫i al˛i baroni locali. Cet„˛enii au refuzat s„ participe la vot ca o dovad„ a dispre˛ului fa˛„ de baronii locali, fa˛„ de actele lor de corup˛ie, s„v‚r∫ite ∫i Ón ziua votului, ∫i fa˛„ de politizarea (pesedizarea) campaniei de modificare a Constitu˛iei.
Absenteismul din zilele de 18 ∫i 19 octombrie este un vot de blam dat actualei puteri. A spune acum c„ votul acordat noii Constitu˛ii este un vot dat Guvernului ∫i P.S.D. este o dovad„ de naivitate ∫i de imaturitate politic„. Este o dovad„ c„ premierul nu a Ónv„˛at nimic din e∫ecul referendumului ∫i nici nu o s„ Ónve˛e vreodat„.
Declara˛ie politic„ intitulat„ îReferendumul constitu˛ional — prilej de presiuni la adresa opozi˛iei“.
Desf„∫urarea referendumului privind revizuirea Constitu˛iei din 18 ∫i 19 octombrie 2003 a constituit pentru liderii centrali ai P.S.D. un bun prilej de a se deplasa Ón circumscrip˛iile electorale. Œn mod normal, scopul acestor deplas„ri ar fi trebuit s„ fie convingerea cet„˛enilor de a se prezenta la vot ∫i a vota proiectul Constitu˛iei modificate. Numai c„, Ón unele cazuri, liderii centrali ai Partidul Social Democrat au folosit aceste vizite pentru a face presiuni la adresa liderilor opozi˛iei din teritoriu.
Un asemenea caz a avut loc Ón jude˛ul Arad. Domnul Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, s-a deplasat, Ómpreun„ cu pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Arad, Caius Parpal„, Ón localitatea T‚rnova, unde a recurs la presiuni la adresa primarului comunei, Florin F„rca∫iu, vicepre∫edintele P.N.L. Arad, pentru a renun˛a la calitatea de membru P.N.L. ∫i a se Ónscrie Ón P.S.D.
Dup„ at‚˛ia ani de la revolu˛ie, P.S.D. nu s-a obi∫nuit Ónc„ cu ideea pluralismului politic ∫i a votului democratic. Unii lideri P.S.D. nu pot accepta realitatea c„ exist„ ale∫i locali care nu au aceea∫i culoare politic„ cu cea a partidului de guvern„m‚nt, ce se manifest„ ∫i ast„zi ca un partid-stat, de tip totalitar. Prin presiunile ministrului P.S.D. la adresa unui primar ales al opozi˛iei, partidul de guvern„m‚nt continu„ politica de intimidare a primarilor, consilierilor locali ∫i jude˛eni. Modalilt„˛ile de ∫antaj politic au la baz„ aloc„rile de sume de la buget, care sunt discre˛ionare ∫i Ón func˛ie de apartenen˛a politic„ a primarilor.
Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian N„stase ∫i membrilor Cabinetului s„ renun˛e la ∫antajul politic la care sunt supu∫i primarii opozi˛iei, s„ stopeze intimid„rile ∫i presiunile la adresa acestora ∫i s„ Ón˛eleag„ c„ ale∫ii locali reprezint„ aleg„torii ∫i interesele comunit„˛ilor locale, ∫i nu interesele partidului de guvern„m‚nt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cele dou„ zile Ón care aleg„torii rom‚ni au votat textul noii Constitu˛ii sunt un bun prilej de reflec˛ie pentru Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia. ™i spun asta g‚ndindu-m„ la faptul c„ un asemenea eveniment ar trebui s„ fie Óntr-o mai mic„ m„sur„ un prilej de dispute politice derizorii, ∫i mai degrab„ o ocazie de a pune Ón discu˛ie, Óntr-un mod serios ∫i responsabil, solu˛iile pentru viitorul nostru comun.
Iat„ de ce n-a∫ vrea s„ abordez, Ón aceast„ interven˛ie, atitudinea pe care acea parte extremist„ a opozi˛iei a avut-o fa˛„ de referendum, Ón Óncercarea de a folosi ni∫te vechi fantome, Ón scopul acumul„rii de capital politic. Dup„ cum spunea ∫i premierul Adrian N„stase, cred c„ lucrul cel mai important, acum, dup„ Óncheierea referendumului, este ca noi to˛i s„ tragem toate Ónv„˛„mintele necesare at‚t Ón ceea ce prive∫te promovarea unor astfel de evenimente, c‚t ∫i Ón organizarea lor propriu-zis„.
Celor care sunt at‚t de sarcastici Ón judecarea acestui referendum le-a∫ aminti un singur lucru: discu˛iile teribile generate de ultimele alegeri preziden˛iale din Statele Unite ale Americii. F„r„ a face un paralelism facil, cred c„ ar fi util s„ ne amintim ce zarv„ au creat ni∫te banale aparate de perforat cartele electorale, ajung‚ndu-se p‚n„ la contestarea violent„ a alegerii pre∫edintelui George W. Bush! Iar asta se Ónt‚mpla Ón ˛ara nr. 1 a democra˛iei…
Sper ca acest exemplu recent ∫i celebru s„ fie o bun„ tem„ de reflec˛ie pentru cei care fac ˛„nd„ri referendumul constitu˛ional. Suntem Ónc„ la ∫coala primar„ a democra˛iei, mai avem multe de Ónv„˛at. A cere pentru Rom‚nia acelea∫i standarde milimetrice ca Ón ˛„rile cu vechi democra˛ii ar fi o reeditare a bancului cu elefantul ∫i ∫oricelul.
Trop„i˛i, stima˛i prieteni ai lui Mickey Mouse, dar g‚ndi˛i-v„ c„ via˛a real„ nu e un desen animat!
Stimate domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declara˛ia mea politic„ va atinge ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002.
Au trecut 14 ani de c‚nd cultele religioase a∫teapt„ cu ner„bdare restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv, cu sau f„r„ titlu, de statul rom‚n sau de alte persoane juridice.
Cererile de retrocedare au fost primite Ón 2003 pentru 7.568 de imobile, din care pentru biserica reformat„ — 899, biserica romano-catolic„ — 992, biserica evanghelic„ — 690, biserica greco-catolic„ — 2.207, cultul mozaic — 1.809.
Cu Ónt‚rziere au ap„rut Ón 2002, noiembrie, Normele metodologice de aplicare a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului.
Tot cu Ónt‚rziere au fost stabili˛i membrii Comisiei speciale de retrocedare.
Œncet, Óncet ar exista toate condi˛iile legale pentru a Óncepe procesul de retrocedare, mai pu˛in Legea desp„gubirilor, care e Ón curs de elaborare, dar se am‚n„ apari˛ia.
Comisia special„, care ar trebui s„ se Óntruneasc„ s„pt„m‚nal, Ón 11 aprilie 2003 a ini˛iat o Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii cultelor religioase, c‚nd au fost dezb„tute ∫i clarificate c‚teva probleme esen˛iale privind procesul de retrocedare.
To˛i am fost de acord ∫i am acceptat, inclusiv pre∫edintele comisiei speciale de retrocedare, domnul secretar de stat Adrian M„r„∫oiu, ca retrocedarea cl„dirilor unde situa˛ia juridic„ e clar„ s„ se fac„ cu prioritate, l„s‚nd Ón urm„ pe cele cu probleme.
Dup„ aceast„ îconsf„tuire“ am a∫teptat p‚n„ Ón luna iunie 2003, c‚nd au fost retrocedate pe h‚rtie 50 de imobile pentru cultele religioase ale minorit„˛ilor na˛ionale, 3 — 4 buc„˛i Ón cele dou„ ∫edin˛e din 18 iunie ∫i 29 iunie.
A urmat o lini∫te total„, parc„ legea n-ar exista sau normele metodologice n-ar fi Ón func˛iune.
La 14 octombrie, Ón mass-media am citit un articol Ón care se vorbe∫te despre o ∫edin˛„ a comisiei, din 9 octombrie 2003, c‚nd a fost aprobat„ retrocedarea altor cl„diri pentru cultele religioase. Culmea ironiei este c„ sunt enumerate pozi˛iile aprobate din ∫edin˛a din 18 iunie 2003.
Declara˛ie politic„ privind modul cum a r„spuns electoratul din jude˛ul Olt efectelor ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003.
O situa˛ie f„r„ precedent a ap„rut dup„ 1989, c‚nd un guvern social-democrat acord„ gospodarilor de la sate suma de 2.000.000 lei pentru fiecare hectar cultivat.
Jude˛ul Olt este o zon„ Ón general s„rac„, cu c‚teva excep˛ii, ∫i acestea sunt ora∫ele industrializate, b‚ntuit„ de secet„ Ón ultimii trei ani, lucru ce a f„cut ca popula˛ia de la sate de la o zi la alta s„ devin„ tot mai s„rac„.
Popula˛ia din localit„˛ile aflate Ón partea de nord a jude˛ului Olt, unde apa potabil„ se afl„ la 60 metri ad‚ncime, unde condi˛iile de via˛„ au fost pe zi ce trece mai grele, a apreciat foarte mult sprijinul acordat de Guvernul Rom‚niei pentru cultivarea terenurilor agricole.
Œn acest moment, toat„ suprafa˛a agricol„ din jude˛ul Olt, care de obicei se cultiva cu gr‚u ∫i orz, se afl„ Óns„m‚n˛at„ cu acest tip de culturi, ∫i acest lucru Ónseamn„ 95 mii hectare cultivate ∫i tot at‚tea milioane
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
de lei Óncasate de gospodarii satelor. Mai precis, pentru cele 95 mii hectare cultivate, statul a alocat jude˛ului Olt suma de 95 miliarde lei.
Am datoria s„ r„spund cerin˛elor ∫i dorin˛elor electoratului din jude˛ul Olt prin a transmite sincere mul˛umiri Guvernului Rom‚niei pentru sprijinul acordat tuturor lucr„torilor p„m‚ntului din jude˛ul meu ∫i nu numai. Sincere felicit„ri Guvernului Rom‚niei!
Interven˛ie cu titlu îSistemul public de pensii — solidaritate Óntre genera˛ii“
Œn Rom‚nia, dreptul constitu˛ional la asigur„ri sociale se exercit„ prin sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribu˛ii precizate, garantat de stat, administrat public.
Pentru fiecare rom‚n, reforma sistemului de pensii Ónseamn„ pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai Ón v‚rst„ ∫i primesc deja pensii, dar ∫i cu cei mai tineri, atunci c‚nd au nevoie de unele presta˛ii care se pl„tesc prin sistemul public de pensii.
Asigura˛ii sistemului sunt at‚t salaria˛ii ∫i persoanele asimilate acestora, pentru care contribu˛iile sunt achitate parte de c„tre un angajator, parte de c„tre un asigurat, c‚t ∫i persoanele care desf„∫oar„ activit„˛i independente (administratori, manageri, asocia˛i unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)
Œn ceea ce prive∫te sistemul de asigur„ri sociale pentru agricultori, Ón legisla˛ia anterioar„ acesta era sus˛inut financiar din contribu˛iile fostelor C.A.P., ale statului ∫i ale ˛„ranilor cu gospod„rie individual„. O dat„ cu intrarea Ón vigoare a Legii nr. 19/2000, la 1.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus Ón sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
Sistemul s-a confruntat ∫i a fost afectat de crize majore, economice ∫i demografice, care au marcat Rom‚nia, respectiv:
— o tranzi˛ie demografic„ rapid„, cauzat„ de cre∫terea speran˛ei de via˛„ ∫i declinul fertilit„˛ii, care a condus la cre∫terea rapid„ a ponderii persoanelor v‚rstnice Ón totalul popula˛iei;
— reducerea num„rului de contribuabili din cadrul popula˛iei active, astfel c„ pentru cele 6 milioane ∫i jum„tate de pensionari exist„ doar 4.700.000 de persoane active, pl„titoare de contribu˛ii;
— reducerea considerabil„ a num„rului salaria˛ilor.
Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: cre∫terea num„rului de persoane din agricultur„ care desf„∫oar„ activit„˛i independente, amploarea muncii la negru, restructurarea Óntreprinderilor ∫i ∫omajul masiv indus, pentru care nu s-a mai pl„tit contribu˛ia de asigur„ri sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecin˛e dezechilibrul financiar cronic al bugetului de asigur„ri sociale, afectarea bugetului de stat prin cre∫terea continu„ a subven˛iilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigur„ri sociale. Œn paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigur„rilor sociale s-a confruntat ∫i cu explozia num„rului de pensionari, precum ∫i cu insuficien˛a resurselor pentru pensii decente, Ón contextul Ón care pensia reprezint„ singurul venit cert pentru cea mai mare parte a popula˛iei v‚rstnice.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œntr-un clasament european Óntocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (UAE), Rom‚nia ocup„ locul 19 Ón ceea ce prive∫te nivelul salariului minim pe economie, cu 66,6 euro pe lun„.
Cu un salariu minim de 533 euro, Malta este Ón fruntea statelor care urmeaz„ s„ adere la Uniunea European„ Ón mai 2004, valoarea c‚∫tigului minim din aceast„ ˛ar„ reprezent‚nd 73% din venitul mediu pe economie.
O alt„ candidat„, Ungaria, are un salariu minim de 206,6 euro, de∫i acesta este mai mic dec‚t jum„tatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro. Dup„ Ungaria, urmeaz„ Ón ordine Cehia — 365 euro, Polonia — 230 euro, Slovacia — 200 euro. Pe ultimele dou„ locuri ale clasamentului se afl„ Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, ∫i Rusia, cu 12,4 euro.
Potrivit raportului furnizat de Uniunea Angajatorilor Europeni, care analizeaz„ situa˛ia salariului minim pe economie Ón 22 de ˛„ri din Europa, Luxemburgul este statul membru al U.E. cu cel mai mare salariu minim pe economie — 1.363,74 euro, urmat de Olanda, cu 1.249 euro ∫i Fran˛a — 1.215 euro. Cel mai mic salariu minim pe economie dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene este Ón Portugalia — 800 de euro.
Reprezentan˛ii sindicatelor ∫i patronatelor sus˛in c„, pe l‚ng„ fiscalitatea excesiv„ ∫i pensiile derizorii, valoarea mic„ a salariului minim reprezint„ principalul obstacol Ón calea integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.
Œn discu˛iile avute cu oficialii europeni, cu sindicatele, ace∫tia au afirmat, Ón nenum„rate r‚nduri, c„ pentru a avea ∫anse de integrare, Rom‚nia trebuie s„ fac„ eforturi pentru a ridica salariul minim pe economie cel pu˛in la jum„tatea celui minim existent Ón ˛„rile Uniunii Europene, adic„ la 600 de euro. O familie trebuie s„ aib„ o surs„ mai bun„ de venituri. Œn acest moment, c‚∫tigul minim de 2,5 milioane de lei nu acoper„ nici pe departe valoarea co∫ului lunar stabilit de c„tre guvernan˛i. Toate utilit„˛ile sunt enorm de scumpe. Sunt milioane de oameni care nu-∫i pot acoperi cheltuielile.
Ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, Elena Dumitru, a declarat la sf‚r∫itul lunii septembrie c„ salariul minim pe economie va cre∫te, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2004, Óns„ nu va atinge valoarea de 100 euro.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Interven˛ia mea se intituleaz„ îRom‚nii sunt pentru Europa“.
Momentul important pentru Rom‚nia, votul pentru Constitu˛ie, s-a produs! Dou„ zile, rom‚nii au avut de ales Óntre viitor ∫i stagnare, Óntre stabilitate ∫i destin european, progres ∫i indiferen˛„, nep„sare. Cei con∫tien˛i de importan˛a acestei op˛iuni, de valorile pe care le garanteaz„ ∫i de propria lor responsabilitate cet„˛eneasc„ au spus îDa“ pentru legea fundamental„ a ˛„rii.
Partidul Social Democrat a ini˛iat ∫i sprijinit campania de revizuire a Constitu˛iei, iar prin aceasta ∫i-a manifestat grija pe care o poart„ at‚t pentru binele poporului rom‚n, c‚t ∫i pentru viitorul european pe care aceasta tinde s„ Ól urmeze.
Rom‚nia trece Ón prezent printr-o perioad„ de transform„ri benefice, dar dificile. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat ∫i-a asumat responsabilitatea politic„ de a duce p‚n„ la cap„t acest proiect extrem de necesar pentru societatea rom‚neasc„ de azi ∫i care reflect„ schimb„rile care s-au produs Ón ultimii 12 ani. Constitu˛ia revizuit„ este spre ∫i pentru binele tuturor cet„˛enilor rom‚ni, garant‚nd drepturi fundamentale adaptate normelor comunitare.
La cel„lalt pol, cei care nu au avut capacitatea s„ con∫tientizeze c„ o transformare spre bine este Ón folosul tuturor, au Óncercat s„ transforme un interes na˛ional Óntr-un interes de grup.
Sunt surprins„ c„ unii dintre ale∫ii poporului au votat Ómpotriva poporului, dar mai ales c„ ace∫tia au propagat o campanie de dezinformare a popula˛iei, specul‚nd anumite articole din viitoarea lege suprem„ ∫i Óncuraj‚nd izolarea noastr„ Ón plan comunitar.
Este destul de facil s„ te declari c„ e∫ti european, c„ apar˛ii acestor valori milenare, iar atunci c‚nd este cazul s„ o ∫i demonstrezi, refuzi s„-˛i recuno∫ti op˛iunile, crezurile. ™i mai sofisticat este c‚nd Óncerci s„ te tr„dezi pe tine Ónsu˛i, dar ∫i pe cel al„turat, denatur‚nd adev„rul ∫i apel‚nd la fraud„. Faptul c„ s-a Óncercat convingerea popula˛iei de a vota Ómpotriva revizuirii Constitu˛iei este un act imoral ∫i de imaturitate politic„.
P.S.D. a dus o campanie corect„, a Óncercat s„ informeze popula˛ia despre noile prevederi constitu˛ionale, prin metode licite. Ceilal˛i, Óns„, care se considerau la fel de corec˛i, au ales cealalt„ cale, ∫i anume de a combate adev„rul. Or, din asemenea pozi˛ie, este foarte u∫or s„ infirmi dec‚t s„ Óncerci s„ prezin˛i realitatea a∫a cum este. A duce popula˛ia Ón eroare cu privire la noile prevederi constitu˛ionale este un act de total„ iresponsabilitate cet„˛eneasc„.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cele dou„ zile de desf„∫urare a referendumului constitu˛ional au reprezentat, pe l‚ng„ importan˛a de necontestat a actului Ón sine, Ónc„ un prilej pentru Partidul Democrat de a-∫i demonstra incapacitatea de a adopta o conduit„ politic„ matur„, responsabil„ ∫i moral„.
Inadaptarea P.D. la o realitate dat„ se traduce astfel automat prin solicitarea demisiei imediate a Guvernului P.S.D., fapt intolerabil ∫i care nu con˛ine de altfel nici un element de conexiune cu prezen˛a sau, dimpotriv„, cu absen˛a cet„˛enilor la vot.
S-ar putea spune c„ reprezentan˛ii Alian˛ei P.D.-P.N.L. Ó∫i doreau, cu disperare ∫i chiar cu sacrificiul unei na˛iuni Óntregi, un absenteism Ón mas„, care s„ le ofere pretextul absurd al culpabiliz„rii P.S.D.
S-a demonstrat Óns„ mai t‚rziu c„, Ón ciuda Óncerc„rii de boicotare a referendumului de c„tre P.D., prin scandalurile declan∫ate la sec˛iile de votare, cet„˛enii au fost prezen˛i la urne, spre dezam„girea evident„ a reprezentan˛ilor acestei forma˛iuni. Este evident„ atitudinea duplicitar„ a Partidului Democrat, care, sub aparen˛a unei conduite tolerante ini˛ial, la aprobarea proiectului de Constitu˛ie, a urm„rit de fapt consolidarea imaginii liderului Traian B„sescu.
Devin deja evidente inten˛iile P.D., care Ón cadrul propriei alian˛e duce o b„t„lie de imagine viclean„ ∫i perfid„, care nu ˛ine cont de partidul aliat, acest stil de comportament fiind mai periculos chiar dec‚t cel extremist.
Ne Óntreb„m care va fi pozi˛ia domnului Stolojan Ón fa˛a unor situa˛ii Ón care adev„rul pentru P.D. este minciun„ pentru na˛iune, comportamentul specific sabotor se va reg„si ∫i Ón cadrul alegerilor viitoare, iar singura politic„ dup„ care se ghideaz„ acest partid este Ómplinirea visului domnului B„sescu — acela de a ocupa scaunul de la Cotroceni.
Indignat de tupeul de neconceput ar„tat prin solicitarea demisiei Guvernului Adrian N„stase, consider c„ ˛ine de obliga˛ia P.D. s„ cear„ scuze pentru aceast„ gaf„ politic„, consecin˛„ a incapacit„˛ii de a se face remarcat pozitiv prin eforturi proprii.
Declara˛ie intitulat„ îPatriotism ∫i democra˛ie“.
Acel personaj care privea cu ostilitate neputincioas„ spre ideea de Europa ∫i se manifesta cu superior dispre˛ fa˛„ de tot ceea ce Ónseamn„ aceasta nu era un rod al Ónchipuirii. Din p„cate, exist„ Ónc„ indivizi la noi Ón ˛ar„ care se transform„ Ón arici atunci c‚nd li se aminte∫te faptul c„ nu Óntotdeauna noi, rom‚nii, am fost cei mai cei ∫i c„ mai trebuie s„ mai ∫i Ónv„˛„m c‚te ceva.
Nu e vina noastr„, ci a istoriei pe care am tr„it-o. Suntem un popor talentat ∫i imaginativ. Avem ∫i noi m‚ndria noastr„ colectiv„.
E bine Óns„ s„ ∫tim c„ ceea ce Óndeob∫te numim patriotism nu trebuie identificat nici cu o od„ narcisiac„ permanent„, nici cu atitudini de ur„ fa˛„ de al˛ii (pentru simplul fapt c„ apar˛in altor etnii sau confesiuni), nici cu
resemnarea. Adev„ratul patriotism este lucid, dinamic, tolerant, creator ∫i inteligent orchestrat. Este patriotismul propriu conceptului de democra˛ie — veritabil motor al evolu˛iei societ„˛ilor dezvoltate.
S„r„cia, birocra˛ia excesiv„, indiferen˛a fa˛„ de aproapele nostru — toate acestea reprezint„ un teren fertil pentru apari˛ia atitudinilor radical-extreme. Este ceea ce istoria modern„ ∫i contemporan„ a cunoscut ∫i care a purtat diferite denumiri: antisemitism, xenofobie, populism, autoritarism, fascism, comunism.
Antisemitismul, spre exemplu, a fost denumit îsocialismul pro∫tilor“, iar comunismul a reprezentat, la r‚ndul s„u, un veritabil blestem planetar. Ecouri ale acestor îisme“ mai apar ∫i ast„zi, iar unii oameni dispera˛i, abrutiza˛i, neinforma˛i au senza˛ia c„ au aflat calea care duce spre adev„r ∫i m‚ntuire.
Teribil„ iluzie! Demagogi de excep˛ie sau pur ∫i simplu lideri cu coifuri din h‚rtie de ziar pe cap (∫i care cred c„ poart„ pe cre∫tete tricornul lui Napoleon) vorbesc aparent frumos, aparent p„tima∫, aparent conving„tor, despre suferin˛„, moarte, patrie, iubire, demnitate… Ochii le str„lucesc, expresiile li se metamorfozeaz„. Degrelle, Ón Belgia perioadei interbelice, Mussolini, Ón Italia, Hitler, Ón Germania, Le Pen sau Haider, ast„zi. Am oferit doar c‚teva exemple. Ele sunt cu mult mai numeroase.
Interven˛ie cu titlul îŒn diversiunea «Statuia Libert„˛ii», asculta˛i ∫i p„rerea rom‚nilor!“
Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a g„sit un nefericit prilej de a a˛‚˛a focul mocnit al neÓn˛elegerilor, a demonstrat Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, extremismul ∫i iredentismul ∫efilor din U.D.M.R. Am atras aten˛ia de la aceast„ tribun„, nu o dat„, despre pericolul ce-l reprezint„ pentru unitatea na˛ional„, pentru lini∫tea ∫i Ón˛elegerea Ón aceast„ ˛ar„ aceste a∫azise îadun„ri“ ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revars„ ura revan∫ard„ ∫i dispre˛ul pentru na˛iunea rom‚n„.
Atunci c‚nd adun„rile de la Cluj-Napoca, Tu∫nad, ™umuleul de Ciuc au hot„r‚t formarea unui comitet de ini˛iativ„ pentru elaborarea unei legi care s„ confere statut de independen˛„ f nutului Secuiesc, atunci c‚nd comitetul de ini˛iativ„ s-a autodefinit drept un miniparlament al acestui ˛inut, atunci c‚nd la universit„˛ile de var„ de la Balvanyos ∫i Tu∫nad s-au proferat grave jigniri la adresa Rom‚niei ∫i a poporului rom‚n, atunci c‚nd amenin˛„rile cu autonomia teritorial„ au devenit realit„˛i, am atras aten˛ia Guvernului ∫i partidului de guvern„m‚nt c„ faptele conduc„torilor maghiarimii transilvane frizeaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 penalul. Domnul prim-ministru mi-a r„spuns c„ Ón ˛ara noastr„ opereaz„ principiul separ„rii puterilor Ón stat, ∫i chestiunea este de competen˛a justi˛iei.
Nu am Ón˛eles ∫i nici nu voi Ón˛elege niciodat„, nici eu ∫i nici milioanele de rom‚ni transilv„neni, cum un guvern nu poate lua m„suri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, Ómpotriva acelora care atenteaz„ clar ∫i r„spicat la unitatea, integritatea ∫i lini∫tea public„ Óntr-un stat de drept.
Pe noi, cei din P.R.M., Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremi∫ti, pentru c„ am cerut respectarea legilor ∫i m„suri aspre Ómpotriva celor care le Óncalc„. Iat„, acest Guvern se aliaz„ Ón fapt cu cei care Óncalc„ legile, cre‚nd astfel un drum liber tr„d„rii ∫i revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc îdemocra˛i“. Halal democra˛ie! Aceasta-i tr„dare!
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi deputa˛i,
Noua Constitu˛ie este acum o certitudine, chiar dac„, o vreme, s-a aflat sub semnul Óntreb„rii. La cap„tul a dou„ zile de alegeri, 54,46% dintre rom‚nii cu drept de vot s-au prezentat la urne, astfel Ónc‚t Biroul Electoral Central a validat referendumul organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a ˛„rii.
Chiar dac„ nu pe deplin mul˛umi˛i de textul revizuit al Constitu˛iei, rezultat dup„ mai bine de doi ani de dezbateri, reprezentan˛ii clasei politice au mers s‚mb„t„ ∫i duminic„ la urne pentru a vota noua form„ a legii fundamentale.
Indiferent pe ce parte a scenei politice se situeaz„ partidele pe care le reprezint„, Ón opozi˛ie sau la putere, ei ∫i-au Óndemnat aleg„torii s„ le urmeze exemplul. Faptul este, f„r„ Óndoial„, demn de toat„ lauda, Óntruc‚t votul nu a fost politic, nu s-a votat un partid sau altul. Constitu˛ia nu este a pre∫edintelui ˛„rii sau a premierului, s-a votat o lege de c„petenie, pentru care s-au trudit mult„ vreme at‚t parlamentarii, c‚t ∫i organismele societ„˛ii civile.
A fost supus votului popular actul fundamental al ˛„rii, Ón totalitatea lui, dup„ ce a fost disecat Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului. Stringen˛a modific„rilor, recunoscut„ de partidele parlamentare, cu o singur„ excep˛ie, semnific„ Ón˛elegerea adev„rului c„ la mijloc se afl„ interesele poporului rom‚n, nu ale uneia sau alteia dintre forma˛iunile politice, c„ actul fundamental este al na˛iunii Ón Óntregul s„u.
Absenteismul Ónregistrat a fost pus pe seama mai multor factori de c„tre anali∫ti. Eu vreau s„ m„ refer, cu permisiunea dumneavoastr„, la unul singur ∫i, ca s„ m„ fac bine Ón˛eles, plec Ón demonstra˛ia mea de la dou„ fapte de pres„, am‚ndou„ apar˛in‚nd mass-media interna˛ionale.
Astfel, un reportaj de aproximativ un minut, cu imagini sugestive, difuzat de mai multe ori duminic„ seara pe Canalul de televiziune îEuro News“, informa telespectatorii c„ Ón Rom‚nia s-a validat referendumul asupra noii Constitu˛ii, text legislativ prin care popula˛ia era chemat„ s„ spun„ îda“ Europei. Apoi, prestigiosul cotidian francez îLe Figaro“ nota, Ón edi˛ia sa de luni, c„ noua Constitu˛ie a Rom‚niei, armonizat„ cu legisla˛ia comunitar„, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei, Ón 2007, la Uniunea European„, reprezint„ un semnal pozitiv adresat Occidentului.
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Cu aceasta, prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi a luat sf‚r∫it.
## V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor de azi. V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 284, 61 sunt absen˛i ∫i 18 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Œncepem dezbaterile proiectelor normative Ónscrise ast„zi pe ordinea de zi cu proiectul de Hot„r‚re privind bugetul Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004.
Œl rog pe domnul chestor Alexandru L„pu∫an s„ prezinte proiectul de hot„r‚re.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Permite˛i-mi s„ prezint Nota de fundamentare a bugetului Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004.
Proiectul bugetului Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004 a fost Óntocmit potrivit prevederilor Legii finan˛elor publice nr. 500/2002 ∫i preciz„rilor metodologice nr. 121.217/1.09.2003 emise de Ministerul Finan˛elor Publice, la nivelul sumei de 1.446.025.667 mii lei.
Din volumul total de credite, de 1.446.025.667 mii lei, 1.433.462.102 mii lei sunt pentru activitatea proprie ∫i 12.563.565 mii lei pentru Institutul Rom‚n pentru Drepturile Omului.
Comparativ cu bugetul aprobat pe acest an, respectiv, pe 2003, proiectul bugetului pe 2004 are urm„toarele varia˛ii: la cheltuieli totale, o diminuare cu 0,4%; la cheltuieli de personal, o cre∫tere cu 12%; la cheltuieli materiale ∫i servicii, o diminuare cu 9,9%; la cheltuieli de capital, o diminuare cu 44,2%.
La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2004 s-au avut Ón vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor, rezult‚nd Ón principal urm„toarele:
a) Cheltuieli de personal, Ón sum„ de 942.514.667 mii lei, au fost determinate lu‚nd Ón considerare prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 191/2002, aprobat„ prin Legea nr. 220/2003 privind cre∫terile salariale care se acord„ Ón cursul anului 2003 personalului bugetar, aplicate la nivelul Óntregului an 2004.
S-a mai avut Ón vedere cre∫terea num„rului de personal cu 20 de posturi pentru func˛ii de execu˛ie, fa˛„ de
num„rul aprobat pentru anul 2003, necesar pentru func˛ionarea Comisiei parlamentare privind egalitatea de ∫anse, comisie nou-Ónfiin˛at„, pentru Comisia pentru integrare european„, precum ∫i pentru alte necesit„˛i ale Secretariatului General al Camerei Deputa˛ilor.
La acesta, s-a ad„ugat o indexare medie anual„ de 7,59% pentru acoperirea ratei infla˛iei din anul 2004, precum ∫i influen˛ele care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea ∫i transportul, suma forfetar„, alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i deplas„rile Ón str„in„tate.
Mul˛umesc, domnule chestor.
Are cuv‚ntul domnul vicepre∫edinte Grigora∫, s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œn scopul Óndeplinirii obliga˛iilor prev„zute la art. 212 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, potrivit c„ruia Camera Deputa˛ilor aprob„ bugetul propriu Ónaintea dezbaterilor bugetului de stat ∫i Ól Ónainteaz„ Guvernului Ón vederea includerii lui Ón bugetul de stat, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat Memorandumul intern privind bugetul Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004. A constatat c„ au fost respectate prevederile legale privind fundamentarea ∫i elaborarea bugetului de stat ∫i c„ sunt Óndeplinite condi˛iile pentru desf„∫urarea normal„ a activit„˛ii Camerei Deputa˛ilor Ón anul 2004 ∫i realizarea obiectivelor de investi˛ii aflate Ón curs de execu˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisia a Óntocmit raportul favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de hot„r‚re anexat Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ dintre dumneavoastr„, stima˛i deputa˛i, cineva dore∫te s„ intervin„? Pofti˛i, domnule Nicol„escu.
## Domnule pre∫edinte,
Œnainte de toate, vreau s„ ridic o problem„ de principiu. Ieri am primit bugetul de stat pe anul 2004. Conform legii, bugetul de stat pe anul 2004 se Ónainteaz„ de Guvern, dup„ ce are de la Parlament primite, ca anexe, bugetele aprobate de cele dou„ Camere.
Noi, ast„zi, de abia discut„m bugetul Camerei Deputa˛ilor. Œntreb cum s-a putut atunci trece ca anex„ la bugetul de stat bugetul Camerei Deputa˛ilor, dac„ noi nu l-am discutat. Sau noi accept„m, Camera Deputa˛ilor, s„ fim anex„ a Guvernului ∫i ce a hot„r‚t Guvernul ca buget pentru Camera Deputa˛ilor, aia s„ aprob„m?
A∫ dori un r„spuns Ón acest sens ∫i dup„ aceea s„ Óncepem dezbaterile pe aceast„ tem„.
V„ mul˛umesc.
## Stimate coleg,
Dup„ cum ∫ti˛i, Camera Ó∫i aprob„ propriul buget. Noi ne-am corelat cu Guvernul ∫i le-am transmis cifrele noastre.
Dar, ca s„ nu fiu eu acela care dau explica˛ii, Ól rog pe domnul deputat Grigora∫ s„ o fac„.
## Stima˛i colegi,
Art. 212 din Regulamentul Camerei prevede urm„toarele: îCamera Deputa˛ilor aprob„ bugetul propriu Ónaintea dezbaterii bugetului de stat“ — este adev„rat — î∫i Ól Ónainteaz„ Guvernului Ón vederea includerii Ón bugetul de stat“. Dar, a∫a cum a precizat domnul pre∫edinte, au fost discu˛ii ∫i corel„ri cu Guvernul ∫i noi suntem Ón conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.
Deci nu este nici o inadverten˛„ din acest punct de vedere ∫i cred c„ putem continua dezbaterile.
Domnul deputat Nicol„escu ∫i, pe urm„, domnul secretar Borbély.
## Domnule pre∫edinte,
Ca s„ nu fiu acuzat c„ tergiversez eu lucr„rile, nu fac dec‚t s„ trag o singur„ concluzie ∫i, dup„ aceea, lumea s„ Ón˛eleag„ ceea ce dore∫te. Ceea ce spune domnul deputat Grigora∫ este par˛ial adev„rat, pentru c„, p‚n„ la urm„, Óntr-adev„r, noi Ól dezbatem, acest buget, Ón Camera Deputa˛ilor, Ónainte de a se trimite de c„tre Guvern bugetul de stat (pentru c„ bugetul nostru este anex„ la bugetul de stat). ™i Guvernul nu avea cum s„
prind„ indicatorii pentru Camera Deputa˛ilor, dac„ nu avea aprobarea Camerei Deputa˛ilor. O problem„.
A doua problem„. Nu fac dec‚t s„ constat c„ noi, Camera Deputa˛ilor, accept„m ca acest Guvern s„ ne fac„ bugetul! S„ se consemneze aceast„ opinie ∫i, de aici Óncolo, ∫tim ce avem de f„cut! Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate coleg,
Œn m„sura Ón care vor fi exist‚nd diferen˛e, ele se regleaz„ Ón timpul dezbaterilor Ón comisii.
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**
**:**
Este ilegal acest buget, domnule pre∫edinte!
Cum s„ fie ilegal?! Bugetul se adoptat„ atunci c‚nd Parlamentul, reunit Ón Camere comune, Ó∫i d„ votul asupra lui. ™i atunci ve˛i vedea c„ Ón bugetul de stat este cuprins ∫i bugetul celor dou„ Camere.
Domnule secretar Borbély, pofti˛i.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Œntr-adev„r, consider c„ puteam s„ discut„m mai din timp acest buget ∫i, din acest punct de vedere, mi-am exprimat ∫i p„rerea ieri, la ∫edin˛a Biroului permanent. Dar, oricum, bugetul ni l-am f„cut noi, nu Guvernul, cei care au preg„tit bugetul, chestorii ∫i staff-ul tehnic din Camera Deputa˛ilor.
Œn ceea ce prive∫te bugetul, eu, totu∫i, vreau s„ accentuez c„ pentru anul viitor sunt dou„ capitole unde sunt reduceri substan˛iale: la cheltuieli de capital — unde s-a redus ∫i este un procent de 55,8% fa˛„ de anul acesta — ∫i la cheltuieli materiale ∫i servicii — unde este o reducere de aproape 20%. Din acest punct de vedere, eu vreau s„ v„ spun c„ — ∫i aici a∫ vrea s„ m„ refer la o ∫tire ap„rut„ ast„zi Ón pres„, cum c„ salariile demnitarilor, ale deputa˛ilor ∫i senatorilor, ar cre∫te cu 40% anul viitor — la pagina 2 punctul a), se men˛ioneaz„ foarte clar c„ este o indexare medie anual„ de 7,59%, ceea ce se refer„ la diurna de deplasare, cazare, transport, sum„ forfetar„ ∫i alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i senatorilor, adic„ deputa˛ilor, c„ vorbim de bugetul Camerei Deputa˛ilor.
Eu am vrut s„ men˛ionez c„ aceast„ problem„ este, de fapt, sub infla˛ia preconizat„ ∫i cred c„ este bine s„ punem lucrurile la punct ∫i s„ ar„t„m c„, totu∫i, acest buget al Camerei Deputa˛ilor pentru anul 2004 este un buget auster. ™i, chiar am ridicat, ieri, problema cheltuielilor materiale ∫i serviciilor, unde probabil c„ vom avea dificult„˛i anul viitor. Dar este un buget cu care consider eu c„ ne putem prezenta pentru anul viitor cu fruntea sus ∫i de care nu trebuie s„ ne fie ru∫ine.
Mul˛umesc.
Domnul vicepre∫edinte Ha∫otti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze dac„ interven˛ia mea porne∫te de la o necunoa∫tere. O fi fost vreo ∫edin˛„, probabil, c‚nd eram plecat Óntr-o delega˛ie sau, cine ∫tie… S-au spus aici c„ îau fost consult„ri prealabile cu Guvernul Ónainte de Óntocmirea acestui proiect“. C‚nd au fost aceste consult„ri, cine le-a avut ∫i dac„ noi, Ón Biroul permanent, am avut o discu˛ie privitoare la aceste consult„ri? Dac„ memoria nu m„ Ón∫al„, noi nu am avut nici un fel de document care s„ ateste c„ exist„ o anumit„ consultare Óntre Camera Deputa˛ilor ∫i Guvern, ∫i dac„ este a∫a, atunci, o dat„ Ón plus, este evident c„ Guvernul ne-a pus Ón fa˛a unui fapt Ómplinit ∫i noi n-am devenit dec‚t o biat„ ∫i nesemnificativ„ anex„ a Guvernului.
Domnul chestor L„pu∫an.
Scuza˛i-m„, domnule Nicol„escu, a˛i luat cuv‚ntul de dou„ ori ∫i nu mai credeam c„ Ól mai cere˛i ∫i a treia oar„.
## Domnule pre∫edinte,
Prima dat„, vreau s„-mi permite˛i s„ fac o corectur„: la îCheltuieli materiale ∫i servicii“ am afirmat o sc„dere cu 9,9%; este 19,9%.
Al doilea comentariu pe care doresc s„-l fac este c„, pe form„, colegii no∫tri de la liberali pot avea dreptate, Óns„, pe fond, dac„ analiz„m lucrurile, cred c„ vor fi ∫i ei de acord c„ suntem Ón parametrii regulilor ∫i ai regulamentelor noastre. ™i care sunt elementele pe care le aduc Ón sprijinul acestei afirma˛ii?
Noi am lucrat bugetul Ómpreun„ cu speciali∫tii de la Ministerul Finan˛elor, inclusiv cu ministrul finan˛elor, Ón final, pentru a ne acorda anumite elemente ale cheltuielilor ∫i Ón func˛ie de evolu˛ia previzibil„ a indicatorilor macroeconomici pentru anul urm„tor. Sigur c„ Ónt‚mplarea a f„cut ca noi, s„pt„m‚na trecut„, s„ avem activit„˛i Ón teritoriu, Ón circumscrip˛iile electorale, ∫i atunci am Ónt‚rziat prezentarea Ón Biroul permanent a acestui proiect, lucru care s-a f„cut abia Ón aceast„ lun„.
Nu Ómi aduc aminte, dar, dac„ au fost comentarii Ón cadrul ∫edin˛ei Biroului permanent vizavi de acest proiect, sigur c„ noi le-am fi analizat, le-am fi discutat ∫i probabil c„ am fi venit ∫i cu anumite modific„ri. Deci eu nu-mi aduc aminte s„ fi fost ni∫te lu„ri de pozi˛ie, inclusiv din partea reprezentan˛ilor Partidului Liberal, ∫i, de aceea, este mai greu pentru mine s„-mi explic care este motiva˛ia, pe fond, a interven˛iei Domniilor lor.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Noi avem bugetul Camerei Deputa˛ilor Ón acord cu aceste elemente care vizeaz„ principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor, sunt discuta˛i cu Ministerul de Finan˛e, repet, sunt aborda˛i de to˛i chestorii Camerei Deputa˛ilor, care, Ón conformitate cu regulamentele noastre, au atribut Ón acest domeniu. ™i sigur c„ este propunerea Camerei Deputa˛ilor, propunere care se revede ∫i Ón bugetul de stat pe care Guvernul l-a trimis c„tre Parlament ∫i, aceast„ propunere, tot noi, Ómpreun„ cu Senatul, vom fi sau nu vom fi de acord cu ea. Vom aduce sau nu vom aduce amendamente care s„ modifice inclusiv aceast„ propunere de buget care este din partea Camerei Deputa˛ilor.
Au mai solicitat interven˛ii domnul Nicol„escu ∫i domnul Ha∫otti. Eu le-a∫ aminti distin∫ilor no∫tri colegi de la liberali, care au de˛inut, Ón timp, portofoliul finan˛elor, c„ Ón fazele de preg„tire a proiectului to˛i ordonatorii de credite, repet, to˛i, trimit proiectul con˛in‚nd principalii indicatori Ministerul Finan˛elor. Deci nu numai c„ au fost discu˛ii, dar au fost trimi∫i ace∫ti indicatori de c„tre departamentele de resort cu acordul chestorilor care r„spund de acest lucru.
Abia dup„ ce s-au realizat aceste faze preg„titoare (repet, a∫a s-a Ónt‚mplat ∫i pe vremea dumneavoastr„), convenind asupra acestor principali indicatori, l-am supus aprob„rii dumneavoastr„. ™i o facem Ón termenul Ón care nu suntem nici cei care ne degaj„m de practica obi∫nuit„.
Pofti˛i, domnule Nicol„escu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu doream s„ mai iau cuv‚ntul, dar se pare c„ este nevoie.
Œn primul r‚nd, trebuie f„cute c‚teva preciz„ri.
Spune˛i dumneavoastr„ c„ au avut loc consult„ri Óntre conducerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Ministerul Finan˛elor…
Nu numai consult„ri, s-au trimis principalii indicatori Ministerului Finan˛elor, asemenea tuturor ordonatorilor de credite.
Œn opinia mea se numesc consult„ri, pentru c„ a∫a sunt ele, p‚n„ la faza Ón care Camera Deputa˛ilor Ó∫i aprob„ bugetul ∫i Ól transmite, dup„ aceea, Ministerului Finan˛elor, care s-a obligat, conform legii, s„-l ia ca atare ∫i s„-l anexeze la bugetul de stat pe anul 2004, pentru c„ a∫a este legea pe care am votat-o noi Ón aceast„ sal„.
Œn al doilea r‚nd, eu cred c„ este ilegal ce a f„cut Guvernul, pentru c„ ∫i-a permis s„ pun„ o anex„ la bugetul de stat a unei institu˛ii autonome, cum este Camera Deputa˛ilor, f„r„ ca acest buget s„ fie aprobat. ™i, ca atare, Guvernul nu avea voie s„ fac„ acest lucru. Deci vorbesc aici de probleme de fond.
Œn al treilea r‚nd, cred c„ Ón aceast„ situa˛ie noi ne afl„m Óntr-o mare capcan„, ∫i anume: Camera Deputa˛ilor este pus„ s„ dezbat„ bugetul de stat pe anul 2004, aprobat de Guvernul Rom‚niei Ón mod ilegal! ™i, de aceea, ast„zi, noi vom cere demisia Guvernului, pentru faptul c„ Óncalc„ legea!
™i, Ón al patrulea r‚nd, vreau s„-i atrag aten˛ia colegului meu secretar, domnul Borbély, pentru c„ dac„ se cite∫te anexa la bugetul prezentat ast„zi (∫i nu-˛i trebuie ∫coal„ financiar„ pentru asta, ci numai aritmetic„), la pozi˛ia îCheltuieli cu salariile“, cre∫terile de pe 2004, fa˛„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 de 2003, sunt de 22,4% ∫i nicidecum de 9%, c‚t este prognozat„ rata infla˛iei pe anul 2004. Asta, pentru restabilirea adev„rului!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A∫ fi curios dac„ dumneavoastr„ v-ar pl„cea ca un coleg de-al dumneavoastr„ s„ v„ aduc„ aminte dac„ ∫ti˛i sau nu ∫ti˛i s„ citi˛i? Nu ∫tiu, cum a˛i primi o asemenea remarc„?
## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**
**:**
Eu am spus s„ socoteasc„, nu s„ citeasc„!
E acela∫i lucru. Pofti˛i, domnule deputat Puiu Ha∫otti.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze c„ intervin Ónc„ un minut, pentru a doua oar„.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ spun c„ domnul chestor L„pu∫an are dreptate. Œn Biroul permanent al Camerei, to˛i am fost de acord cu cifrele din acest buget. Chestiunile de procedur„, chestiunile care vizeaz„ aspecte politice le discut„m Óns„, aici, Ón plen.
Prin urmare, sunt de acord cu ceea ce spunea domnul chestor L„pu∫an. Œn Biroul permanent al Camerei nu am avut divergen˛e Ón ceea ce prive∫te cifrele acestui proiect de buget ∫i totul mi se pare Ón regul„.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i dreptate c‚nd spune˛i c„ este o cutum„ din guvernarea trecut„, pe care actuala guvernare a preluat-o, dar cred c„ a gre∫i este omene∫te, a persevera Ón gre∫eal„ nu prea este Ón regul„.
De ce spun acest lucru, domnule pre∫edinte? Pentru c„, Biroul Camerei, cel pu˛in, ar fi trebuit s„ fi fost Ón∫tiin˛at Ón leg„tur„ cu acest, s„ zicem, îpre-proiect“, la care sunt angrena˛i chestorii Camerei Deputa˛ilor, or, acest lucru nu s-a petrecut. ™i, Ón mod indirect, la un moment dat, ∫i, direct, de la un moment dat, Guvernul a venit ∫i ne-a dictat nou„ proiectul.
Problema de fond este alta, c„ suntem Óntr-o institu˛ie politic„, Parlamentul este cea mai politic„ institu˛ie a unei ˛„ri, ∫i cea mai democratic„. Problema de fond este alta. Nu c„ s-a discutat Ón Biroul permanent ∫i s-au aprobat cifrele. Problema de fond este una de procedur„ ∫i este una politic„ ∫i ea r„m‚ne, cel pu˛in aceasta este p„rerea mea, a∫a cum am spus: subordonarea nedemocratic„, incalificabil„ a Parlamentului de c„tre Guvern! Noi o s„ lu„m noti˛e pe genunchi de ceea ce zice Guvernul!
Procedurile, aici, le discut„m, nu cifrele, domnule pre∫edinte!
Domnule Alexandru L„pu∫an, pofti˛i.
## Domnule pre∫edinte,
Nu neap„rat pentru a perpetua o discu˛ie dreaptast‚nga, Óns„, pentru a reveni, totu∫i, Ón parametrii realului ∫i ai realit„˛ii, ∫i ai adev„rului. Afirma˛ia care se face Ón materialul nostru spune a∫a, ∫i da˛i-mi voie s„ repet: îLa acestea — deci la punctul a) —, fiind vorba de cheltuielile de personal, s-a ad„ugat o indexare medie anual„
de 7,59% pentru acoperirea ratei infla˛iei din anul 2004, precum ∫i a influen˛elor care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetar„, alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i deplas„rile Ón str„in„tate“. Deci acest procent de 7,59% nu este fundamentat pe sau nu este determinat numai de rata infla˛iei.
™i dac„ dumneavoastr„ v„ ve˛i uita la anexa prezent„ la acest material o s„ vede˛i c„: deplas„rile, deta∫„rile, transfer„rile Ón ˛ar„ sunt cu o cre∫tere de 3,4%; deplas„rile Ón str„in„tate sunt cu o sc„dere de 9,7%; deta∫„ri, deplas„ri, transferuri, Ón total, sunt cu o cre∫tere de numai 2% ∫.a.m.d. Deci toate aceste elemente, ponderate, le-au dat celor care au f„cut aceste socoteli 17,59%.
P„rerea mea este c„ ei pot fi l„sa˛i la categoria îprofesioni∫ti“.
V„ mul˛umesc.
Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ intervin„.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
S-au f„cut aici c‚teva referi la Guvern, Ón sensul c„ acesta Óncalc„ Legea nr. 500/2002 a finan˛elor publice, referitor la procedura de elaborare a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. Dac„ lu„m textele Ón succesiunea lor, o s„ vede˛i c„ ordonatorii principalii de credite (printre care ∫i Camera Deputa˛ilor, prin secretarul general) au obliga˛ia ca p‚n„ la data de 15 iulie a fiec„rui an s„ depun„ la Ministerul Finan˛elor Publice propunerile pentru proiectul de buget ∫i anexele la acesta pentru anul bugetar urm„tor. Lucru pe care cred c„ Secretariatul General al Camerei, Ómpreun„ cu chestorii Camerei, care au obliga˛ia, potrivit regulamentului, s„ se ocupe de elaborarea ∫i de executarea bugetului, l-au f„cut.
Vreau s„ v„ spun c„ proiectul care a fost depus de c„tre Guvern la Parlament cuprinde, la Camera Deputa˛ilor, exact anexa pe care dumneavoastr„… C„ n-a˛i discutat-o, c„ nu… Ea a fost depus„ deci la Guvern.
Pute˛i s„ verifica˛i dumneavoastr„ anexa la lege care se refer„ la Camera Deputa˛ilor cu anexa pe care dumneavoastr„ o vota˛i ast„zi. O s„ vede˛i c„ nu apar neconcordan˛e.
Pe de alt„ parte, ne g„sim Ón faza de proiect. ™i textul este corect, cum a fost invocat, Ón sensul: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul, cu consultarea Guvernului, Ó∫i aprob„ bugetul propriu“. Aprobarea bugetului propriu vreau s„ v„ spun c„, Ón final, este cea pe care tot Camera, prin vot, o d„ asupra legii.
Dumneavoastr„, deci aproba˛i aceast„ hot„r‚re, care se include, ∫i Guvernul nu are voie s„ se abat„ cu absolut nimic de la ceea ce Camera a hot„r‚t, Ón afara cazului Ón care Óns„∫i Camera, Ón∫i∫i deputa˛ii vor face amendamente cu privire la bugetul propriu.
Deci ne g„sim Ón faza procedurii parlamentare, urm‚nd ca Ón comisii ∫i Ón plenul celor dou„ Camere, c‚nd se va discuta, s„ se dea votul final asupra bugetelor tuturor ordonatorilor.
Astfel, vreau s„ v„ spun c„ atunci c‚nd se aprob„ legea se aprob„ ∫i anexa cu privire la bugetul Camerei
36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
∫i la bugetul Senatului. A∫a c„ problema s„ Ó∫i dea Guvernul demisia c„ nu ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat la Camera Deputa˛ilor este neavenit„, domnule deputat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea textelor proiectului de hot„r‚re. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.
La art. 1 nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate. La art. 2 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
La art. 3, care cuprinde ∫i lista cheltuielilor de investi˛ii, pe care o vom supune votului separat, nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
La art. 4 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. La art. 5 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Stima˛i colegi,
De c‚te ori a˛i dorit s„ interveni˛i, v-am dat cuv‚ntul. V„ rog. Plecatul bomb„nind, atunci c‚nd v-am dat prilejul, ∫i vi-l voi mai da Ón continuare… Nu sun„ prea colegial Óntoarcerea spre alt„ direc˛ie.
V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
V„ inform„m c„ la acest punct al ordinii de zi, Óntruc‚t s-a Ónc„lcat legea, noi, liberalii, ne retragem.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Este dreptul dumneavoastr„ ∫i eram mult mai mul˛umi˛i dac„ a˛i fi f„cut Ónt‚i aceast„ declara˛ie.
V„ mul˛umesc.
La art. 6 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.
La anexa nr. 1 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.
La anexa nr. 2 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.
La anexa nr. 3 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de hot„r‚re votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi,destinat„ exprim„rii votului final pentru proiectele deja adoptate.
La punctul 13 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.
Rog Comisia economic„ s„ propun„ termenii de dezbatere, fiind Ón procedur„ de urgen˛„.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, propun pentru dezbaterea acestui proiect de lege 10 minute Ón total ∫i dou„ minute de interven˛ie.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
## Unanimitate de voturi.
V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textele proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei ∫i raportul comisiei.
La titlul legii, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Votat Ón unanimitate.
La articolul unic, v„ rog s„ analiza˛i amendamentul de la punctul 1 al comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se modific„ articolul unic ∫i se renumeroteaz„ art. I.
La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Preambulul art. I din ordonan˛„. Votat Ón unanimitate. Punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.
La punctul 3 ∫i punctul 4 din ordonan˛„ nu exist„ amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate Ón formularea din ordonan˛„.
La punctul 5, cel cu privire la art. 18, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Nu sunt obiec˛iuni. S-a adoptat amendamentul ∫i se modific„ punctul 5 din ordonan˛„.
La punctul 6 nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate Ón formularea comisiei.
La punctul 7, cel cu privire la art. 18 alin. 6, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 7.
La punctul 8, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 6. Nu sunt obiec˛iuni. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 8.
La punctul 9, comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.
La punctul 10 ∫i la punctul 11 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
La punctul 12, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8, care propune abrogarea punctelor 12, 13 ∫i 14. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
La punctele 15, 16 ∫i 17, comisia nu a mai avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.
Nici la punctul 18, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.
La art. II, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Numai pu˛in, v„ rog!
Stimate reporter de televiziune, probabil c„ sunte˛i nou Ón aceast„ calitate. V„ reamintesc c„ Ómpreun„ cu colegii dumneavoastr„ am stabilit un loc al presei ∫i un traseu de circula˛ie Ón timpul ∫edin˛elor, pe care v„ rog foarte mult s„ le respecta˛i.
M„ refer la reporterul care circul„ prin mijloc. ™tiu c„ sunte˛i nou. Œmpreun„ cu ∫efii dumneavoastr„, am stabilit un loc de unde s„ filma˛i ∫i un traseu. Am senza˛ia c„ ne sfida˛i pur ∫i simplu.
## **Domnul Nicolae Enescu**
**:**
Acum filmeaz„ P.R.M.-ul.
Nu are nici o leg„tur„ cu ceea ce spune˛i, stimate coleg, ∫i Ómi pare r„u.
Deci v„ reamintesc, pentru c„ v„d c„ avem probleme cu comunicarea, c„ se filmeaz„ din acel loc, din lojile laterale, iar, atunci c‚nd vre˛i s„ filma˛i mai de aproape, ve˛i circula pe culoarele laterale.
V„ mul˛umesc.
V„ rog.
De asemenea, se introduc o serie de articole care se refer„ la societ„˛ile comerciale din domeniul utilit„˛ilor aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
A∫ dori, ca o ultim„ precizare, s„ spun c„ aceast„ ordonan˛„ a fost discutat„ Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii, Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, av‚nd ∫i avizul Consiliului Legislativ, iar Ón comisia de fond, Ón Comisia pentru privatizare ∫i reform„ economic„, de asemenea, a primit avizul pozitiv f„r„ nici un fel de amendament.
V„ mul˛umesc.
Domnule vicepre∫edinte Marin, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
## **Domnul Gheorghe Marin:**
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2003 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“ - S.A. Bucure∫ti, precum ∫i pentru modificarea ∫i completarea cadrului legal Ón domeniul privatiz„rii pentru societ„˛ile comerciale aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
La Óntocmirea prezentul raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonan˛ei, precum ∫i modificarea ∫i completarea cadrului legal Ón domeniul privatiz„rii pentru societ„˛ile comerciale aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55 s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule deputat.
Stimate domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Discut„m ast„zi despre privatizarea celei mai importante unit„˛i economice a economiei rom‚ne∫ti, ∫i anume despre privatizarea S.N.P. îPetrom“.
Iat„ c„ Guvernul a ajuns la concluzia ca prin Ordonan˛a Guvernului nr. 55 din 2003 s„ modifice o alt„ ordonan˛„, din 1997, prin care se prevedea ca aceast„ Óntreprindere s„ r„m‚n„ Ón patrimoniul Guvernului.
Vreau s„ v„ spun c„, la ora actual„, a∫a cum se ∫tie, S.N.P. îPetrom“ are un capital extraordinar de mare, fiind pe primul loc din punct de vedere al veniturilor care sunt aduse la bugetul de stat. Avem datele, dar nu este necesar s„ venim cu date concludente Ón fa˛a dumneavoastr„.
F„c‚nd o paralel„ cu alt„ unitate din îPetrom“, ∫i anume cu îPetromidia“ N„vodari, care a fost privatizat„ urgent la Ónceputul mandatului dumneavoastr„, vrem s„ v„ atragem aten˛ia c„ este posibil s„ pic„m Ón acela∫i p„cat, deoarece actualul patron de la S.N.P. îPetrom“ nu mai dore∫te s„ achite datoriile pe care ∫i le-a asumat la Ónceputul privatiz„rii.
De asemenea, eu, ∫i cred c„ ∫i foarte mul˛i din aceast„ sal„, doresc ca o parte din patrimoniul economiei na˛ionale s„ r„m‚n„ Ón subordinea statului, pentru c„, iat„, Ónseamn„ c„ o parte din atribu˛iile statului sunt pe cale de dispari˛ie. Or, prin privatizarea acestei mari Óntreprinderi la lumina unor neconcordan˛e, ∫i anume
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 printr-o inginerie financiar„, iat„, Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare a acordat o sum„ important„ pentru retehnologizare.
Nu Ón˛elegem cum aceast„ Óntreprindere nu a putut s„-∫i achite aceast„ sum„ av‚nd Ón vedere, ∫i Ónc„ o dat„ accentuez, c„ este Óntreprinderea care aduce cel mai mare venit statului. Atunci ne Óntreb„m: bugetul ˛„rii noastre, dac„ va fi pe aceea∫i linie de privatizare cum a fost îPetromidia“ N„vodari, cum poate fi alimentat Ón continuare? Pentru c„, prin aceast„ inginerie financiar„, Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare a pus m‚na efectiv pe aceast„ Óntreprindere — pe S.N.P. îPetrom“ — prin dreptul de preemp˛iune aloc‚nd aceste sume ∫i nedorind s„ le recupereze, printr-un capital de 5% din ac˛iuni.
V„ mul˛umesc. Domnul Marin.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Ceea ce se efectueaz„ prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ face parte dintr-un plan care a fost adoptat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 562 din 2002 Ón care s-a acordat mandatul pentru realizarea strategiei de privatizare a unor societ„˛i comerciale din Ministerul Industriei ∫i Resurselor, printre care ∫i Societatea Na˛ional„ îPetrom“.
A∫a cum se ∫tie, acest proces de privatizare se afl„ Ón derulare — s-a f„cut licita˛ie de oferte ∫i exist„ mai multe solicit„ri pentru privatizare, deci se va realiza acest proces.
Eu vreau s„ comentez urm„toarele Ón leg„tur„ cu ceea ce a spus colegul mai Ónainte: nu cred c„ Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Ón condi˛iile Ón care ar putea s„ accead„ la 5% din capitalul social al S.N.P. îPetrom“, va pune m‚na pe aceast„ societate. Este cam exagerat spus. Deci a fost o Ón˛elegere, ∫i eu cred c„ s-a f„cut foarte bine atunci c‚nd s-a rea-lizat acest lucru.
™i nu putem s„ compar„m nici pe departe situa˛ia Ón care se g„se∫te S.N.P. îPetrom“ acum cu situa˛ia Ón care se g„sea îPetromidia“ Ón momentul Ón care a fost privatizat„, situa˛ia de la îPetromidia“ fiind foarte grea — ea a fost o por˛iune de timp chiar Ónchis„, nefunc˛ion‚nd ∫i av‚nd datorii foarte mari.
Astfel, eu propun s„ continu„m dezbaterea pentru aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, care vine s„ Ónlesneasc„ procesul de privatizare a acestei importante societ„˛i.
V„ mul˛umesc. Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule Vida.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Propunerea de modificare a cadrului legal privind privatizarea îPetrom“ constituie o Ómbun„t„˛ire, ∫i prin aceast„ Ómbun„t„˛ire se asigur„ o transparen˛„ total„ pentru privatizarea acestei societ„˛i na˛ionale de o importan˛„ deosebit„ pentru economia na˛ional„.
Eu nu Ón˛eleg motivele ∫i observa˛iile pe care le-a f„cut colegul. Problemele pe care le-a ridicat d‚nsul nu au nici o tangen˛„ cu ordonan˛a supus„ dezbaterii.
A folosit ni∫te expresii pe care nu le Ón˛eleg, î«Petrom» se afl„ Ón proprietatea Guvernului“ ∫i alte expresii pe care, dup„ p„rerea mea, nu ar trebui s„ le discut„m pentru c„ sunt expresii care Ón limbajul tehnic profesional nu sunt cuprinse.
Eu consider c„ aceast„ ordonan˛„ trebuie aprobat„. Prin privatizarea îPetrom“ vor fi confirmate Ónc„ o dat„ inten˛iile Guvernului pentru asigurarea func˛ionalit„˛ii economiei de pia˛„ Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.
A∫ vrea s„ fac corectura de rigoare. Œmi cer scuze pentru c„ am spus îÓn patrimoniul Guvernului“. Este vorba de patrimoniul statului, dar am f„cut analogia. Œntruc‚t Guvernul se identific„ cu statul, din acest motiv am f„cut aceast„ leg„tur„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umim, domnule deputat.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu,
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
V„ mul˛umesc. Legea va merge la votul final.
Œn continuare, supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2003 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale la care Compania Na˛ional„ de C„i Ferate CFR — S.A.,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Societatea Na˛ional„ de transport feroviar marf„ CFR Marf„ — S.A. ∫i Societatea Na˛ional„ de transport feroviar de c„l„tori C.F.R. C„l„tori — S.A. sunt ac˛ionari majoritari.
Dau cuv‚ntul domnului Marin, din partea Comisiei economice.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, voi propune timpii de dezbatere: 10 minute pe total ∫i dou„ minute de interven˛ie.
V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea ordonan˛ei. Cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, doamna Boagiu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, a∫ dori o clarificare din partea reprezentan˛ilor ministerului legat„ de faptul c„ acest proiect este adoptat prin ordonan˛„ de urgen˛„, ceea ce Ónseamn„ c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor, Locuin˛ei ∫i a∫a mai departe, c‚t este el de r„spunz„tor, are, de data aceasta, o urgen˛„ care trebuia rezolvat„ de mai mult de trei ani. Eu ˛in minte c„ Ón minister exista consultan˛„ acordat„ de Banca Mondial„ Ón vederea sprijinirii procesului de privatizare.
Ceea ce apare acum Ón fa˛a noastr„ este o ordonan˛„ mai mult dec‚t urgent„ ∫i de urgen˛„ — este o ordonan˛„ care, pentru mine cel pu˛in, na∫te mai multe semne de Óntrebare.
1) Cum sunt proteja˛i angaja˛ii?
Procedura aleas„ pentru a fi privatizate societ„˛ile aflate Ón subordinea societ„˛ilor de cale ferat„ la care acestea sunt ac˛ionare nu prevede nici o formul„ de protejare a angaja˛ilor, Ón condi˛iile Ón care doar de cur‚nd 15 mii de angaja˛i din sistemul feroviar au fost concedia˛i.
2) Nu exist„ nici o m„sur„ care s„ prevad„ protec˛ia mediului. Aceasta este chiar prev„zut„ expres Ón proiectul acestei ordonan˛e de urgen˛„.
3) Nu exist„ nici o prevedere Ón baza c„reia tarifele pe care le vor aplica ulterior aceste societ„˛i comerciale dup„ procesul de privatizare s„ fie supuse regimului legii concuren˛ei, ∫i aici v„ voi da c‚teva exemple.
Nu Ónt‚mpl„tor fac aceast„ remarc„: Ón lista societ„˛ilor supuse privatiz„rii sunt c‚teva societ„˛i care au activitate de monopol, ca, de exemplu, Societatea de produc˛ie industrial„ SPIACT Craiova, care de˛ine monopolul pe electromecanismele de macaz, Societatea de transbordare vagoane de marf„, care de˛ine monopolul Ón grani˛„, ∫i, dac„ dori˛i, Ón list„ mai sunt alte 6—7 societ„˛i care de˛in monopolul.
Care este consecin˛a necorel„rii? Consecin˛a este o cre∫tere a tarifelor sau a pre˛urilor pe care vor trebui s„ le achite societ„˛ile de cale ferat„ acestor societ„˛i privatizate, cre∫tere care nu va conduce dec‚t la cre∫terea
subven˛iei acordate de stat. Cum bine ∫tim, at‚t infrastructura, c‚t ∫i c„l„torii sunt societ„˛i care beneficiaz„ de subven˛ie de la stat.
V„ mul˛umesc. Domnul Dinu. V„ rog.
## **Domnul Gheorghe Dinu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Avem Ón fa˛„ un proces legislativ cum nu ar trebui s„ se Ónt‚mple Ón Rom‚nia — o ordonan˛„ de urgen˛„ dat„ de Guvern cel pu˛in subiectiv„, ca s„ nu Ói spun altfel, care Ó∫i face efectele. Œn c‚teva zile de la ordonan˛„, deja s-au v‚ndut aceste societ„˛i comerciale, ∫i apoi ni se prezint„ nou„ Ón Parlament s„ o aprob„m ca lege.
Trec peste aspectul de Ónc„lcare de legi, printre care Legea mediului, Legea privind v‚nzarea unor ac˛iuni la societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat, care s-au Ónc„lcat grosolan, ∫i m„ duc doar la partea tehnic„ care m„ prive∫te Ón mod deosebit.
A vinde SPIACT-urile, cinci Ón ˛ar„ — Arad, Bra∫ov, Craiova, Cluj, Gala˛i —, Ónseamn„ o blasfemie la adresa c„ilor ferate. SPIACT-urile acestea sunt atelierele care fac ∫i Óntre˛in instala˛iile de siguran˛„ a circula˛iei. Oare calea ferat„ nu mai are nevoie de aceste instala˛ii de siguran˛„ a circula˛iei? Craiova face electromecanismele de macaz ∫i toate piesele componente, Gala˛iul face circuitele de cale electronice, de sta˛ii, Bra∫ovul face circuitele electronice de linie curent„, bloc de linie automat„, instala˛ie de autostop.
Nu mai are, oare, nevoie calea ferat„ ∫i trebuie s„ le v‚nd„? La cine crede˛i c„ le-a v‚ndut? La cineva care face aer condi˛ionat. Acel cineva, acea firm„ a preluat aceste instala˛ii cu tot ce ˛ine de ele, active, teren, m„ refer doar la cel din Bra∫ov, Ón centrul Bra∫ovului, circa 2 hectare au fost v‚ndute, iar aceast„ unitate are valori inestimabile. Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ SPIACT-ul de la Bra∫ov a fost prima unitate din Rom‚nia care a f„cut calculatorul electronic personal din ˛ar„, Ónaintea tuturor celor care fabricau ceva Ón Rom‚nia pe teme de informatic„. ™i acum ne-am g„sit s„ le vindem!
Ce vor face cei din ramura de instala˛ii care nu mai beneficiaz„ de aceste sec˛ii, ateliere, care erau cele care reprezentau mecano-energeticul-∫ef al ramurii de instala˛ii? Se vor duce cu c„ciula Ón m‚n„ la firma respectiv„, s„ mai intre ∫i ei cu ceva confec˛ii pentru siguran˛a circula˛iei?! Oare acceleratul care a c„zut la Lunca de Mijloc, acum dou„ s„pt„m‚ni, oare accidentul feroviar produs la trecerea de nivel de la Hoghilag nu ne spune ceva? Unde vrem s„ ajungem, sco˛‚nd afar„, numai de
V„ mul˛umesc. Domnul Zgonea.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Ne-am Óndep„rtat un pic de subiectul ordonan˛ei de urgen˛„ ∫i am trecut la declara˛iile politice de diminea˛„. Nu este un lucru r„u, dar a∫ vrea s„ citim un pic argumenta˛ia pe care Guvernul Rom‚niei a prezentat-o ∫i s„ discut„m despre restructurare, reorganizare ∫i privatizare.
Œnc„ de pe vremea distinsului nostru coleg din via˛a politic„ Traian B„sescu ∫i a distinsei noastre colege, doamna deputat Boagiu, rapoartele ∫i analizele de audit pe care le-au f„cut societ„˛ile na˛ionale specifice Ón domeniu au prezentat necesitatea disloc„rii din corpul c„ii ferate a tuturor structurilor care, Ón decursul celor 40 de ani de activitate centralizat„, r„m„seser„ Ón corpul c„ii ferate. Astfel, s-a recomandat ca structurile de construc˛ii s„ fie primele care s„ plece, ∫i au plecat, ∫i Ói reamintesc doamnei Boagiu c„, Ónc„ Ónainte de anul 2000, se cerea expres ca toate aceste structuri SPIACT-uri, sp„l„ri de vagoane, RIV-uri ∫.a.m.d. s„ fie plecate din corpul c„ii ferate, fiind un raport necesar ∫i o politic„ obligatorie pentru pa∫ii de preaderare Ón Comunitatea European„. Probabil c„ acest lucru Ól ∫tim to˛i ∫i ar trebui s„-l respect„m.
A doua chestiune pe care distinsa noastr„ coleg„ a ridicat-o ∫i care este extrem de important„ este confuzia dintre procesul de privatizare ∫i reorganizarea c„ii ferate pe modelul european ∫i raporturile dintre patronat ∫i sindicate, dou„ chestiuni care sunt total diferite.
Niciodat„, Ón textul unei ordonan˛e de urgen˛„, nu po˛i s„ spui care va fi op˛iunea noului patron ∫i care este raportul cu el. Aceasta este o discu˛ie pe care sindicatele, prin reprezentan˛ii lor, o vor avea at‚t cu Ministerul Transporturilor, care este beneficiarul serviciilor pe care aceste companii le vor oferi, c‚t ∫i cu viitorii patroni. Eu cred c„ este o chestiune pe care trebuie s-o l„s„m viitorului patron, s„-∫i calculeze raporturile cost— eficien˛„ ∫i s„ vedem unde pot s„ ajung„.
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ reamintesc colegilor care se pricep Ón acest domeniu c„, Ón ultimii ani, Ón pia˛a
c„ilor ferate, a serviciilor ∫i a ofertei de servicii ∫i de materii ∫i materiale prime au intrat foarte multe companii str„ine care lucreaz„ mult mai eficient ∫i mult mai bine dec‚t toate SPIACT-urile ∫i toate RIV-urile, ∫i toate instala˛iile de sp„lat vagoane din Rom‚nia. Este adev„rat c„ SPIACT Craiova, sau SPIACT Bra∫ov sau celelalte, Arad ∫.a.m.d. au avut ∫i au Ónc„, Ón anumite elemente, monopol pe pia˛„. De altfel, doamna Boagiu ∫i-a dat r„spuns la propria-i Óntrebare. De aici, foarte multe din costurile ridicate ale cheltuielilor f„cute pe infrastructura c„ilor ferate rom‚ne.
V„ mul˛umesc. Doamna Boagiu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Probabil, colegul, Ón mod inten˛ionat mi-a pronun˛at numele, a∫tept‚ndu-se ∫i la replic„. Nu doresc s„ intru Ón polemici cu Domnia sa, care, bine a specificat, este un specialist.
Ca s„ Ón˛elegi ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón sistemul de transporturi, trebuie s„ reu∫e∫ti s„ ai o privire de ansamblu asupra tuturor modurilor de transport. Prin urmare, dac„ ne limit„m punctual la ceea ce se Ónt‚mpl„ cu acest proces de privatizare, pot s„ v„ spun, dragi colegi, c„ nu putem traduce sau putem traduce Ón termeni alarman˛i ceea ce se cheam„ siguran˛a traficului.
Dac„ se dore∫te s„ spunem sau s„ transmitem ca mesaj, Óntr-un final, cet„˛enilor: dragi cet„˛eni, nu mai circula˛i cu trenul, probabil putem face ∫i acest proces de privatizare ∫i putem fi de acord cu el. ™i putem transmite ∫i acest mesaj; p‚n„ la urm„, oamenii sunt mult mai importan˛i dec‚t orgoliile sau interesele politice de partid ∫i, atunci, protej‚nd cet„˛enii, putem da un asemenea mesaj.
Un alt lucru pe care a∫ dori s„-l subliniez este faptul c„, ori de c‚te ori exist„ un interes, este invocat„ Uniunea European„, este invocat„ integrarea Rom‚niei Ón structurile europene. Nu putem s„ le invoc„m, dragi colegi, de fiecare dat„, pentru a ascunde gunoiul sub pre∫. Nu avem dreptul s„ facem lucrul acesta. De aceea ne afl„m Ón Parlament.
Œn ceea ce prive∫te aprecierile Uniunii Europene vizavi de sistemul feroviar rom‚nesc, ele sunt consemnate Ón rapoartele de ˛ar„ pozitiv, apreciindu-se c„ restructurarea din calea ferat„ rom‚n„ a fost un proces de succes ∫i a fost de succes pentru c„ s-a f„cut, Ón primul r‚nd, acest proces de restructurare s-a f„cut privind Ón ansamblu sistemul ∫i protej‚nd sistemul.
Am discutat ∫i am men˛ionat cuv‚ntul îmonopol“, ceea ce a f„cut ∫i colegul de la P.R.M. Da, discut„m despre anumite activit„˛i dedicate siguran˛ei traficului feroviar care, Ón acest moment, sunt monopolare. Prin urmare vor cre∫te pre˛urile, prin urmare vom compromite serviciile, pentru c„, Ón calea ferat„ nu pentru c„ exist„ nu ∫tiu ce motive invocate de antevorbitorul meu exist„ pierderi. Exist„ pierderi din proast„ gestiune a sistemului. Acesta este motivul pentru care exist„ pierderi la calea ferat„ ∫i solu˛ia nu este aceea a cre∫terii continue a subven˛iei, ceea ce se va Ónt‚mpla ∫i ca urmare a acestei privatiz„ri. Solu˛ia este o restructurare corect„, o restructurare care, cu adev„rat, s„ reduc„ pierderile. ™i, duc‚ndu-m„ la partea de personal, am mai auzit declara˛ii de genul acesta f„cute chiar de la tribuna Parlamentului, atunci c‚nd a fost privatizat SIDEX-ul ∫i m„celul care a urmat Ón angaja˛ii din SIDEX l-am v„zut foarte clar dup„. A∫a c„, domnule coleg, cred c„ trebuie s„ fim corec˛i noi ∫i trebuie s„ fim corec˛i Ón fa˛a celor care beneficiaz„ de serviciile acestui sistem. Cel pu˛in sau m„car Ón virtutea responsabilit„˛ii pe care o avem datorit„ mandatului pe care l-am primit.
V„ mul˛umesc. Domnul Marin, v„ rog frumos.
V„ reamintesc c„ este procedur„ de urgen˛„, cele 10 minute s-au epuizat.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Asta vroiam s„ spun ∫i eu, c„ am avizat un timp pentru procedur„ de urgen˛„. Eu am s„ revin, totu∫i, la tema acestei legi care se refer„ la m„suri pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale din c„i ferate.
Ceea ce vreau s„ spun eu este c„, p‚n„ acum, toat„ lumea a fost de acord c„ trebuie f„cut„ o refacere a infrastructurii ∫i o modernizare a transporturilor. Deci asta Ónseamn„ o reorganizare major„ a sistemului de companii ∫i societ„˛i de stat din sistemul feroviar, c„ toate acestea au rolul de a stopa pierderile, de a reduce subven˛iile ∫i de a asigura un sistem eficient de coordonare a activit„˛ii C.F.R. ™i de aceea, prin aceast„ ordonan˛„, se propun metode pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale externalizate din Societatea Na˛ional„ CFR Marf„, din C.F.R. C„l„tori, din Compania Na˛ional„ CFR — S.A. ∫i, pentru ca aceast„ privatizare s„ se Óncheie Óntr-un timp c‚t mai scurt, s-a propus, prin aceast„ ordonan˛„, ca metod„ de privatizare licita˛ia cu strigare, simplificarea procesului de privatizare, scurtarea termenelor de depunere, tocmai pentru a realiza aceast„ privatizare Óntr-un timp mai scurt.
Œn leg„tur„ cu contractele de privatizare, ˛in s„ v„ amintesc c„, prin lege, fiecare contract de privatizare cuprinde un capitol de mediu obligatoriu, deci acolo se vor stipula, Ón contractul de privatizare, obliga˛iile de mediu. De asemenea, exist„ obliga˛ia, pentru fiecare contract de privatizare, s„ notifice la Consiliul Concuren˛ei Ón leg„tur„ cu aspectele legate de ceea ce spunea˛i dumneavoastr„ cu posibilitatea cre„rii de monopol ∫i, de asemenea, Ón leg„tur„ cu salaria˛ii, fiecare contract de privatizare trebuie s„ cuprind„ un acord social. Deci Ón leg„tur„ cu aceste aspecte, din punct de vedere legal, cred c„ aceast„ lege se respect„, eu am v„zut contracte de privatizare, deci nu putem s„ avem dubii Ón aceast„ materie. De aceea eu v-a∫ solicita s„ intr„m pe textul ordonan˛ei ∫i s„ dezbatem ordonan˛a a∫a cum a fost ea trimis„ la Parlament.
Da, v„ mul˛umesc. Domnul Dinu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doar c‚teva fraze a∫ mai vrea s„ adaug la ceea ce am spus. Mingea mi-a ridicat-o domnul coleg Zgonea.
Domnule Zgonea, dumneavoastr„ sunte˛i din Craiova. Dac„ dumneavoastr„ crede˛i c„ de poim‚ine sau de luna viitoare va ap„rea un alt furnizor de electromecanisme de macaz sau circuite de cale electronice cu specific numai feroviar, v„ Ón∫ela˛i. Faptul c„ pia˛a se va umple ∫i c„ vom lua din str„in„tate, eventual, aceste circuite de cale, v„ Ón∫ela˛i. V„ fac precizarea c„ numai Ploie∫ti-Sud, centralizat„ cu instala˛ii electronice, a costat 5 milioane de dolari. Are ˛ara banii „∫tia pentru o sta˛ie? De aceea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 mecanicul-∫ef acela, energeticul-∫ef al ramurii trebuia l„sat acolo, Ón sistem. Este ca ∫i cum, la Camera Deputa˛ilor, am scoate informatica afar„, Óntr-o societate privat„, c‚nd noi avem nevoie de ei aici, Ón fiecare zi, Ón fiecare moment. Asta este toat„ problema.
De aceea rug„mintea mea, domnule pre∫edinte, dac„ mai exist„, v„ rog, v„ implor, p‚n„ la urm„, societ„˛ile acelea, SPIACT-urile, restul nu m„ bag, celelalte pot fi privatizate, dar acestea pe mecano-energetic, cu ramuri de instala˛ii, nu le l„sa˛i s„ fie scoase afar„. Ne asum„m un mare risc, o mare responsabilitate, cei care vom da gir acestei ordonan˛e de urgen˛„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Articolul unic a fost aprobat.
Proiectul de lege trece la votul final.
V„ mul˛umesc.
Œn continuare, supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat.
Domnul Marin.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ v„ rog s„ aproba˛i retrimiterea la comisie a acestei ordonan˛e, pentru un raport Ónlocuitor, av‚nd Ón vedere c„ Ón corpul acestei ordonan˛e exist„ o alt„ ordonan˛„ care vine s„ modifice o prevedere a Ordonan˛ei Guvernului nr. 8 ∫i, de aceea, s-o retrimitem la comisie ∫i s„ ne prezent„m cu ea cu modificarea f„cut„, astfel Ónc‚t s„ cuprindem ∫i aceast„ cerere de modificare cuprins„ Óntr-o alt„ ordonan˛„. Iar Ón leg„tur„ cu celelalte ordonan˛e care urmeaz„ dup„ aceast„ ordonan˛„ ∫i care au aviz de respingere din partea comisiei, ele s„ fie am‚nate la dezbatere.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Deci de la nr. 17 la nr. 22 inclusiv, toate proiectele de ordonan˛„ le vom trimite la comisie.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
## Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Nu sunte˛i de acord s„ mearg„ la comisie?
## **Domnii Costel Marian Ionescu ∫i Gheorghe Dinu**
**:**
S-o discut„m!
Cu 22 de voturi Ómpotriv„, proiectele de ordonan˛„ au fost retrimise la comisie.
Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente de import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe —procedur„ de urgen˛„.
Din partea Comisiei de buget, finan˛e.
V„ propun, domnule pre∫edinte, 5 minute, un minut pentru fiecare.
V„ mul˛umesc.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„?
Deci pentru 5 minute, a fost aprobat.
Dau cuv‚ntul domnului Berc„roiu, din partea Comisiei de buget, finan˛e, pentru a prezenta raportul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu adresa nr. 540/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe.
La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i avizul Consiliului Legislativ.
La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei.
Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe, Ón ∫edin˛a din 24 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule Bruda∫cu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum s-a precizat, pentru acest proiect de lege, s-a primit ∫i avizul Comisiei pentru politic„ extern„. ™i cu acel prilej ∫i doresc acest lucru ∫i Ón prezen˛a Domniilor voastre s„ reiterez ∫i sprijinul Partidului Rom‚nia Mare pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu singura precizare pe care s-o ave˛i Ón vedere ∫i pentru ac˛iunile viitoare. Noi consider„m c„ este necesar s„ se asigure dotarea pe m„sura complexit„˛ii activit„˛ilor pe care le desf„∫oar„ acest minister ∫i misiunile diplomatice ∫i consulare ale Rom‚niei. Este nevoie ca de acest lucru s„ se ˛in„ seama ∫i Ón structurarea bugetului ∫i pe anul viitor, av‚nd Ón vedere semnalele primite din partea unor misiuni diplomatice cu privire la dot„rile absolut inadmisibile pentru reprezentan˛ele diplomatice ale unui stat civilizat.
Œn acela∫i timp Óns„ atragem aten˛ia c„ aceast„ practic„ ar putea s„ devin„ una foarte periculoas„ ∫i s„ contravin„ Ónse∫i angajamentelor asumate de c„tre Guvernul Rom‚niei, fa˛„ de reprezentan˛ii Uniunii Europene cu privire la stoparea oric„ror facilit„˛i Ón ceea ce prive∫te plata taxelor vamale ∫i a celorlalte obliga˛ii c„tre bugetul de stat. Aceast„ excep˛ie nu am dori s„ devin„ o regul„. Consider„m c„ Guvernul ∫i Parlamentul Rom‚niei au suficiente mijloace pentru a preÓnt‚mpina repetarea unor situa˛ii de acest fel, care s„ ne pun„ Óntr-o lumin„ proast„ Ón rela˛iile noastre cu partenerii europeni.
Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## **Domnul Victor Berc„roiu:**
V„ propun 5 minute pe total ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.
Unanimitate.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu adresa nr. 532/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2000 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale Imprimeria Na˛ional„ — S.A.
La Óntocmirea raportului, s-a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul
V„ mul˛umesc. Raportul!
Cu adresa nr. 538/15 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne.
La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ. La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25 membri ai comisiei.
Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne, Ón ∫edin˛a din 24 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic i-a fost propus„ pentru avizare aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 74/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Institutului Na˛ional de Administra˛ie. Av‚nd Ón vedere avizul Comisiei juridice, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Consiliului Legislativ, Ón plenul comisiei s-a discutat aceast„ ordonan˛„. Prin reglementarea ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul comisiei a fost adoptat de c„tre 24 de membri deputa˛i prezen˛i, cu 23 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Av‚nd Ón vedere raportul, v„ rog s„ supune˛i plenului Camerei discutarea acestui raport ∫i aprobarea lui Ón plen.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Lucr„m dup„ raport.
Domnule Bruda∫cu, ave˛i la primul punct observa˛ii? Da, v„ rog.
Domnul Bruda∫cu.
## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.
Eu vreau s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ un aspect care mie mi se pare c„ vorbe∫te despre redundan˛a unei asemenea m„suri. Dac„ o asemenea m„sur„ ar fi fost promovat„ la Ónceputul perioadei de democra˛ie, deci dup„ 1990, s-ar fi justificat Ón totalitate, av‚nd Ón vedere absen˛a formelor institu˛ionalizate de preg„tire a cadrelor ∫i personalului care s„ lucreze Ón administra˛ia public„. Dac„ acest lucru se Ónt‚mpl„ Óns„ acum, dup„ 14 ani, mie mi se pare c„ este o chestiune care este total nejustificat„. Universit„˛ile, fie ele de stat, fie particulare,
din Óntreaga ˛ar„ au sec˛ii specializate pentru preg„tirea personalului Ón administra˛ia public„.
Exist„, de asemenea, forme, la acestea, postuniversitare, de masterat, de doctorat ∫.a.m.d., cre‚ndu-se posibilit„˛i multiple pentru asigurarea unei preg„tiri corespunz„toare personalului care lucreaz„ Ón administra˛ia public„.
Prezen˛a acum a unui Institut Na˛ional de Administra˛ie Public„ este o form„ de a permite p„trunderea pe u∫a din dos, pe criterii de clientel„ politic„ a unor persoane care n-au preg„tirea necesar„ pentru a-∫i desf„∫ura activitatea Ón r‚ndul institu˛iilor administra˛iei publice centrale sau locale. Prin urmare, apreciez ca redundant„ existen˛a a Ónsu∫i Institutului Na˛ional de Administra˛ie Public„, m‚nc„tor de fonduri care ar putea fi orientate spre alte obiective punctuale, av‚nd Ón vedere necesit„˛ile foarte mari Ón acest sens la nivel na˛ional. Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva? Dac„ nu, supun aten˛iei dumneavoastr„ punctul 1 din capitolul îAmendamente admise“ din raportul comisiei.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nefiind observa˛ii, Ól
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, am un amendament la art.11.
La ce punct din raportul comisiei, domnule Dobre?
La punctul 1 de la îAmendamente respinse“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Am Ón˛eles.
La punctul 1 de la îAmendamente respinse“, referitor la centrele regionale.
Amendamentul meu, f„cut Ómpreun„ cu doamna Maria Laz„r, colega de la P.S.D., este ca Ón loc de C„l„ra∫i, centrul regional s„ fie Gala˛iul, Óntruc‚t are Facultate de ∫tiin˛e administrative, recunoscut„ de centre europene de tradi˛ie, cu profesori forma˛i la ∫coli de tradi˛ie din Fran˛a ∫i Italia, cu finan˛„ri Ón cadrul programelor europene pentru Ónv„˛„m‚nt, cu tot ce Ónseamn„ competen˛e, plus logistica necesar„ dezvolt„rii acestor centre regionale ∫i form„rii de func˛ionari pentru administra˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul Bara.
Œn conformitate cu art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ cu acest proiect de lege. La dezbateri au participat Ón calitate de invita˛i reprezentan˛i ai Secretariatului General al Guvernului, precum ∫i ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, care au sus˛inut adoptarea proiectului de lege.
Proiectul de lege reglementeaz„ situa˛ia unor imobile aflate Ón patrimoniul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, c„reia nu-i mai sunt necesare, institu˛ia bancar„ fiind de acord ca acestea s„ fie transmise f„r„ plat„ Ón domeniul public al statului, pentru a urma regimul stabilit de Legea nr. 13/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, cu modific„rile ulterioare.
Comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ se propun„ Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón cauz„.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫a cum am discutat ∫i Ón comisie, aceast„ propunere a colegilor no∫tri, domnul Dobre ∫i doamna Laz„r, se putea accepta Ón data c‚nd s-a aprobat Ordonan˛a de Guvern nr. 81/2001, din 2001 p‚n„ acuma, aceasta este o ordonan˛„ numai de modificare a ordonan˛ei respective. Deci aceste centre sunt Ón func˛iune ∫i lucreaz„ deja de 2 ani de zile. Considerentul c„ mai exist„ o facultate la Gala˛i, sigur, Ón cadrul comisiei nu a Óntrunit num„rul de voturi necesare ∫i, spuneam, era o propunere probabil care se putea lua Ón discu˛ie, atunci, Ón data c‚nd a ap„rut Ordonan˛a nr. 81/2001.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · Respins
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Legea trece la votul final.
Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri imobile.
Din partea Comisiei juridice, v„ rog, domnule Timi∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, v„ propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pe fiecare interven˛ie.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc. Acum prezenta˛i raportul comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii sau discu˛ii? Dac„ nu,
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Mul˛umesc.
Este vorba de o propunere legislativ„ care a fost adoptat„ de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i respins„ la Senat. Œn conformitate cu prevederile art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, ini˛iativa legislativ„ a fost retrimis„ Camerei pentru o nou„ dezbatere. Avem avizele Comisiei pentru drepturile omului, ale Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.
Propunerea legislativ„ vizeaz„ modificarea alin. 1 al art. 14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, Ón sensul c„ problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau jude˛ene, dup„ caz, la propunerea primarului, respectiv a pre∫edintelui Consiliului jude˛ean sau a unei treimi din num„rul consilierilor locali, respectiv consilierilor jude˛eni.
Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au decis Ón unanimitate s„ supun„ propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ Ón prima ∫edin˛„. Prin con˛inutul ∫i obiectul s„u de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.
46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## Mul˛umesc.
Œn acest raport, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i v„ propune, Ómpreun„ cu Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale s„ aproba˛i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, cu amendamentele admise. Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mul˛umesc pentru aten˛ie.
## V„ mul˛umesc.
Trecem pe raportul comisiei. Capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
- Punctul 2 al raportului. Nu sunt observa˛ii. V„
- mul˛umesc.
- Punctul 3 al raportului. Nu sunt observa˛ii. V„
- mul˛umesc.
- Punctul 4. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc.
- Punctul 5. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc.
- Punctul 6. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc. Punctul 7. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc. Legea trece la votul final.
- Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege
- privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.
- Domnul Marin, v„ rog, prezenta˛i raportul comisiei.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordona˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. La Óntocmirea prezentului raport, comisia
a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale Ón scopul acord„rii posibilit„˛ii Institutului Na˛ional de Statistic„ de a gestiona fonduri externe nerambursabile.
Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune, stima˛i colegi, aprobarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t concediul de odihn„ anual Ón administra˛ia public„ se stabile∫te de c„tre conducerea unit„˛ii sau se stabilea de c„tre conducerea unit„˛ii, conform Hot„r‚rii de Guvern nr. 250/1992 privind concediul de odihn„ ∫i alte concedii ale salaria˛ilor din administra˛ia public„ ∫i regiile autonome cu specific deosebit ∫i din unit„˛ile bugetare.
Pentru evitarea unui conflict de interese, adic„ conduc„torul unit„˛ii care trebuia s„-∫i aprobe propriul concediu de odihn„, concediile primarilor ∫i viceprimarilor, pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene… Trebuie reglementate distinct, s-a impus aceast„ necesitate, ∫i anume, prin lege. De aceea, Comisia pentru munc„ v„ propune aprobarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„.
## V„ mul˛umesc.
Lucr„m pe raportul comisiei, capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ la punctul 2 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ la punctul 3 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ la punctul 4 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ la punctul 5 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ la punctul 6 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Proiectul de lege trece la votul final.
Supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. 1 din Legea
nr. 118/2002 pentru instituirea indemniza˛iei de merit. Doamna Dobrescu.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„ propune plenului aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ modificarea textului vechii ordonan˛e, vechiului proiect de lege, a vechii legi, Óntruc‚t s-a strecurat o eroare de titlu, f„r„ de care modificare s-ar putea face nedorite confuzii. Este vorba de îinstituirea Alian˛ei Na˛ionale a Uniunilor de Creatori“ ∫i nu îAsocia˛iei Na˛ionale a Uniunilor de Creatori“. Pentru a nu se face confuzii a ap„rut aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Aceast„ ini˛iativ„, ca ∫i legea ini˛ial„ din 2002 sunt bine venite Óntruc‚t se refer„ la posibilitatea de a acorda un ajutor material unor persoane, mai bine zis unor personalit„˛i din diferite domenii ale culturii ˛„rii, care, dup„ o munc„ de o via˛„, potrivit legii pensiei, Legii nr. 19/2000, primesc o pensie foarte mic„, care adesea nu-i ajut„ nici la Óntre˛inerea locuin˛ei, ca s„ nu mai vorbesc de personalit„˛ile din domeniul muzicii ∫i picturii ∫i al artelor, Ón general, care adesea nu au nici m„car aceast„ pensie. Totu∫i legea, prin num„rul mic de indemniza˛ii care este stipulat, de 1.500, c‚t ∫i prin necesitatea Óntocmirii ∫i aprob„rii unor dosare, cu o serie Óntreag„ de acte, s-ar putea s„ aib„ ∫i un efect negativ, un impact negativ asupra numero∫ilor posibili beneficiari, c‚t ∫i a majorit„˛ii pensionarilor.
Subliniez totu∫i c„ noi, reprezentan˛ii P.R.M., Ón comisii, am votat aceast„ ini˛iativ„, fiind o pic„tur„ Óntr-un ocean de ap„. Eu totu∫i v„ invit s„ o vota˛i ∫i dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umim.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón fond cu ini˛iativa legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Holbav, jude˛ul Bra∫ov.
Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area acestei comune, av‚nd Ón vedere c„ propunerile f„cute ∫i condi˛iile cerute de c„tre Planul de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a IV-a, Re˛eaua de localit„˛i, sunt Óndeplinite, eu v„ rog s„ propune˛i plenului spre aprobare Ónfiin˛area acestei comune, cu amendamentele propuse de c„tre comisie.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Lucr„m pe raportul comisiei, capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 2 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 3 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 4 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 5 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 6 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
La punctul 7 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.
Proiectul de lege merge la votul final.
Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ privind s„rb„torirea Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei la 10 mai.
Domnul Timi∫.
V„ rog.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Avem Ón fa˛„ o propunere legislativ„ a domnului deputat Cornel Boiangiu prin care se propune declararea zilei de 10 mai drept Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Guvernul a transmis punctul s„u de vedere, Ón sensul c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative Ón forma prezentat„.
Œn cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi ca propunerea legislativ„ privind s„rb„torirea Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei la 10 mai s„ fie supus„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile de tehnic„ legislativ„ con˛inute Ón avizul Consiliului Legislativ, conform anexei la prezentul raport.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Lucr„m pe raportul comisiei. Da, domnul Boiangiu. V„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
F„r„ Óndoial„, eu vreau s„ mul˛umesc Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pentru faptul c„ a admis aceast„ propunere legislativ„. De asemenea, a∫ vrea s„ mul˛umesc Consiliului Legislativ ∫i Ómi Ónsu∫esc punctul de vedere al Consiliului Legislativ privind modificarea articolului 72 alin. 2. De fapt, nu a existat nici un act prin care aceast„ s„rb„toare na˛ional„ a poporului rom‚n, s„rb„torit„ de cei care au f„cut-o pe c‚mpiile Bulgariei, de rudele lor ∫i de to˛i cei care au f„cut unitatea de neam a neamului rom‚nesc la 1 Decembrie 1918, nu a existat, repet, nici un act, nici al Guvernului comunist, prin care ea s„ fie anulat„. Din acest punct de vedere a∫ dori s„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ Comisiei juridice pentru faptul c„ nu a existat nici o opozi˛ie, a existat un singur vot de ab˛inere, Ón rest, toat„ comisia a fost de acord ca aceast„ s„rb„toare na˛ional„ a noastr„, s„rb„torit„, repet, 70 de ani, p‚n„ la venirea tancurilor sovietice care, f„r„ nici un act, au hot„r‚t ca ea s„ fie comasat„ cu Ziua victoriei Ómpotriva fascismului.
V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ pentru aceast„ Ón˛elegere.
Mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu. V„ rog.
## **Domnul Dan Bruda∫cu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntr-adev„r, Ziua Independen˛ei de Stat este unul dintre reperele luminoase ale istoriei na˛ionale a Rom‚niei. Œntr-adev„r, cei care s-au sacrificat pe c‚mpurile de lupt„ pentru ob˛inerea independen˛ei de stat merit„ recuno∫tin˛a ve∫nic„ a urma∫ilor lor, a ˛„rii Óntregi, a poporului rom‚n. Eu m„ Óntreb Óns„, stima˛i colegi, Ón leg„tur„ cu acest proiect, aceast„ propunere legislativ„, dac„ l-a apucat subit pe colegul nostru pre˛uirea fa˛„ de Ziua Independen˛ei ∫i fa˛„ de sacrificiile celor care au ob˛inut-o a∫a subit acum, de ce pe perioada c‚nd se aflau la guvernare ∫i aveau p‚rghiile puterii Ón m‚n„ nu au manifestat aceea∫i grij„ pentru instituirea a Ónc„ unei zile de s„rb„toare Ón ˛ar„. De ce s-a trezit abia acum s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i Parlamentului Rom‚niei spre analiz„ ∫i dezbatere un asemenea proiect?
Sentimentul meu este c„ se Óncearc„, pe u∫a din dos, s„ se introduc„ nu ideea s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, ci Zilei regelui, pentru c„ aceasta este durerea pe care partidul pe care spune Domnia sa c„ Ól reprezint„ o are ∫i o flutur„ Ón permanen˛„ peste tot.
Deci eu a∫ dori s„ v„ aten˛ionez c„ atunci c‚nd aceast„ lege va fi adoptat„, ea va da un prilej pentru ca stafiile trecutului, multe dintre ele at‚t de dureroase pentru con∫tiin˛a neamului rom‚nesc, vor Óncerca s„ o
foloseasc„ pentru a atribui merite pe care nu le-au avut unii dintre cei care reprezint„ ast„zi Casa regal„ a Rom‚niei.
Iat„ de ce consider c„ este neavenit„ adoptarea unei asemenea legi. Poporul rom‚n, oricum, cu lege sau f„r„ lege, a s„rb„torit ∫i s„rb„tore∫te, pre˛uie∫te ∫i Ó∫i manifest„ Óntreaga recuno∫tin˛„ pentru Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei ∫i cei care au realizat acest deziderat al poporului rom‚n. Nu consider c„ prin adoptarea unei asemenea legi entuziasmul ∫i d„ruirea poporului rom‚n vor fi amplificate. Nu prezen˛a sau existen˛a unei legi d„ dreptul poporului rom‚n s„-∫i aduc„ aminte de eroii s„i na˛ionali, dar nu putem l„sa s„ intervin„ Ón via˛a noastr„, s„ tulbure via˛a statului rom‚n ∫i via˛a poporului rom‚n asemenea stafii, doar de dragul de a le recunoa∫te unele merite incontestabile, iar alte merite atribuite pe criterii fanteziste.
V„ mul˛umesc. Domnul Gaspar. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Asupra acestei propuneri legislative, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor a cerut punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu declararea zilei de 10 mai pentru s„rb„torirea acestei zile ca Zi a Independen˛ei de Stat a Rom‚niei.
Men˛ion„m c„ aceast„ propunere a fost examinat„ Ón cadrul Guvernului ∫i c„ s-a stabilit c„ Ón con∫tiin˛a colectiv„ a poporului rom‚n, aceast„ dat„ de 10 mai este legat„ de proclamarea prin˛ului Carol ca domnitor al Rom‚niei, sub numele de Carol I, la 10 mai 1866, ∫i de Óncoronare acestuia ca rege, la 10 mai 1881, Ón vreme ce pentru evenimentul istoric al independen˛ei a r„mas Óntip„rit„ data de 9 mai, Ziua Proclam„rii Independen˛ei de Stat a Rom‚niei Ón cadrul Reprezentan˛ei Na˛ionale — Parlamentul de la acea vreme.
Consider„m c„ declararea prin vot, de c„tre Reprezentan˛a Na˛ional„, Adunarea Deputa˛ilor ∫i Senatul, a independen˛ei Rom‚niei are o semnifica˛ie ∫i o consecin˛„ juridic„ mai mare dec‚t promulgarea de c„tre rege, Ón calitatea de ∫ef al statului, a actului normativ prin care independen˛a a fost consemnat„ ∫i consfin˛it„.
Ca atare, Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative.
Domnul Boiangiu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt pur ∫i simplu uluit de punctul de vedere sovietic exprimat aici de un partid care se nume∫te Rom‚nia Mare.
Din p„cate acest lucru va face ca noi, Ón perspectiv„, fa˛„ de domnitorii, regii, cei care au condus aceast„ ˛ar„ Ón momente deosebit de grele ∫i au f„cut ceva pentru aceast„ na˛iune, s„ avem alergia pe care ne-a dat-o ocupantul Ón viitor. Nu are nici o leg„tur„ faptul c„ noi am s„rb„torit, timp de 70 de ani, acest lucru, adic„ cei care au f„cut aceast„ independen˛„ sau urma∫ii lor, cu o anumit„ pozi˛ie privind con∫tiin˛a colectiv„. Cu ce m„sura˛i, dumneavoastr„, domnilor? Eu cred c„ distin∫ii deputa˛i prezen˛i Ón sal„ nu-∫i Ónsu∫esc un punct de vedere antina˛ional, pe care l-au exprimat vorbitorii de aici. Cu ce v„ Ónsu∫i˛i dumneavoastr„ con∫tiin˛a colectiv„? Eu, Ón satul meu din sudul Olteniei, am ∫tiut totdeauna c„ 10 mai a fost sf‚nt„ zi, c„ci ea ne-a dat domn puternic ˛„rii noastre, libertate ∫i regat. Faptul c„ a fost Carol I cel care a pus bazele Statului Rom‚n, faptul c„ v„ uita˛i Ón fiecare ora∫ al acestei ˛„ri ∫i c„ Ón vechiul regat vede˛i adev„rate palate construite Ón acea perioad„, faptul c„ vede˛i c„ s-au pus cu adev„rat bazele administra˛iei publice, faptul c„ s-au pus bazele armatei nu justific„ ca noi, dup„ 50 de ani de comunism, c‚nd, chipurile, s-a serbat, comas‚ndu-se, Ziua Victoriei Ómpotriva fascismului cu ziua de 10 mai, Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, c‚nd a fost promulgat acest act ∫i votat de c„tre cele dou„ Camere, Declara˛ia de independen˛„ citit„ de c„tre Kog„lniceanu, atunci, Ón data de 9 mai, Óns„ promulgarea ∫i cei care au f„cut acest act — repet — l-au serbat vreme de 70 de ani.
Dumneavoastr„, cei care sunte˛i deputa˛i, chiar dac„ nu s-a f„cut, domnule profesor, este surprinz„tor pentru mine, am avut tot timpul stim„ pentru dumneavoastr„, este surprinz„tor c„ spune˛i acum c„ acest lucru a fost f„cut de c„tre rege ∫i v„ aduce aminte de rege. P„i, probabil, dumneavoastr„ a˛i primit o educa˛ie — ∫i este regretabil acest lucru, c„ sunte˛i un om Ón v‚rst„ — a˛i primit o educa˛ie de ur„ Ómpotriva celor care au fost domnitori ∫i regi ai acestui stat. Poate m‚ine unii vor veni ∫i vor spune c„ domnul Pre∫edinte Iliescu sau al˛i pre∫edin˛i ai Republicii nu trebuie s„ fie, pentru c„ au fost pre∫edin˛i ai Republicii ∫i nu trebuie s„-i vedem. Ce Ónseamn„ asta? E trecutul nostru istoric, pe care trebuie s„ ni-l Ónsu∫im, cu bune ∫i rele.
V„ mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu.
Eu nu vreau s„ comentez cele spuse de antevorbitor, vreau doar s„-i fac precizarea c„ sunt n„scut Ón 1951, deci sunt mai t‚n„r ca v‚rst„, biologic, dec‚t dumnealui.
Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ Óntreb: dac„ acum vom trece, pe singurul considerent c„ s-au construit palate ∫i vom Óncepe s„ adopt„m legi pentru s„rb„torirea sau omagierea tuturor celor care au construit palate Ón Rom‚nia? ™i, dac„ este s„ respect„m adev„rul istoric, a∫ vrea s„ re˛ine˛i c„ Statul Rom‚n, bazele Statului Na˛ional Unitar Rom‚n au fost puse de c„tre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ∫i nu de c„tre regele Carol I. Nu contest ∫i n-am contestat, prin interven˛ia mea, nici o clip„, meritele istorice pe care familia regal„ le-a avut Ón devenirea Rom‚niei, Ón transformarea Rom‚niei dintr-un stat Ónapoiat, ori semioriental, Óntr-un stat european ∫i civilizat. Dar de aici ∫i p‚n„ la a tulbura lini∫tea statului rom‚n modern, doar pentru omagierea regalit„˛ii prin promovarea acestui proiect de lege, este o cale prea lung„ ∫i cu sacrificii inutile.
Recunosc ∫i voi recunoa∫te Óntotdeauna c„ Rom‚nia n-ar fi putut deveni ceea ce a devenit f„r„ contribu˛ia pe care au avut-o to˛i conduc„torii ei, inclusiv cei patru regi care au condus-o Ón perioada 1866—1947. Dar nu pot accepta ca lini∫tea ∫i siguran˛a rom‚nilor s„ fie tulburate de omagierea unei zile care nu are semnifica˛ie dec‚t pentru nostalgicii ideii de monarhie Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc. Lucr„m pe raportul comisiei. Suntem la punctul 1. Observa˛iile le-am auzit. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.
Cu trei voturi pentru ∫i 122 de voturi Ómpotriv„, punctul 1 al raportului a fost respins.
Legea merge la votul final.
Œn continuare, supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obliga˛ii de plat„ ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentan˛elor organiza˛iilor interna˛ionale acreditate Ón Rom‚nia ∫i ale personalului acestora.
Domnul Grigora∫.
V„ rog. Ave˛i dou„ minute.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obliga˛ii de plat„ ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentan˛elor organiza˛iilor interna˛ionale acreditate Ón Rom‚nia ∫i ale personalului acestora. A Óntocmit raport favorabil, s-au avut Ón vedere ∫i avizele favorabile ale
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv Consiliului Legislativ, ∫i v„ propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ ave˛i observa˛ii la titlul legii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.
Dac„ ave˛i observa˛ii la articolul unic al legii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.
Proiectul de lege merge la votul final.
Œn continuare, supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.
Din partea Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, domnul BrÓnzan.
V„ rog.
Ovidiu BrÓnzan
#283342Comisia pentru s„n„tate ∫i familie sus˛ine prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270 din 2003, Óntruc‚t Ón bugetul pe anul Ón curs nu erau prinse cheltuielile pe care le-ar fi generat aplicarea acestei legi. Ele vor fi cuprinse Ón bugetul anului viitor, motiv pentru care comisia sus˛ine acest proiect.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Ovidiu BrÓnzan
#284293Comisiile pentru s„n„tate ∫i administra˛ie public„ solicit„ retrimiterea proiectului la comisie, pentru un raport de Ónlocuire, pentru armonizare cu acte normative ap„rute ulterior depunerii raportului.
V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.
Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.
Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafe˛e de p„dure pentru Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.
Are cuv‚ntul domnul B‚ldea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.
Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare constituirea dreptului de proprietate pentru suprafa˛a de 3 mii hectare de p„dure a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, Ón scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de activit„˛i biserice∫ti filantropice ∫i sociale ∫i pentru conservarea valorilor de patrimoniu la m‚n„stirile Putna, Vorone˛, Sucevi˛a, Moldovi˛a, Probota, Humor ∫i R‚∫ca.
Prin proiect se propune constituirea dreptului de proprietate pentru Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor din patrimoniul Regiei Na˛ionale a P„durilor, urm‚nd ca exploatarea p„durilor s„ se fac„ cu respectarea regimului silvic.
Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie.
Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, din voturile celor prezen˛i Ón ∫edin˛a din 23 septembrie 2003.
Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ini˛iativei legislative pentru urm„toarele considerente:
1. ini˛iatorii nu prezint„ dovada faptului c„ Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor a avut Ón proprietate suprafe˛ele de p„dure solicitate, pentru a putea vorbi despre vechile amplasamente Ón art. 2 din proiect;
2. scrisoarea arhiepiscopiei nu constituie act doveditor al dreptului de proprietate ∫i, dac„ exista un act doveditor, propunerea legislativ„ trebuie s„ fie de reconstituire, ∫i nu de constituire.
3. consider„m inoportun„ promovarea acestei ini˛iative legislative Ónainte de pronun˛area unei decizii definitive ∫i irevocabile de c„tre Curtea Suprem„ de Justi˛ie asupra cererii Fondului Bisericesc Rom‚n privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru circa 190 hectare de p„dure.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul Ciuceanu.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Ca unul care mi-am petrecut mult„ vreme din via˛a de dup„ eliberare Ón umbra m‚n„stirilor ∫i am ajuns la concluzia c„, dac„ Óntr-adev„r statul rom‚n, Ón trecut ∫i Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 prezent, dore∫te s„ aib„ un control asupra sumelor care se dau, atunci s„ le lase pe seama celor care sunt ctitori, care sunt stare˛i, care sunt episcopi chiar Ón diocezele respective.
Pe scurt, Ón ziua de 28 ianuarie 2003, a avut loc audierea, Ón comisia noastr„, a Œnalt Preasfin˛itului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei ∫i R„d„u˛iului, venit cu o problem„ care este legat„ de o reconstituire a dreptului de proprietate a unei suprafe˛e de 3 mii de hectare de p„dure, necesare acoperirii cheltuielilor pentru buna desf„∫urare a activit„˛ii biserice∫ti filantropice ∫i sociale ∫i pentru conservarea valorilor de patrimoniu a unui num„r de ∫apte m‚n„stiri.
A˛i auzit, cred c„ nu mai este nevoie s„ fac un istoric asupra ceea ce Ónseamn„ valoarea universal„ a Vorone˛ului, a Sucevi˛ei, a Moldovi˛ei, a R‚∫c„i sau a Humorului.
Este de men˛ionat faptul c„, potrivit scrisorii Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor — ∫i aici m„ Óntreb cum este posibil s„ nu se fi luat Ón analiz„ documentele istorice —, Mitropolia Bucovinei a avut Ón proprietate p‚n„ Ón 1949 suprafa˛a de 192.158 hectare p„dure, care proveneau din ceea ce Imperiul Austriac le l„sase Ón proprietate deplin„.
M‚n„stirile enumerate constituie nu numai monumente istorice na˛ionale, dar ∫i valori recunoscute Ón marea lor majoritate de c„tre UNESCO.
Resursele materiale ∫i financiare existente ast„zi fiind foarte reduse — cred c„ nu mai este nevoie s„ mai insist asupra acestui subiect —, au condus ∫i conduc la fenomenul de distrugere a acestor l„ca∫e de cult, fapt ce a determinat pe membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, Ón baza art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, s„ ini˛ieze prezenta propunere legislativ„, pe care o supunem dezbaterii ∫i, Ón cele din urm„, unui vot de con∫tiin˛„ pe care-l doresc din partea dumneavoastr„, Ón m„sura Ón care ne mai intereseaz„ ∫i constat c„ colegi de-ai mei _hunc et nunc_ sunt absen˛i de la ce Ónseamn„ viitorul monumentelor noastre, cu care ne mai f„lim Ónc„.
V„ mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu. V„ rog.
Dac„ s-a reu∫it, stima˛i colegi, ceva pozitiv dup„ 1990, a fost tentativa de revenire la normalitate a societ„˛ii rom‚ne∫ti.
Aceast„ tentativ„ a Ónsemnat ini˛ierea de acte normative care s„ permit„ recuperarea de c„tre cei Ón drept a propriet„˛ilor pe care vechiul regim ni le-a confiscat pe diverse considerente, dar cel mai important, pentru a le face total subordonate politicii promovate de ele.
Credeam c„, dup„ ce am asistat chiar de la Ónceputul acestei legislaturi ∫i ne-am dat acordul pentru restituirea unor bunuri mobile ∫i imobile unor reprezentan˛i ai cultelor, cu accent exagerat pe reprezentan˛ii cultelor
apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, credeam c„ cel pu˛in Ón ceasul al cinsprezecelea se va face dreptate ∫i Bisericii Na˛ionale Rom‚ne∫ti. Nu de alta, dar existen˛a neamului rom‚nesc n-ar fi fost a∫a cum a fost, f„r„ contribu˛ia esen˛ial„ a slujitorului altarului.
Constat Óns„ c„, atunci c‚nd este vorba de Biserica Ortodox„ Rom‚n„, se manifest„ o miopie absolut inadmisibil„. Bunurile acesteia sunt Ón continuare re˛inute. Propriet„˛ile agricole, respectiv terenurile, p„durile, de asemenea, v„d c„ sunt Ón continuare neadmise. Am cedat, prin legi adoptate aici ∫i de c„tre noi, propriet„˛i care n-au apar˛inut niciodat„ reprezentan˛ilor bisericilor minoritare. S„ ne reamintim c„ Ón perioada ocupa˛iei austriece autorit„˛ile habsburgice d„deau reprezentan˛ilor cultelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor etnice de ast„zi de la noi numai dreptul de folosin˛„, nu ∫i dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Poate c„ Ón aceast„ situa˛ie se g„sesc ∫i p„durile care au apar˛inut bisericii subordonate Arhiepiscopiei Sucevei, pentru c„ Suceava era Ón acea perioad„ component„ a Imperiului Austriac, ∫i aceast„ arhiepiscopie a mo∫tenit acele terenuri care i-au fost date Óntru folosin˛„ de c„tre autorit„˛ile habsburgice.
Nu Ón˛eleg, stima˛i colegi, de ce ac˛ion„m cu dou„ m„suri: foarte genero∫i pentru minorit„˛i, extrem de exigen˛i, chiar obtuzi, Ón ceea ce prive∫te Biserica Na˛ional„. A∫ dori s„ se fac„ dreptate absolut tuturor.
Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine dreptul pe care Biserica Ortodox„ Rom‚n„ Ól are de a-∫i recupera integral aceste propriet„˛i, ∫i pentru motivul expus de c„tre ini˛iatorul acestei propuneri legislative — acela de a conferi posibilitatea bunei Óntre˛ineri, a repar„rii ∫i a men˛inerii Ón circuitul turistic ∫i Ón circuitul valorilor de patrimoniu universal a acestor monumente extraordinare care se g„sesc Ón administrarea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.
V„ mul˛umesc. Domnul Marian Ianculescu.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Nu doresc s„ se trag„ concluzia c„ raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, pe marginea acestei ini˛iative legislative, este de natur„ s„ submineze Biserica ∫i, mai ales, Biserica Ortodox„ din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisia a judecat Ón raport cu documentele de proprietate. Niciodat„ Arhiepiscopia Bucovinei ∫i R„d„u˛iului n-a avut Ón proprietate, de-a lungul istoriei, suprafa˛a respectiv„, de 192 de mii de hectare care sunt solicitate pentru retrocedare.
Conform legilor de retrocedare votate de Parlamentul Rom‚niei, deci inclusiv de membrii care apar˛in Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, s-au stabilit clar condi˛iile de retrocedare a p„durilor, ∫i anume ca aceast„ retrocedare s„ se fac„ numai pe baz„ de documente legale, de Ónscrisuri care s„ ateste documentul de proprietate.
Ce a avut Biserica din Bucovina de-a lungul istoriei? A avut aceast„ suprafa˛„ dat„ Ón folosin˛„, lucru care nu ne Ómpiedic„ s„ facem o ini˛iativ„ legislativ„ ca suprafa˛a necesar„ pentru Óntre˛inerea obiectelor de cult din Bucovina s„ se desf„∫oare f„r„ opreli∫ti, ca, la o solicitare judicioas„, s„ li se acorde Ón administrare — ∫i nu Ón proprietate, pentru c„ nu au dreptul —, Ón folosin˛„ suprafe˛e forestiere pentru ca s„ fie valorificate Ón scopurile de Óntre˛inere a monumentelor istorice.
Noi, Parlamentul, ce am realizat pentru Biserica Ortodox„ din Bucovina? Prin Legea nr. 400, care a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102, de modificare ∫i completare a Legii nr. 1/2000 de retrocedare a propriet„˛ilor agricole ∫i forestiere, noi, Ón mod cu totul excep˛ional, Parlamentul, am hot„r‚t ca unit„˛ile de cult din Bucovina ∫i din alte p„r˛i s„ beneficieze, s„ li se dea Ón proprietate p‚n„ la 30 de hectare, lucru ce am ∫i realizat.
Deci la ora actual„, Biserica Ortodox„ din Bucovina, Arhiepiscopia Bucovinei ∫i Sucevei are deja Ón proprietate aproape 15 sau 20 de mii de hectare; acestea le au Ón proprietate. Dac„ mai au nevoie pentru Óntre˛inerea monumentelor respective de noi suprafe˛e forestiere, li se pot acorda, dar numai Ón folosin˛„, ∫i nu Ón proprietate.
V„ mul˛umesc. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
De fapt, ce este Biserica Ortodox„ Rom‚n„? Este un bun na˛ional, un bun al tuturor ortodoc∫ilor din Rom‚nia, care sunt majoritari.
De ce ne-am opune a da aceste suprafe˛e Ón proprietate Bisericii Ortodoxe Rom‚ne?
De ce aceast„ opozi˛ie fa˛„ de Biserica Ortodox„ Rom‚n„?
Eu, din punctul meu de vedere, consider c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ va putea administra mult mai bine aceste p„duri, dec‚t restul proprietarilor. Aceste p„duri vor fi exploatate Ón regim silvic, a∫a c„ nu cred c„ este normal s„ ne opunem.
Œn afar„ de aceasta, aceste m‚n„stiri sunt Ón eviden˛a UNESCO. Aceste m‚n„stiri sunt locuri turistice. Dac„ s-au investit at‚˛ia bani Ón turismul rom‚nesc, care n-a adus nici un fel de rezultate, eu consider c„ este cazul s„ l„s„m acest mediu ambiant — p„durea —, care Óntotdeauna a creat oaza de lini∫te a ortodoxismului rom‚n, ∫i acestor l„ca∫uri, s„ se poat„ administra singuri.
Parlamentul a oferit at‚tea propriet„˛i, s-au Ómpropriet„rit at‚tea institu˛ii, consider c„ este normal s„ se ofere Bisericii Ortodoxe aceste suprafe˛e de p„dure Ón Óntre˛inere ∫i Ón proprietate.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog. 30 de secunde ave˛i.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru bun„voin˛„. Un lucru a sc„pat. La audierea Ón cadrul comisiei a Preasfin˛itului Pimen Suceveanul ∫i a Stare˛ului M‚n„stirii Putna, ni s-a demonstrat cu documente c„ m‚n„stirile din nordul Moldovei s-au bucurat de condi˛ii mai bune Ón timpul st„p‚nirii austro-ungare dec‚t acum. Modalitatea pe care o vom adopta Óntr-un fel sau altul nu import„. Chestiunea este s„ nu ne facem de r‚s Ón continuare, trat‚nd de o manier„ necorespunz„toare o problem„ sensibil„, autentic rom‚neasc„.
De asemenea, cei care se ocup„ de Óngrijirea sfintelor l„ca∫uri ∫i a monumentelor istorice din zon„ v„d cum se exploateaz„ nemilos p„durile Ónc„pute pe m‚na altora, cum func˛ioneaz„ din plin gaterele, cum i-au pricopsit pe to˛i nepricopsi˛ii ∫i de aceea este bine s„ ne mai trezim ∫i la o alt„ realitate.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Voci din sal„
#297837Pentru respingere?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 ||**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Pentru respingere? Corect. V„ mul˛umesc.<br>Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.<br>Ab˛ineri?<br>Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 10<br>ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.<br>Doamna Iv„nescu.<br>V„ rog.<br>**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**<br>Cred c„ nu era normal s„ supune˛i votului Camerei<br>puta˛ilor respingerea, pentru c„ urmeaz„ ∫edin˛a de<br>uri finale.<br>™i sper c„ o s„ face˛i acolo nefiind respins acest<br>iect legislativ, Ón acest moment Ón care cvorumul nu<br> <br>B„ncescu Ioan<br>prezent<br>B‚ldea Ioan<br>prezent<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent<br>Bentu Dumitru<br>prezent<br>Berc„roiu Victor<br>prezent<br>Berceanu Radu Mircea<br>absent<br>Bereczki Endre<br>prezent<br>Birtalan Akos<br>absent<br>Bivolaru Ioan<br>prezent<br>Bleotu Vasile<br>prezent<br>Boabe∫ Dumitru<br>prezent<br>Boagiu Anca Daniela<br>absent„<br>Boaj„ Minic„<br>absent<br>Boc Emil<br>prezent<br>Bogea Angela<br>absent„<br>Boiangiu Cornel<br>prezent|**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Pentru respingere? Corect. V„ mul˛umesc.<br>Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.<br>Ab˛ineri?<br>Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 10<br>ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.<br>Doamna Iv„nescu.<br>V„ rog.<br>**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**<br>Cred c„ nu era normal s„ supune˛i votului Camerei<br>puta˛ilor respingerea, pentru c„ urmeaz„ ∫edin˛a de<br>uri finale.<br>™i sper c„ o s„ face˛i acolo nefiind respins acest<br>iect legislativ, Ón acest moment Ón care cvorumul nu<br> <br>B„ncescu Ioan<br>prezent<br>B‚ldea Ioan<br>prezent<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent<br>Bentu Dumitru<br>prezent<br>Berc„roiu Victor<br>prezent<br>Berceanu Radu Mircea<br>absent<br>Bereczki Endre<br>prezent<br>Birtalan Akos<br>absent<br>Bivolaru Ioan<br>prezent<br>Bleotu Vasile<br>prezent<br>Boabe∫ Dumitru<br>prezent<br>Boagiu Anca Daniela<br>absent„<br>Boaj„ Minic„<br>absent<br>Boc Emil<br>prezent<br>Bogea Angela<br>absent„<br>Boiangiu Cornel<br>prezent| |---|---|---| |st<br>p<br>m|e vizibil, nu este realizat ∫i oricum nu este, cum s„<br>un, Ón cifr„ dat„ cu c‚t este pentru, cu c‚t este<br>otriv„ ∫i c‚te ab˛ineri.<br> <br><br>Bolca∫ Augustin Lucian<br>prezent<br>Böndi Gyöngyike<br>prezent„<br>|| ||<br>V„ rog frumos s„ supune˛i Ón ∫edin˛a de voturi finale<br>ast„ propunere legislativ„.<br>**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Da, voi face treaba asta, doamna Iv„nescu. O s„ rog<br>domnul secretar Ni˛„ s„ fac„ prezen˛a pentru cvorum.<br>V„ mul˛umesc.<br>**Domnul Constantin Ni˛„:**<br>Abi˛ei Ludovic<br>prezent<br>Afr„sinei Viorica<br>prezent„<br>Albu Gheorghe<br>absent<br>Ana Gheorghe<br>prezent<br>Andea Petru<br>prezent<br>Andrei Ioan<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezent„<br>Antal István<br>absent<br>Anton Marin<br>prezent<br>Antonescu George<br>Crin Lauren˛iu<br>absent<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>absent<br>Apostolescu Maria<br>prezent„<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>prezent„<br>Ariton Gheorghe<br>absent<br>Arma∫ Iosif<br>prezent<br>Arn„utu Eugenu<br>prezent<br>Asztalos Ferenc<br>absent<br>Avramescu Constantin Gheorge<br>prezent<br>Baban ™tefan<br>prezent<br>Babiuc Victor<br>absent<br>Baciu Mihai<br>prezent<br>Bahrin Dorel<br>prezent<br>Balt„ Mihai<br>prezent<br>Balt„ Tudor<br>prezent<br>Bar Mihai<br>prezent<br>Bara Radu Liviu<br>prezent<br>Barbu Gheorghe<br>absent<br>Barto∫ Daniela<br>prezent„<br>B„doiu Cornel<br>prezent<br>B„l„e˛ Mitic„<br>prezent<br>B„l„∫oiu Amalia<br>prezent„<br>Borbéy László<br>prezent<br>Bozg„ Ion<br>prezent<br>Bran Vasile<br>absent<br>BrÓnzan Ovidiu<br>prezent<br>Bruda∫cu Dan<br>prezent<br>Bucur Constantin<br>prezent<br>Bucur Mircea<br>prezent<br>Buga Florea<br>prezent<br>Burnei Ion<br>prezent<br>Buruian„ Aprodu Daniela<br>absent„<br>Buzatu Dumitru<br>prezent<br>Buzea Cristian Valeriu<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>absent<br>Canacheu Costic„<br>absent<br>Cazimir ™tefan<br>absent<br>Cazan Gheorghe-Romeo<br>absent<br>C„∫unean-Vlad Adrian<br>absent<br>Cerchez Metin<br>absent<br>Cherescu Pavel<br>prezent<br>Chiliman Andrei Ioan<br>prezent<br>Chiri˛„ Dumitru<br>prezent<br>Ciontu Corneliu<br>absent<br>Ciuceanu Radu<br>prezent<br>Ciuperc„ Vasile Silvian<br>prezent<br>CÓrstoiu Ion<br>absent<br>Cladovan Teodor<br>prezent<br>Cliveti Minodora<br>prezent„<br>Coifan Viorel-Gheorghe<br>prezent<br>Cojocaru Nicu<br>prezent<br>Cr„ciun Dorel Petru<br>prezent<br>Cre˛ Nicoar„<br>prezent<br>Cristea Marin<br>prezent<br>Cri∫an Emil<br>prezent<br>Dan Matei-Agathon<br>absent<br>Daraban Aurel<br>prezent<br>D„ianu Dorin<br>prezent<br>Dinu Gheorghe<br>prezent<br>Dobre Traian<br>prezent<br>Dobre Victor Paul<br>prezent<br>Dobrescu Smaranda<br>prezent„<br>Dol„nescu Ion<br>prezent<br>Dorian Dorel<br>absent||
Da. V„ mul˛umim, doamna Musc„. Domnul Moi∫… Doamna Iv„nescu, v„ rog!
™i Partidul Democrat s-a pronun˛at contra acestei ordonan˛e av‚nd Ón vedere discriminarea evident„ care se face Óntre persoanele fizice ∫i persoanele juridice. De aceea anun˛„m pe aceast„ cale c„ vom sesiza Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii referitor la aceast„ ordonan˛„.
Am rug„mintea s„ lua˛i loc. Vom trece la votul final. Rog secretarii s„-∫i ia locul Ón prezidiu.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da. V„ mul˛umim. Domnul Moi∫.
Domnule Borbély, v„ rog s„ pofti˛i la prezidiu! Stima˛i colegi, trecem la votul final.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Domnule pre∫edinte,
Domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestui proiect datorit„ faptului c„ la nivelul Televiziunii Rom‚ne nu se respect„ drepturile pe care le are fiecare partid la momentul de anten„.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.
Partidul Rom‚nia Mare este scos practic din registrul partidelor politice, de aproape 3 ani de zile nu mai avem nici un spa˛iu la Televiziunea Rom‚n„. Este o cenzur„ total„ Ómpotriva Partidului Rom‚nia Mare ∫i a membrilor s„i. Prin acest proiect de lege nu se face altceva dec‚t se Óncearc„ s„ se mai adune bani de la popula˛ie pentru stipendierea unei oficine de propagand„ a partidului de guvern„m‚nt.
Ab˛ineri?
Cu 181 de voturi pentru ∫i 63 Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.
Doamna Musc„, v„ rog!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Foarte pe scurt am s„ motivez votul Ómpotriv„ al Partidului Na˛ional Liberal fa˛„ de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.
Pentru aceste considerente, am votat Ómpotriva proiectului de lege.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Avem urm„toarele motive Óntemeiate: 1. nu exist„ nici un motiv pentru care persoanele juridice s„ nu declare pe proprie r„spundere, ca ∫i cet„˛enii, de altfel, dac„ au sau nu aparate de radio ∫i televizor ∫i Ón acest fel s„ pl„teasc„ sau nu Ón func˛ie de declara˛ia pe propria r„spundere; 2. nu exist„ nici o justificare pentru care persoanele juridice s„ pl„teasc„ de c‚teva ori mai mult abonamentul, taxa pentru radio-t.v. dec‚t persoanele fizice. Nu v„d ∫i nu aud mai multe la televizor sau la radio dec‚t ceilal˛i cet„˛eni ai Rom‚niei; 3. prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ oficializ„m ∫i legaliz„m ideea c„ cei care se presupune c„ au bani trebuie sanc˛iona˛i ∫i de la ei trebuie s„ lu„m banii chiar ∫i nejustificat; 4. Grupul Partidului Na˛ional Liberal, prin subsemnata, a avut amendamente Ón vederea elimin„rii discrimin„rii dintre persoanele fizice ∫i persoanele juridice din aceast„ ordonan˛„.
## Da. V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Aceast„ ordonan˛„ este discriminatorie ∫i unul din principiile cu care putem intra Ón Uniunea European„ este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
bat.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Doamna Iv„nescu.
V„ rog!
A∫ vrea s„ explic pozi˛ia Partidului Democrat Ón privin˛a acestei ordonan˛e pentru a nu l„sa loc la interpret„ri. Este foarte bine c„ avem o hot„r‚re a Guvernului Rom‚niei care s„ asigure p„rin˛ilor care vor s„ Óngrijeasc„ copiii p‚n„ la v‚rsta de doi ani o aloca˛ie, o indemniza˛ie care s„ fie ceva mai omenoas„. Dar, totodat„, se introduc grave discrimin„ri cu privire la cele 5% dintre mame sau ta˛i care au venituri ∫i cotizeaz„ la bugetul asigur„rilor sociale pentru salarii mai mari dec‚t salariul mediu pe economie.
Cred c„ nu era normal s„ abdic„m de la principiul îla contribu˛ii diferite, aloca˛ii diferite“.
Totodat„, regret c„ din nou se pune o povar„ pe sistemul na˛ional de pensii cu plata acestor indemniza˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Normal ar fi fost ca aceasta s„ intre Ón bugetul de stat, s„ fie o aloca˛ie care s„ transfer„ asupra tuturor mamelor ∫i asupra tuturor p„rin˛ilor care Óndr„znesc Ón aceste vremuri s„ mai fac„ copii ∫i care doresc s„-∫i creasc„ copiii p‚n„ la doi ani s„-i Óngrijeasc„.
Este o grav„ discriminare la adresa celor care, ∫i Ón special a femeilor care doresc s„-∫i fac„ o carier„, care doresc s„ c‚∫tige cot la cot cu b„rba˛ii ∫i care de obicei se ∫i Óntorc mai devreme de doi ani. De fapt, ceea ce atac„m noi este principiul diferen˛ierii contribu˛iilor.
Sper c„, Ón cur‚nd, dac„ nu se poate m‚ine, atunci c‚nd Alian˛a Dreptate ∫i Adev„r va ajunge la guvernare s„ se reglementeze aceast„ atitudine care ˛ine de politica demografic„, care ˛ine de tratament egal pentru cet„˛enii Rom‚niei.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da. V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Domnul Moi∫.
V„ explica˛i votul? Da.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Grupul Partidului Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestui proiect de lege datorit„ faptului c„, Ón principiu, nu suntem de acord s„ cump„r„m fier vechi din alte ˛„ri pe post de nave, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.
Dup„ cum vede˛i, se pl„te∫te p‚n„ ∫i transportul. Œnseamn„ c„ nava nu reu∫e∫te s„ se deplaseze cu mijloace proprii, trebuie s„ fie tractat„ de Germania p‚n„ Ón porturile rom‚ne∫ti.
Suntem de acord s„ se cheltuiasc„ banul public, dar pentru a se achizi˛iona obiecte absolut necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii unor ministere, ∫i nu pentru a-i sc„pa pe ei de fier vechi pe care s„-l cump„r„m la pre˛ de nave. Aceasta este ra˛iunea pentru care am votat Ómpotriv„.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Am Ón˛eles ra˛iunea dumneavoastr„. Trecem mai departe.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Domnul Stroe explic„ votul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trebuie s„ men˛ionez faptul c„ Grupul liberal a votat Ómpotriva acestui proiect de lege deoarece, Ón esen˛„, actuala putere a diluat, ∫i a diminuat practic atribu˛iile primarului, astfel Ónc‚t cu ocazia mitingurilor ∫i demonstra˛iilor, o comisie administrativ„ format„ din al˛i trei reprezentan˛i ai Guvernului s„ poat„ decide dac„ va avea loc sau nu va avea loc o demonstra˛ie. Este un lucru extrem de grav, motiv pentru care am votat contra. Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Am Ón˛eles, domnule Stroe. V„ mul˛umim.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor ∫i a drumurilor cu patru benzi de circula˛ie este un obiectiv g‚ndit ∫i Ónceput Ónc„ din iunie 2001.
Œn 23 iunie 2001, la Oradea, un grup de 16 parlamentari rom‚ni de la toate partidele parlamentare din jude˛ele Bihor, Satu-Mare, S„laj, Cluj, Mure∫, Harghita, dar ∫i 12 parlamentari maghiari din jude˛ele Hajdubihor ∫i Szabolcsszatmar, pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene din jude˛ele men˛ionate din Rom‚nia ∫i Ungaria, reprezentan˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 ai ministerelor de resort ∫i ai administra˛iei na˛ionale a drumurilor din cele dou„ ˛„ri se Ónt‚lneau semn‚nd la Oradea îDeclara˛ia de la Oradea“, Ón care se semnala necesitatea construirii unei infrastructuri de transport tip autostrad„ care s„ lege Oradea de Bucure∫ti, cu prima faz„ Oradea—Cluj-Napoca, infrastructur„ care era normal s„ aib„ sensul de dezvoltare Ón sensul de dezvoltare al rela˛iilor economice ale Rom‚niei, adic„ spre Occident, spre comunitatea european„.
Iat„ c„ ast„zi am consfin˛it prin vot litera de lege care caracterizeaz„ dorin˛a, ce concretizeaz„ dorin˛a acelui lobby interna˛ional de care vorbeam mai Ónainte.
Tronsonul Bor∫—Oradea—Cluj-Napoca—T‚rgu-Mure∫— Bra∫ov Ó∫i va g„si finalitatea prin racordarea lui la cele ce vor lega Bra∫ovul de Bucure∫ti ∫i Oradea de Occident, asigur‚nd o integrare a circula˛iei rutiere din Rom‚nia Ón normalitatea european„.
Iat„ de ce am votat pentru un proiect de lege l‚ng„ care am stat cu sufletul la gur„ doi ani de zile.
Œn acela∫i timp, credem, el nu trebuie s„ r„m‚n„ unul singular pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de acest tip Ón Rom‚nia. Nu uit s„ mul˛umesc Comisiei de industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor, ea fiind prima care a r„spuns pozitiv pentru a face demersuri Ón sensul celor cerute la Oradea Ón 2001.
V„ mul˛umesc tuturor.
Da. V„ mul˛umim. Domnul Borbély László.
Domnule vicepre∫edinte, Stima˛i colegi,
Nu putem dec‚t s„ salut„m modificarea aceasta care s-a f„cut Ón urma discu˛iilor din comisie, Ón urma propunerilor venite, evident, ∫i de la Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia. Este o decizie important„ politic„ ∫i, de fapt, prin aceast„ decizie, Transilvania, partea aceasta, care este justificat s„ intre pe arterele principale care leag„ Rom‚nia de Europa, Deci eu consider c„ este o decizie Ón˛eleapt„ ∫i, Ón numele Grupul parlamentar al U.D.M.R., salut aceast„ decizie a Parlamentului Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
ectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Cu 36 voturi Ómpotriv„ ∫i 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Nu, procedur„!
Procedur„?! Ia s„ auzim!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ Óncuno∫tin˛ez, dac„ nu cumva ave˛i ∫i dumneavoastr„ Ón fa˛„ aceea∫i h‚rtie pe care am primit-o ∫i noi la caset„, c„ acest program, pentru ast„zi, se termin„ la punctul 39 ∫i c„ nu mai ∫tim ce vot„m. De unde le-a˛i b„gat Ón plus, f„r„ s„ le cunoa∫tem noi? Aceasta este Óntrebarea!
Domnule Marcu Tudor, dumneavoastr„ a˛i ie∫it Ón cursul dimine˛ii, c‚nd noi am lucrat ∫i am mai aprobat o serie de proiecte de lege, pe care le-am trecut, pentru ora 13,00, la votul final.
De ce nu le-a˛i f„cut la caset„ sau s„ ni le da˛i?
Colegii dumneavoastr„ au fost prezen˛i Ón sal„, domnul Ionescu chiar a fost Ómpotriva acestui proiect de lege ∫i ne-a explicat de ce, deci nu v„d care este motivul nel„muririi dumneavoastr„. Am rug„mintea s„ pofti˛i Ón sal„.
Sunte˛i al„turi de ce am zis eu! Eu n-am zis c„ votez Ómpotriv„ sau pentru, ci am zis c„ nu am Ón fa˛„ o h‚rtie cu programul de ast„zi!
Domnule Marcu Tudor, dac„ v„ uita˛i la proiectele de legi pe care trebuia s„ le aprob„m ast„zi, o s„ g„si˛i acolo proiectul de Lege! Am rug„mintea s„ v„ uita˛i atent!
Am Ón sertar o mul˛ime de proiecte, dar eu vin aici preg„tit s„ votez ceva. Dac„ a˛i hot„r‚t diminea˛„ ceva, repede, staff-ul tehnic trebuia s„ fac„ h‚rtia cu completarea ∫i s„ ne-o Ónm‚neze!
Am anun˛at Ón plen, domnule Tudor, ca procedur„.
Nu e suficient s„ anun˛a˛i. Dumneavoastr„ sunte˛i vinovat!
Domnule Marcu Tudor, am rug„mintea s„ lua˛i loc!
Sta˛i un pic, l„sa˛i-m„ s„-mi spun punctul de vedere! Pe dumneavoastr„ v„ acuz eu, nu pe noi, care a∫teptam ca dumneavoastr„. Œn func˛ia pe care o ave˛i s„ conduce˛i lucr„rile ∫edin˛ei de a∫a manier„ Ónc‚t s„ fim Ón tem„ cu ce s-a votat diminea˛„, pus pe h‚rtie! Dac„ nu a˛i dat dispozi˛iile s„ corela˛i hot„r‚rea de diminea˛„ cu activitatea de la pr‚nz, sunte˛i vinovat!
Domnule Marcu Tudor…
Nu m„ bloca˛i c‚nd v„ critic! Vre˛i s„ v„ critic afar„?
Nu, nu. Eu accept critica de jos, n-am nici un fel de problem„…
## **Domnul Marcu Tudor:**
Nu e de jos, e de la îamvon“ ! Dumneavoastr„ sta˛i jos!
™i, Óntre noi doi, eu stau Ón picioare ∫i dumneavoastr„ sunte˛i jos!
Cred c„ o s„ cer staff-ului s„ v„ taie ziua de munc„, c„ nu a˛i fost prezent diminea˛„!
## **Domnul Marcu Tudor:**
Bine, hai s„ l„s„m gluma! Unde sunt h‚rtiile, ce vot„m? V„ ascult„m pe dumneavoastr„? Eu nici nu ∫tiu ce votez!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Stima˛i colegi, trecem mai departe.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Domnule Stroe, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Eu nu vreau altceva dec‚t s„ v„ Ómpac din nou cu Rom‚nia Mare…
Dar nu trebuie s„ m„ Ómp„ca˛i!
… ∫i, din cauza aceasta v„ propun s„ opri˛i lucr„rile, s„ facem o ∫edin˛„ a Comitetului ordinii de zi ∫i s„ complet„m ordinea de zi cu punctele pe care dumneavoastr„ le citi˛i acum.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Domnule Stroe, chiar n-am Ón˛eles c„ dumneavoastr„ n-a˛i Ón˛eles! Pe domnul Marcu Tudor Ól Ón˛eleg c„ nu Ón˛elege, nu am o problem„, dar pe dumneavoastr„, chiar nu v„ Ón˛eleg!
Œn cursul dimine˛ii am aprobat o serie de proiecte de lege p‚n„ la votul final ∫i am spus c„ vor merge la votul final. N-a˛i fost prezent? Chiar ˛in s„ v„ spun c„ doamna Iv„nescu mi-a atras aten˛ia, la un proiect de lege, c„ trebuie s„-l trec pentru ora 13,00, lucru pe care l-am f„cut. V„ rog s„ consulta˛i ordinea de zi de diminea˛„ la proiectele de lege pe care le-am aprobat, ∫i acolo ve˛i g„si aceste proiectele de lege!
Domnule pre∫edinte,
Cu tot respectul pe care ∫ti˛i foarte bine c„ vi-l port…
Este reciproc, domnule Stroe!
Domnule pre∫edinte,
Vreau s„ v„ spun c„ orice a˛i votat dumneavoastr„ Ón cursul ∫edin˛ei de ast„zi, o completare a ordinii de zi nu se poate face dec‚t la propunerea Biroului c„tre C.O.Z.
Dar nu e completare, este vot final, domnule Stroe! Puteam s„ d„m votul final ∫i Ón cursul dimine˛ii!
Completarea ordinii de zi cu aceste documente, domnule pre∫edinte, aceasta e problema!
Voci din sal„
#340701## **Voci din sal„:**
S„
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · approved
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
Numai o clip„! Domnule Gheorghiof, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Am Ón˛eles exact cum a˛i vrut de la Ónceput s„ v„ exprima˛i, pe urm„, a˛i revenit ∫i a˛i spus: îPentru respingere, cine este pentru?“ Deci preciza˛i pozi˛ia, e îpentru“ sau îpentru respingere, pentru“?
Œn cadrul dezbaterilor, propunerea legislativ„ a fost respins„, de∫i Comisia juridic„ a aprobat-o. Eu, acum, am supus votului dumneavoastr„ propunerea de respingere care a rezultat din cadrul dezbaterilor.
Voci din partea Grupului parlamentar al P.N.L.
#345315Supune˛i la vot propunerea comisiei!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Bun, ˛in cont de observa˛ia Grupului parlamentar al P.N.L. ∫i v„
Vot · Respins
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, ∫i ab˛inerile?
™i o ab˛inere, a domnului Marcu Tudor. Ierta˛i-m„! Domnule Radu Stroe, pofti˛i.
O clip„, domnule pre∫edinte, era s„ sper c„ va trece legea…
Dumneavoastr„, ca monarhist, nu a˛i sus˛inut diminea˛„ legea, c„ trecea!
R„m‚n un idealist, domnule pre∫edinte, Ón continuare. Œns„ vreau s„ explic votul Grupului parlamentar P.N.L. ∫i al altor adev„ra˛i liberali Ón g‚ndire, ∫i anume faptul c„ noi am votat Ómpotriva acestei legi, deoarece dumneavoastr„, partidul… iar m-a indus Ón eroare… A˛i votat Ómpotriva acestei legi, Óntruc‚t considera˛i c„ este necesar s„ men˛ine˛i Ón continuare Ón vigoare hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri din 1948, adic„, o hot„r‚re comunist„, prin care ziua de 9 mai a fost declarat„ ca zi a independen˛ei de stat. Noi nu am vrut s„ ini˛iem o nou„ zi a Rom‚niei, ci a independen˛ei de stat, ∫i dumneavoastr„ a˛i respins ∫i acest fapt, cu toate c„ ∫ti˛i foarte bine c„ la data de 10 mai, numai Ónt‚mpl„tor, a fost ∫i ziua regelui ∫i a fost ziua promulg„rii (promulg„rii, repet) zilei independen˛ei de stat.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Domnule Stroe, Ómi pare r„u c„ nu a˛i participat diminea˛„ la ∫edin˛„, c‚nd vi s-ar fi explicat c„ nu respect„m hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri, ci hot„r‚rea Parlamentului dinainte de 1940.
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Hei! O ab˛inere!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
**:**
Uita˛i-v„ ∫i la mine! Eu m„ ab˛in!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
™i o ab˛inere, a domnului Marcu Tudor. Ierta˛i-m„!
Vot · Amânat
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2003 pentru completarea art. 10 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat (retrimis comisiei) 42
**:**
™i o ab˛inere!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
™i un vot Ómpotriv„, de∫i Grupul parlamentar P.R.M. a fost pentru!
**Domnul Marcu Tudor**
**:**
O ab˛inere, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Stima˛i colegi,
Pentru joi avem comisii. Comitetul ordinii de zi s-a Óntrunit Ón regim de urgen˛„ ∫i a aprobat s„ nu mai facem plen joi, ci comisii. Deci avem comisii miercuri ∫i joi. ™i azi dup„-amiaz„, bineÓn˛eles.
V„ mul˛umesc.
Toate cele bune!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#348846Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 133/31.X.2003 con˛ine 64 de pagini.**
Pre˛ul 79.104 lei
Dreptul minorit„˛ilor de a folosi Ón justi˛ie limba matern„ Ón scris ∫i oral, acolo unde îponderea“ este semnificativ„ (art. 119 alin. 2), iar la art. 124 alin. (2) — îcet„˛enii minorit„˛ilor na˛ionale au dreptul de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a autorit„˛ilor de judecat„“.
Acest lucru Ónseamn„ o a doua limb„ oficial„ Ón Rom‚nia, unde limba oficial„ este limba rom‚n„, a∫a cum Ón Statele Unite, Ón Anglia, Ón Fran˛a etc. este limba respectiv„, a statului.
Art. 41 alin. (2): îCet„˛enii str„ini ∫i apatrizii pot dob‚ndi dreptul de proprietate privat„ asupra terenurilor (numai Ón condi˛iile ader„rii la Uniunea European„) ∫i prin mo∫tenire legal„“. Peste tot Ón lume terenurile sunt foarte scumpe. P„m‚ntul Ón Rom‚nia este v‚ndut ieftin, datorit„
s„r„ciei. Risc„m s„ devenim str„ini Ón ˛ara noastr„. Legat de prevederea îmo∫tenire legal„“, reamintim c„ Ón anul 1920, grofilor din Transilvania care n-au acceptat cet„˛enia rom‚n„ li s-a ridicat, conform legilor Ón vigoare la acea vreme, dreptul de a avea propriet„˛i Ón Rom‚nia. Conform noii Constitu˛ii, mo∫tenitorii grofilor din 1920 vor putea prelua p„m‚nturile confiscate legal.
™i mai sunt multe alte probleme, dintre care voi men˛iona numai c„: nu a fost stopat traseismul politic, pre∫edintele nu poate dizolva Parlamentul, nu se prevede explicit c„ legile nu se pot adopta retroactiv, procurorii r„m‚n sub autoritatea Ministerului Justi˛iei ∫i a∫a mai departe.
Œn vechea variant„ a Constitu˛iei votate Ón 1991, la art. 135 alin. (4), se prevedea: îBog„˛iile de orice natur„ — ∫i insist, de orice natur„ — ale subteranului, c„ile de comunica˛ie, spa˛iul aerian, apele cu poten˛ial energetic valorificabil ∫i acelea ce pot fi folosite Ón interes public etc., fac obiectul exclusiv al propriet„˛ilor publice“. Textul modificat Ón noua Constitu˛ie spune: îBog„˛iile de interes public — nu de orice natur„ — ale subteranului“ ∫i, mai departe, îapele cu poten˛ial energetic…“, sunt de interes na˛ional, nu de interes public. Deci, îbog„˛iile“ acestea, de orice natur„, ale subsolului ∫i mai departe, c„ îpot fi de interes public“, ∫i cele care spun c„ îapele vor fi numai de interes na˛ional“ vor permite o serie Óntreag„ de abuzuri. Dau exemplu numai faptul c„ a∫a vor putea deveni particulare b„l˛ile, lacurile ∫i r‚urile de interes jude˛ean.
Œn afar„ de acestea — ∫i nu am dat dec‚t c‚teva exemple —, sunt ∫i alte prevederi Ón prezent incorecte: a) îŒnv„˛„m‚ntul este gratuit, potrivit legii“ — a∫a se spune Ón Constitu˛ia respectiv„. Este inexact; toate universit„˛ile de stat recurg la tot felul de subterfugii, introduc‚nd Ón Ónv„˛„m‚nt c‚t mai multe locuri cu taxe pl„tibile de student. b) îFiecare persoan„ are obliga˛ia de a proteja ∫i de a ameliora mediul Ónconjur„tor“ — spune Constitu˛ia; Óntrebarea: cum? Cet„˛eanul s„ fac„ Ómp„durire, s„ Ónmul˛easc„ fondul cinegetic?
Este, de asemenea, ru∫inos c„, Ón campania sa, Guvernul a folosit nu l„murirea sau informatizarea cet„˛enilor, ci intimidarea. Este umilitor c„, pe l‚ng„ intimidare, s-au ademenit cet„˛enii la vot cu tombole ∫i c‚∫tiguri la loterie. ™i, dup„ cum am v„zut, nici acest lucru n-a fost folositor, pentru c„ a trebuit s„ umble cu urnele din cas„ Ón cas„.
Pentru aceste motive nu m-am prezentat la vot. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Florin Iordache. Va urma domnul Dan Bruda∫cu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îFelicit„ri cet„˛enilor Rom‚niei“.
Referendumul pentru aprobarea noii Constitu˛ii a dat ocazia poporului rom‚n de a demonstra posibilitatea de mobilizare ∫i dep„∫ire a situa˛iilor deosebite ap„rute de-a lungul istoriei. Majoritatea popula˛iei ∫i-a exprimat op˛iunea Ón ciuda schimb„rilor meteorologice Ónregistrate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 s‚mb„t„ ∫i duminic„. Acest referendum a reprezentat ∫i un test pentru clasa politic„ rom‚neasc„.
Dac„ reprezentan˛ii P.R.M. au declarat deschis ∫i s-au mobilizat pentru a Ómpiedica popula˛ia s„ participe la referendum, reprezentan˛ii P.D., P.N.L. ∫i P.U.R. au avut o atitudine duplicitar„. Reprezentan˛ii d‚n∫ilor Ón teritoriu nu au f„cut nimic pentru a informa popula˛ia de importan˛a vot„rii noii Constitu˛ii, a c„rei form„ o aprobaser„ Ón Parlament, dar, mai mult, s‚mb„t„ s-a v„zut c„, de fapt, ei au jucat la dou„ capete, cum se spune. Dac„ se voteaz„, trebuie s„ se ∫tie c„ noi am fost pentru. Dac„ nu, noi suntem Ómpotriv„.
Acest examen trebuie s„ constituie un punct de referin˛„ pentru P.S.D., deoarece s-a demonstrat c„ interesele na˛ionale pentru partidele din opozi˛ie sunt date la o parte Ón fa˛a politicianismului Óngust ∫i a interesului de partid. Numai c„ popula˛ia a Ón˛eles importan˛a acestui vot pentru mersul Ónainte al Rom‚niei pentru intrarea Ón Europa. Rom‚nii au Ón˛eles c„ singurul partid care vine cu solu˛ii ∫i rezolv„ri concrete ale problemelor este P.S.D. El este cel care a reu∫it eliminarea vizelor pentru spa˛iul Schengen ∫i tot P.S.D. este cel care ne va duce demn Ón Europa ∫i Ón NATO.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Dan Bruda∫cu. Va urma domnul Ioan Timi∫.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îAdio democra˛ie, ne-am Óntors la dictatura de tip nordcoreean“.
Nu voi da citire Óntregului text. Œl voi preda la stenograme.
Da˛i-mi voie s„ fac referire Óns„ la alte elemente.
Antevorbitorul meu vorbea despre un test al clasei politice. Œntr-adev„r, este un test care s-a dovedit a fi real. Nu face parte din arsenalul de diversiuni pe care echipele de propagand„ ale P.S.D. le arunc„ frecvent pe pia˛„.
Este un test de pe urma c„ruia P.S.D. a ie∫it foarte t„v„lit. Sondajele dinaintea acestui referendum d„deau, ca op˛iuni ale electoratului, urm„toarele procente: P.N.L. — circa 20%, P.D. — 12%, P.U.R. — 1%, al˛ii — 3%.
Dac„ Ómp„r˛im cele 55,7 procente care se pare c„ reprezint„ scorul final al acestui referendum, rezult„, dup„ ce elimin„m pe cei 10% care au votat contra, c„ P.S.D. a ie∫it pe locul 4, respectiv doar cu 8,7% din op˛iunile electoratului.
Cel mai c‚∫tigat din acest referendum a ie∫it Partidul Rom‚nia Mare, al c„rui scor real este situat undeva Óntre 35 ∫i 40% din op˛iunile electoratului rom‚n.
Este dovada c„ toate sondajele folosite pentru aiurirea popula˛iei nu au reu∫it absolut deloc. Orice sondaj de viitor va face absolut penibile Óncerc„rile disperate ale puterii de a-∫i salva imaginea.
Antevorbitorul meu s-a adresat popula˛iei ∫i a felicitat-o pentru rezultatele acestei consult„ri, acestui plebiscit.
Da˛i-mi voie s„ adresez ∫i eu acelea∫i felicit„ri popula˛iei din jude˛ele transilvane care, Ónc„ o dat„, au dovedit c„ nu sunt Ón sfera partidului de guvern„m‚nt ∫i, prin votul categoric dat la acest referendum, ∫i-a ar„tat
deta∫area fa˛„ de un guvern care nu este capabil s„ rezolve problemele ˛„rii.
Felicit ∫i eu popula˛ia jude˛ului Cluj, Ón mod deosebit, jude˛ unde, cu toate eforturile disperate, folosindu-se toate mijloacele interzise de lege ∫i de moralitate, s-au ob˛inut Óntre cele mai mici scoruri la acest referendum. Popula˛ia municipiului Cluj-Napoca, municipiu aflat permanent ca ˛int„ a propagandei P.S.D., doar 44,7% au votat pentru aceast„ Constitu˛ie, iar la nivelul jude˛ului Cluj, doar 51,4%, dup„ implicarea abuziv„ ∫i ilegal„ a tuturor deputa˛ilor, senatorilor ∫i chiar a mini∫trilor partidului de guvern„m‚nt.
Cu acest prilej s-a ar„tat ∫i se va mai ar„ta ∫i Ón pres„ ∫i probabil ∫i de la aceast„ tribun„ c„ s-au s„v‚r∫it o serie de ilegalit„˛i.
De aceea, Ón calitate de membru al Parlamentului Rom‚niei, m„ adresez pre∫edintelui P.S.D. ∫i primuluiministru s„ dovedeasc„ Óntr-adev„r c„ procesul Ónceput ieri, prin eliminarea unor mini∫tri corup˛i, a unor mini∫tri care au Ónc„lcat legea, nu este o Ónt‚mplare, ci reprezint„ cu adev„rat o politic„ substan˛ial„.
De aceea, cer de la aceast„ tribun„, pentru faptele ∫i infrac˛iunile s„v‚r∫ite pe parcursul organiz„rii ∫i desf„∫ur„rii acestui referendum, s„ fie demi∫i: ministrul Ioan Rus, ministrul delegat Oprea, pre∫edin˛ii studiourilor de radio ∫i televiziune ∫i directorii studiourilor teritoriale, prefectul ∫i subprefectul jude˛ului Cluj, comandan˛ii poli˛iei ∫i jandarmeriei, pentru transformarea acestor unit„˛i Ón unit„˛i de teroare ∫i de intimidare a popula˛iei ∫i, mai ales, a Partidului Rom‚nia Mare.
Nu este posibil, Óntr-o ˛ar„ democratic„ ∫i civilizat„, ca reprezentan˛ii P.R.M. s„ fie Ón permanen˛„ re˛inu˛i de poli˛ie, ancheta˛i, teroriza˛i ∫i amenin˛a˛i.
Iat„ de ce consider c„ ministrul de interne ∫i adjunctul acestuia nu mai au ce c„uta Ón fruntea Guvernului Rom‚niei.
Declara˛ie politic„: îAdio democra˛ie, ne-am Óntors la dictatura de tip nord-coreean“.
Œntreaga clas„ politic„, Ón ciuda diferen˛elor doctrinare sau de program, ac˛ioneaz„ pentru materializarea obiectivului strategic de aderare a Rom‚niei la structurile europene ∫i euroatlantice. Atingerea acestei ˛inte presupune, Óns„, transform„ri radicale, de esen˛„, ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Este vorba, Ón primul r‚nd, de promovarea principiilor democra˛iei, crearea statului de drept ∫i a economiei func˛ionale de pia˛„.
Trebuie s„ recunosc c„ s-au f„cut unele Óncerc„ri, dar prea pu˛ine reu∫ite. Guvernele de dup„ 1990 ∫i-au propus s„ creeze cadrul institu˛ional ∫i legislativ care s„ asigure func˛ionarea democra˛iei, separa˛ia puterilor Ón stat, respectarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, trecerea la economia func˛ional„ de pia˛„. Din nefericire, Ón mare m„sur„, totul s-a rezumat la m„suri declarative, de imagine, av‚nd drept consecin˛„ ruinarea ∫i mai accentuat„ a economiei ∫i revenirea la situa˛ia de dinainte de 1989. Deteriorarea cea mai grav„ a situa˛iei economicosociale a ˛„rii ∫i subminarea statului de drept ∫i a institu˛iilor sale s-au petrecut sub regimul pre∫edintelui Iliescu. Beneficiind de implicarea ∫i de sprijinul nemijlocit al acestuia, se revine Ón for˛„ la dictatura partidului unic, se reÓnvie vechile forme de totalitarism, Ónso˛ite Óns„ de s„r„cie, insecuritate social„, corup˛ie ∫i infrac˛ionalitate.
Ultimul atentat grav Ómpotriva viitorului democratic al poporului rom‚n l-a reprezentat pseudoreferendumul pentru votarea Legii de modificare a Constitu˛iei. S-a recurs la un Óntreg arsenal propagandistic de minciuni ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 diversiuni ordinare pentru a convinge popula˛ia s„ voteze nu Constitu˛ia ˛„rii, ci rezultatul acordului dintre P.S.D. ∫i coloana a V-a a revizionismului unguresc, care aduce atingere demnit„˛ii na˛ionale ∫i reprezint„ cel mai mare atentat la democra˛ie ∫i principiile statului de drept.
Pentru a-∫i atinge scopul, Guvernul P.S.D., cu sprijinul U.D.M.R., a cheltuit oficial circa 350 miliarde de lei, iar neoficial peste 800 de miliarde de lei pentru organizarea referendumului. Dac„ P.S.D. ar fi fost cu adev„rat interesat de aderarea ˛„rii la U.E. ∫i NATO, aceste sume puteau fi destinate unor programe de dezvoltare economic„, pentru apropierea Rom‚niei de nivelul viitorilor no∫tri parteneri. Dar pentru actuala putere, referendumul a reprezentat doar Ónc„ o oportunitate de spoliere a bugetului na˛ional ∫i de propagand„ a P.S.D.
Sondajele de opinie de dinaintea referendumului au indicat un absenteism masiv ∫i opozi˛ia popula˛iei fa˛„ de demersul inutil al puterii. De aceea, Guvernul N„stase a recurs la nesf‚r∫ite abuzuri ∫i ilegalit„˛i, Ón total dispre˛ fa˛„ de legile Ón vigoare. Ca s„-∫i ating„ scopurile antina˛ionale, puterea a adoptat, d‚ndu-∫i arama pe fa˛„, ordonan˛e ∫i hot„r‚ri care s„-i asigure victoria cu orice pre˛. Caz unic Ón istoria ˛„rii, referendumul s-a organizat dou„ zile, iar atunci c‚nd s-a constatat c„ nici a∫a popula˛ia nu se las„ p„c„lit„, s-a trecut la m„suri Ón for˛„. Demonstr‚nd c„, Ón fapt, este vorba de Constitu˛ia P.S.D., nu a ˛„rii, P.S.D. a organizat duminic„, 19 octombrie a.c., o videoconferin˛„, unde, dup„ model P.C.R., s-au dictat ac˛iuni dure ∫i disperate, incluz‚nd minciunile ∫i amenin˛„rile, intimid„rile, furtul direct, teroarea, Ómpiedicarea activit„˛ii opozi˛iei ∫i marginalizarea ei etc.
Contrar legii, Ón ac˛iunile sale, puterea a folosit Poli˛ia ∫i Jandarmeria, precum ∫i absolut toate institu˛iile publice, pentru a realiza cel mai mare furt din istoria acestei ˛„ri. Reprezentan˛ii P.R.M. au fost Ón numeroase jude˛e re˛inu˛i, ancheta˛i, amenin˛a˛i ∫i teroriza˛i de Poli˛ie ∫i Jandarmerie, apogeul fiind atins Ón jude˛ul Cluj.
Œn ultima zi a referendumului s-a recurs la cele mai incredibile metode. S-a intervenit brutal Ón activitatea cultelor; au fost speria˛i c„-∫i vor pierde pensiile, ajutoarele sociale sau chiar slujbele ˛„ranii, func˛ionarii publici, angaja˛ii regiilor, profesorii, militarii, precum ∫i ˛iganii. Reprezentan˛ii P.S.D. ∫i ai administra˛iei locale au furat pe fa˛„, Ón sec˛iile de votare sau cu urna mobil„.
Pentru ce, v„ ve˛i Óntreba. Pentru c„ P.S.D. nu ∫tie s„ piard„ ∫i este incapabil s„ accepte rezultatele unei consult„ri cu respectarea principiilor democra˛iei.
Duminic„, Ónc„ de la ora 17,00, liderii P.S.D. declarau, la Dej, c„ rezultatul votului, pe ˛ar„, va fi, Ón final, de 55%. Au gre∫it doar cu c‚teva sutimi. P.S.D. a demonstrat astfel c„ este du∫manul cel mai Ónver∫unat al democra˛iei ∫i al eforturilor f„cute de poporul rom‚n, periclit‚ndu-i voit viitorul. De aceast„ mare ∫i periculoas„ Ónfr‚ngere a democra˛iei rom‚ne∫ti se fac Óns„ vinovate ∫i acele puteri str„ine, din NATO ∫i U.E., care sprijin„ ∫i Óncurajeaz„, con∫tiente sau nu, reinstaurarea dictaturii ∫i a partidului totalitar Ón Rom‚nia.
Mie, ca rom‚n, Ómi este ru∫ine de cele Ónt‚mplate la pseudoreferendumul din 18-19 octombrie. Cred c„, Ón urma lui, Rom‚nia a ie∫it ∫i mai pu˛in preg„tit„ de marile examene ale ader„rii. P„cat c„ am mai irosit o uria∫„ ∫ans„ ∫i c„, Ón loc s„ fim cu un pas mai aproape de Europa, Ón realitate am ajuns al„turi de Coreea de Nord. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul deputat Ioan Timi∫. Va urma domnul ™tefan Baban.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îParlamentar la f„r„ frecven˛„“.
Recent, Óntr-o conferin˛„ de pres„ la Deva, deputatul liberal Dan Radu Ru∫anu a afirmat c„ îparlamentarii P.S.D. de Hunedoara una declar„ la Deva ∫i altceva fac la Bucure∫ti“.
Acest tip de observa˛ie ∫i apreciere ne surprinde cu at‚t mai mult cu c‚t ea apare dup„ aproape 8 luni de la data evenimentului de referin˛„.
O astfel de reac˛ie rapid„ ne determin„ s„ ne punem o fireasc„ Óntrebare, ∫i anume: sunt interesa˛i realmente liberalii de soarta îSiderurgicii“ Hunedoara sau au nevoie de Ónc„ un ab˛ibild pentru a decora barca cu dou„ timone — P.D.-P.N.L.?
Evenimentul rememorat cu v‚lv„ se referea la o Ónt‚lnire mai veche Óntre reprezentan˛ii Sindicatului îSiderurgistul“ Hunedoara, o parte a managementului Óntreprinderii ∫i o parte a deputa˛ilor ∫i senatorilor jude˛ului Hunedoara, g„zduit„ de Comisia pentru politici economice, reform„ ∫i privatizare a Camerei Deputa˛ilor.
Rezultatele dialogului urmau s„ fie cuprinse Óntr-o scrisoare adresat„ primului-ministru Adrian N„stase.
A fost imposibil de semnat o asemenea scrisoare, care con˛inea ni∫te termeni sup„r„tor de imperativi, Ón condi˛iile Ón care a mai avut loc o astfel de Ónt‚lnire Ón oglind„ la Deva, iar solu˛iile contraziceau solu˛iile propuse de o comisie guvernamental„, care s-a documentat efectiv Ón teren, cu to˛i factorii implica˛i ∫i, Ón final, domnul deputat liberal Dan Radu Ru∫anu confunda Cugirul cu Hunedoara.
Am avut senza˛ia c„ p„rerea cvasiunanim„ a fost aceea c„ participan˛ii au apreciat dialogul ∫i disponibilitatea unor parlamentari de a aborda anumite probleme concrete ale jude˛ului.
A∫ dori s„ se afle pe aceast„ cale public„, s„ afle ∫i domnul deputat P.N.L. Ru∫anu c„, personal, nu-mi schimb p„rerea pe drumul de la Deva la Bucure∫ti.
Œn leg„tur„ cu îSiderurgica“ Hunedoara, am considerat ∫i am afirmat c„ este inutil s„ te prefaci c„ pl‚ngi la c„p„t‚iul ei, Ón loc s„ cau˛i solu˛iile, care se g„sesc Ón alt„ parte.
Trebuie spus clar: solu˛ia la Hunedoara nu este s„ refaci for˛at o structur„ care dispare. Alternativa este solu˛ia.
Elegan˛a domnului deputat Ru∫anu, a∫ezat Ón topul elegan˛ei de c„tre c‚teva jurnaliste locale, vrea s„ ascund„ o anumit„ realitate, ∫i anume c„ noi, parlamentarii P.S.D. de Hunedoara, am acceptat de multe ori s„ fim paratr„snetul nemul˛umirilor sindicale pentru multele gre∫eli ale altora. Acolo, la Hunedoara, liberalii au un primar cu dou„ mandate ∫i pentru parcul industrial al prim„riei, numai Guvernul Rom‚niei, singur, a alocat recent 20 de miliarde de lei. Terenul acestui parc r„m‚ne Ón paragin„ ∫i nici un liberal bogat nu a venit s„ investeasc„ Ón Hunedoara.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Eu cred c„ pentru domnul deputat Dan Radu Ru∫anu este mai comod s„ stai la Bucure∫ti ∫i s„ scrii scrisori inutile premierului ca, mai apoi, Ón timpul doi, s„ extragi anumite nuan˛e percepute Ón mod strict personal.
Neimplicarea Ón concret ∫i Ón realitate devine o problem„ de partid, iar modelul de comportament lansat pentru jude˛ este cel al unui parlamentar la f„r„ frecven˛„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit pe domnul ™tefan Baban s„ ia cuv‚ntul. Va urma domnul Tiberiu Kovács.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
îCota unic„ de impozitare — Óntre teorie ∫i practic„ economic„ rom‚neasc„“.
Anun˛at„ cu mare tam-tam, cota unic„ de impozitare a r„mas doar un vis frumos ∫i astfel ne-am f„cut din nou speran˛e f„r„ acoperire. Guvernul a reu∫it, iar„∫i sau din nou, s„ ne demonstreze ∫i s„-∫i demonstreze c„ nu are nici curajul, nici puterea de a lua taurul de coarne ∫i de a aplica ast„zi ceea ce a hot„r‚t ∫i comunicat ieri. Oricare ar fi motiva˛iile oficiale ale expedierii cotei unice de impozitare pe adresa puterii din anul 2005 — probabil c„ P.R.M. —, realitatea r„m‚ne totu∫i una singur„: f„r„ m„suri fiscale reale ∫i eficiente de care s„ beneficieze angajatorii, aplicarea practic„ a acestei propuneri fiscale r„m‚ne doar ca un exerci˛iu statistic.
E∫ecul aplic„rii cotei unice este datorat, Ón primul r‚nd, tocmai simplit„˛ii noului sistem de impozitare, simplificare care nu este suficient„ pentru rezolvarea marilor ∫i eternelor probleme ale bugetului de stat: munca la negru, evaziunea fiscal„ Ón continu„ cre∫tere, num„rul mic de salaria˛i Ón raport cu num„rul pensionarilor, m„surile fiscale optime care s„-i Óncurajeze pe cei care ∫i-au riscat banii ∫i lini∫tea pentru a desf„∫ura o afacere Ón mod legal etc.
Av‚nd Ón vedere toate aceste probleme, te Óntrebi de ce au f„cut at‚ta zarv„ guvernan˛ii, proclam‚nd aplicarea cotei unice de impozitare cu at‚ta entuziasm? ™i-au dat seama ulterior c„, neprimind nici un protest din partea F.M.I. (care monitorizeaz„ de altfel foarte atent îjocurile Guvernului“), nu era un proiect revolu˛ionar care urma s„ impresioneze at‚t pe oamenii de afaceri, prin reducerea cu 2% a C.A.S.-ului, c‚t ∫i pe salaria˛ii care ar fi c‚∫tigat pu˛inii b„nu˛i la salariile mizere. Bun„ sau rea, corecta sau incorecta aplicare ∫i ca procent, cota unic„ de impozitare ∫i-a f„cut datoria, distr„g‚nd aten˛ia de la celelalte taxe ∫i impozite pl„tite de angaja˛i ∫i angajatori, pe care Guvernul are de g‚nd de fiecare dat„ s„ le creasc„ at‚t ca procente, c‚t ∫i ca num„r.
Aceste m„suri, coroborate cu respingerea adopt„rii unor m„suri economice dure, blocheaz„ economia rom‚neasc„ ∫i o las„ s„ se zbat„ Ón mocirla tranzi˛iei. Se respinge cu putere reducerea C.A.S.-ului, dar se continu„ sistemul pl„˛ilor compensatorii pentru angaja˛ii disponibiliza˛i, adic„ se accept„ Ón continuare sistemul de neplat„ a muncii, a ajutoarelor pentru Ónc„lzire ∫i a altor m„suri populiste care determin„ o siguran˛„ c„ldu˛„, siguran˛„ care este pl„tit„ pe an ce trece din ce Ón ce mai scump.
Cu toate acestea, guvernan˛ii se declar„ mul˛umi˛i: nu-∫i ridic„ popula˛ia Ón cap pe timpul iernii care vine, am‚n„ efectele economice ∫i secundare ale restructur„rii ∫i/sau privatiz„rii dinozaurilor economiei rom‚ne∫ti etc. Œn schimb, se proclam„ peste tot c‚∫tigul Rom‚niei prin ob˛inerea ultimei tran∫e din Ómprumutul cu F.M.I., f„r„ s„ se explice popula˛iei c„ pe viitor cei ce vor guverna vor avea din ce Ón ce mai pu˛ine posibilit„˛i de manevr„ Ón dezvoltarea economiei na˛ionale, Ón alc„tuirea bugetului de stat ∫i Ón privatiz„rile care vor mai fi de f„cut. Concluzia este trist„: nimeni nu c‚∫tig„ nimic, dec‚t o imagine de stabilitate ∫i siguran˛„, din aplicarea unor formule importate, care poate au dat rezultate Ón alte ˛„ri, dar Ón Rom‚nia, dup„ aproape 14 ani de tranzi˛ie, nu au f„cut dec‚t s„ s„r„ceasc„ popula˛ia ∫i s„ o izgoneasc„ spre alte meleaguri mai prielnice unor c‚∫tiguri care sunt sau nu supuse cotei unice de impozitare.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Kovács Tiberiu. Va urma domnul Tiberiu Sb‚rcea.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Zilele trecute comunitatea maghiar„ din Bra∫ov a comemorat 40 de ani de la demolarea Bisericii Reformate Maghiare din Bra∫ov, a ™colii elementare reformate ∫i a Oficiului parohial.
Construirea care a avut loc la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea s-a realizat cu mari sacrificii.
Deoarece municipalitatea de atunci nu a fost dispus„ s„ pun„ la dispozi˛ie teren pentru construirea bisericii, Ón anul 1873 s-a cump„rat intravilanul necesar cu suma de 3.527 forin˛i, o sum„ uria∫„ Ón acea perioad„, iar pentru ca la 12 iulie 1891 s„ se a∫eze piatra de temelie enoria∫ii maghiari au contractat un Ómprumut de 20 de mii de forin˛i, restituit Ón rate anuale, de-a lungul mai multor decenii.
Biserica Reformat„, construit„ Ón stil neogotic, a fost sfin˛it„ la 24 august 1892 ∫i a constituit o bijuterie arhitectural„ ∫i o podoab„ a centrului bra∫ovean.
Œn anul 1963, c‚nd biserica avea doar 71 de ani, sub pretextul extinderii Hotelului ARO, s-a luat decizia demol„rii, ce a avut loc Ón urm„ cu 40 de ani, fiind realizat„ de c„tre armat„, Ón timpul nop˛ii.
Cu pu˛in„ bun„voin˛„, se putea realiza ∫i extinderea ∫i se putea p„stra ∫i biserica.
Pentru orice comunitate, d„r‚marea at‚t a bisericii, c‚t ∫i a ∫colii Ónseamn„ o mare tragedie, care las„ urme ad‚nci.
Am comemorat, dar am ∫i protestat, mai ales recent, c„ la una dintre ∫edin˛ele Consiliului municipal Bra∫ov s-a aprobat un P.U.G. care vizeaz„ din nou extinderea Hotelului ARO ∫i pune la dispozi˛ie teren, de∫i biserica a solicitat retrocedarea acestuia. Este parte a terenului cump„rat de enoria∫i Ón secolul al XIX-lea, iar Ón ∫edin˛„ s-a min˛it cu senin„tate c„ biserica n-a solicitat nimic, iar votul s-a dat la unison de c„tre reprezentan˛ii tuturor partidelor, cu excep˛ia celor de la U.D.M.R.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Iat„ deci motivul protestului nostru Ómpotriva acestei demonstra˛ii c„ ∫i la Ónceputul mileniului III patria pentru noi r„m‚ne tot vitreg„, a∫a cum a fost 80 de ani Ón secolul al XX-lea.
Nu putem accepta o nou„ expropriere ∫i nu putem privi pasivi o nou„ profanare a locului sfin˛it o dat„, unde se dore∫te realizarea unui local pentru distrac˛ii, ∫i nu Ón˛elegem nici pasivitatea prefectului, care nici m„car nu r„spunde contesta˛iilor depuse de Biserica Reformat„, dar ∫i de Biserica Romano-Catolic„, afectat„ de noua extindere ilegal„, ∫i nici comentariile mali˛ioase, cum c„ Ón 1963, Ón locul cl„dirilor demolate, am primit o sal„ de gimnastic„ ∫i, deci, am fost desp„gubi˛i.
Am dorit ca protestul nostru s„ se aud„ ∫i aici, s„ se vad„ c„ nu am uitat ∫i nu vom uita ∫i c„ vom folosi toate mijloacele pe care statul de drept ni le pune la dispozi˛ie pentru a ne ap„ra dreptatea.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Tiberiu Sb‚rcea. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.
Domnul Cristian Sandache Ón˛eleg c„ a depus la secretariat, da? V„ mul˛umesc. Domnul Miclea a mai depus la secretariat.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i parlamentari,
Interven˛ia mea se intituleaz„ îZootehnia jude˛ului Mure∫, respectiv specia taurin„, Ó∫i intr„ Ón drepturi“.
Ca o Óncununare a muncii depuse de Comitetul de organizare pentru expozi˛ia jude˛ean„ de taurine T‚rguMure∫ 2003, de prefectur„, consiliul jude˛ean, Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor, direc˛ia agricol„ jude˛ean„, direc˛ia silvic„ jude˛ean„, direc˛ia sanitar„ jude˛ean„, oficiul jude˛ean de consultan˛„ agricol„, Sta˛iunea de Cercetare Bovine din jude˛ul Mure∫, Ón data de 11 octombrie 2003, la T‚rgu-Mure∫, pe platoul Depozitului de arm„sari, a avut loc un impresionant ∫i remarcabil eveniment zootehnic din activitatea ∫i via˛a cresc„torilor de taurine mure∫eni, precum ∫i a speciali∫tilor agricoli.
Œn aceast„ zi s-a desf„∫urat expozi˛ia de taurine din rasa B„l˛at„ rom‚neasc„ ∫i B„l˛ata rom‚neasc„ cu negru, la care au participat cele mai valoroase animale din jude˛, respectiv c‚∫tig„toarele locurilor I pe categorii, respectiv vaci multipare, vaci primipare, juninci gestante, tineret reproduc˛ie, colec˛ii familii ∫i vaci B„l˛ata rom‚neasc„ cu negru de la cele 7 expozi˛ii zonale desf„∫urate Ón acest an Ón localit„˛ile R‚ciu, Miercurea Nirajului, Dane∫, Iernut, B„l„u∫el, Ludu∫ ∫i Gurghiu.
La aceste expozi˛ii zonale au fost expuse 950 capete de animale apar˛in‚nd unui num„r de 550 de cresc„tori din jude˛ ∫i selectate de la peste 2.500 de produc„tori participan˛i. O dat„ cu prezentarea animalelor la expozi˛ii au fost realizate cataloage privind originea ∫i Ónsu∫irile morfologice ale animalelor, precum ∫i numeroase pliante ∫i publica˛ii de specialitate, prilej prin care cresc„torii au primit cele mai noi informa˛ii tehnologice din zootehnie, Ón vederea cre„rii de condi˛ii de competitivitate ∫i eficien˛„ economic„.
Œn viitor, un rol prioritar Ón conceperea, organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ilor din cadrul expozi˛iilor agrozootehnice, va trebui s„ le revin„ asocia˛iilor profesionale ale produc„torilor agricoli.
Reu∫ita acestei grandioase manifest„ri de confruntare ∫i competi˛ie Óntre produc„torii agricoli se poate evalua ∫i din spusele domnului inginer Petre Daia, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimenta˛iei ∫i P„durilor: îMure∫ul este un jude˛ cu rezultate bune Ón domeniul agriculturii, pe m„sura preocup„rii pe care o au produc„torii agricoli, iar aceast„ preocupare se poate vedea cu mare u∫urin˛„ privind aceste animale expuse. A∫ vrea acum s„-i felicit pe cei care au organizat aceast„ expozi˛ie, s„ le urez succes Ón activitatea pe care o desf„∫oar„ cu abnega˛ie ∫i cu mult efort, av‚nd Ón vedere c„ agricultura se Ónt‚lne∫te uneori, din nefericire, cu multe situa˛ii vremelnice deosebit de potrivite din punct de vedere climateric, a∫a cum a fost Ón acest an, ca regim al precipita˛iilor. Mi-a f„cut o deosebit„ pl„cere s„ v„d animalele expuse ∫i s„ port un dialog cald cu proprietarii acestora, pentru c„ ast„zi este o zi a schimburilor de idei, a Ón˛elegerii fenomenului ∫i a proiect„rii g‚ndurilor pentru dezvoltarea sectorului zootehnic care, Ón preocuparea Guvernului Rom‚niei, are un loc deosebit“.
Œn finalul expozi˛iei, a plouat cu premii Ón bani ∫i furaje.
V„ mul˛umesc. Dumnezeu s„ ne ajute!
V„ mul˛umesc. Œn sf‚r∫it ∫i o tem„ pe o problematic„ special„.
Domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu Coloman. Va urma domnul Petre Posea.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn ziua de 23 octombrie vom comemora 47 de ani de la Ónceputul Revolu˛iei anticomuniste din Ungaria.
Revolu˛ia Maghiar„ din 1956 a Ónceput cu manifestarea de solidaritate a studen˛ilor de la Budapesta cu poporul polonez ∫i cu d„r‚marea statuii lui Stalin din capitala Ungariei.
Ca r„spuns, reprezentan˛ii Serviciului securit„˛ii statului din ˛ara vecin„ au Ónceput represaliile at‚t Ómpotriva demonstran˛ilor, c‚t ∫i asupra cet„˛enilor care au ocupat cl„direa unde func˛iona radioul. La data de 24 octombrie Ómpotriva insurgen˛ilor s-au folosit tancurile; puterea comunist„ nu a putut Ón„bu∫i revolu˛ia maghiar„.
Œn ziua de 25 octombrie for˛ele de ordine au organizat un adev„rat m„cel Ón fa˛a Parlamentului, dar lupte grele s-au dat Ón principalele ora∫e ale Ungariei.
Urmare a acestor lupte, la data de 27 octombrie s-a format Guvernul revolu˛ionar condus de Nagy Imre, guvern care a sus˛inut revendic„rile anticomuniste ale poporului maghiar. Mai mult chiar, Guvernul revolu˛ionar maghiar avea curajul s„ hot„rasc„ ie∫irea Ungariei din Tratatul de la Var∫ovia ∫i s„ impun„ Uniunii Sovietice neutralitatea ˛„rii. Datorit„ interven˛iei militare a Armatei Ro∫ii, dirijat„ de comuni∫tii de la Moscova, Revolu˛ia din Ungaria a fost Ón„bu∫it„ ∫i Ón ziua de 4 noiembrie s-a instalat Guvernul revolu˛ionar condus de Janos Kadar. Insurgen˛ii Óns„ au luptat p‚n„ la Ónceputul anului 1957 c‚nd, datorit„ superiorit„˛ii numerice a armatei sovietice,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 au fost nevoi˛i s„-∫i depun„ armele. Intelectualii, savan˛ii ∫i studen˛ii din Rom‚nia s-au solidarizat cu revolu˛ionarii din Ungaria.
Mai mult chiar, sub influen˛a revolu˛iei maghiare, profesorii universitari de la centrele universitare din Cluj, Timi∫oara ∫i Bucure∫ti au formulat pentru prima dat„ necesitatea introducerii autonomiei universitare, Óns„ mi∫carea de solidarizare a intelectualilor din marile centre urbane din Rom‚nia a fost Ón„bu∫it„ cu o cruzime deosebit„.
Astfel, 14 simpatizan˛i cu Revolu˛ia maghiar„ au fost executa˛i ca urmare a unor sentin˛e judec„tore∫ti, dintre care doi erau de etnie rom‚n„. Num„rul celor Óntemni˛a˛i dep„∫ea cifra de 10 mii, dintre care numai la T‚rguMure∫ 3.000 de cet„˛eni au fost trimi∫i la Ónchisoare. Pe l‚ng„ aceasta, numero∫i scriitori, savan˛i, profesori universitari ∫i studen˛i au fost deporta˛i ∫i obliga˛i la munc„ silnic„.
Reprezentan˛ii puterii comuniste Ón frunte cu Nicolae Ceau∫escu ∫i Ion Iliescu s-au folosit de mi∫c„rile de solidaritate cu evenimentele revolu˛ionare din Ungaria pentru a restr‚nge drepturile minorit„˛ii maghiare din Rom‚nia, dintre care m„sura cea mai dur„ o reprezenta desfiin˛area Universit„˛ii îBolyai“ din Cluj, fapt ce a dus treptat la Óngr„direa ∫i la desfiin˛area Ónv„˛„m‚ntului superior Ón limba matern„ pentru comunitatea maghiar„. Acum, dup„ 45 de ani de la desfiin˛area Universit„˛ii Maghiare din Rom‚nia, c‚nd din partea partidului de guvern„m‚nt ∫i din partea domnului prim-ministru Adrian N„stase ni s-a promis Ónfiin˛area celor dou„ catedre pentru comunitatea maghiar„ Ón cadrul Universit„˛ii îBabe∫Bolyai“ din Cluj-Napoca, s-ar putea remedia m„car Ón parte acele nedrept„˛i la care au fost supu∫i intelectualii maghiari la sf‚r∫itul anilor 1950. Se pare Óns„ c„ aceste promisiuni consemnate ∫i Ón protocol nu vor fi onorate. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Petre Posea, va urma domnul Emil Rus.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia politic„ de ast„zi, 25 octombrie, are titlul îOmagiu O∫tirii Rom‚ne“.
Luptele duse la 25 octombrie 1944 Ón ora∫ul declarat ulterior erou, Carei, ∫i Satu Mare au Óncheiat opera˛iile trupelor rom‚ne Ón cooperare cu cele sovietice pentru eliberarea ultimei brazde de p„m‚nt rom‚nesc de sub ocupa˛ia str„in„.
Prin luptele duse Ón intervalul de timp augustoctombrie 1944 s-a afirmat din nou str„lucirea eroismului osta∫ilor rom‚ni Ón r‚ndul c„rora se aflau ∫i unii dintre veteranii de r„zboi de ast„zi care mai sunt Ónc„ Ón via˛„, lupte care au dus la eliberarea localit„˛ilor Sf‚ntul Gheorghe, T‚rgu-Mure∫, Oarba de Mure∫, P„uli∫, Timi∫oara, pe Cri∫uri, pe Some∫, Ón Mun˛ii Meze∫, F„get, Oradea ∫i Carei.
Prin Ónfr‚ngerea ultimelor rezisten˛e inamice, lupt„torii rom‚ni de toate armele, de la soldat la general, au Ónscris fapte de vitejie nepieritoare Ón cartea tradi˛iilor poporului rom‚n ∫i pentru a se statornici Ón istorie, Ón
mintea, inima ∫i memoria urma∫ilor semnifica˛ia acestei m„re˛e zile ce a devenit Ziua Armatei Rom‚ne.
Astfel, cu prilejul acestei luminoase zile aniversare, toat„ suflarea rom‚neasc„ aduce un binemeritat omagiu de recuno∫tin˛„ ∫i pre˛uire o∫tirii rom‚ne c„reia Ói doresc succese depline Ón Ónf„ptuirea programelor de reform„ ∫i de integrare Ón structurile euroatlantice, Ónt„rirea capacit„˛ii combative pentru a fi Ón permanen˛„ scut de neclintit ∫i santinel„ de n„dejde la hotarele patriei, garant al independen˛ei, suveranit„˛ii ∫i integrit„˛ii teritoriale a Rom‚niei.
Totodat„, cu pio∫enie ∫i smerenie ne plec„m capetele Ón fa˛a memoriei celor peste 800 de mii de osta∫i pe care armata rom‚n„ i-a pierdut nu numai Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial. Cinstim la aceast„ dat„ ∫i oric‚nd cu evlavie memoria eroilor rom‚ni c„zu˛i pe c‚mpurile de lupt„ pentru eternitatea Rom‚niei, celor care odihnesc somnul de veci Ón glie str„bun„, Ón p„m‚nt str„in, Ón ad‚ncul apelor, sub lespede de piatr„ sau f„r„ morm‚nt ∫i cruce la c„p„t‚i. Trupurile lor neÓnsufle˛ite au jalonat drumul trupelor de toate armele de la Prut p‚n„ la Caucaz, Cotul Donului ∫i Stepa Calmuc„, de la Stalingrad p‚n„ la Budapesta ∫i apoi p‚n„ la Podi∫ul Boemiei. Ne Ónclin„m fruntea ∫i Ón fa˛a mormintelor osta∫ilor din alte arme care odihnesc Ón glia str„bun„.
Un g‚nd luminos de admira˛ie ∫i Óncurajare adres„m veteranilor ∫i invalizilor de r„zboi, participan˛i la luptele pentru eliberarea p„m‚nturilor rom‚ne∫ti. Œn tran∫ee, Ón carlinga avioanelor sau pe puntea navelor, ei ∫i-au Óndeplinit misiuni cu vitejie ∫i abnega˛ie, cu toate c„ Ón fiecare clip„ erau pu∫i Ón fa˛a primejdiei aduc„toare de moarte. Le Ómp„rt„∫im speran˛a c„ sacrificiul lor nu a fost zadarnic, iar faptele lor de patriotism, demnitate, cinste ∫i modestie constituie pilda gr„itoare pentru tineretul nostru, Ón general, ∫i pentru osta∫ii de sub arme Ón activitatea lor pentru prop„∫irea ∫i prosperitatea Rom‚niei. Este omene∫te ca la ceas omagial cu to˛ii s„ prezent„m Ón g‚nd ∫i din inim„, Ón mod simbolic, arma pentru onor Pre∫edin˛iei, Parlamentului ∫i Guvernului Rom‚niei, cu Óndemnul de a avea voin˛a ∫i puterea mobiliz„rii tuturor for˛elor na˛iunii, permanent, pentru Ómplinirea intereselor na˛ionale Ón r‚ndul c„rora Ónt„rirea capacit„˛ii combative a for˛elor armate ocup„ un loc preponderent.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Rus ∫i va urma domnul deputat Ioan Oltean. La secretariat au depus declara˛iile urm„torii parlamentari: ™tefan Giuglea, Liana Naum, Adrian Moisoiu, Costache Mircea, Ioan Sonea, Ioan Miclea, Emil R„dulescu, Puiu Ha∫otti ∫i Titu Nicolae Gheorghiof. Pofti˛i!
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Despre vizita Ónal˛ilor parlamentari Ón jude˛ul Bistri˛aN„s„ud, programat„ Ón zilele de 16-17 octombrie anul curent, vreau s„ vorbesc Ón declara˛ia mea.
Vizita a fost anun˛at„ din vreme cu mult„ fal„, c„ci era vorba de îfloarea cea vestit„“ a Rom‚niei. Cert este c„ num„rul Ónal˛ilor parlamentari s-a restr‚ns la unul, domnul Valer Dorneanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 pentru c„ cei din suit„ au fost doamna ministru al muncii ∫i solidarit„˛ii sociale ∫i familiei — Elena Dumitru ∫i ∫eful Agen˛iei pentru strategii guvernamentale, domnul Vasile D‚ncu, renumit Ón sondaje de opinie exagerate. Dup„ cum se vede, d‚n∫ii au reprezentat puterea executiv„. Cu o zi mai devreme a fost prezent ∫i domnul Sergiu Sechelariu, secretar de stat venit pentru a t„ia panglica la blocurile construite prin A.N.L., fire∫te, o Óntreprindere sau mai bine zis o afacere despre care nu este exclus s„ auzim nu peste mult„ vreme c„ este Ón cercetare, pentru c„ tot cam a∫a se Ónt‚mpl„.
Sigur, demersuri ∫i promisiuni au fost c„ va veni Ón jude˛ chiar primul-ministru al Rom‚niei, dar ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ principiul celor 4 evangheli∫ti care sunt 3.
Ceea ce m-a frapat pe mine ca observator, domnule Valer Dorneanu, este c„ a˛i f„cut abstrac˛ie de parlamentarii bistri˛eni, le-a˛i anulat total existen˛a, de∫i, Ón plen, la Camer„, Ói numi˛i îstima˛i colegi“.
De ce, domnule pre∫edinte, sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„ o asemenea tendin˛„? Parlamentarii bistri˛eni au fost ale∫i prin voturile a mii de oameni, a∫a cum au fost ale∫i, dar Ói reprezint„ pe ace∫tia ∫i atunci dumneavoastr„ pe cine sanc˛iona˛i? Nu Ón˛eleg o asemenea pozi˛ie at‚t de antidemocratic„ ∫i at‚t de nedemn„.
Domnii parlamentari din Bistri˛a sunt oameni cu care v„ Ónt‚lni˛i zilnic ∫i sta˛i mereu Ón fa˛a lor, chiar dac„ nu sunt din acela∫i partid cu dumneavoastr„ ∫i chiar dac„ puterea local„ are rezervele ei fa˛„ de ace∫tia.
Domnule pre∫edinte Valer Dorneanu, cet„˛enii acestui jude˛ au votat cum au crezut Ón anul 2000. E adev„rat Ón aceast„ parte de ˛ar„ a fost ales pre∫edinte senatorul Corneliu Vadim Tudor. A fost o exprimare democratic„, a∫a cum Ón celelalte jude˛e a fost ales domnul Ion Iliescu pre∫edinte al Rom‚niei. Œntr-o democra˛ie normal„ este ceva firesc, ∫ti˛i dumneavoastr„, domnule Valer Dorneanu, mai bine dec‚t oricine. Tendin˛a de anihilare a opozi˛iei sau de desconsiderare este specific„ unei puteri totalitare ∫i, la urma urmei, este una de extrem„, a∫a c„ nu noi, cei de la Rom‚nia Mare, suntem extremi∫ti, ci acei care nedrept„˛esc ˛ara ∫i poporul. Eu niciodat„, cel pu˛in, nu v-a∫ dori dac„ ve˛i fi Ón opozi˛ie s„ ajunge˛i s„ v„ confrunta˛i cu o asemenea putere.
Œn rest, v„ doresc s„n„tate ∫i succese ca ∫i p‚n„ acum.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Ioan Oltean, va urma domnul Dumitru Bentu.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia politic„ pe care ast„zi o fac Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor este determinat„ de modul Ón care a fost organizat referendumul pentru votarea Constitu˛iei din 18-19 octombrie.
Referendumul organizat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute pentru aprobarea revizuirii Constitu˛iei a debutat, a∫a cum era de a∫teptat din partea P.S.D.-ului, cu adoptarea de c„tre Guvern a unei ordonan˛e de urgen˛„ cu prevederi ce Óncalc„ alte prevederi legale, Ón spe˛„, cele ale Legii
nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, prin desf„∫urarea acestuia pe parcursul a dou„ zile Ón loc de o zi, a∫a cum este prev„zut Ón lege.
Ziua Ón plus alocat„ votului a salvat, se pare, Guvernul N„stase de la un e∫ec cvasitotal, ceea ce ar fi condus Ón mod normal la demiterea acestuia, dar a Ónsemnat ∫i un vot de blam din partea electoratului pentru partidul aflat azi la guvernare, pentru modul dezastruos Ón care guverneaz„, tron‚nd peste corup˛ie ∫i s„r„cie.
Procentul de prezentare la vot Ón prima zi, fatidic, a∫ putea spune, a dus la o mobilizare f„r„ precedent a membrilor P.S.D. care au uzitat un Óntreg arsenal de metode ∫i mijloace menite s„ m‚ne electoratul spre urne. Dictonul îscopul scuz„ mijloacele“ era cel dup„ care s-au condus. Aceast„ campanie de ultim„ or„ a avut se pare rezultat foarte bun, deoarece cu dou„ ore Ónainte de Ónchiderea urnelor procentul de prezentare la vot a Ónregistrat o cre∫tere miraculoas„.
Iat„ c‚teva din aceste mijloace ∫i metode magice, a se Ón˛elege ilegale, folosite de reprezentan˛ii P.S.D.-ului pentru a aduce popula˛ia la vot. Tombole organizate Ón sec˛iile de votare, Ónc„lc‚ndu-se astfel dispozi˛ia Legii nr. 3/2000, exemplul primarului de la Bac„u, Dumitru Sechelariu. Aloc„ri de resurse din bugetele jude˛ene dup„ bunul plac al reprezentan˛ilor puterii. Astfel, prefectul de Satu Mare a promis edililor din jude˛ care vor reu∫i s„ adune oamenii la vot c‚te o excursie Ón China. Pe banii cui, ne Óntreb„m. Iar pre∫edintele Consiliului jude˛ean Satu Mare, pentru a nu se l„sa mai prejos, le-a reamintit primarilor c„ localit„˛ile ce se vor situa pe primele trei locuri Ón ceea ce prive∫te prezen˛a la urne vor primi de la buget c‚te un miliard de lei pe care s„-i cheltuiasc„ cum vor.
M„ Óntreb ∫i-i Óntreb pe ace∫ti reprezentan˛i ai puterii cum este posibil s„ faci asemenea promisiuni ∫i s„ cheltuie∫ti bani de la bugetul jude˛ean dup„ bunul plac. Membrilor sec˛iilor de votare care vor Ónregistra cea mai mare prezen˛„ la vot le-a fost promis„ de c„tre primarul municipiului Piatra Neam˛ plata cheltuielilor de Óntre˛inere pe luna noiembrie. Cum Ó∫i poate permite un primar s„ pl„teasc„ aceste cheltuieli dintr-un salariu bugetar? Urne mobile au fost scoase pe strad„ Ón toat„ ˛ara, cu Ónc„lcarea prevederilor Legii nr. 3/2000 care impun solicitarea expres„ a aleg„torilor.
Primarul din R‚∫nov, dup„ un tur al ora∫ului, le-a spus oamenilor c„ nu vor mai primi ajutoare sociale dac„ nu vor merge la vot. Baronul de Gorj, Mischie, pre∫edintele Consiliului jude˛ean, a declarat public c„ nu vor mai primi Ón audien˛e pe cei care nu se vor prezenta la vot ∫i nu vor vota Constitu˛ia, ∫i aceste exemple ar putea s„ continue.
Organizarea referendumului a Ónsemnat un efort bugetar de aproape 300 de miliarde de lei, la care se adaug„ cele folosite Ón campania pentru promovarea referendumului, de asemenea, impresionante cheltuieli care nu au reu∫it s„ conving„ cet„˛enii cu drept de vot de necesitatea revizuirii Constitu˛iei, fiind la un pas de un e∫ec total.
Nu po˛i s„ nu te Óntrebi de ce s-a ajuns aici. Un r„spuns ar fi acela al neacord„rii, Ónc„ din debut, a aten˛iei cuvenite modific„rii Constitu˛iei, al practicilor ilegale folosite pentru atragerea popula˛iei la vot Ón scopul confisc„rii acestui eveniment de c„tre P.S.D. Ón scop electoral, c„ruia popula˛ia i-a r„spuns printr-o form„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 protest, absenteismul la urne. Masiva neparticipare la vot este un vot t„cut Ómpotriva partidului ce ne guverneaz„, contra politicii dezastruoase ce o promoveaz„, politic„ ce aduce pe zi ce trece tot mai mul˛i cet„˛eni Ón pragul s„r„ciei ∫i disper„rii ∫i de care P.S.D.-ul Ó∫i aduce aminte numai c‚nd are nevoie de votul lor.
Partidul Democrat a votat Constitu˛ia Ón Parlament ∫i a cerut membrilor ∫i simpatizan˛ilor s„ se prezinte s‚mb„t„ ∫i duminic„ la vot ∫i s„ voteze Constitu˛ia. Œns„ Partidul Democrat nu s-a putut asocia cu partidul la fraud„. Constitu˛ia trebuia votat„, dar nu oricum, ci doar Ón condi˛iile stricte ale legii. De aceea, referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei este, Ón opinia Partidului Democrat, un examen picat de Guvernul N„stase, c„ruia Ói revine obliga˛ia cel pu˛in moral„ a unei demisii Ón bloc, ∫i nu doar demiterea unuia sau altuia dintre membrii s„i, Ón Óncercarea de a salva o imagine terfelit„ ∫i p„tat„ de prea multe scandaluri de corup˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu ∫i va urma domnul deputat Ion Mocioi.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îConsecven˛e“. Referendumul a trecut. Ceea ce era normal s„ se Ónt‚mple s-a Ónt‚mplat. Constitu˛ia revizuit„ a fost validat„ prin votul celor care au crezut cu adev„rat Ón ea.
S-au scris ∫i se vor scrie multe pe agende pe aceast„ tem„. Vor fi efectuate analize printre cele mai diverse. Se vor emite aprecieri dintre cele mai subtile ∫i dintre cele mai originale ∫i mai pertinente. Din multitudinea de atitudini manifestate Ón aceast„ perioad„ m„ voi opri succint doar asupra uneia — consecven˛a. A fost prezent„ Ón comportamentul tuturor partidelor politice, al societ„˛ii civile etc. S„ le lu„m pe r‚nd.
Partidul de guvern„m‚nt a fost consecvent cu imensa responsabilitate pe care ∫i-a asumat-o prin actul guvern„rii, Ón raport cu un obiectiv strategic major, integrarea Rom‚niei Ón structurile Uniunii Europene. De aici promovarea acestui da, f„r„ nici un echivoc.
Din zona opozi˛iei, aceea∫i nedisimulat„ consecven˛„. Partidul Rom‚nia Mare ∫i-a sus˛inut constant op˛iunea pentru nu, din motive ce-i apar˛in Ón exclusivitate, de∫i a Óncercat s„ ridice adev„rate linii Maginot Óntre aleg„tori ∫i urne. A.D.A., alian˛a bazat„ pe un singur element de comuniune — juxtapunerea — ∫i care e plin„ de diaclaze, Óncepe s„ capete patina banalului, a ales s„-∫i exprime consecven˛a prin duplicitate. A mimat sus˛inerea prin da a referendumului, Ón timp ce a∫tepta cu febrilitate un rezultat contrariu care s„-i alimenteze iluzia apropierii mai rapide de putere. Din imensa comoar„ de Ón˛elepciune care este Biblia a optat doar pentru pilda fariseilor. ™i societatea civil„, pe care acelea∫i personaje de ani de zile pretind c„ o reprezint„, ∫i-a trimis actorii de serviciu pentru a se prezenta consecvent nu fa˛„ de Constitu˛ie, ci fa˛„ de putere. Au ap„rut astfel personaje care prin mimic„, gestic„, limbaj ∫i mai ales mesaj au demonstrat c„ unele etape Ón lungul drum al omului c„tre om nu sunt obligatorii pentru toat„ lumea. Aceast„ atitudine adoptat„ de promotorii culturii de tip îMambo Siria“ a fost
Óns„ rejectat„ f„r„ re˛inere. ™i a mai fost o consecven˛„, cea a ˛„ranului rom‚n, c„tre care nu Óntotdeauna ne aplec„m cu Ón˛elegerea pe care o merit„ cu prisosin˛„. E cazul s„ rostim nu numai Ón aceste zile, ci Ón fiecare or„ a existen˛ei noastre — laud„ ˛„ranului rom‚n. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului Ion Mocioi ∫i va urma domnul deputat Virgil Popescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ vorbesc ∫i eu despre neconstitu˛ionalitatea organiz„rii referendumului pentru revizuirea Constitu˛iei, prin c‚teva aspecte.
Participarea cet„˛enilor la votarea referendumului pentru revizuirea Constitu˛iei a fost for˛at„ de P.S.D. ∫i Óntr-un ∫ir de metode pe care presa le-a pus deja Ón eviden˛„. Œn primul r‚nd, s-a folosit ca instrument de manipulare a popula˛iei Ónfrico∫area oamenilor, mai ales a ˛„ranilor, prin amenin˛area c„ nu vor primi lemne de foc sau c„ldur„ pentru iarn„, c„ nu vor mai beneficia de ajutor social ∫i chiar de pensii. Parc„ erau du∫i cu arcanul la urne, lu‚ndu-i pe cet„˛eni de acas„, for˛‚ndu-i s„ intre Ón autobuze pentru a fi transporta˛i sau prin Ónso˛irea lor prin ploaie c„tre sec˛iile de votare. Sunt doar c‚teva aspecte.
Multe altele sunt deja subliniate de colegi, a∫ vrea Óns„ s„ m„ refer la a∫a-zisul cod de bun„ conduit„ Ón materie electoral„ stabilit de Consiliul Europei prin Recomandarea nr. 1595 din 2003 a Consiliului Europei, deci a forumului politic, de fapt, al Europei. Practic P.S.D.-ul a Ónc„lcat aceast„ recomandare dep„∫ind prevederile acestui cod de bun„ conduit„ Ón materie electoral„. Prin aceasta, de fapt, a fost lovit„ Ón plin democra˛ia ∫i este p„cat c„ vr‚ndu-se s„ fim mai democra˛i Ón Europa, atac„m chiar democra˛ia.
Nu m„ voi referi ∫i la alte aspecte, doar at‚t a∫ vrea s„ mai spun c„ sunt nemul˛umit total de organizatorii referendumului la Gorj ∫i vreau s„ fiu glasul cet„˛enilor care mi-au spus c„ trebuie s„ intervin Ón Parlament pentru a sus˛ine aceast„ neconstitu˛ionalitate a prezent„rii lor la vot prin for˛area de a participa la urne.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului Virgil Popescu. Va urma doamna Lia Olgu˛a Vasilescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are ca subiect desf„∫urarea referendumului.
Referendumul na˛ional privind revizuirea Constitu˛iei din 18-19 octombrie 2003 este rezultatul ac˛iunilor Óncepute prin Ón˛elegerea partidelor politice de la Snagov, prin sus˛inute contacte politice ulterioare alegerilor generale din anul 2000.
Prin Hot„r‚rea Parlamentului din iunie 2002 s-a stabilit Ónceperea discu˛iilor Ón cadrul comisiei de stabilire a propunerilor de modificare, discu˛ii care au fost finalizate, ca
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 ∫i propunerile, Ón 18 septembrie 2003. Acesta a fost momentul p‚n„ la care P.N.L. ∫i P.D. au afirmat public sus˛inerea pentru convenirea textelor de modificare, bineÓn˛eles, atitudine cu grij„ ∫i intens„ c„utare mediatizat„. Poate nu se putea aprecia de la bun Ónceput diferen˛a dintre atitudinea public„ ∫i cea practic„ din teren, dintre teorie ∫i practic„, astfel c„ cele dou„ partide s-au str„duit s„ demonstreze Ón desf„∫urarea referendumului din 18-19 octombrie cum se face o politic„ duplicitar„. Crearea de momente tensionate prin proteste ∫i contesta˛ii nefondate, lansarea suspiciunilor de fraud„, o adev„rat„ p‚nd„ pe teren, Ón goan„ dup„ propriile fantasme, declara˛ii ∫i acuze de incorectitudine nesus˛inute de probe. Mai mult, cei care Ón fa˛a camerelor de luat vederi ale televiziunilor declaraser„ c„ vor sus˛ine votarea noii Constitu˛ii solicitau prin vocea pre∫edintelui Partidului Democrat demisia Guvernului, sper‚nd Ón neatingerea pragului majoritar de validare, d‚ndu-∫i arama pe fa˛„ ∫i ar„t‚nd electoratului pe viu politica duplicitar„ pe care o practic„, renun˛‚nd la simularea public„ a interesului pentru Constitu˛ie. Aceste dou„ partide nu numai c„ ∫i-au ar„tat incapacitatea politic„ de participare constructiv„, dar Óntr-un moment de interes na˛ional cu semnifica˛ii interna˛ionale deosebite au practicat o politic„ de form„ ∫i fa˛ad„, de butaforie, de vopsea ieftin„ aplicat„ sumar pentru a-∫i zugr„vi o imagine am„gitoare pentru electorat.
Dup„ anun˛area rezultatelor favorabile ale referendumului, am putut constata, tot din declara˛iile pre∫edin˛ilor acestor partide, dezam„girea lor total„, nemaiput‚nd fi disimulate revolta neputin˛ei, acuzele oarbe generalizate asupra Partidului Social Democrat ∫i Guvernului, am„r„ciunea constat„rii propriei incapacit„˛i politice. Am putut constata c„ exist„ partide politice cu preten˛ie de reprezentare a cet„˛enilor care ar fi dorit s„ se opreasc„ drumul Rom‚niei c„tre democra˛ie, c„tre deschiderea politic„ interna˛ional„ actual„, s„ nu se mai ating„ standardele euroatlantice.
NeÓncrederea, b„nuiala, jignirea pe care aceast„ alian˛„ politic„ aruncat„ asupra celor 55% dintre aleg„tori, care au Ónfruntat vremea nefavorabil„ pentru a-∫i exprima votul, ar trebui s„ fie cu decen˛„ ∫i demnitate recunoscute ∫i retrase Ón fa˛a electoratului care nu a ezitat s„ le acorde, aprioric, e drept, Óncrederea sa.
Desigur, electoratul a apreciat exact c‚t„ Óncredere mai poate Ónvesti pe viitor Ón alian˛a P.D. ∫i P.N.L., a∫azisa alian˛„ pentru dreptate ∫i adev„r. Desigur, electoratul ∫i-a clarificat, cu aceast„ ocazie, care este clasa politic„ pe care a contat ∫i a apreciat cine, Ón ce m„sur„ ∫i cum este interesat de viitorul ˛„rii. Desigur, electoratul a apreciat cine a fost al„turi de viitorul ˛„rii ∫i cine a confundat principiile politicii, mandatul politic cu demagogia.
Œn ultim„ instan˛„, electoratul constituie supremul judec„tor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul doamnei deputat Lia Olgu˛a Vasilescu. Va urma domnul deputat Ion Florentin Sandu.
Domnul Eugen Nicol„escu ∫i domnul Andrei Chiliman vor depune la secretariat.
## Stima˛i colegi,
Dup„ Óncheierea referendumului pentru Constitu˛ie nu pot s„ nu m„ Óntreb unde este electoratul celor 4 partide
care au Óncercat s„ conving„ popula˛ia Rom‚niei, sc‚rbit„ de 13 ani de corup˛ie ∫i s„r„cie, s„ vin„ la vot. S„ fie printre cei 70%, c‚t afirma primul mincinos al ˛„rii, directorul Metro Media, Vasile D‚ncu, c„ se vor prezenta la vot de bun„voie? Sau printre cei adu∫i cu arcanul de la treburile lor de primarii de la ˛ar„ care au fost speria˛i de activistul P.C.R. Octav Cozm‚nc„ de faptul c„ Ó∫i vor pierde pozi˛iile pe liste?
Spaima acestora de a se face remarca˛i Ón ochii st„p‚nilor de jude˛e sau de la Bucure∫ti i-a f„cut s„ comit„ gafe inimaginabile, care dovedesc oricui se mai Óndoia c„ am avut de-a face cu o fraud„ de-a dreptul nesim˛it„.
Astfel, Ón mai multe comune din jude˛ul pe care eu Ól reprezint Ón Parlament, Doljul, procentul de participare la vot a cet„˛enilor a fost — aten˛ie! — de 150%. Mai mult, Ón comuna Mischii, la ora 18, Ón cea de-a doua zi a referendumului, ajunsese la 160,8%.
Procentul n-a mirat Óns„ presa local„, av‚nd Ón vedere faptul c„ un ziarist de la îJurnalul de Oltenia“ a demonstrat c„ a putut s„ voteze de opt ori Ón opt sec˛ii de votare diferite. ™i dac„ ale∫ii locali s-au mobilizat s„ fure at‚tea voturi pentru Constitu˛ie, ne Óntreb„m ce se poate Ónt‚mpla la viitoarele alegeri unde miza va fi infinit mai mare?!
Disperarea P.S.D. a ajuns, stima˛i colegi, la propor˛ii de neimaginat, altfel nu ne putem Ónchipui cum ar fi putut prefectul Capitalei s„-i spun„ la telefon judec„toarei Or„∫anu, pre∫edinta unei sec˛ii de votare, c„-i d„ ordin s„ fac„ dispens„ de la lege!
Mo∫ Teac„ se credea la r„zboi ∫i-∫i asumase rolul de a fi comandantul armatei care s„ lupte cu legile ˛„rii, fiindc„ Ól Óncurc„ sau, pur ∫i simplu, nu le pricepe.
Un caz ∫i mai grav s-a petrecut la Biroul electoral jude˛ean Constan˛a, unde pre∫edintele acestuia ∫i al˛i vreo zece infractori ca ∫i el au hot„r‚t anularea proceselor-verbale sosite din sec˛iile de votare ∫i s-au apucat s„ completeze ei altele, pentru c„ scorul trebuia raportat ca pe vremea P.C.R.-ului, de trei ori mai mare.
Expresia îs-a furat ca-n codru“ s-a golit de orice con˛inut acum. C‚nd vrei s„-i spui unuia c„ e mare ho˛, nu-i mai spui c„ fur„ ca Ón codru, ar trebui s„-i spui c„ fur„ ca Ón sec˛ia de votare.
Oricum, dac„ cineva se mai Óndoia c„ procentul P.R.M. nu se apropie de 50%, acum are toate motivele s„ o cread„. Teama lui Vasile D‚ncu sau a ministrului Ioan Rus de apari˛ia lui Vadim la televiziuni Óncep s„ o Ón˛eleg. Pur ∫i simplu nu vor ca oamenii s„ vad„ c„ Ón Rom‚nia mai exist„ ∫i al˛i politicieni dec‚t aceia corup˛i ∫i habotnici care au condus ˛ara timp de 13 ani.
Va veni o vreme c‚nd guvernan˛ii to˛i Ó∫i vor da seama de cheltuielile inutile pe care le-au f„cut, de Óncredin˛area comenzilor pentru tip„rirea de buletine de vot f„r„ licita˛ie la diver∫i boierna∫i locali din P.S.D., eu nu le spun baroni pentru c„ acest cuv‚nt are ∫i ceva nobil Ón con˛inut, sau de faptul c„ au Ónc„lcat legea ∫i au amenin˛at lumea s„ ias„ la vot, ca s„ mai c‚∫tige partidul-stat Ón imagine.
Crede˛i c„ mai prosti˛i mult popula˛ia, domnilor, cu sondajele domnului D‚ncu? Sunte˛i jalnici!
Da. Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Ion Florentin Sandu. Va urma domnul deputat Vlad Hogea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ spun c„ Ón aceast„ atmosfer„ tensionat„ ∫i Óncr‚ncenat„ care exist„ sau a existat Ón ultima s„pt„m‚n„ Ón ˛ara rom‚neasc„, prilejuit„ de desf„∫urarea referendumului, Óntr-un col˛ de ˛ar„, la Gala˛i, via˛a s-a desf„∫urat normal, ar„t‚nd c„ sunt ∫i alte lucruri importante pentru via˛a oamenilor. ™i a∫ vrea s„ v„ prezint dou„ evenimente pe care eu le consider extrem de interesante.
Aici, la Gala˛i, au avut loc s„pt„m‚na trecut„ dou„ evenimente cu deosebite semnifica˛ii Ón via˛a cultural-artistic„ a ora∫ului, evenimente ce au polarizat aten˛ia locuitorilor acestui col˛ de ˛ar„ de la Dun„rea de Jos, numit c‚ndva ora∫ de negustori, ora∫ cumplit de negustori sau, mai recent, cunoscut ∫i apreciat de unii doar ca cetate a o˛elului rom‚nesc sau ora∫ul îro∫u“.
Primul dintre, ele care a durat circa o s„pt„m‚n„, a fost Festivalul pentru arta comediei, festival de tradi˛ie la Gala˛i, care a adunat pe scena Teatrului îFany Cardini“ cele mai cunoscute trupe de teatru ale ˛„rii ∫i unde au fost prezente personalit„˛i de prestigiu ale teatrului rom‚nesc. Astfel, publicul g„l„˛ean a fost r„sf„˛at de spectacole precum îA dou„sprezecea noapte“, prezentat de Teatrul de Comedie din Bucure∫ti, îBolnavul Ónchipuit“ prezentat de Teatrul Na˛ional din Cluj-Napoca; îInim„ de c‚ine“, cu Teatrul Na˛ional îVasile Alecsandri“ din Ia∫i; îGai˛ele“, cu Teatrul îOdeon“ din Bucure∫ti; îDineu cu pro∫ti“, cu Teatrul îSic„ Alexandrescu“ din Bra∫ov ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, îZ„pezile de alt„dat„“ ∫i îSteaua f„r„ nume“ prezentate de Teatrul îFany Cardini“ din Gala˛i.
Au onorat festivalul personalit„˛i de renume ale scenei rom‚ne∫ti ∫i dac„ nu amintesc dec‚t pe Dorina Laz„r, Teodor Chiril„, Tudor Corbu, Ioana Citabaciu, Irina Petrescu, regizoarea Sanda Manu sau actorul Dorel Zamfir o fac numai din lips„ de timp ∫i Ómi cer scuze pentru aceasta.
Œn orice caz, Ón numele g„l„˛enilor, le mul˛umesc tuturor pentru acest eveniment de suflet.
Cel„lalt reper cultural s-a consumat vineri, 17 octombrie, c‚nd Ón prezen˛a ministrului culturii, domnul academician R„svan Theodorescu, ∫i a ministrului telecomunica˛iilor, domnul Dan Nica, a fost inaugurat ∫i sfin˛it de c„tre Preasfin˛ia sa dr. Casian Cr„ciun, episcopul Dun„rii de Jos, un adev„rat templu al artei sunetelor ce poart„ pe frontispiciu numele de glorie al unuia din fiii urbei n„scut nu departe de locul unde acum a fost dezvelit bustul acestuia ca semn al dragostei ∫i m‚ndriei g„l„˛enilor pentru art„.
Remarcabil„ bijuterie Ón r‚ndul institu˛iilor muzicale din ˛ar„, a∫a cum arat„ ast„zi complet renovat ∫i modernizat la standarde europene, Teatrul Muzical îNae Leonard“ ∫i-a deschis por˛ile Óntr-un cadru s„rb„toresc, Ónc„rcat de multiple ∫i reconfortante emo˛ii ale celor care-l slujesc de peste o jum„tate de veac, av‚nd al„turi toate autorit„˛ile locale ∫i jude˛ene, personalit„˛i ale vie˛ii culturale ∫i artistice, un generos public, dornic s„ vad„ ce minun„˛ie au Ónf„ptuit proiectan˛ii, constructorii ∫i meseria∫ii de toate specialit„˛ile. ™i trebuie s„ ∫ti˛i c„ impresionantele fonduri de investi˛ii necesare, circa 50 de miliarde de lei, nu au provenit de la nivel central, ci ele au fost exclusiv rodul eforturilor autorit„˛ilor jude˛ene ∫i locale, Ón aceste fonduri reg„sindu-se ∫i nobila contribu˛ie a celor care tr„iesc ∫i trudesc Ón ora∫ul lui Cuza ∫i pe care, Ón urm„ cu mai bine de un veac ∫i jum„tate, Kog„lniceanu, Ón vizit„ la
Gala˛i, Ói Óndemna: îFace˛i a se construi teatrul, ocupa˛i-v„ de lucruri serioase ∫i statornice pentru care v„ vor binecuv‚nta urma∫ii dumneavoastr„. Teatrul este stabilimentul civilizatoriu al popora˛iunii. Teatrul Ónchide cr‚∫mele ∫i cafenelele. Teatrul d„ nutriment spiritului.“
™i g„l„˛enii au f„cut laolalt„, autorit„˛i ∫i cet„˛eni, care vor sincer ca ora∫ul lor, deci asta au f„cut cet„˛enii care vor sincer ca ora∫ul lor s„ se Ónscrie cu fruntea sus Ón circuitul valorilor spirituale ale Europei viitorului. Din p„cate, s-au remarcat prin lips„ ∫efii locali ai partidelor de opozi˛ie, ocupa˛i probabil cu Ómp„r˛irea posturilor Óntr-o viitoare ipotetic„ guvernare.
V„ invit, dragi colegi, cu sinceritate, s„ vizita˛i Teatrul Muzical îNae Leonard“. Mul˛umesc.
Da. Mul˛umim pentru momentul spiritual. Dau cuv‚ntul domnului deputat Vlad Hogea. Va urma domnul Mircea Toader.
Stima˛i colegi,
De data aceasta, senatorul Solcanu s-a Óntrecut pe sine. Pre∫edintele P.S.D. Ia∫i a f„cut totul pentru a asigura prezen˛a la vot a majorit„˛ii popula˛iei jude˛ului, pun‚nd Ón func˛iune o ma∫in„rie infernal„. Ne vom referi Ón cele ce urmeaz„ numai la c‚teva roti˛e ale mecanismului de fraudare a referendumului.
Nu mic„ ne-a fost mirarea s„ constat„m c„ bolnavii psihic interna˛i la Spitalul de Psihiatrie din Ia∫i îSocola“ au fost declara˛i peste noapte s„n„to∫i, ∫i, ca urmare a existen˛ei discern„m‚ntului, s-a purces la transportarea lor cu for˛a la sec˛ia de votare special creat„ Ón incinta unit„˛ii medicale respective. Œns„∫i pre∫edinta sec˛iei a relatat presei locale c„ majoritatea erau convin∫i c„ Ól vor vota pe Iliescu pentru un nou mandat preziden˛ial, ceea ce atest„, evident, c„ îaleg„torii“ aveau nervii stra∫nic de zdruncina˛i.
De fapt, chiar nebunii, cu gura lor, au povestit cum au decurs lucrurile. Bolnavul Gheorghe Moruz, cel care a votat primul din tot spitalul, s‚mb„t„ diminea˛„, la orele 8,00, a insistat ca ziari∫tii s„ noteze neap„rat ∫i rangul s„u nobiliar: îprincipe de Ia∫i“! Alt om suferind, Ion Filimon, a declarat cu inocen˛„: îNu ∫tiu pentru ce am votat. Am pus DA pentru c„ erau dou„ c„su˛e, cu DA ∫i NU, ∫i mi-a venit mie s„ pun DA. Domnul doctor C‚rlan a venit s‚mb„t„ Ón salon ∫i ne-a spus c„ nu avem voie s„ p„r„sim salonul, pentru c„ trebuie s„ mergem la votare.“
De re˛inut faptul c„, din cei peste 380 de îelectori“ de la îSocola“, peste 30 de bolnavi mintal erau Óntr-o stare at‚t de grav„ Ónc‚t a fost nevoie de asigurarea unei urne mobile, care li s-a adus la pat. Pe doctori nu i-a interesat defel Óns„n„to∫irea celor care z„ceau de luni de zile, degrad‚ndu-se Óntr-un ritm Óngrijor„tor, ci trucarea procedurilor referendare.
Comentariile sunt de prisos. Dac„ un medic profit„ de ascendentul moral asupra unei paciente ∫i o seduce, se consider„ c„ e caz penal. Dac„ o turm„ de medici pesedi∫ti din clica lui Solcanu, pentru a-∫i atinge scopurile murdare, profit„ de situa˛ia limit„ Ón care se g„sesc ni∫te semeni ai no∫tri, este un act de îcon∫tiin˛„ civic„“, pe care tiranii Rom‚niei se gr„besc s„-l salute.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Œntr-o manier„ similar„ a decurs simulacrul de votare de la Penitenciarul de maxim„ siguran˛„ din Ia∫i, Sec˛ia 149, unde, chiar din prima zi, cei 289 de de˛inu˛i de drept comun au fost Óncolona˛i ∫i obliga˛i s„ voteze Constitu˛ia. Œntrebarea care a revenit obsesiv: îDup„ ce pun ∫tampila, pot pleca acas„?“, este de natur„ s„ ne creeze suspiciuni serioase cu privire la influen˛ele malefice ale conducerii Ónchisorii asupra celor afla˛i la m‚na lor. Versul eminescian îS„ dai foc la pu∫c„rie ∫i la casa de nebuni“ a fost reinterpretat, Ón sensul îrecicl„rii“ celor izola˛i, vremelnic sau ve∫nic, Ón dosul zidurilor acestor institu˛ii.
Nici Ón libertate lucrurile n-au stat mai bine. Frunta∫ii P.S.D. din multe localit„˛i au condus ei Ón∫i∫i opera˛iunile de fraudare, inclusiv Ón ora∫ul T‚rgu Frumos, unde primarul ∫i al˛ii au mers din u∫„-n u∫„, cu urna volant„, f„c‚nd presiuni asupra oamenilor pentru a vota o Constitu˛ie pe care nici m„car nu o cuno∫teau. Manevre ordinare s-au Ónt‚lnit ∫i Ón M„d‚rjac, V‚n„tori, Comarna, Voine∫ti, unde buletinele erau introduse Ón urne de-a valma, ca s„ Óngroa∫e r‚ndurile celor care, chipurile, ar fi venit s„ voteze. Œn comune precum Butea, H„l„uce∫ti, O˛eleni, Strunga, R„duc„neni, Al.I.Cuza, listele electorale au fost sub˛iate Ón mod abuziv, prin ∫tergerea celor pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate. S-a vizat astfel diminuarea absenteismului prin eliminarea nejustificat„ a mii ∫i mii de ie∫eni de pe listele permanente. Putem afirma c„ s-a realizat, implicit, dec„derea acestor cet„˛eni din drepturile lor constitu˛ionale, ceea ce Óntrune∫te elementele constitutive ale mai multor infrac˛iuni. Dar cine s„-i sanc˛ioneze pe fraudatori, c‚nd chiar ei f„ceau c„r˛ile?!
Inutil s„ mai preciz„m c„ ∫i Ón Ia∫i, ca de altfel Ón toat„ ˛ara, s-a votat de mai multe ori, pe baza acelora∫i documente de identitate, de c„tre o singur„ persoan„. Metoda e banal„: prima dat„ la o sec˛ie, cu cartea de aleg„tor; a doua oar„, Ón alt„ parte, cu pa∫aportul; a treia oar„ cu cartea de identitate ∫i apoi, practic, la infinit, cu aceea∫i carte de identitate de pe care timbrul se desprinde cu u∫urin˛„, fiind lipit cu o superficialitate… programat„! A∫a c„ dovada care atest„ exercitarea votului dispare miraculos Ón c‚teva secunde.
Controlul computerizat Ón privin˛a prezen˛ei la urne a cet„˛enilor nu vizeaz„ persoanele ca atare, ci doar num„rul lor. Nu numai teoretic, ci ∫i practic, o minoritate format„ din c‚teva sute de mii de in∫i se poate plimba pe la sec˛ii, ob˛in‚nd ∫i folosind milioane de buletine de vot asupra c„rora nu aveau nici un drept, o scamatorie periculoas„, dintr-un jalnic circ Ón care P.S.D. vrea s„ transforme procesul electoral din Rom‚nia. Se Ón∫al„ dac„ se consider„ Ónving„tori. Œn realitate, ∫i-au devoalat planul din 2004, ∫i-au dat arama pe fa˛„ Ónainte de vreme, iar aceast„ nou„ Constitu˛ie, ilegal„ ∫i imoral„, le va ie∫i pe nas!
Mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Mircea Toader. Va urma domnul Gheorghe Popescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la o problem„ de interes na˛ional, cu impact major asupra s„n„t„˛ii popula˛iei.
Dup„ cum se ∫tie, Ón art. 33 din Constitu˛ia care n-a fost Ónc„ promulgat„, dreptul la ocrotire a igienei ∫i s„n„t„˛ii publice este garantat, statul fiind obligat s„ ia m„suri pentru asigurarea igienei ∫i s„n„t„˛ii publice. Œn plus, Legea nr. 48 din 2002 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare prev„zut„ la art. 1, paragraful 2, lit. e) alin. 4 arat„ c„ îŒn Rom‚nia, principiul egalit„˛ii Óntre cet„˛eni este garantat prin exercitarea dreptului la s„n„tate, la Óngrijire medical„, la securitate social„ ∫i la serviciu social.“
Din nefericire, toate aceste m„suri sunt doar vorbe, ac˛iunile Óntreprinse de Guvernul N„stase Ón domeniul s„n„t„˛ii sunt contrare tuturor acestor prevederi legislative. Ba, mai mult, ultimele m„suri ale domnului ministru demisionar Beuran ∫i de care Domnia sa este deosebit de m‚ndru au aruncat Ón neputin˛„ ∫i disperare zeci de mii de bolnavi. Domnia sa Ó∫i f„cea un titlu de glorie din a anun˛a Óntr-o emisiune televizat„ c„ acum, Ón Rom‚nia, nu se mai moare cu re˛eta Ón m‚n„. Este adev„rat! Dar acum se moare f„r„ re˛et„, pentru c„ pentru a-˛i procura o re˛et„ trebuie s„ ai puterea s„ po˛i s„ ba˛i pe la toate u∫ile din circuitul propus de fostul domn ministru.
Astfel, medicii din spitale nu mai pot elibera re˛ete compensate. Acestea pot fi transcrise de medicul de familie sau, pe baza unei trimiteri a acestuia, de un medic specialist din ambulatoriu. P‚n„ la ini˛iativa domnului ex-ministru Beuran, re˛etele compensate puteau fi eliberate ∫i de medicii din spitale, Ón special pentru persoanele care primeau asisten˛„ ∫i servicii medicale Ón unit„˛i spitalice∫ti.
Œn prezent, re˛etele compensate sunt eliberate numai de medicul de familie, pe baza unei trimiteri din partea unui medic specialist din ambulatoriu. Exist„ marea probabilitate ca, atunci c‚nd dup„ o spitalizare e∫ti externat pentru a ob˛ine un medicament absolut necesar, e∫ti obligat s„ faci un traseu format din medic de familie, medic specialist, Ón func˛ie de num„rul listei e∫ti Ónscris Ón prescrip˛ia medical„, farmacie ∫i apoi s„-l po˛i procura cu condi˛ia s„ mai ai bani Ón buzunar ∫i ai ajuns la farmacie Ón prima zi a lunii.
Acest sistem este o barbarie ∫i un atac la s„n„tatea public„, de altfel garantat„ de Constitu˛ie, f„c‚nd de multe ori imposibil„ ob˛inerea medicamentelor de care ai absolut„ nevoie sau s„ fii obligat s„ te rogi la Dumnezeu s„-˛i dea zile p‚n„ ai norocul s„ cumperi medicamentul dup„ ce stai la coad„ la farmacie sper‚nd c„ nu se va termina plafonul pentru luna respectiv„.
O alt„ caren˛„ a sistemului de s„n„tate este cea legat„ de neasigurarea asisten˛ei medicale Ón a∫a-zisele centre de permanen˛„. Œn acestea, asisten˛a este asigurat„ de c„tre un singur medic cu un program de c‚teva ore. Cum crede˛i c„ se poate asigura o asisten˛„ de calitate Óntr-un ora∫ de 300.000 de locuitori, cum este ora∫ul Gala˛i, cu un singur medic pediatru sau un singur medic oftalmolog la un asemenea centru.
Cred c„ domnul Beuran nu are Ón familie oameni bolnavi ca s„ vad„ cum ace∫tia sunt condamna˛i s„ moar„. Sigur c„ nu doresc s„ relatez numai o situa˛ie anacronic„ Ón sistemul de s„n„tate creat de inova˛iile manageriale ale domnului Beuran ∫i o propunere de rezolvare ar fi acordarea unei mai mari competen˛e medicului de familie, care Ón prezent este un simplu scriitor de trimiteri c„tre medicul specialist, acolo unde se g„se∫te, ∫i se poate asigura o permanen˛„ sau m„car o perioad„ de timp mai mare dec‚t cea alocat„ Ón prezent.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 De asemenea, cred c„ o solu˛ie ar fi ∫i posibilitatea ca asigura˛ii s„ se adreseze unui medic specialist de la cabinetele private, urm‚nd ca decontarea contravalorii consulta˛iei s„ se fac„ prin casa de asigur„ri.
Sper ca noul ministru interimar Bl„nculescu s„ Óndrepte eroarea pe care fostul ministru Beuran a f„cut-o Ón defavoarea oamenilor care au nevoie real„ de asisten˛„ sanitar„, nu de a deveni ni∫te marionete ∫i curieri pentru ob˛inerea unui drept de asisten˛„ medical„ pe care cu mare emfaz„ o prezenta˛i ca solu˛ie de redresare a disfunc˛ionalit„˛ii sistemului sanitar.
™i fiindc„ colegul meu, Sandu Florentin, a prezentat un eveniment cultural la Gala˛i, m„ simt — e partea a doua a declara˛iilor politice — dator s„-i spun d‚nsului c„ Óntr-adev„r evenimentele au fost frumos transmise, dar faptul c„ ne-a sanc˛ionat pe noi, liderii politici ai opozi˛iei, c„ n-am fost prezen˛i la evenimentul de la Teatrul muzical, trebuie s„-i spun c„ atunci noi am fost pe teren s„ explic„m Constitu˛ia, asta a fost pozi˛ia noastr„, iar duminic„ c‚nd d‚n∫ii probabil erau sau sigur erau pe teren s„ duc„ oamenii la vot, noi eram la teatrul îFany Cardini“ ∫i sala era aproape goal„, to˛i liderii P.S.D. fiind bineÓn˛eles Ón zonele rurale pentru a g„si solu˛ii de a cre∫te num„rul de votan˛i.
## Da. V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Popescu. Nu este domnul Gheorghe Popescu, a plecat? Da.
Domnul Ionel Olteanu. Va urma doamna Lucia Cornelia Lep„datu.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,
Adoptarea de c„tre o larg„ majoritate a Parlamentului Rom‚niei a prevederilor de revizuire a Constitu˛iei contura ∫ansa unui semnal important privind maturizarea clasei politice rom‚ne∫ti, Óndeosebi a partidelor parlamentare. Era cred eu ocazia unui semnal de normalitate Ónceperea lucr„rilor de revizuire a Constitu˛iei ∫i constituirea Comisiei de revizuire, din care am avut onoarea s„ fac parte, s-a f„cut pe baza acordului politic semnat de to˛i reprezentan˛ii partidelor parlamentare. Apoi, P.R.M. s-a retras, dup„ cum se ∫tie, din Comisia de revizuire, timp de un an ∫i jum„tate, pentru a reveni apoi Ón plen cu amendamente ∫i sugestii, zic eu, interesante.
Inexplicabil, Óns„, atitudinea sa a fost aceea de a Óndemna cet„˛enii s„ nu participe la vot, ceea ce, da˛i-mi voie s-o spun cu toat„ t„ria, mi se pare un mijloc nedemocratic, pentru c„ nu po˛i s„ Ómpiedici sau s„ sugerezi unui cet„˛ean s„ nu participe la vot, s„ Ó∫i exprime op˛iunea Ón sens favorabil sau nefavorabil unor dispozi˛ii legale, unui proiect, cu at‚t mai mult dispozi˛iilor privind revizuirea Constitu˛iei.
Potrivit ultimelor date publicate de pres„, 55,7% din cet„˛enii Rom‚niei cu drept de vot s-au prezentat la urne demonstr‚nd, cred eu, un comportament civic admirabil, Ón ciuda condi˛iilor climaterice nefavorabile ∫i eu cred c„ noi to˛i trebuie s„ le mul˛umim pentru efortul lor ∫i, mai ales, pentru sim˛ul lor civic, patriotic. A∫ spune c„ aceast„ ocazie de maturitate din partea unor lideri politici a fost ratat„ din p„cate. De aceea cred eu c„ acest referendum reprezint„ totu∫i, ar trebui s„ reprezinte un
moment de reflec˛ie, un moment de reflec˛ie care s„ determine o reform„ real„ a atitudinii ∫i a comportamentului nostru, al tuturor.
Prezen˛a mai slab„ la referendum cred c„ este un semnal adresat de cet„˛ean Ón toate cele patru puncte cardinale tocmai ca percep˛ia noastr„ s„ r„spund„ la un asemenea semnal. S-a invocat de multe ori c„ P.S.D. ar fi fost principalul beneficiar al vot„rii Constitu˛iei revizuite. Este o eroare pentru c„, cred eu, principalul beneficiar nu era altcineva dec‚t cet„˛eanul, dec‚t Rom‚nia, Ón raport cel pu˛in de dispozi˛iile de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei. Ipocrizia unora, duplicitatea altora nu au f„cut dec‚t s„ r„sp‚ndeasc„ confuzie. De multe ori s-a spus, f„r„ Óndoial„, c„ aceast„ Constitu˛ie revizuit„ n-a fost suficient de bine explicat„. Poate c„ e ∫i pu˛in adev„r ∫i poate c„ responsabilitatea revine nu doar unora, ci tuturor, nu doar parlamentarilor, a∫ spune chiar ∫i reprezentan˛ilor societ„˛ii civile, posturilor de radio ∫i televiziune, dar c‚nd vezi c„ un post de televiziune Ó∫i plaseaz„ revizuirea Constitu˛iei Ón derizoriu, invit‚nd-o pe Ciociolina s„ promoveze adoptarea acestei Constitu˛ii, aceasta cred c„ este o chestiune de societate. ™i aceasta cred c„ este o chestiune de reflec˛ie din partea noastr„, a tuturor.
Sigur, se putea face mult mai mult, se putea face mai bine, dar dintr-o perspectiv„ Ón care noi to˛i, ca oameni politici responsabili Ón fa˛a cet„˛enilor, chiar dac„ cu op˛iuni diferite, ar fi trebuit s„ ac˛ion„m Ón mod responsabil ∫i coerent cel pu˛in pentru participarea masiv„ a electoratului la vot, dac„ nu chiar pentru adoptarea favorabil„ a Constitu˛iei Rom‚niei revizuite, Ón m„sura Ón care este foarte clar c„ aceste dispozi˛ii sunt europene ∫i reprezint„ un progres real, evident.
De aceea, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, cred c„ ar trebui s„ reflect„m, spuneam, pentru a nu pierde ∫i momentul de reflec˛ie Ón m„sura Ón care acest moment de reflec˛ie ar trebui s„ Ónsemne de la reforma Parlamentului, a func˛ion„rii ∫i competen˛ei comisiilor parlamentare. Iat„, este obliga˛ie determinat„ nu doar de modificarea structurii ministerelor, ci ∫i de modificarea Constitu˛iei.
De asemenea, ar trebui s„ Ón˛elegem c„ dispozi˛iile constitu˛ionale, Ón m„sura Ón care ele vor fi validate, trebuie umplute de substan˛a legilor organice care s„ le consacre viabilitate ∫i aplicabilitate nemijlocit„. Dincolo de toate acestea, Ón m„sura Ón care noi nu vom ∫ti s„ Ón˛elegem, cel pu˛in s„ g‚ndim, s„ reflect„m Ómpreun„ Ón leg„tur„ cu modul Ón care noi to˛i trebuie s„ reprezent„m interesul na˛ional, vom rata nu doar semnalul de maturitate la care m„ refeream ∫i chiar reflec˛ia Óns„∫i care este, practic, la originea oric„rei dezbateri oric„rei democra˛ii reale.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
O invit la microfon pe doamna Lucia Cornelia Lep„datu. Va urma domnul Gheorghe Ro∫cule˛.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am intitulat declara˛ia mea politic„ de ast„zi îIanus sau politic„ original„, solidaritate, referendum“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Exist„ momente Ón via˛a unui om Ón care primeaz„ ra˛iunea. Exist„ etape Ón existen˛a unui popor Ón care unitatea ∫i solidaritatea cet„˛enilor sunt esen˛iale. De un astfel de moment, de o astfel de etap„ am avut parte noi, rom‚nii, zilele trecute, Ón cadrul referendumului pentru revizuirea Constitu˛iei ∫i, iat„, procentul de participare la vot de circa 55% dovede∫te sim˛ul civic de care a dat dovad„ majoritatea popula˛iei.
M„ bucur ∫i m„ m‚ndresc c„ Partidul Social Democrat este cel care, consecvent angajamentelor sale, a ∫tiut s„ conjuge eforturile politice ∫i s„ ne conduc„ pe acest drum european, Ón ciuda opozi˛iei ∫i a boicotului manifestate de unele for˛e politice.
M„ bucur ∫i m„ m‚ndresc c„ am putut contribui al„turi de colegii mei la aceast„ victorie a noastr„, a rom‚nilor, la aceast„ victorie a democra˛iei Ón Rom‚nia. Din p„cate, responsabilitatea civic„ nu s-a manifestat la to˛i oamenii politici, la to˛i responsabilii politici. Am v„zut reac˛ii primitive, reac˛ii imature politic ale unor reprezentan˛i P.R.M. care Óndemnau popula˛ia la nerespectarea drepurilor constitu˛ionale, respectiv la neexercitarea dreptului la vot.
Am v„zut reac˛ii atavice, uneori viscerale ale unor reprezentan˛i ∫i chiar lideri ai P.N.L. ∫i P.D., manifest„ri care nu mai surprind ∫i nu mai pot Ón∫ela pe nimeni. Œn Parlament, P.D. ∫i P.N.L. au votat pentru revizuirea Constitu˛iei ∫i pentru dimensiunea european„ a acesteia, dar comportamentul reprezentan˛ilor celor dou„ partide Ón timpul desf„∫ur„rii referendumului a dovedit duplicitate. Œn fapt, at‚t P.D. c‚t ∫i P.N.L. au voca˛ie duplicitar„ manifestat„ de multe ori p‚n„ acum ∫i, evident, nici de data aceasta nu puteau face excep˛ie.
Œntre Ianus ∫i P.D.-P.N.L. nu exist„ deosebiri majore dec‚t aceea c„ Ianus era zeu ∫i cele dou„ sunt partide. Œn rest, ca ∫i Ianus, P.D.-P.N.L., adic„ alian˛a DA, reprezint„ simbolul dublu al celor cu dou„ expresii, al celor cu dou„ fe˛e, una privind spre trecut, iar cealalt„ spre viitor. Mitologia spune c„ Ianus ˛inea Ón m‚na st‚ng„ cheia cu care s„ deschid„ viitorul, iar Ón dreapta coasa, ca simbol al faptului c„ timpul distruge ceea ce a construit. La fel, ∫i P.D.-P.N.L. Alian˛a DA prive∫te spre viitor folosind trecutul, folosind cheia C.D.R. ca s„ g„seasc„ dreptatea ∫i prive∫te spre trecut folosind coasa, ca ∫i Ianus, ca s„ ∫tearg„ urmele adev„rului privind guvernarea dezastruoas„ la care P.N.L. ∫i P.D. au fost parte. ™i toate acestea, sub vorbe me∫te∫ugite, cu haine europene ∫i cu mimarea democra˛iei. Numai c„ Rom‚nia nu are nevoie de manifest„ri declarative de solidaritate ci efectiv de solidaritate pentru realizarea proiectelor de interes na˛ional, fapt Ón˛eles de popula˛ie ∫i dovedit Ón cadrul referendumului.
™tiu c„ Ón politica rom‚neasc„ sunt multe de f„cut, dar mai ∫tiu c„ suntem pe drumul cel bun, drumul democra˛iei consolidate, drumul european pe care Ónv„˛„m cu to˛ii s„ mergem ∫i pentru care Guvernul P.S.D. condus de premierul Adrian N„stase a angajat pricepere, eforturi ∫i Ónalt„ responsabilitate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Gheorghe Ro∫cule˛ ∫i va urma ultimul vorbitor, domnul Berc„roiu Victor.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
M„ voi referi Ón declara˛ia de ast„zi la adoptarea unor m„suri care vizeaz„ Ómbun„t„˛irea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntul rural.
Reforma Ónv„˛„m‚ntului este o component„ esen˛ial„ a strategiei Guvernului privind dezvoltarea economic„ ∫i social„. Reformarea acestui domeniu vital pentru evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti a fost ∫i este orientat„ spre adoptarea unor m„suri care s„ asigure Ómbun„t„˛irea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, Ón special a Ónv„˛„m‚ntului la nivelul comunit„˛ilor rurale.
™i Ón perspectiva integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„, obiectivele strategice pentru perioada 2001 — 2010 Ón domeniul educa˛iei ∫i Ón special Ón ceea ce prive∫te Ómbun„t„˛irea calit„˛ii procesului de Ónv„˛„m‚nt ∫i asigurarea unor condi˛ii de desf„∫urare a acestuia conform unor standarde europene reprezint„ priorit„˛i ale Guvernului Rom‚niei.
De altfel, Ón cei aproape trei ani de guvernare, Cabinetul Adrian N„stase a reu∫it s„ promoveze o serie de m„suri care contureaz„ acest vast proiect de reform„ a Ónv„˛„m‚ntului. Pentru buna ∫i corecta informare a colegilor no∫tri din opozi˛ie, care nu rateaz„ nici un prilej de a se face de r‚s critic‚nd f„r„ s„ aib„ un suport real m„surile concrete adoptate de Guvernul Rom‚niei, am s„ reamintesc doar c‚teva dintre acestea. Modernizarea a peste 1.200 de ∫coli din mediul urban ∫i rural, construirea sau modernizarea a peste 300 de s„li de sport, implementarea cu succes a Programului îCornul ∫i laptele“ Ón Ónv„˛„m‚ntul pre∫colar ∫i ∫colar. Concretizarea acestor m„suri a presupus un efort financiar deosebit, dar necesar pentru continuitatea procesului de reform„.
Din aceast„ perspectiv„ trebuie privite ∫i recentele acte normative privind ratificarea unor acorduri de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i diverse organisme financiare interna˛ionale, adoptate de Parlamentul Rom‚niei.
Aceste acorduri se refer„ at‚t la continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii ∫colare din Rom‚nia, c‚t ∫i la finan˛area proiectului privind Ónv„˛„m‚ntul rural.
Av‚nd Ón vedere obiectivele actuale ale sistemului de Ónv„˛„m‚nt privind necesitatea asigur„rii egalit„˛ii ∫anselor de acces la educa˛ie Ón mediul urban ∫i rural, prin desf„∫urarea unui proces educa˛ional de calitate, conform standardelor europene, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a stabilit unele activit„˛i prioritare Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului rural. Costul acestui proiect se ridic„ la 91 milioane de dolari, din care 60 de milioane provin de la BIRD, 30 de milioane sunt asigurate de Guvernul Rom‚niei, urm‚nd ca un milion de dolari s„ reprezinte contribu˛ia comunit„˛ilor locale. Componentele principale ale proiectului, prev„zut s„ se realizeze pe o perioad„ de 6 ani, sunt: Ómbun„t„˛irea procesului de predare ∫i Ónv„˛are Ón ∫colile rurale prin preg„tirea profesorilor (calificarea a circa 4.000 de cadre didactice), asigurarea utilit„˛ilor de baz„ (instala˛ii electrice, sanitare ∫i de alimentare cu ap„, sisteme de Ónc„lzire) ∫i mobilier pentru 1.500 de ∫coli, asigurarea unui minim de materiale didactice pentru unit„˛ile ∫colare rurale; Ómbun„t„˛irea rela˛iilor comunitate-∫coal„, prin acordarea unor granturi, Ón valoare de p‚n„ la 7.000 de dolari, unit„˛ilor ∫colare pentru realizarea unor subproiecte care s„ conduc„ la dezvoltarea de activit„˛i comune, specifice respectivei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 comunit„˛i; Ónt„rirea capacit„˛ii de monitorizare, evaluare ∫i luare a deciziilor ∫i a capacit„˛ii de management.
O alt„ prioritate strategic„ a ministerului de resort vizeaz„ continuarea procesului de reabilitare a infrastructurii din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar. Vor fi reabilitate, reconstruite, modernizate ∫i dotate 1.400 de unit„˛i din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar de stat, precum ∫i alte cl„diri din sistemul educa˛ional, at‚t din mediul rural, c‚t ∫i urban, din toate jude˛ele ˛„rii. Principalele activit„˛i ale proiectului se refer„ la reabilitarea, modernizarea ∫i dotarea cu mobilier a 700 de unit„˛i ∫colare din mediul rural ∫i a 300 de unit„˛i ∫colare din mediul urban; reconstruirea ∫i dotarea cu mobilier a peste 370 de ∫coli din sate ∫i c„tune; finalizarea ∫i reabilitarea a 10 c„mine studen˛e∫ti din 9 jude˛e; reabilitarea, modernizarea ∫i dotarea a 44 de tabere ∫colare. Costul total al acestui program se ridic„ la 201 milioane de euro.
Nu cred c„ mai este nevoie s„ insist asupra amplitudinii ∫i importan˛ei acestor programe. Cifrele prezentate vorbesc de la sine. Suntem Óns„ convin∫i c„ ∫i Ón acest caz se vor g„si c‚rtitori ce vor str‚mba din nas ∫i vor Óncerca s„ g„seasc„, ca de obicei, nod Ón papur„. Dar tot ca de obicei, vor bate c‚mpii Ón pustiu. Iar Guvernul Ó∫i va vedea de treab„, pentru c„ are lucruri mai importante de f„cut dec‚t s„ plece urechea la fel de fel de b‚rfe politice.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Domnii deputa˛i Nechifor Cristian ∫i domnul Domnul Kovács Zoltan au depus la secretariat. Ultimul vorbitor, domnul deputat Berc„roiu Victor.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ vorbesc Ón declara˛ia mea de ast„zi despre principalele coordonate ale bugetului de stat pe anul 2004.
Consecvent politicii sale responsabile fa˛„ de ˛ar„, Guvernul a depus pentru al treilea an consecutiv la Parlament bugetul de stat Ón termen legal, d‚nd posibilitatea parlamentarilor s„ Ól dezbat„ ∫i s„ Ól aprobe Ón timp util, Ónc‚t anul bugetar 2004 s„ poat„ Óncepe la 1 ianuarie.
Obiectivele ∫i priorit„˛ile stabilite prin programul macroeconomic pe 2004 vizeaz„ men˛inerea tendin˛elor favorabile, prezente, ale principalelor variabile macroeconomice, dar ∫i Ón contextul constr‚ngerilor europene, impuse de exigen˛ele de aderare la Uniunea European„.
Œn acest context, strategia de consolidare a finan˛elor publice, focalizat„ pe sustenabilitatea ∫i stabilitatea acestora, reprezint„ obiectivul central pe termen mediu al politicii fiscal-bugetare, orient‚ndu-se spre o nou„ cultur„ managerial„, bazat„ pe criteriul performan˛ei, fiind o garan˛ie a continu„rii pe termen lung a rolului bugetului, de sus˛in„tor al dezvolt„rii economice sustenabile.
Proiectul de buget pe anul 2004 este elaborat Ón contextul p„str„rii echilibrelor macroeconomice, astfel Ónc‚t ˛intele propuse pentru anul 2004, ∫i anume: cre∫terea economic„, infla˛ia, deficitul contului curent s„ fie ˛inute Ón limitele proiectate.
Principalele coordonate sunt: reducerea treptat„ a presiunii fiscale ∫i Óndeosebi a celei pe for˛a de munc„; aplicarea unei politici a veniturilor care s„ sus˛in„ procesul
de dezinfla˛ie, cre∫terea transparen˛ei fiscale, elaborarea unor legi unitare, stabile, cu proceduri simplificate de punere Ón aplicare, Ón str‚ns„ concordan˛„ cu directivele Uniunii Europene; men˛inerea deficitului bugetar la un nivel redus, finan˛at Ón condi˛ii neinfla˛ioniste, respectiv 3% din P.I.B.; ajustarea Ón continuare a cheltuielilor bugetare la posibilit„˛ile reale de acumulare a veniturilor la buget ∫i ob˛inerea unei stabilit„˛i bugetare; continuarea sistemului de programare bugetar„, prin fundamentarea bugetului ∫i alocarea fondurilor publice pe baz„ de programe.
## Stima˛i colegi,
Proiectul de buget prevede o cre∫tere a produsului intern brut cu 5,5%, o rat„ a infla˛iei de 9%, o reducere treptat„ a presiunii fiscale ∫i Óndeosebi a celei pe for˛a de munc„ p‚n„ la nivelul care s„ asigure o cre∫tere durabil„ a produc˛iei ∫i investi˛iilor. Œn acest sens, se vor avea Ón vedere: reducerea Ón continuare a costului muncii, prin sc„derea cotelor de contribu˛ii de asigurare social„ cu 3 puncte procentuale; reducerea la 9% a taxei pe valoarea ad„ugat„ pentru unele produse ∫i servicii, medicamente de uz uman, servicii hoteliere etc.
Cheltuielile de capital propuse pentru anul 2004 sunt Ón sum„ de 77.416,4 miliarde lei, respectiv 3,6% din P.I.B. Fondurile vor fi direc˛ionate c„tre urm„toarele domenii prioritare: transporturi, locuin˛e, servicii ∫i dezvoltare public„, s„n„tate ∫i Ónv„˛„m‚nt, mediu ∫i ap„.
Consecvent politicii sale democratice, Guvernul propune fonduri pentru a fi alocate Ón principal familiilor ∫i grupurilor sociale cele mai s„race. Œn acest sens, se are Ón vedere majorarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, finalizarea procesului de recorelare a pensiilor — 5.167 miliarde lei, continuarea procesului de indexare a pensiilor, dublarea pensiilor pentru agricultori — 7.000 miliarde lei, introducerea unei aloca˛ii suplimentare pentru familiile cu mai mul˛i copii ∫i cu un venit mediu pe membru de familie de p‚n„ la 1,5 milioane lei — 5.000 miliarde lei, finan˛area programelor de protec˛ie socioprofesional„ a persoanelor cu handicap, finan˛area programelor pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului. Cheltuielile pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii cuprinse Ón bugetul general consolidat au ponderea cea mai mare Ón P.I.B., respectiv 10,8%.
Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului se prev„d: m„suri de prevenire a abandonului ∫colar, dotarea ∫colilor cu calculatoare, program de alimenta˛ie pentru copiii din gr„dini˛e ∫i Ónv„˛„m‚ntul primar — 2.025,3 miliarde. Toate aceste fonduri pentru Ónv„˛„m‚nt sunt estimate la 4,1% din P.I.B.
Œn domeniul s„n„t„˛ii se urm„re∫te aplicarea strategiei ∫i politicii Guvernului ∫i realizarea de reforme Ón acest fel, prin programe, precum: programul de s„n„tate a copilului ∫i familiei — 776,5 miliarde; programul de prevenire ∫i control al bolilor transmisibile — 293 miliarde; programul de administrare sanitar„ ∫i politici de s„n„tate — 7.780,3 miliarde; programul comunitar de s„n„tate public„ — 1.433,8 miliarde.
Œn domeniul agriculturii ∫i silviculturii, sprijinirea produc„torilor agricoli, prin acordarea unei sume de 2 milioane de lei pe hectar, pentru suprafe˛e arabile de 5 hectare inclusiv.
Acestea ar fi, stima˛i colegi, principalele coordonate ale bugetului general consolidat pe anul 2004, un buget al cre∫terii economice ∫i al ridic„rii nivelului de trai. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
Mul˛umesc ∫i eu. _Urm„toarele declara˛ii au fost consemnate conform materialelor depuse de c„tre deputa˛i la secretariatul de ∫edin˛„._
îPoporul rom‚n s-a predat?“
Dac„ nu era certitudinea c„ s-a prezentat la vot peste 50% din popula˛ia ˛„rii, probabil c„ referendumul s-ar fi desf„∫urat ∫i ast„zi! Amintirea meciului de fotbal cu Danemarca de la Copenhaga, care s-a prelungit p‚n„ ne-au dat danezii gol, ne este prea proasp„t„ Ón memorie … De aceast„ dat„ pe Urs Meier l-a chemat Adrian N„stase!
Absenteismul ridicat, dar ∫i necunoa∫terea total„ a modific„rilor care s-au adus Constitu˛iei reprezint„ un vot de blam adresat tuturor celor care au Óndemnat lumea s„ ias„ la vot, politicienilor care v„d Ón politic„ doar un mod de a-∫i m„ri averea. Ce au ∫tiut sau ∫tiu despre noua Constitu˛ie recru˛ii, marinarii afla˛i la mii de kilometri de ˛ar„, bolnavii din spitale, ˛„ranii — fie Ómb„ta˛i, fie ademeni˛i, fie amenin˛a˛i cu neprimirea subven˛iei pentru agricultur„ sau aprob„ri pentru lemne, b„tr‚nii — speria˛i c„ nu vor primi la timp pensia sau ajutorul pentru Ónc„lzire, care st„teau la coad„ la sec˛iile de votare duminic„ Óntre orele 12 — 20? Sau cei c„rora li s-a trimis urna volant„ acas„, ca de exemplu Ón c„tunul Subp„dure, apar˛in‚nd comunei G„ne∫ti, cu 60 de buletine de vot, ∫i c„rora li s-a completat o cerere de solicitare tip, sau ciobanul din Chinciu∫, comuna A˛inti∫, care a vrut s„ aib„ ∫i el pl„cerea s„ voteze Ón fa˛a st‚nii, cu paharul de palinc„ Ón fa˛„, dup„ ce ∫i-a ostoit c‚inii ca s„ permit„ urnei mobile s„ urce p‚n„ la el …?
Curba prezen˛ei la vot a descris o traiectorie greu credibil„ ∫i deoarece un vot de blam exprimat prin t„cere ar fi fost mult mai periculos pentru viitorul unei na˛iuni dec‚t orice alt gen de rezisten˛„, alarma˛i, ∫efii din Palatul Victoria au sunat goarna mobiliz„rii generale. La chemarea lui Octavian Cozm‚nc„, care i-a amenin˛at pe liderii locali P.S.D. din teritoriu cu demiterea, care la r‚ndul lor au f„cut apel la preo˛i ∫i le-au b„tut oamenilor Ón poart„ pentru a-i chema la vot, au pornit o caravan„ cu steaguri, portavoce ∫i tot dichisul corespunz„tor, ca prin minune procentul de prezentare la vot a crescut pe parcursul a 8 ore cu peste 30%, adic„ de la 23,19% la ora 12, la 54,46% la ora 20, f„c‚ndu-l invidios ∫i pe F„t Frumos din Lacrim„!
Neprecupe˛ind nici un efort, P.S.D., Ómpreun„ cu U.D.M.R., au b„gat rom‚nilor pe g‚t cu de-a sila o nou„ lege fundamental„ a ˛„rii, o lege care Ónseamn„ mai multe limbi oficiale Ón Rom‚nia, care de fapt desfiin˛eaz„ Ón mod mascat statul unitar rom‚n, iar pentru noi, ardelenii, cuprinde obliga˛ia de a scrie ∫i citi Ón limba maghiar„, de a ne da copiii la ∫colile ungure∫ti, pentru ca astfel s„ poat„ lucra Ón administra˛ia public„, ∫i care nu stabile∫te c„ limba rom‚n„ trebuie cunoscut„ de c„tre to˛i rom‚nii! Dat fiind c„ modific„rile Constitu˛iei au fost votate mai ales Ón mediu rural, Óntreb: bade Ioane, ce-ai f„cut, te-ai g‚ndit bine Ónainte de a merge la vot? Dac„ ai o vac„ bun„, care Ó˛i d„ 20 de litri de lapte pe zi dar care are prostul obicei de a da cu piciorul ∫i de a r„sturna ∫i∫tarul, Ónc‚t nu te alegi cu nimic, ce faci cu ea? Œntre garantarea propriet„˛ii dumitale, care oricum era garantat„, ∫i limba pe care ˛i-au l„sat-o str„bunii, ce-ai ales, ˛i-ai apreciat bine interesele? A∫a de u∫or ai uitat de anii Dictatului de la Viena?
Referendumul de s‚mb„t„ ∫i duminic„ a parafat s„r„cia Ón care se zbate popula˛ia ˛„rii, modul ciocoiesc Ón care este tratat„ orice Óncercare de protest fa˛„ de actuala stare de lucruri. A parafat minciunile servite cu arogan˛„, dispre˛ul fa˛„ de cei mul˛i, cortegiul de promisiuni neonorate de c„tre guvernan˛i dup„ aproape trei ani de la preluarea puterii… A scos Ón eviden˛„ umilin˛a ∫i lipsa noastr„ de demnitate, faptul c„ nu suntem Ón stare s„ rezist„m terorii psihologice… A scos Ón eviden˛„ modul Ón care suntem dispre˛ui˛i de cei care ast„zi ne conduc, care cheltuiesc cum vor banul public ∫i care Ón loc s„ fie alocat pentru medicamente, pentru m„rirea pensiilor umilitoare pe care le primim, pentru repararea drumurilor, pentru sc„derea pre˛ului energiei electrice sau termice ∫i at‚tea altele, Ól arunc„ pe campanii de∫„n˛ate, Ón stil occidental, cu milioane de flutura∫i, cu bannere sau e∫arfe expuse pe marginea ∫oselelor, pe tricouri ∫i ∫epcu˛e cu care sunt orna˛i membrii P.S.D. din birourile sec˛iilor de votare (ca Ón municipiul T‚rn„veni), pe incit„ri ∫i amenin˛„ri transmise Ón cadrul unor mitinguri organizate ilegal sub ochii Ónchi∫i ai unor primari care Óncalc„ legea ∫i vor s„ vad„ doar ce le poruncesc st„p‚nii!
Oameni buni, de ce nu a˛i vrut s„ lua˛i atitudine Ón fa˛a ∫irului de Ónc„lc„ri ale Legii referendumului, votat„ doar cu c‚teva zile mai Ónainte? Este oare admisibil ca o campanie electoral„ s„ se desf„∫oare ∫i Ón sala de votare, concomitent cu organizarea Ón aceasta a unei tombole, ∫i s„ nu se Óncheie niciodat„, dup„ cum au stabilit guvernan˛ii printr-o ordonan˛„ de urgen˛„? Refuz s„ cred c„ admite˛i ca o persoan„ dubioas„ s„ v„ reprezinte ∫i s„ voteze de mai multe ori, folosind fie cartea de identitate, fie cartea de aleg„tor, fie pa∫aportul. Nu pot crede c„ a˛i dat crezare gogori˛ei cu intrarea Ón Uniunea European„, care doar ∫ti˛i c„ la ora actual„ nu are Ónc„ o constitu˛ie proprie ∫i care nu se va elabora dup„ modelul constitu˛iei Rom‚niei, ˛ar„ care Ónc„ nici nu este invitat„ pentru a adera! Oare a∫a ne vrea Uniunea European„?
Refuz s„ cred c„ poporul rom‚n s-a predat! Rom‚nii nu trebuie s„ uite niciodat„ acest îviol Ón grup“ petrecut sub ochii no∫tri! Toate procentele care indicau participarea popula˛iei la vot din ziua de duminic„, 19 octombrie au fost false ∫i f„cute cu scopul de a induce popula˛ia Ón eroare. Partidul Rom‚nia Mare v„ invit„ s„ medita˛i la toate acestea ∫i v„ reaminte∫te c„ numai el este singura for˛„ politic„ Ón care mai pute˛i avea Óncredere, el fiind consecvent pozi˛iei adoptate, de ap„rare a intereselor reale ale popula˛iei ∫i na˛iunii rom‚ne! Œnc„ nu este totul pierdut! Nu uita˛i c„ 2004 va fi an electoral! La ce s„ ne a∫tept„m?
Lume, lume… Comedie mare, revizuirea Constitu˛iei! Cea din ’91 este perimat„. Atunci st„teau cu to˛ii (cu ton˛ii) la bloc. Nu aveau vile, firme, limuzine, b„nci, fonduri devalizate, p„duri terminate, palate furate. S-a declan∫at nebunia, abureala, mahmureala, ∫i prosteala. Actori, sportivi, lideri sindicali, studen˛e∫ti, ˛ig„ne∫ti umplu ecranele. Lume, lume… Vota˛i garantarea propriet„˛ii (furate), vota˛i maghiara, ˛ig„neasca, ho˛easca. Vota˛i v‚nzarea terenurilor c„tre apatrizi. Ei n-au avut, s„rmanii, p„m‚nt sub picioare, n-au Patrie, da˛i-le ∫i lor p„m‚nturi stropite cu s‚nge rom‚nesc.
Vota˛i Constitu˛ia, salva˛i prostitu˛ia!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Ia ∫tampila, neamule: 30.000 la Ia∫i, 350.000 la Buz„u. Au valoare istoric„. H„u, h„u la Buz„u… Buletine multe, bani pe∫in, prefect ˛an˛o∫, el ∫tie multe, Ómp„r˛eala dreapt„ ˛ine mafia la putere, misterul echilibrului social la rom‚ni. Constitu˛ia antina˛ional„, antipopular„ ∫i antieuropean„ promovat„ ca detergen˛ii cei noi care, nu-i a∫a, sunt mai buni dec‚t cei vechi. Nebunie curat„. Mobilizare general„. Poli˛ia, cu toate cele patru servicii speciale ale sale (nu ale noastre), Jandarmeria, Justi˛ia, Armata, Biserica (Teoctist scrie preo˛imii ∫i se adreseaz„ mul˛imii), ∫coala (∫edin˛e cu p„rin˛ii), administra˛ia, regiile, direc˛iile silvice, teatrele, filarmonicile, ziarele, radiourile, televiziunile, loteria na˛ional„, rudele, soacrele testamentare, lemne de foc gratis, bilete de tombol„, spectacole de teatru, de circ gratis, asisten˛„ medical„ gratis, meciuri de fotbal gratis. Isterie Ón toat„ regula. Frisoane autumnale. Pulvis…
Lumea nu vrea s„ ias„ la vot. Nu vrea? Ba o s„ ias„! Cozm‚nc„: îp‚n„ la urm„ vor fi 60 %“. îŒi scot eu din cas„ cu Poli˛ia“ (Primarul Br‚ndu∫„ din Balta Alb„). A∫a e prin b„l˛i! ™tefan Marin din Amara: îM-a chemat la Poli˛ie c„ am pus afi∫ cu NU pe gardul meu“. Ilinca Costel din S„geata: îDom’ profesor Toma a ie∫it din cancelarie cu un teanc de buletine ∫i le-a b„gat Ón urn„“. Prefectul Ion ∫i primarul Bo∫codeal„ voteaz„ la vedere. Exhibi˛ionism totalitar. Mafia e vesel„. Aparent. Œn fond, panic„ mare.
Pre∫edintele cheam„ din cinci Ón cinci minute electoratul la urne. E singurul care mai are trecere. La babe ∫i la mo∫i. Pe uli˛i doar b„tr‚ni, sprijinindu-se Ón bastoane. Iliescienii. îVotez pentru Ioropa, taic„“. Deputatul Costache Mircea: îPoate pentru Interlopa!“ Ma∫ini burdu∫ite cu ˛igani asalteaz„ sec˛ia 14. Buliba∫ii Ó∫i num„r„ ciracii. îBre, io am votat, cine d„ suta?, Cine-i de la P.S.D.“. Voteaz„ ∫i echipa de handbal Dinamo; la o sec˛ie sunt refuza˛i, la celelalte le-a mers. Moa∫a din Movila Oii crede c„ îArdelenii sunt pro∫ti, c„ cu maghiara e Ón binele lor“. E prim„ri˛„. Deputatul: î L„sa˛i-o balt„“. Doamna procuror de la sec˛ia 22: îAve˛i dreptate c„ o hot„r‚re nu poate modifica legea, mai ales c„ unele prevederi din hot„r‚re se bat cap Ón cap“. La final, sec˛ia 72, 129% prezen˛„ la vot. Afi∫e ∫i pliante albastre lipite direct pe urne. Se a∫teapt„ c„derea Óntunericului de duminic„. Ora 18: 35%, ora 20: 70%. Bravo b„ie˛i, v-a˛i f„cut treaba! Urna mobil„, pie˛e, t‚rguri, oboare, g„ri, spitale, scara blocului, uli˛i noroioase, liste suplimentare. Tr„iasc„ bezna!
Pre∫edintele s-a sup„rat pe popor. Ori iese la vot, cu mic cu mare, ori accept„ dictatura minorit„˛ii. Democra˛ie original„.
O raz„ de lumin„: Biroul Electoral al Capitalei invalideaz„ referendumul. (Ziarul îNa˛ional“).
îEi a∫i, nu ne Ónec„m noi la mal, chiar dac„ suntem“…Lume, lume, c‚ntece, veselie, dansuri Ón pie˛e. Ioropa — Interlopa ne iube∫te. P.R.M.: aten˛ie, Ón 2004 fiAL!“
Circumscrip˛ia Electoral„ nr. 10, Jude˛ul Buz„u Sec˛ia de votare nr. 72
Proces-verbal privind rezultatele referendumului na˛ional asupra Legii de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei
1. Num„rul persoanelor Ónscrise Ón lista pentru referendum — 299;
2. Num„rul participan˛ilor* — 384;
3. Num„rul de buletine de vot primite pentru a fi Óntre-
buin˛ate — 400;
4. Num„rul de buletine de vot r„mase neÓntrebuin˛ate — 16;
5. Num„rul voturilor valabil exprimate la r„spunsul
îDA“ — 319;
6. Num„rul voturilor valabil exprimate la r„spunsul
îNU“ — 57;
Nici o limit„, nici un pic de bun-sim˛. Procedeul este astfel verificat, repeti˛ia pentru 2004 a dat rezultate, rom‚nii nu v„d, nu aud, nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ Ón jurul lor. Nimeni dintre cei abilita˛i s„ urm„reasc„, s„ verifice legalitatea ac˛iunilor din timpul votului nu are vreo reac˛ie. Totul este de domeniul absurdului. Totul este permis. ™i cu toate acestea P.S.D., U.D.M.R., romii, P.D., P.N.L., P.U.R. îreu∫esc“ s„ acumuleze 58%. Unde Óncap Ón aceste procente cele 45% ale P.S.D., 7% ale U.D.M.R., 5% romii, 15 % P.D., 20% P.N.L., 6% P.U.R., din sondajele vehiculate ∫i lansate de renumitele agen˛ii specializate, care au devenit simpli agen˛i electorali?
Poate acum se vor dezmetici P.D. ∫i P.N.L. c„ au f„cut jocul P.S.D. Oricum sunt acuza˛i c„ au fost duplicitari Ón privin˛a votului. Totu∫i domnii Stolojan ∫i B„sescu ∫i al˛ii nu pot fi acuza˛i c„ nu au fost adev„ra˛i propagandi∫ti ai puterii Ón aceast„ perioad„. Oricum, s-ar putea s„ nu mai conteze procentele de acum Ónainte, pentru c„ pre∫edintele Rom‚niei are ideea str„lucit„ s„ nu mai fie necesar un minim de 50% pentru validarea unui referendum.
Nu consider„m c„ voturile negative ∫i procentul de neprezenta˛i este integral al P.R.M., dar putem spune c„ rom‚nii sunt Ón faza de trezire. Poate frigul, foamea ∫i teroarea…
Cineva a v„zut, totu∫i, realist ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia. Ziari∫ti ∫i posturi TV str„ine au transmis ∫i au ar„tat lumii, dac„ mai era nevoie, o fa˛„ ur‚t„, chiar monstruoas„ a realit„˛ii din Rom‚nia guvernat„ de P.S.D. ∫i asocia˛ii s„i.
Cum au reac˛ionat guvernan˛ii la atitudinea fa˛„ de referendum a bucure∫tenilor? P„i, dac„ ar fi dup„
pre∫edintele Iliescu, sex-simbolul democra˛iei postdecembriste, statul nu ar mai trebui s„ catadicseasc„ s„ Ói ia Ón seam„ pe cei care nu voteaz„ ∫i nici s„ mai cheltuiasc„ vreun ban pentru ca ace∫tia s„ aib„ posibilitatea s„ Ó∫i exercite dreptul de vot, adic„ ar trebui s„ ignore categoria care contribuie probabil Ón cea mai mare m„sur„ la bugetul de stat. Cum mai mult ca sigur aceasta este ∫i opinia primarilor de sector, care de trei ani oricum Ói ignor„ sau Ói trimit pe bucure∫teni la B„sescu s„ le rezolve problemele, de ce s„ ne mire proiectul Legii prin care Bucure∫tiul va fi pus la dispozi˛ia unui guvernator numit, ∫i nu ales, iar bucure∫tenii lipsi˛i de reprezentan˛i ale∫i ∫i cu contribu˛iile la taxe ∫i impozite v‚r‚te laolalt„ cu cele ale Ilfovului? Dac„ ar fi dup„ P.S.D., sloganul american îNo taxation without representation“ este pe cale s„ fie adoptat c‚t de cur‚nd ∫i de cet„˛enii Capitalei.
îAjustarea“ rezultatelor votului a obligat Guvernul s„ distrag„ aten˛ia popula˛iei ∫i s„ fac„ totu∫i o mutare de sacrificiu, prin demiterea celor trei mini∫tri corup˛i, a c„ror prezen˛„ Ón guvern ne-a facut de ru∫ine Ón lume. Din acest punct de vedere, cred c„ aceast„ mutare s-a f„cut oricum prea t‚rziu, Guvernului Rom‚niei pun‚ndu-i-se la Bruxelles ∫tampila de neserios ∫i necredibil. Cum poate fi explicat„ absen˛a doamnei Puwak, ministrul integr„rii europene, din delega˛ia condus„ de primul-ministru la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles? C‚nd negocierile cu U.E. sunt cel mai sensibil subiect al Rom‚niei, de care depinde integrarea ˛„rii Ón 2007, c‚nd Rom‚nia este Ón topul ˛„rilor corupte ∫i U.E. ne repro∫eaz„ acest lucru, poate Guvernul s„-∫i permit„ o criz„ creat„ chiar de ministrul integr„rii, aflat Óntr-un confict grav de interese?
Cazul celor trei mini∫tri demi∫i de P.S.D. relev„ adev„rata fa˛„ a guvern„rii P.S.D.: minciuna ∫i nedreptatea au ajuns s„ se cocoa˛e Ón cele mai Ónalte scaune ∫i, mai r„u, au ajuns cu nesim˛ire s„ fie considerate un semn de putere, corectitudine ∫i chiar virtute (cum de exemplu Ól scuza domnul N„stase pe Beuran, pretext‚nd c„ de fapt acesta este atacat pentru c‚t de viteaz atac„ corup˛ia din spitale!).
Referendumul a demonstrat inten˛ia P.S.D. de a se men˛ine la putere cu orice pre˛, partidul-unic preg„tindu-se pentru falsificarea ∫i furtul masiv al alegerilor de anul viitor, dac„ nu cu Ónlocuirea urnelor sau cu urna mobil„, Ón mod sigur cu mici, bere ∫i intimid„ri la adresa tuturor celor care refuz„ compromisul ∫i corup˛ia. Alian˛a P.N.L.P.D. cere tuturor cet„˛enilor ˛„rii s„ se mobilizeze pentru b„t„lia de anul viitor contra restaura˛iei partidului unic, a nomenclaturi∫tilor s„i din vremurile prerevolu˛ionare, deveni˛i baroni ∫i miliardari de carton locali, ∫i a obiceiurilor acestora. Din p„cate, alegerile din 2004 vor fi o lupt„ Óntre cei care Óncurajeaz„ minciuna ∫i injusti˛ia ca politic„ de stat ∫i cei care lupt„ pentru Dreptate ∫i Adev„r Ón Romania!
C‚nd sunte˛i sincer, domnule prim-ministru: atunci c‚nd afirma˛i c„ revizuirea Constitu˛iei este proiectul Parlamentului sau atunci c‚nd afirma˛i c„ votul la referendum este pentru Guvern ∫i P.S.D.?
Eu cred c„ nu pute˛i fi sincer niciodat„ ∫i cred, de asemenea, c„ aceste afirma˛ii se contrazic, fiind o dovad„ de manipulare a opiniei publice.
Realitatea este alta. P.S.D. nu a reu∫it s„ transforme dezbaterea constitu˛ional„ Óntr-un subiect interesant pentru cet„˛eni, Óntr-un proiect la care s„ participe ∫i cet„˛enii. Pentru a surmonta acest handicap, baronii locali au Ónc„lcat regulile democratice ∫i legale ale desf„∫ur„rii referendumului, utiliz‚nd din nou metoda furtului, pentru a trece noua Constitu˛ie. Maniera de informare a cet„˛enilor ne-a amintit de piesele lui Caragiale.
Pentru a vota, cet„˛enii au fost atra∫i de P.S.D. cu mici, bere, lemne pentru foc, excursii Ón China, tombole, autovehicule etc. Œn sute de localit„˛i, urnele nu au stat Ón sec˛iile de votare, ele au fost plimbate la ordin de liderii P.S.D. Ón mun˛i, Ón trenuri, pe p‚rtiile de schi, Ón parcuri, pie˛e, doar-doar s„ se mai adune c‚teva voturi. Proasta organizarea a referendumului dovede∫te falimentul actualei puteri, care nu mai este capabil„ s„ reprezinte interesele cet„˛enilor.
P.S.D. a furat astfel dreptul aleg„torilor de a se exprima corect, liber ∫i moral la referendum. Pentru validarea acestuia, P.S.D. a organizat o fraud„ de propor˛ii, reu∫ind performan˛a de a Ónc„lca noua Constitu˛ie Ónc„ de la adoptarea ei.
Noua Constitu˛ie european„ a fost c„lcat„ Ón picioare de comportamentul politic medieval al baronilor locali P.S.D. Aceasta este realitatea acestui referendum, domnule prim-ministru, pe care nu o pute˛i ascunde
cet„˛enilor prin mesaje me∫te∫ugite ∫i lovituri de imagine. Demisiile tocmai acum ale mini∫trilor corup˛i din Guvern sunt m„suri menite a distrage aten˛ia opiniei publice de la e∫ecul referendumului privind noua Constitu˛ie.
M„sluirea lui reprezint„ deja un semnal de alarm„ privind inten˛ia partidului de guvern„m‚nt de a frauda alegerile locale ∫i parlamentare de anul viitor, ca singura modalitate de a r„m‚ne la putere. Cum este posibil ca, Ón a doua zi a referendumului, la ora 12, s„ fi votat 18 % dintre cet„˛enii cu drept de vot, iar la ora 20, 58%?
Societatea rom‚neasc„ s-a convins c„ P.S.D. este departe de a fi partidul proeuropean ∫i progresist, a∫a cum premierul Óncerca s„ acrediteze fals Ón discursul s„u. Chiar deun„zi Agen˛ia Reuter amintea de r„d„cinile comuniste ale partidului de guvern„m‚nt. Marile nenorociri ale Rom‚niei postdecembriste sunt legate de P.S.D., indiferent de ce denumire a purtat. Mineriadele, marile cazuri de corup˛ie, Bancorex-ul, Banca Agricol„, e∫ecurile Guvernului V„c„roiu, pedeserizarea din ’92-’96, e∫ecul actualei guvern„ri, toate apar˛in P.S.D. Istoria deja le men˛ioneaz„, iar cet„˛enii sunt convin∫i de aceast„ stare de fapt.
Domnule ministru al Ministerului Culturii ∫i Cultelor, sunte˛i responsabil direct de aceste anomalii care se Ónt‚mpl„ Ón jurul acestei O.U.G. nr. 94/2000 ∫i Legii nr. 501/2002.
Trebuie s„ ∫ti˛i c„ p‚n„-n prezent nu s-a elaborat nici o decizie prin care se dispune retrocedarea cl„dirilor îaprobate“. F„r„ decizia motivat„ a comisiei nu se pot Óntocmi formele, procese-verbale etc.
La art. 4.1 se spune clar: îDreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redob‚nde∫te pe baza deciziei Comisiei speciale“, iar comisia e obligat„ ca Ón 60 de zile de la data depunerii s„ elibereze decizia motivat„.
Domnule ministru, constat„m c„ p‚n„-n prezent, 21 octombrie 2003, nu s-a rezolvat nici o cl„dire, nici o cerere din cele 7.568, cu posibilitatea de luare Ón proprietate.
Œn acest ritm, comisia poate s„ ias„ la pensie din aceast„ func˛ie, iar cl„dirile cerute, revendicate de culte religioase, vor fi demolate, degradate, p„r„site.
Nu putem accepta acest stil de lucru!
Involu˛ia sistemului asigur„rilor sociale de stat (prin cre∫terea num„rului de pensionari) a avut drept cauze
majore adoptarea unor reglement„ri privind pensionarea anticipat„, dublarea num„rului pensionarilor de invaliditate, Óncadrarea unui num„r nejustificat de mare de activit„˛i Ón grupe superioare de munc„.
Caren˛ele legislative, fenomenele sociale, economice ∫i demografice men˛ionate, precum ∫i dificult„˛ile tot mai mari privind asigurarea echilibrului financiar al sistemului de asigur„ri sociale au impus necesitatea reform„rii acestuia, Ón scopul cre∫terii cuantumului pensiilor ∫i asigur„rii unui buget echilibrat.
Tranzi˛ia la un sistem complex de asigur„ri sociale ∫i pensii, fundamental reformat, a implicat, pe l‚ng„ proiectarea noului sistem, stabilirea strategiei, elaborarea legisla˛iei, precum ∫i crearea cadrului institu˛ional necesar.
Reforma sistemului de pensii, documenta˛ia privind experien˛a interna˛ional„ Ón domeniu, precum ∫i recomand„rile unor institu˛ii interna˛ionale au relevat faptul c„ siguran˛a financiar„ a persoanelor v‚rstnice ∫i dezvoltarea economic„ pot fi mai bine sus˛inute dac„ sistemul de pensii se bazeaz„ pe mai multe componente:
— o component„ obligatorie, redistributiv„, administrat„ public (pilonul I);
— componente bazate pe capitalizare, obligatorii ∫i facultative, administrate privat (pilonul II ∫i III).
Proiectul Legii privind pensiile ocupa˛ionale facultative, aprobat Ón ∫edin˛a din 09.10.2003, reprezint„ cel de-al treilea sistem de pensii prev„zut Ón cadrul reformei Óncepute la 1 aprilie 2001 prin intrarea Ón vigoare a Legii nr. 19/2000.
Primul pilon este cel existent, al sistemului public de pensii, cel de-al doilea pilon prevede fondurile universale de pensii, sistem obligatoriu, iar cel de-al treilea pilon este cel care a fost aprobat Ón recenta ∫edin˛„ a Guvernului. Sistemul facultativ de pensii va func˛iona independent de sistemul public ∫i va fi supravegheat ∫i controlat de un departament specializat al Comisiei de supraveghere a asigur„rilor.
Potrivit actului normativ fondurile de pensii ocupa˛ionale se constituie din contribu˛ii pl„tite periodic at‚t de angajat, c‚t ∫i de angajator, ∫i vor fi administrate de b„nci, societ„˛i de asigurare, societ„˛i de servicii financiare sau societ„˛i de administrare a investi˛iilor.
Participan˛ii la acest sistem vor putea solicita plata pensiilor ocupa˛ionale dup„ ce Ómplinesc v‚rsta de pensionare ∫i dac„ au pl„tit cel pu˛in 60 de contribu˛ii lunare. Procesul de amendare a sistemului de asigur„ri sociale a continuat ∫i dup„ intrarea Ón vigoare a Legii nr. 19/2000, concretizat Ón elaborarea a numeroase proiecte de acte normative care au vizat aplicarea ∫i amendarea Legii pensiilor, cre∫terea Óncas„rilor la sistem, indexarea pensiilor, m„suri suplimentare de recorelare a pensiilor, combaterea fraudei ∫i executarea silit„.
Cu toate acestea, probleme cu care se confrunt„ Casele jude˛ene de pensii sunt numeroase, dar ele sunt Ón fapt inerente unui Ónceput de reformare a sistemului de asigur„ri sociale. Pentru eliminarea neajunsurilor manifestate este necesar ca cei care de˛in func˛ii de conducere ∫i execu˛ie la Casele jude˛ene de pensii, care sunt pu∫i Ón situa˛ia de a transpune Ón practic„ dispozi˛iile Legii nr. 19/2000, cu modific„rile ulterioare, se impune s„ organizeze cursuri de perfec˛ionare Ón care s„ fie cuprin∫i to˛i func˛ionarii publici din sistem.
Din dialogul zilnic cu beneficiarii drepturilor de pensie rezult„ nemul˛umirea acestora fa˛„ de politica de indexare ∫i recorelare a drepturilor de pensie. Persoanele Ónscrise
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 la pensie Ón intervalul 1999—31.03.2001 solicit„ cuprinderea lor Ón anexele hot„r‚rilor guvernamentale privind recorelarea drepturilor de pensie.
Beneficiarii unor pensii Ón cuantumul de p‚n„ la 2.000.000 lei solicit„ acordarea unor facilit„˛i care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea st„rii materiale prin raportare Ón beneficiari de legi speciale (Decretul-lege nr. 118/1990, Legea nr. 189/2000 ∫i Legea nr. 309/2002).
Cre∫terea num„rului biletelor de tratament repartizate, av‚nd Ón vedere c„ solicit„rile sunt tot mai mari at‚t pentru persoane cu contribu˛ie personal„, c‚t ∫i pentru cei care beneficiaz„ de tratament gratuit.
Reducerea, p‚n„ Ón anul 2004, a contribu˛iei de asigur„ri sociale cu Ónc„ 3 procente, care va Ónsemna p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului o cot„ global„ de contribu˛ie social„ Ón apropierea mediei europene.
De∫i ministrul muncii a evitat s„ dea cifre, surse din Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei au declarat c„ la Ónceputul anului viitor, salariul minim va fi de 2.750.000 de lei.
Conven˛ia Óncheiat„ Óntre Guvern ∫i marile confedera˛ii sindicale Ón iunie 2002 prevedea o cre∫tere a salariului minim la 2,5 milioane de lei, Óncep‚nd cu ianuarie 2003, ˛inta pentru urm„torii ani fiind: 1 ianuarie 2004 — 100 de euro; 1 ianuarie 2005 — 150 de euro; 1 ianuarie 2006 — 225 de euro; 1 ianuarie 2007 — 330 de euro.
Dup„ cum se vede, sunt slabe speran˛e ca Rom‚nia s„ Óndeplineasc„, la capitolul salariu minim pe economie, condi˛iile impuse de Uniunea European„, pentru aderare.
Ne˛in‚nd cont de toate aceste obstacole, de dezinform„rile create de oameni incompeten˛i, consider c„ majoritatea absolut„ a cet„˛enilor este pentru un destin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 mai bun al Rom‚niei, a∫a cum Ól prevede ∫i noua Constitu˛ie, care sper c„ Ón scurt timp o va ∫i demonstra, pentru c„ Rom‚nia merit„ s„ fie Ón Europa.
Democra˛iei i se opune falsa idee a ordinii bazate pe ur„, patriotismului real — cultivarea spaimelor ∫i prejudec„˛ilor. ™i, Ón final, be˛ia trist„ a deziluziilor.
De aceea, patriotismul autentic ∫i democra˛ia au, Ón contextul timpurilor de ast„zi, incontestabile leg„turi. Patriot este cel care munce∫te cinstit ∫i statornic pentru ˛ara lui ∫i Ói ap„r„ valorile prin for˛a inteligen˛ei, iar nu prin atitudini primitive. Spiritul european nu echivaleaz„ cu renun˛area la patriotism.
Ar trebui, poate, ca unii s„-i mai reciteasc„ pe Eugen Lovinescu, Emil Cioran, Nicolae Iorga. Asta dac„ nu cumva v„d Ón c„r˛i un echivalent al lemnelor sau c„rbunilor…
Mi s-a r„spuns, la una din interpel„rile pe care le-am formulat Ón problema revizionismului maghiar, c„ Guvernul are o viziune proprie asupra problemei Transilvaniei. Œn aceast„ privin˛„, nici m„car nu pot s„ Ól contrazic. P„cat, Óns„, c„ aceast„ viziune nu concord„ cu cea a rom‚nilor din Transilvania. Un apreciat condeier a definit aceast„ viziune drept una balcanic„, specific d‚mbovi˛ean„. ™i avea dreptate.
Din discursurile participan˛ilor la reuniunea de la Arad, din zilele trecute, am desprins c‚teva perle. Asculta˛i, judeca˛i ∫i v„ cruci˛i: îŒn Ardeal nu este loc pentru libertatea maghiarilor, nici m„car pentru libertatea unei statui!“ Aceasta a fost o concluzie, dup„ cum pute˛i constata. Iat„, domnilor P.S.D.-i∫ti, c„ ru∫inoasele dumneavoastr„ ced„ri ∫i compromisuri, ca s„ nu spun tr„d„ri, nu au avut ecou Ón inima conduc„torilor maghiari din Transilvania. Œn van, ori∫ice trud„!
V-am atras aten˛ia, domnilor guvernan˛i, c„ Ón Rom‚nia a luat fiin˛„ o organiza˛ie fascist„ denumit„: îMisiunea tinerilor din cele 64 de comitate“. Delega˛ia acestei organiza˛ii, Ómbr„cat„ Ón c„m„∫i negre, pe care scria: îRezisten˛a maghiar„“ (din c‚te Ómi aduc aminte, aceasta este o uniform„ fascist„) a participat activ la comemorarea de la Arad, iar liderul acesteia, un anume Toroczkay Laszlo, a declarat: îŒntr-un fel, este bine c„ statuia nu a fost reamplasat„. Monumentul este un simbol al libert„˛ii maghiare ∫i trebuie ridicat doar Ón momentul Ón care maghiarii din Transilvania vor fi Óntr-adev„r liberi“. Ce dovad„ mai clar„ a inten˛iilor acestor fasci∫ti mai dori˛i, domnilor guvernan˛i?
Vreau s„ atrag aten˛ia domnilor din U.D.M.R. care afirm„ sus ∫i tare c„ reamplasarea acestei statui este dorin˛a popula˛iei maghiare, c„ aceasta va fi reamplasat„ numai dac„ va dori ∫i popula˛ia rom‚n„ majoritar„ din Ardeal. Va trebui, domnilor colegi maghiari, vre˛i, nu vre˛i, s„ Ón˛elege˛i c„ tr„i˛i Ón Rom‚nia ∫i c„ nu ave˛i voie s„ ne mai zg‚nd„ri˛i resentimentele ce le avem pentru crimele comise de Ónainta∫ii vo∫tri pe p„m‚ntul ˛„rii noastre.
Statuia pe care voi o numi˛i a îlibert„˛ii“ este statuia c„l„ului Ón ograda victimei! Noi putem ierta f„r„delegile p„rin˛ilor vo∫tri, dar s„ nu ne cere˛i s„ le ∫i uit„m! Œn acest sens, ne veni˛i Ón ajutor cer‚nd amplasarea la Arad a statuii celor 13 generali criminali, care ne va aminti mereu c„ ei au ucis peste 40 de mii de rom‚ni Ón Revolu˛ia de la 1848! Se vede treaba c„, de fapt, asta ∫i dori˛i!
V„ mai spunem Ónc„ o dat„, v„ facem cadou aceast„ statuie, duce˛i-o unde dori˛i, Ón Ungaria sau Ón alt„ parte! Pe p„m‚ntul nostru ea nu are loc, precum nu are loc Ón mintea ∫i Ón inima noastr„!
Ecouri ca acestea au mai fost, desigur, Ón presa interna˛ional„. Nimic nu este senza˛ional Ón relat„ri de acest tip, ele circumscriu o stare de normalitate, la care aspir„m de mult„ vreme. Am f„cut un pas Ónainte, am reu∫it s„ ar„t„m lumii c„ lucrurile se mi∫c„ Ón Rom‚nia Ón direc˛ia bun„. Nici nu vreau s„ m„ g‚ndesc ce ar fi scris presa occidental„ Ón cazul, nedorit, al invalid„rii referendumului.
Contestatarii revizuirii sunt greu de Ón˛eles. Œndemnul negativist conduce la reflec˛ii serioase: vor binele ˛„rii ace∫ti instigatori la gesturi necugetate, a∫a cum clameaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 peste tot, sau doresc s„ lase Rom‚nia la periferia lumii moderne? Pot Ón˛elege c„ exist„ du∫mani ai partidului de guvern„m‚nt, dar s„ fie ∫i vr„jma∫i ai Rom‚niei, pe care vor s„ o Óngroape Ón izolare, mi se pare de neacceptat.
Gesturile sinuciga∫e de boicotare a referendumului, indiferent din partea cui au venit, trebuie condamnate ca atare. Ele vor fi, cu siguran˛„, sanc˛ionate cum se cuvine de electorat, la viitoarele alegeri.
b) Cheltuielile materiale ∫i servicii, Ón sum„ de 250.000.000 mii lei, au fost stabilite pentru asigurarea func˛ion„rii ∫i Óntre˛inerii sediului Camerei Deputa˛ilor, pentru materialele necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii legislative, pentru cheltuieli de protocol, pentru cheltuielile aferente primirii Ón ˛ar„ a delega˛iilor str„ine, precum ∫i pentru alte cheltuieli autorizate de lege.
O pondere Ónsemnat„ Ón cheltuielile materiale ∫i servicii o reprezint„ volumul repara˛iilor curente, care vor continua s„ se efectueze la cl„dire ∫i la instala˛ii ∫i echipamente, pentru asigurarea func˛ion„rii sediului Camerei Deputa˛ilor ∫i a celorlalte institu˛ii din Palatul Parlamentului.
c) Potrivit Ón˛elegerii dintre cele dou„ Camere ale Parlamentului, Ón anul 2004, cotiza˛iile ∫i contribu˛iile la organismele interna˛ionale, cu excep˛ia celei la Asocia˛ia secretarilor generali de parlamente, Ón sum„ de 11.000 mii lei, vor fi suportate din bugetul Senatului.
d) Cheltuielile de capital, Ón sum„ de 253.500.000 mii lei, sunt necesare pentru continuarea ∫i finalizarea obiectivelor de investi˛ii ale Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i 83.500.000 mii lei pentru alte cheltuieli de investi˛ii.
2) La activit„˛ile finan˛ate din venituri proprii pentru anul 2004, se propune, la total resurse, suma de 55.500.000 mii lei, iar la cheltuieli suma de 50.000.000 mii lei.
Fa˛„ de cele prezentate, Ón temeiul art. 29 lit. d) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, v„ rug„m a supune spre aprobare plenului Camerei Deputa˛ilor bugetul pe anul 2004, cuprins Ón proiectul de hot„r‚re anexat.
Semneaz„ chestorii Camerei Deputa˛ilor — Alexandru L„pu∫an, Gheorghe Albu, Nicolae Vasilescu, Miron Ignat. Mul˛umesc foarte mult.
## Domnule pre∫edinte,
Eu v„ propun, dac„ nu mai sunt comentarii (∫i sper s„ nu mai fie), s„ supune˛i aten˛iei Camerei Deputa˛ilor, pentru aprobare, acest material, respectiv bugetul Camerei pe anul 2004.
V„ mul˛umesc.
Dup„ art. II, comisia ne propune, prin amendamentul de la punctul 14, un articol nou, numerotat art. III. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Nemaifiind observa˛ii Ón leg„tur„ cu acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 208/2002, vom supune proiectul de lege votului final ast„zi.
La punctul 14 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2003 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“.
Domnule ministru Moucha, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta acest proiect de lege.
**Domnul Romulus Ion Moucha** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Ordonan˛a Guvernului nr. 55/2003 se refer„ la entit„˛i economice aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i are scopul de a accelera posibilit„˛ile de privatizare, precum ∫i de a clarifica o serie de aspecte din legisla˛ia actual„. M„ voi opri, cu permisiunea dum-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 neavoastr„, asupra a patru idei referitoare la îPetrom“, ∫i anume:
Statutul îPetrom“ prevede ca, la privatizarea societ„˛ii, o cot„ parte din ac˛iuni s„ poat„ fi transferat„ c„tre salaria˛i.
Œn formula actual„, acest lucru este neclar, fapt care este clarificat prin art. 9 din aceast„ ordonan˛„.
A doua idee pe care o supun aten˛iei dumneavoastr„ este aceea c„ Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare a acordat îPetrom“ un credit de 140 de milioane de dolari pentru retehnologizarea sectorului de rafinare. Ca o condi˛ie a acord„rii acestui Ómprumut, printr-un acord de sarcini semnat cu ocazia acord„rii Ómprumutului, s-a convenit ca un pachet de p‚n„ la 5% din capitalul social al îPetrom“ s„ poat„ s„ revin„ BERD, prin conversia ac˛iunilor respective din cota de Ómprumut.
A treia idee este aceea c„, din perspectiva cadrului legislativ general aplicabil privatiz„rii îPetrom“, majorarea de capital direct de Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, f„r„ a intra Ón competi˛ie cu al˛i investitori, reprezint„ o form„ de diminuare a participa˛iilor statului ∫i, astfel, este nevoie de o derogare de la dispozi˛iile Legii nr. 137.
Œn fine, cea de-a patra idee este aceea c„, ˛in‚nd cont de neconcordan˛a unor prevederi ale statutului actual al îPetrom“, cu inten˛ia Guvernului de a Ónstr„ina un pachet de ac˛iuni de 51% din capitalul social al îPetrom“…
Œn concluzie, eu pledez s„ dezvolt„m aceast„ tem„.
Nu suntem Ómpotriva privatiz„rii, dar este vorba de modul cum se face aceast„ privatizare ∫i de faptul c„ avem un exemplu concludent de acum circa trei ani de zile Ón urm„, c‚nd, de asemenea, o perl„, a∫a cum am amintit, îPetromidia“ N„vodari, a fost privatizat„ a∫a cum a fost privatizat„, ∫i veniturile sunt foarte modeste la bugetul de stat.
Doresc s„ ni se aduc„ noi date, noi concluzii, deoarece, prin acest drept de preemp˛iune, nu este normal ca aceast„ Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare s„ pun„ m‚na Ón acest fel, prin aceast„ inginerie economic„.
V„ mul˛umesc.
Este drept, am auzit ast„zi diminea˛„ o declara˛ie Ón baza c„reia se anun˛a cre∫terea subven˛iei, dar eu cred c„ o cre∫tere a subven˛iei f„r„ o restructurare real„ ∫i g‚ndit„, nu una galopant„ ∫i for˛at„, nu se justific„ prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.
BineÓn˛eles c„ privatizarea ∫i restructurarea sunt f„cute Ón scopul reducerii cheltuielilor de la buget, dar ∫i a eficientiz„rii transporturilor.
Œntrebare: s-a g‚ndit o corelare Óntre modul de transport feroviar ∫i celelalte moduri de transport? V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 dragul privatiz„rii, aceste unit„˛i care reprezint„ baza automatiz„rilor ∫i siguran˛ei circula˛iei feroviare?
Instruc˛ia nr. 3, care Ónc„ e valabil„ la calea ferat„, care Ónseamn„, dac„ vre˛i, biblia c„ii ferate, Ónseamn„ instruc˛ia care cerceteaz„ ∫i trateaz„ evenimentele de cale ferat„. Spune, la un articol, acolo, c„ cei care Óncalc„ sau care atenteaz„ la siguran˛a circula˛iei sunt deferi˛i penal. Oare directorii ace∫tia care au propus ordonan˛a aceasta, de la sec˛iile acestea de produc˛ie aparataj de centralizare ∫i de telecomand„ nu crede˛i c„ trebuiau deferi˛i penal? Eu cred c„ da. ™i Ól rog pe domnul ministru Mitrea s„ treac„ imediat la demiterea acestor directori, primii s„ fie disponibiliza˛i ∫i tradu∫i Ón penal, pentru c„ au atentat la siguran˛a feroviar„.
Eu v„ spun: ceea ce se Ónt‚mpl„ acum Ón calea ferat„, dac„ noi vom valida aceast„ ordonan˛„, vom fi p„rta∫i la catastrofele care sunt oric‚nd posibile la calea ferat„ datorit„ acestui mod gre∫it Ón care se g‚nde∫te ast„zi calea ferat„.
V„ mul˛umesc.
Este o diferen˛„ foarte clar„ Óntre costurile infrastructurii ∫i costurile pentru protec˛ia social„ asigurate cet„˛eanului din transportul public feroviar de c„l„tori. Œn ultimii ani, niciodat„, nici un Guvern nu a avut curajul s„ rup„ pisica, nici un Guvern nu a avut curajul s„ constate c„ aceste cheltuieli ridicate, Ón pia˛a cheltuielilor sociale, la asigurarea transportului public local ∫i na˛ional de c„l„tori se reflect„ datorit„ acestui monopol pe care companiile l-au avut, aceste mici companii l-au avut ∫i care au stabilit ni∫te pre˛uri de 4, de 5, de 10, de 20 de ori mai mare.
Privatizarea bazei de aprovizionare mie mi se pare un lucru extraordinar de bun. Astfel nu vom mai avea un singur pre˛ pe ˛ar„, va fi un raport Óntre cerere ∫i ofert„, Ón func˛ie de necesitatea fiec„rei companii.
V„ rog frumos s„ delimita˛i compania de cale ferat„, infrastructura, Ón care totdeauna cheltuielile ∫i aportul statului vor fi ridicate, asta este opinia tuturor celor care au f„cut audit Ón ultimii 10 ani la calea ferat„ rom‚n„, ∫i cheltuielile pentru protec˛ia social„ acordat„ c„l„torilor Ón transportul feroviar public de c„l„tori. Sunt dou„ chestiuni separate pe care trebuie s„ le g‚ndim a∫a.
A∫ vrea s„ v„ mai reamintesc, colegilor ∫i distinsului meu coleg de la Partidul Rom‚nia Mare, c„ deja blocul, BLA-ul, a∫a cum Ói spunea˛i dumneavoastr„, este perimat Ón Europa ∫i se folosesc blocuri electronice. Noi avem deja un program de implementare a celor mai mari sta˛ii Ón acest sistem. Mai vreau s„ v„ reamintesc c„, coridoarele paneuropene sunt importante ∫i beneficiaz„ de resurse financiare alocate de c„tre Uniunea European„ ∫i eu cred, e opinia mea ca fost specialist Ón calea ferat„, c„, Ón urm„torii ani de zile, ve˛i vedea ni∫te coridoare paneuropene la ni∫te viteze a∫a cum le-am visat Óntotdeauna.
De altfel, ∫i transportul feroviar de c„l„tori a fost Ómbun„t„˛it Ón ultimii ani ∫i, dac„ a˛i observat, pl‚ngerile c„l„torilor vizavi de calitatea transportului nu mai sunt a∫a de ridicate. Ceea ce face Ón continuare neperformant„ calea ferat„ rom‚n„ este infrastructura care are nevoie de resurse financiare pentru a p„stra termenii de siguran˛„ a circula˛iei ∫i a fi la un nivel a∫a cum Ól vis„m noi. Degeaba cump„r„m locomotive, degeaba cump„r„m vagoane frumoase, dac„ nu Ónv„˛„m ∫i nu respect„m investi˛iile Ón infrastructur„.
V„ propun, stima˛i colegi, s„ vot„m ordonan˛a a∫a cum este. Eu cred c„ este un pas extraordinar pentru calea ferat„, iar Ón anul 2004 ∫i Ón urm„torii ani ve˛i vedea un raport, Ón bugetul de venituri ∫i cheltuieli, Óntre cheltuieli ∫i beneficii aduse c„ii ferate ∫i confortul asigurat cet„˛enilor mult mai ridicat Ón raport cu cel pe care l-a˛i v„zut p‚n„ acum.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
V„ mul˛umesc.
Deci Partidul Rom‚nia Mare este Ómpotriva acestei propuneri legislative ∫i v„ solicit„, stima˛i colegi, s„ manifesta˛i Óntreaga grij„ ∫i preocupare pentru a nu tulbura inutil existen˛a Rom‚niei ca stat republican ∫i democrat.
Eu apelez la dumneavoastr„, domnilor deputa˛i, ca acest Parlament s„ fac„ acest act de dreptate, cum a f„cut cu foarte multe lucruri, cu care unii dintre colegii no∫tri au fost Ómpotriv„, chiar cu familia regal„, ∫i pe care, chiar spre ru∫inea noastr„, cei care am de˛inut o parte din puterea dintre ’96 ∫i 2000, n-am putut s„ le facem pentru familia regal„.
Eu v„ mul˛umesc ∫i cred c„ dumneavoastr„ ve˛i g‚ndi bine la acest vot, Ón interesul respect„rii trecutului nostru istoric.
V„ mul˛umesc.
Iat„ de ce v„ cer ∫i eu, a∫a cum a f„cut-o de la acest microfon ∫i ini˛iatorul acestei propuneri legislative, s„ nu da˛i un vot de partid, s„ da˛i un vot de con∫tiin˛„. S„ v„ g‚ndi˛i c„ ∫i p„rin˛ii dumneavoastr„ au fost boteza˛i Ón credin˛a promovat„ de c„tre Biserica Ortodox„. S„ v„ g‚ndi˛i c„ Biserica Ortodox„ nu este bun„ numai atunci c‚nd chem„m popula˛ia s„ se prezinte la referendum. Este bun„ Óntotdeauna. ™i dac„ este bun„ atunci c‚nd este interes politic, trata˛i-o cu toat„ considera˛ia ∫i respectul, domnilor!
V„ mul˛umesc.
De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. — ∫i sunt convins c„ ∫i celelalte grupuri parlamentare sunt Ón asentimentul meu — propune Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ca ini˛iativa legislativ„, cu tot respectul pe care-l port distinsului nostru coleg Radu Ciuceanu, s„ fie respins„, pentru c„ face obiectul unei retroced„ri Ón proprietate, ceea ce nu este cazul, fiindc„ nu exist„ documente legale de proprietate.
Putem s„ sus˛inem, Parlamentul Rom‚niei, o ini˛iativ„ legislativ„ pentru, a∫a cum am spus, acordarea Ón folosin˛„ de noi suprafe˛e forestiere care s„ fie la dispozi˛ia bisericilor respective, a monumentelor istorice respective din nordul Bucovinei, pentru a-∫i duce Ón condi˛ii optime activitatea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.
Cred c„ nu era normal s„ supune˛i votului Camerei Deputa˛ilor respingerea, pentru c„ urmeaz„ ∫edin˛a de voturi finale.
™i sper c„ o s„ face˛i acolo nefiind respins acest proiect legislativ, Ón acest moment Ón care cvorumul nu este vizibil, nu este realizat ∫i oricum nu este, cum s„ spun, Ón cifr„ dat„ cu c‚t este pentru, cu c‚t este Ómpotriv„ ∫i c‚te ab˛ineri.
V„ rog frumos s„ supune˛i Ón ∫edin˛a de voturi finale aceast„ propunere legislativ„.
Da, voi face treaba asta, doamna Iv„nescu. O s„ rog pe domnul secretar Ni˛„ s„ fac„ prezen˛a pentru cvorum. V„ mul˛umesc.
## 54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
|Dorneanu Valer|prezent|Lari Iorga Leonida|absent„| |---|---|---|---| |Dragomir Dumitru|prezent|Laz„r Maria|prezent„| |Drago∫ Liviu Iuliu|prezent|L„p„dat ™tefan|prezent| |Dragu George|prezent|L„pu∫an Alexandru|prezent| |Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|absent|Leon„chescu Nicolae|prezent| |Dre˛canu Doina Mic∫unica|prezent„|Lep„datu Lucia Cornelia|prezent„| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Lep∫a Victor Sorin|absent| |Dumitriu Carmen|prezent„|Longher Ghervazen|absent| |Du˛u Constantin|absent|Loghin Irina|prezent„| |Du˛u Gheorghe|prezent|Luchian Ion|absent| |Enescu Nicolae|prezent|Magheru Paul|prezent| |Erdei Dolóczki István|prezent|Maior Dorin Laz„r|prezent| |Eserghep Gelil|absent|Makkai Grigore|prezent| |F‚c„ Mihail|prezent|Man Mircea|absent| |Firczak Gheorghe|prezent|Manolescu Oana|prezent„| |Florea Ana|absent„|Marcu Gheorghe|prezent| |Florescu Ion|prezent|Mardari Ludovic|prezent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Marin Gheorghe|prezent| |Frunz„verde Sorin|prezent|Marineci Ionel|prezent| |Gaspar Acsinte|prezent|Márton Árpád Francisc|prezent| |Georgescu Filip|prezent|M„laimare Mihai-Adrian|prezent| |Georgescu Florin|prezent|M„r„cineanu Adrian|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent|M‚ndrea-Muraru Mihaela|prezent„| |Gheorghiof Titu Nicolae|prezent|M‚ndroviceanu Vasile|prezent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Mera Alexandru Liviu|absent| |Gheorghiu Viorel|prezent|Merce Ilie|prezent| |Ging„ra∫ Georgiu|absent|Me∫ca Sever|prezent| |Giuglea ™tefan|prezent|Miclea Ioan|absent| |Godja Petre|absent|Micula C„t„lin|absent| |Gr„dinaru Nicolae|prezent|Mihalachi Vasile|prezent| |Grigora∫ Neculai|prezent|Mih„ilescu Petru ™erban|absent| |Gubandru Aurel|prezent|Mincu Iulian|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Mircea Costache|prezent| |Ha∫otti Puiu|prezent|Mirciov Petru|prezent| |Hogea Vlad Gabriel|prezent|Miron Vasile|prezent| |Holtea Iancu|prezent|Mitrea Manuela|prezent„| |Hrebenciuc Viorel|prezent|Mitrea Miron Tudor|absent| |Ianculescu Marian|prezent|Mitu Dumitru Octavian|prezent| |Ifrim Mircea|prezent|Mi˛aru Anton|prezent| |Ignat Miron|prezent|MÓnzÓn„ Ion|prezent| |Iliescu Valentin Adrian|prezent|Mocanu Alexandru|prezent| |Ionel Adrian|prezent|Mocioalc„ Ion|prezent| |Ionescu Anton|absent|Mocioi Ion|prezent| |Ionescu Costel Marian|prezent|Mogo∫ Ion|absent| |Ionescu Dan|absent|Mohora Tudor|prezent| |Ionescu Daniel|prezent|Moisescu George Dumitru|prezent| |Ionescu Mihaela|prezent„|Moisoiu Adrian|prezent| |Ionescu R„zvan|prezent|Moi∫ V„s„lie|prezent| |Ionescu Smaranda|prezent„|Moldovan Carmen Ileana|prezent„| |Iordache Florin|prezent|Moldovan Petre|prezent| |Iriza Marius|absent|Moldoveanu Eugenia|prezent„| |Iriza Scarlat|prezent|Moraru Constantin Florentin|prezent| |Iv„nescu Paula Maria|prezent„|Motoc Marian Adrian|prezent| |Jipa Florina Ruxandra|absent„|Musc„ Monica Octavia|prezent„| |Kelemen Attila Béla Ladislau|prezent|Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu|absent| |Kelemen Hunor|absent|Naidin Petre|prezent| |Kerekes Károly|prezent|Nan Nicolae|prezent| |Kónya-Hamar Sándor|prezent|Nassar Rodica|prezent„| |Kovács Csaba-Tiberiu|prezent|Naum Liana Elena|prezent„| |Kovács Zoltán|prezent|N„dejde Vlad-George|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 |N„stase Adrian|absent|Rasovan Dan Grigore|prezent| |---|---|---|---| |N„stase Ioan Mihai|prezent|R„doi Ion|prezent| |Neac∫u Ilie|prezent|R„dulescu Grigore Emil|prezent| |Neagu Ion|prezent|Ro∫ca Radu Vasile|prezent| |Neagu Victor|prezent|Ro∫cule˛ Gheorghe|prezent| |Neam˛u Horia Ion|prezent|Rus Emil|prezent| |Neam˛u Tiberiu Paul|absent|Rus Ioan|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Ru∫anu Dan Radu|prezent| |Negoi˛„ Liviu Gheorghe|absent|Sadici Octavian|prezent| |Nica Dan|absent|Sali Negiat|prezent| |Nicolae Ion|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Nicolaescu Gheorghe-Eugen|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Niculescu Constantin|prezent|Saulea D„nu˛|absent| |Niculescu-Duv„z||Savu Vasile Ioan|absent| |Bogdan Nicolae|prezent|S„punaru Nini|prezent| |Nistor Vasile|absent|S‚rbu Marian|absent| |Ni˛„ Constantin|prezent|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Olteanu Ionel|prezent|Sencu Adrian Emanuel|prezent| |Oltei Ion|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Onisei Ioan|absent|Severin Adrian|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Sire˛eanu Mihail|prezent| |Pa∫cu Ioan Mircea|absent|Sonea Ioan|prezent| |Pataki Iulia|prezent„|Spiridon Nicu|prezent| |P„un Nicolae|absent|Stan Ioan|prezent| |P„duroiu Valentin|prezent|Stan Ion|prezent| |P„∫cu˛ ™tefan|absent|Stana-Ionescu Ileana|prezent„| |Pécsi Francisc|prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Pere∫ Alexandru|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent|St„nescu Alexandru-Octav|prezent| |Petru∫ Octavian Constantin|prezent|St„ni∫oara Mihai|absent| |Ple∫a Eugen Lucian|prezent|Stoian Mircea|prezent| |Podgoreanu Radu|prezent|Stroe Radu|prezent| |Pop Napoleon|absent|Stuparu Timotei|prezent| |Popa Constan˛a|prezent„|Suciu Vasile|prezent| |Popa Cornel|prezent|Suditu Gheorghe|prezent| |Popa Virgil|prezent|Székely Ervin-Zoltán|absent| |Popescu Dorin Grigore|absent|Szilágyi Zsolt|prezent| |Popescu Costel Eugen|prezent|™naider Paul|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|™tefan Ion|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|™tef„nescu Codrin|prezent| |Popescu Kanty C„t„lin|prezent|™tef„noiu Luca|prezent| |Popescu Virgil|prezent|™tirbe˛ Cornel|prezent| |Popescu Bejat ™tefan Marian|absent|Tamás Sándor|prezent| |Popescu-T„riceanu||T„r‚˛„ Culi˛„|prezent| |C„lin Constantin Anton|absent|T‚rpescu Pavel|prezent| |Posea Petre|prezent|Tcaciuc ™tefan|absent| |Predic„ Vasile|prezent|Timi∫ Ioan|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|Toader Mircea Nicu|absent| |Priboi Ristea|absent|Todoran Pavel|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Pu∫ca∫ Vasile|absent|Toró Tiberiu|absent| |Puwak Hildegard-Carola|prezent„|Tudor Marcu|prezent| |Puzdrea Dumitru|absent|Tudose Mihai|prezent| |Radan Mihai|absent|Tunaru Raj|prezent| |Ráduly Róbert Kálmán|prezent|fbulc„ Alexandru|prezent| |Raicu Romeo Marius|absent|focu Iulian Costel|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003
|MONITORUL OFI<br>56|CIAL AL ROM| |---|---| |Varga Attila|prezent| |Vasile Aurelia|prezent„| |Vasilescu Lia Olgu˛a|prezent„| |Vasilescu Nicolae|absent| |Vasilescu Valentin|absent| |Vekov Károly János<br>Verbina Dan|prezent<br>prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Vi∫inescu Marinache<br>Voicu M„d„lin|prezent<br>prezent| |Voinea Olga Lucheria|absent„| |Voinea Florea<br>Winkler Iuliu<br>Wittstock Eberhard-Wolfgang<br>Z„voianu Dorel<br>Zgonea Valeriu ™tefan|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|
principiul nondiscrimin„rii. Majoritatea parlamentar„ a P.S.D. a respins aceste amendamente, ca atare, votul liberalilor Ómpotriva acestei ordonan˛e este perfect justificat.
V„ mul˛umesc.