Stenogramă plen

## Bun„ diminea˛a!

Œncepem prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi cu interven˛iile deputa˛ilor.

Are cuv‚ntul domnul deputat Iulian Mincu.

## Domnule pre∫edinte,

Pe data de 17, Ón cursul acestei luni, octombrie, Ón conferin˛a de la Radio Ia∫i, am ar„tat c„ nu m„ voi prezenta la vot pentru anumite motive.

Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi vreau s„ continuu ce am declarat atunci ∫i s„ ar„t de ce nu m-am prezentat la votul pentru referendumul Constitu˛iei ∫i ce probleme mi-am pus, at‚t ca deputat, c‚t ∫i ca reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, care m„ obligau s„ nu particip la vot.

Œn primul r‚nd, prin art. 72 al Constitu˛iei, organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului na˛ional se face prin lege organic„, ∫i nu prin ordonan˛„ de urgen˛„.

Œn al doilea r‚nd, conform art. 31 al Constitu˛iei, marele public ∫i electoratul au dreptul la o informare corect„, fapt pe care Guvernul ∫i institu˛iile abilitate de Parlament nu l-au f„cut.

De asemenea, men˛ionez o serie Óntreag„ de aspecte negative, pe care atunci nu le-am spus, care se g„sesc Ón noua Constitu˛ie: limitarea de la 250.000 la 100.000 a num„rului cet„˛enilor necesari pentru o ini˛iativ„ legislativ„ reprezint„ o cifr„ Ónc„ prea mare, implic‚nd cheltuieli deosebite; integrarea Ón Uniunea European„ va fi decis„ doar prin votul Parlamentului, de∫i, Ón toate ˛„rile candidate, ea a fost decis„ sau se va decide prin referendum; institu˛ionalizarea Guvernului ca organ legislativ; ordonan˛ele de urgen˛„ vor putea fi emise Ón continuare, Ón aproape orice situa˛ie, ca ∫i p‚n„ acum — s-a Ónlocuit numai sintagma îcazuri excep˛ionale“ cu cea de îsitua˛ii extraordinare“; ordonan˛a de urgen˛„ nevotat„ Ón 30 de zile de la depunerea Óntr-una din cele dou„ Camere ale Parlamentului se consider„ automat adoptat„, iar Ón acest fel orice ordonan˛„ de urgen˛„ va deveni lege, dac„ guvernul majoritar va dori acest lucru.

7. Num„rul voturilor nule — 8;

8. Num„rul voturilor contestate —;

9. Num„rul Ónt‚mpin„rilor ∫i contesta˛iilor primite —; 10. Num„rul Ónt‚mpin„rilor ∫i contesta˛iilor

solu˛ionate —;

Interven˛ie intitulat„ îO nou„ lovitur„ dat„ patronatelor“ Pe ordinea de zi a Guvernului ∫i P.S.D. s-a aflat, Ón ultima perioad„, proiectul de Cod fiscal. P.N.L. avertizeaz„ c„ majoritatea acestor modific„ri vor duce la o Ón„sprire a mediului de afaceri, precum ∫i la m„suri discre˛ionare ale inspectorilor fiscali. Merg‚nd pe principiul: îs„ lu„m de la cei boga˛i ∫i s„ d„m celor s„raci“, Guvernul P.S.D. face o gre∫eal„ elementar„ ∫i uit„ c„ pentru o astfel de politic„, trebuie ca ∫i primii s„ se poat„ dezvolta ∫i s„ se poat„ bucura de o serie de avantaje care s„-i ajute s„ produc„ banii necesari. Elaborat Ón vitez„ de c„tre Guvern, Codul fiscal cuprinde o serie de prevederi intens contestate de c„tre patronate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 care fie c„ este vorba de patronii unor I.M.M.-uri, fie de directorii unor companii multina˛ionale, to˛i au o baz„ comun„ de contestare Ón leg„tur„ cu proiectul de cod.

Una dintre cele mai mari nemul˛umiri o reprezint„ Ónc„lcarea secretului bancar. Conform noului proiect de cod, acesta nu poate fi opozabil organelor de control fiscal. Astfel, oric„rui inspector fiscal i se va permite accesul la toate opera˛iunile bancare ale unei firme pe care el dore∫te s„ o investigheze. Pe l‚ng„ acest lucru, Asocia˛ia Rom‚n„ a B„ncilor a fost deja de acord s„ transmit„ lunar situa˛ia deschiderilor ∫i Ónchiderilor de conturi. De asemenea, Ón viitor responsabilitatea Ónt‚rzierilor din circuitul bancar, la pl„˛ile obliga˛iilor c„tre stat, va trece tot Ón grija contribuabililor. Nepermis„ este ∫i interven˛ia Ministerului Finan˛elor in tranzac˛iile comerciale, organele fiscale trebuind s„ avizeze v‚nz„rile de ac˛iuni. Firmelor nu li se va permite s„ aleag„ Óntre amortizarea accelerat„ ∫i reducerea impozitului pe profitul reinvestit, prima fiind obligatorie. O alt„ prevedere neechitabil„ este legat„ de posibilitatea deductibilit„˛ii pentru cheltuielile de transport al angaja˛ilor c„tre ∫i de la locul de munc„, care mai este posibil„ doar pentru unele regii autonome. Mai mult, astfel de cheltuieli, de care este destul de greu de abuzat, ar trebui s„ fie deductibile integral, declar„ mai mul˛i reprezentan˛i ai patronatelor. Oricum, necesitatea asigur„rii transportului personalului este rezultat„ din vina autorit„˛ilor locale care nu asigur„ mijloace de transport Ón comun acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Nemul˛umirile companiilor se Óndreapt„ ∫i c„tre cota extrem de mic„, de numai 3 la mie din cifra de afaceri, Ón limita c„reia se acord„ deduceri pentru sponsoriz„ri.

Dup„ cum se vede, acest Cod fiscal are foarte multe lacune ∫i prevederi abuzive, formul„ri ambigue, care las„ loc de interpret„ri. Dac„ unele dintre aceste prevederi mai au o ∫ans„ de a fi modificate Ón Parlament, la altele Ministerul Finan˛elor Publice nu este dispus sub nici o form„ s„ renun˛e.

P.N.L. solicit„ guvernului ∫i primului-ministru Adrian N„stase deschiderea de urgen˛„ a unor dezbateri la care s„ aib„ acces at‚t reprezentan˛ii tuturor partidelor politice, c‚t ∫i partenerii de dialog social, Ón egal„ m„sur„. Guvernul trebuie s„-∫i aduc„ aminte c„ oricare proiect de lege trebuie s„ fie adoptat Óntr-un cadru c‚t mai transparent, la care s„ participe to˛i cei interesa˛i.

Declara˛ie cu titlul îCu legea pe lege c„lc‚nd“

Am avut ocazia Ón zilele de 18 ∫i 19 octombrie 2003, o dat„ cu desf„∫urarea referendumului pentru Constitu˛ie, s„ fim martori la fenomene social-politice curioase.

De la extaz la agonie ∫i din nou la extaz au fost fazele prin care au trecut P.S.D. ∫i alia˛ii la Constitu˛ie. Dup„ promisiuni pur politicianiste, de forma celor prin care se spunea c„ dac„ vot„m noua lege se dau burse, se face un mediu curat, se face dreptate, se intr„ Ón NATO ∫i U.E., nu se mai face armata etc., promisiuni care au ridicat Ón sl„vi pe cei care le f„ceau, ajung‚ndu-se, datorit„ rarefierii atmosferei din Ónalturi, chiar s„ se cread„ Ón aceste fantasme, iat„ c„ faptele au dat fiori reci organizatorilor. P‚n„ Ón seara primei zile s-a dezb„tut ∫i s-a pus la cale cum va trece noaptea ∫i cum se vor Ónmul˛i buletinele Ón urnele p„zite de fantomele nop˛ii. Procente totu∫i insuficiente. Œnceputul jocului. Oamenii cu func˛ii Ón P.S.D. — viceprimari, consilieri, primari, prefec˛i — fac îvizite la domiciliu“. Dau peste nun˛i,

petreceri, botezuri. Pun pe mas„ cereri-tip ∫i nici nu se mai caut„ motive. Tot dumnealor le depun la sec˛iile de votare, cum se nimere∫te. Se constituie repede grupa de ∫oc cu urna volant„. Oamenii petrec ∫i recunosc sprijinul îsubstan˛ial“ al P.S.D.-ului, care vrea s„-i scuteasc„ de o plimbare la sec˛ia de votare, ca s„ poat„ petrece lini∫ti˛i.

Zori noi, griji noi, procente tot mici de prezen˛i la vot. Lucrurile trebuie reglementate. Mobilizare general„ la P.S.D. Duminic„ se distribuie banii pentru subven˛ii la hectar, se fac pl„˛i pentru îlapte“, se iese cu megafonul. Din nou oamenii puterii (la Bistri˛a, concret, viceprimarii) dau dispozi˛ii ferme, ca fiind venite din partea BEC, s„ se ias„ cu urna mobil„ Ón strad„, f„r„ s„ mai intre Ón discu˛ie cererile de solicitare expres„ din partea unor persoane cu probleme deosebite. Nimeni nu-∫i mai aminte∫te prevederile legii, conform c„rora acei care fac promisiuni sau exercit„ presiuni asupra cet„˛enilor Ón timpul votului pot fi acuza˛i ∫i pot intra sub inciden˛a legii. Tombole, p„duri, buget, premii pentru primari ∫i prefec˛i, dirigin˛i, profesori, medici, amenin˛„ri, pentru aceia∫i, dac„ planul nu se realizeaz„. Propaganda continu„ p‚n„ Ón sec˛ia de votare. Pe urne Óndemnuri ∫i lozinci.

Declara˛ie intitulat„ îReferendumul ∫i corup˛ia la rom‚ni“

P.S.D.-ul a mai bifat o realizare cu care poate s„ se m‚ndreasc„, ca de obicei, singur: modificarea Constitu˛iei Rom‚niei. Sigur c„ eliminarea stagiului militar obligatoriu sau garan˛ia propriet„˛ii — pentru care Partidul Na˛ional Liberal a str‚ns sute de mii de semn„turi, ignorate la vremea respectiv„ deopotriv„ de P.D.S.R. ∫i P.N.fi.C.D., apar˛in doar P.S.D. P.S.D.-ul Ó∫i arog„ de unul singur meritul schimb„rii Constitu˛iei, a∫a dup„ cum Ó∫i arog„ Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 mod exclusiv ∫i cre∫terea economic„ a ultimilor trei ani sau eliminarea vizelor ∫i aderarea la NATO.

Ceea ce nu dore∫te Óns„ P.S.D.-ul sub nici o form„ s„ recunoasc„ este zona neagr„ a guvern„rii sale, care Ói este caracteristic„ Ón mod exclusiv: nerecunoa∫terea corup˛iei institu˛ionalizate ∫i generalizate, dezvoltate ∫i Óncurajate de ∫i Ón jurul clicii sale de partid, punerea Ón pericol a exerci˛iilor democratice, prin acapararea massmedia, influen˛area ∫i politizarea justi˛iei ∫i mai ales manipularea opiniei publice chiar ∫i la urnele de vot, lucru demonstrat chiar Ón zilele referendumului ∫i, cel mai grav, men˛inerea ˛„rii Ón zona gri, din afara proceselor de globalizare ∫i integrare, prin Ónt‚rzierea reformei ∫i Óncurajarea economiei clientelare. Toate acestea — mai pu˛in, poate, manipularea la vot a opiniei publice — au fost semnalate clar, Ón repetate r‚nduri, de oficialit„˛i interna˛ionale interesate de mersul ˛„rii noastre pe calea dezvolt„rii ∫i a integr„rii ∫i tot de at‚tea ori au fost ignorate.

Referendumul, totu∫i, a∫teptat ∫i deja prezentat ca un succes de c„tre to˛i liderii partidului de guvern„m‚nt, Ón frunte cu pre∫edintele ˛„rii, a fost o jalnic„ repeti˛ie pentru alegerile locale, un îsucces“ de m„sluire a inten˛iei de vot a rom‚nilor, ∫i nicidecum un exerci˛iu corect de democra˛ie rom‚neasc„. Este evident c„ prezentarea la vot a rom‚nilor a fost de sub 50%. Doar 14,29% dintre rom‚ni, dup„ rezultatele oficiale, se prezentaser„ la vot Ón prima zi a referendumului, adic„ pe parcursul a nu mai pu˛in de 14 ore. îSurprizele“ au venit duminic„, Óncep‚nd cu ora 15,00. La ora 15,00 votaser„ 34,27% din rom‚ni; la 18,00 — 45,50%, iar la ora 20,00 — dup„ doar dou„ ore, c‚nd ploaia ∫i frigul se Ónte˛iser„ ∫i nimeni nu mai ie∫ea din case, votaser„ 54,46% dintre rom‚ni! Rezultatele record din Vrancea ∫i Gorj, care mai aveau pu˛in ∫i se apropiau de fatidicele raport„ri ceau∫iste de peste 100%, nu fac dec‚t s„ confirme modul de lucru discre˛ionar al baronilor Opri∫an ∫i Mischie, baza puterii partidului unic, c‚nd vine vorba de umblat la urna mobil„ ∫i de raport„ri la ordin. Œn aceste jude˛e, ca ∫i Ón altele, ca Vaslui, Br„ila sau Dolj, ∫antajul ∫i intimid„rile sau chiar amenin˛„rile directe, mai ales la adresa popula˛iei rurale, dar ∫i a celei urbane, dar f„r„ Óndoial„ ∫i alte metode, ca votul la mai multe buletine, au constituit principala metod„ de str‚ngere a rezultatelor record. Œn altele, unde obrazul liderilor P.S.D. este ceva mai sub˛ire iar electoratul mai elevat ∫i mai educat, ca Ón Bac„u sau Ón Bucure∫ti, a abundat cu tombole, concursuri ∫i premii, care au pervertit adev„rata inten˛ie de vot a cet„˛enilor. Bucure∫tiul a r„mas totu∫i la coada ˛„rii ca prezen˛„ la vot, ∫i aceasta nu pentru c„ bucure∫tenii nu sunt interesa˛i de soarta ˛„rii sau de prevederile noii constitu˛ii, ci pentru c„ s-au s„turat de actualii guvernan˛i ∫i mai ales au fost agresa˛i Ón cea mai mare m„sur„ de campania pro-referendum a lui D‚ncu ∫i compania. S-a raportat, pentru aceast„ campanie de∫„n˛at„ ∫i fals„, cheltuirea a peste un milion de euro! Cum rezultatele acestei campanii, acum, dup„ referendum, s-au demonstrat a fi inverse, cer Guvernului Rom‚niei s„ rezolve ∫i aceast„ afacere, prin demiterea domnului D‚ncu ∫i imputarea sumei cheltuite tuturor celorlal˛i vinova˛i. Nu m-ar mira ca de intermedierea Óntregii afaceri s„ se fi ocupat vreo firm„ a îfamiliei“ P.S.D. sau, de ce nu, a familiei Puwak, c„ doar era îDa pentru Europa!“

## Interven˛ie intitulat„ îPremise proaste pentru noua Constitu˛ie“

Nici nu s-au stins bine ecourile negative privind validarea referendumului de revizuire a Constitu˛iei, c„ premierul Adrian N„stase a ∫i organizat o conferin˛„ de pres„, pentru a-∫i aroga merite deosebite Ón desf„∫urarea acestui spectacol penibil. Œn loc s„-∫i asume responsabilitatea pentru slaba prezen˛„ a cet„˛enilor la vot ∫i pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 modul Ón care partidul de guvern„m‚nt a organizat referendumul, ∫eful Guvernului a aruncat pisica Ón ograda altora. Premierul a preferat, Ón stilu-i caracteristic, s„ fug„ de r„spundere, identific‚nd Ón schimb vinova˛i Ón s‚nul partidelor parlamentare, nu Ón ograda P.S.D., ∫i lans‚nd atacuri la adresa alian˛ei P.N.L.-P.D., care ar fi mimat interesul pentru un rezultat pozitiv.

Adev„rul este c„ nu cele dou„ partide au organizat campania de informare a cet„˛enilor, ci Ónsu∫i P.S.D.-ul, Ón frunte cu acest Goebbels al s„u — Vasile D‚ncu —, ∫i baronii locali ai P.S.D., care au reu∫it s„ transforme revizuirea constitu˛ional„ Óntr-un jalnic show mediatic. NeÓncrederea popula˛iei a pornit nu din faptul c„ Andreea Marin, Nadia Com„neci, Adrian Mutu au votat pentru Constitu˛ie, ci din faptul c„ dezbaterea de fond — cu argumente pro ∫i contra — a lipsit, fapt ce a determinat o lehamite a popula˛iei fa˛„ de reforma constitu˛ional„ ∫i de actuala putere.

NeÓncrederea cet„˛enilor a sporit atunci c‚nd au fost practic obliga˛i s„ intre Ón hora Constitu˛iei, al„turi de Mischie, Sechelariu, Opri∫an, Vanghelie ∫i al˛i baroni locali. Cet„˛enii au refuzat s„ participe la vot ca o dovad„ a dispre˛ului fa˛„ de baronii locali, fa˛„ de actele lor de corup˛ie, s„v‚r∫ite ∫i Ón ziua votului, ∫i fa˛„ de politizarea (pesedizarea) campaniei de modificare a Constitu˛iei.

Absenteismul din zilele de 18 ∫i 19 octombrie este un vot de blam dat actualei puteri. A spune acum c„ votul acordat noii Constitu˛ii este un vot dat Guvernului ∫i P.S.D. este o dovad„ de naivitate ∫i de imaturitate politic„. Este o dovad„ c„ premierul nu a Ónv„˛at nimic din e∫ecul referendumului ∫i nici nu o s„ Ónve˛e vreodat„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îReferendumul constitu˛ional — prilej de presiuni la adresa opozi˛iei“.

Desf„∫urarea referendumului privind revizuirea Constitu˛iei din 18 ∫i 19 octombrie 2003 a constituit pentru liderii centrali ai P.S.D. un bun prilej de a se deplasa Ón circumscrip˛iile electorale. Œn mod normal, scopul acestor deplas„ri ar fi trebuit s„ fie convingerea cet„˛enilor de a se prezenta la vot ∫i a vota proiectul Constitu˛iei modificate. Numai c„, Ón unele cazuri, liderii centrali ai Partidul Social Democrat au folosit aceste vizite pentru a face presiuni la adresa liderilor opozi˛iei din teritoriu.

Un asemenea caz a avut loc Ón jude˛ul Arad. Domnul Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, s-a deplasat, Ómpreun„ cu pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Arad, Caius Parpal„, Ón localitatea T‚rnova, unde a recurs la presiuni la adresa primarului comunei, Florin F„rca∫iu, vicepre∫edintele P.N.L. Arad, pentru a renun˛a la calitatea de membru P.N.L. ∫i a se Ónscrie Ón P.S.D.

Dup„ at‚˛ia ani de la revolu˛ie, P.S.D. nu s-a obi∫nuit Ónc„ cu ideea pluralismului politic ∫i a votului democratic. Unii lideri P.S.D. nu pot accepta realitatea c„ exist„ ale∫i locali care nu au aceea∫i culoare politic„ cu cea a partidului de guvern„m‚nt, ce se manifest„ ∫i ast„zi ca un partid-stat, de tip totalitar. Prin presiunile ministrului P.S.D. la adresa unui primar ales al opozi˛iei, partidul de guvern„m‚nt continu„ politica de intimidare a primarilor, consilierilor locali ∫i jude˛eni. Modalilt„˛ile de ∫antaj politic au la baz„ aloc„rile de sume de la buget, care sunt discre˛ionare ∫i Ón func˛ie de apartenen˛a politic„ a primarilor.

Este motivul pentru care cer Guvernului Adrian N„stase ∫i membrilor Cabinetului s„ renun˛e la ∫antajul politic la care sunt supu∫i primarii opozi˛iei, s„ stopeze intimid„rile ∫i presiunile la adresa acestora ∫i s„ Ón˛eleag„ c„ ale∫ii locali reprezint„ aleg„torii ∫i interesele comunit„˛ilor locale, ∫i nu interesele partidului de guvern„m‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cele dou„ zile Ón care aleg„torii rom‚ni au votat textul noii Constitu˛ii sunt un bun prilej de reflec˛ie pentru Óntreaga clas„ politic„ din Rom‚nia. ™i spun asta g‚ndindu-m„ la faptul c„ un asemenea eveniment ar trebui s„ fie Óntr-o mai mic„ m„sur„ un prilej de dispute politice derizorii, ∫i mai degrab„ o ocazie de a pune Ón discu˛ie, Óntr-un mod serios ∫i responsabil, solu˛iile pentru viitorul nostru comun.

Iat„ de ce n-a∫ vrea s„ abordez, Ón aceast„ interven˛ie, atitudinea pe care acea parte extremist„ a opozi˛iei a avut-o fa˛„ de referendum, Ón Óncercarea de a folosi ni∫te vechi fantome, Ón scopul acumul„rii de capital politic. Dup„ cum spunea ∫i premierul Adrian N„stase, cred c„ lucrul cel mai important, acum, dup„ Óncheierea referendumului, este ca noi to˛i s„ tragem toate Ónv„˛„mintele necesare at‚t Ón ceea ce prive∫te promovarea unor astfel de evenimente, c‚t ∫i Ón organizarea lor propriu-zis„.

Celor care sunt at‚t de sarcastici Ón judecarea acestui referendum le-a∫ aminti un singur lucru: discu˛iile teribile generate de ultimele alegeri preziden˛iale din Statele Unite ale Americii. F„r„ a face un paralelism facil, cred c„ ar fi util s„ ne amintim ce zarv„ au creat ni∫te banale aparate de perforat cartele electorale, ajung‚ndu-se p‚n„ la contestarea violent„ a alegerii pre∫edintelui George W. Bush! Iar asta se Ónt‚mpla Ón ˛ara nr. 1 a democra˛iei…

Sper ca acest exemplu recent ∫i celebru s„ fie o bun„ tem„ de reflec˛ie pentru cei care fac ˛„nd„ri referendumul constitu˛ional. Suntem Ónc„ la ∫coala primar„ a democra˛iei, mai avem multe de Ónv„˛at. A cere pentru Rom‚nia acelea∫i standarde milimetrice ca Ón ˛„rile cu vechi democra˛ii ar fi o reeditare a bancului cu elefantul ∫i ∫oricelul.

Trop„i˛i, stima˛i prieteni ai lui Mickey Mouse, dar g‚ndi˛i-v„ c„ via˛a real„ nu e un desen animat!

Stimate domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ va atinge ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002.

Au trecut 14 ani de c‚nd cultele religioase a∫teapt„ cu ner„bdare restituirea imobilelor care au fost preluate abuziv, cu sau f„r„ titlu, de statul rom‚n sau de alte persoane juridice.

Cererile de retrocedare au fost primite Ón 2003 pentru 7.568 de imobile, din care pentru biserica reformat„ — 899, biserica romano-catolic„ — 992, biserica evanghelic„ — 690, biserica greco-catolic„ — 2.207, cultul mozaic — 1.809.

Cu Ónt‚rziere au ap„rut Ón 2002, noiembrie, Normele metodologice de aplicare a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului.

Tot cu Ónt‚rziere au fost stabili˛i membrii Comisiei speciale de retrocedare.

Œncet, Óncet ar exista toate condi˛iile legale pentru a Óncepe procesul de retrocedare, mai pu˛in Legea desp„gubirilor, care e Ón curs de elaborare, dar se am‚n„ apari˛ia.

Comisia special„, care ar trebui s„ se Óntruneasc„ s„pt„m‚nal, Ón 11 aprilie 2003 a ini˛iat o Ónt‚lnire cu reprezentan˛ii cultelor religioase, c‚nd au fost dezb„tute ∫i clarificate c‚teva probleme esen˛iale privind procesul de retrocedare.

To˛i am fost de acord ∫i am acceptat, inclusiv pre∫edintele comisiei speciale de retrocedare, domnul secretar de stat Adrian M„r„∫oiu, ca retrocedarea cl„dirilor unde situa˛ia juridic„ e clar„ s„ se fac„ cu prioritate, l„s‚nd Ón urm„ pe cele cu probleme.

Dup„ aceast„ îconsf„tuire“ am a∫teptat p‚n„ Ón luna iunie 2003, c‚nd au fost retrocedate pe h‚rtie 50 de imobile pentru cultele religioase ale minorit„˛ilor na˛ionale, 3 — 4 buc„˛i Ón cele dou„ ∫edin˛e din 18 iunie ∫i 29 iunie.

A urmat o lini∫te total„, parc„ legea n-ar exista sau normele metodologice n-ar fi Ón func˛iune.

La 14 octombrie, Ón mass-media am citit un articol Ón care se vorbe∫te despre o ∫edin˛„ a comisiei, din 9 octombrie 2003, c‚nd a fost aprobat„ retrocedarea altor cl„diri pentru cultele religioase. Culmea ironiei este c„ sunt enumerate pozi˛iile aprobate din ∫edin˛a din 18 iunie 2003.

Declara˛ie politic„ privind modul cum a r„spuns electoratul din jude˛ul Olt efectelor ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003.

O situa˛ie f„r„ precedent a ap„rut dup„ 1989, c‚nd un guvern social-democrat acord„ gospodarilor de la sate suma de 2.000.000 lei pentru fiecare hectar cultivat.

Jude˛ul Olt este o zon„ Ón general s„rac„, cu c‚teva excep˛ii, ∫i acestea sunt ora∫ele industrializate, b‚ntuit„ de secet„ Ón ultimii trei ani, lucru ce a f„cut ca popula˛ia de la sate de la o zi la alta s„ devin„ tot mai s„rac„.

Popula˛ia din localit„˛ile aflate Ón partea de nord a jude˛ului Olt, unde apa potabil„ se afl„ la 60 metri ad‚ncime, unde condi˛iile de via˛„ au fost pe zi ce trece mai grele, a apreciat foarte mult sprijinul acordat de Guvernul Rom‚niei pentru cultivarea terenurilor agricole.

Œn acest moment, toat„ suprafa˛a agricol„ din jude˛ul Olt, care de obicei se cultiva cu gr‚u ∫i orz, se afl„ Óns„m‚n˛at„ cu acest tip de culturi, ∫i acest lucru Ónseamn„ 95 mii hectare cultivate ∫i tot at‚tea milioane

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

de lei Óncasate de gospodarii satelor. Mai precis, pentru cele 95 mii hectare cultivate, statul a alocat jude˛ului Olt suma de 95 miliarde lei.

Am datoria s„ r„spund cerin˛elor ∫i dorin˛elor electoratului din jude˛ul Olt prin a transmite sincere mul˛umiri Guvernului Rom‚niei pentru sprijinul acordat tuturor lucr„torilor p„m‚ntului din jude˛ul meu ∫i nu numai. Sincere felicit„ri Guvernului Rom‚niei!

Interven˛ie cu titlu îSistemul public de pensii — solidaritate Óntre genera˛ii“

Œn Rom‚nia, dreptul constitu˛ional la asigur„ri sociale se exercit„ prin sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, reglementat prin Legea nr. 19/2000. Acesta este un sistem unic, obligatoriu, cu contribu˛ii precizate, garantat de stat, administrat public.

Pentru fiecare rom‚n, reforma sistemului de pensii Ónseamn„ pe de o parte solidaritatea cu cei care sunt mai Ón v‚rst„ ∫i primesc deja pensii, dar ∫i cu cei mai tineri, atunci c‚nd au nevoie de unele presta˛ii care se pl„tesc prin sistemul public de pensii.

Asigura˛ii sistemului sunt at‚t salaria˛ii ∫i persoanele asimilate acestora, pentru care contribu˛iile sunt achitate parte de c„tre un angajator, parte de c„tre un asigurat, c‚t ∫i persoanele care desf„∫oar„ activit„˛i independente (administratori, manageri, asocia˛i unici, agricultori, notari publici, medici cu cabinete individuale etc.)

Œn ceea ce prive∫te sistemul de asigur„ri sociale pentru agricultori, Ón legisla˛ia anterioar„ acesta era sus˛inut financiar din contribu˛iile fostelor C.A.P., ale statului ∫i ale ˛„ranilor cu gospod„rie individual„. O dat„ cu intrarea Ón vigoare a Legii nr. 19/2000, la 1.04.2001, sistemul pensiilor pentru agricultori a fost inclus Ón sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Sistemul s-a confruntat ∫i a fost afectat de crize majore, economice ∫i demografice, care au marcat Rom‚nia, respectiv:

— o tranzi˛ie demografic„ rapid„, cauzat„ de cre∫terea speran˛ei de via˛„ ∫i declinul fertilit„˛ii, care a condus la cre∫terea rapid„ a ponderii persoanelor v‚rstnice Ón totalul popula˛iei;

— reducerea num„rului de contribuabili din cadrul popula˛iei active, astfel c„ pentru cele 6 milioane ∫i jum„tate de pensionari exist„ doar 4.700.000 de persoane active, pl„titoare de contribu˛ii;

— reducerea considerabil„ a num„rului salaria˛ilor.

Principalele cauze ale acestui fenomen au fost: cre∫terea num„rului de persoane din agricultur„ care desf„∫oar„ activit„˛i independente, amploarea muncii la negru, restructurarea Óntreprinderilor ∫i ∫omajul masiv indus, pentru care nu s-a mai pl„tit contribu˛ia de asigur„ri sociale. Reducerea gradului de acoperire a sistemului a avut drept consecin˛e dezechilibrul financiar cronic al bugetului de asigur„ri sociale, afectarea bugetului de stat prin cre∫terea continu„ a subven˛iilor, epuizarea rezervei necesare pentru plata la timp a drepturilor de asigur„ri sociale. Œn paralel cu reducerea gradului de acoperire, sistemul asigur„rilor sociale s-a confruntat ∫i cu explozia num„rului de pensionari, precum ∫i cu insuficien˛a resurselor pentru pensii decente, Ón contextul Ón care pensia reprezint„ singurul venit cert pentru cea mai mare parte a popula˛iei v‚rstnice.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntr-un clasament european Óntocmit de Uniunea Angajatorilor din Europa (UAE), Rom‚nia ocup„ locul 19 Ón ceea ce prive∫te nivelul salariului minim pe economie, cu 66,6 euro pe lun„.

Cu un salariu minim de 533 euro, Malta este Ón fruntea statelor care urmeaz„ s„ adere la Uniunea European„ Ón mai 2004, valoarea c‚∫tigului minim din aceast„ ˛ar„ reprezent‚nd 73% din venitul mediu pe economie.

O alt„ candidat„, Ungaria, are un salariu minim de 206,6 euro, de∫i acesta este mai mic dec‚t jum„tatea celui minim din Slovenia, care este de 447 euro. Dup„ Ungaria, urmeaz„ Ón ordine Cehia — 365 euro, Polonia — 230 euro, Slovacia — 200 euro. Pe ultimele dou„ locuri ale clasamentului se afl„ Ucraina, cu un salariu minim pe economie de 29,7 euro, ∫i Rusia, cu 12,4 euro.

Potrivit raportului furnizat de Uniunea Angajatorilor Europeni, care analizeaz„ situa˛ia salariului minim pe economie Ón 22 de ˛„ri din Europa, Luxemburgul este statul membru al U.E. cu cel mai mare salariu minim pe economie — 1.363,74 euro, urmat de Olanda, cu 1.249 euro ∫i Fran˛a — 1.215 euro. Cel mai mic salariu minim pe economie dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene este Ón Portugalia — 800 de euro.

Reprezentan˛ii sindicatelor ∫i patronatelor sus˛in c„, pe l‚ng„ fiscalitatea excesiv„ ∫i pensiile derizorii, valoarea mic„ a salariului minim reprezint„ principalul obstacol Ón calea integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.

Œn discu˛iile avute cu oficialii europeni, cu sindicatele, ace∫tia au afirmat, Ón nenum„rate r‚nduri, c„ pentru a avea ∫anse de integrare, Rom‚nia trebuie s„ fac„ eforturi pentru a ridica salariul minim pe economie cel pu˛in la jum„tatea celui minim existent Ón ˛„rile Uniunii Europene, adic„ la 600 de euro. O familie trebuie s„ aib„ o surs„ mai bun„ de venituri. Œn acest moment, c‚∫tigul minim de 2,5 milioane de lei nu acoper„ nici pe departe valoarea co∫ului lunar stabilit de c„tre guvernan˛i. Toate utilit„˛ile sunt enorm de scumpe. Sunt milioane de oameni care nu-∫i pot acoperi cheltuielile.

Ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, Elena Dumitru, a declarat la sf‚r∫itul lunii septembrie c„ salariul minim pe economie va cre∫te, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2004, Óns„ nu va atinge valoarea de 100 euro.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se intituleaz„ îRom‚nii sunt pentru Europa“.

Momentul important pentru Rom‚nia, votul pentru Constitu˛ie, s-a produs! Dou„ zile, rom‚nii au avut de ales Óntre viitor ∫i stagnare, Óntre stabilitate ∫i destin european, progres ∫i indiferen˛„, nep„sare. Cei con∫tien˛i de importan˛a acestei op˛iuni, de valorile pe care le garanteaz„ ∫i de propria lor responsabilitate cet„˛eneasc„ au spus îDa“ pentru legea fundamental„ a ˛„rii.

Partidul Social Democrat a ini˛iat ∫i sprijinit campania de revizuire a Constitu˛iei, iar prin aceasta ∫i-a manifestat grija pe care o poart„ at‚t pentru binele poporului rom‚n, c‚t ∫i pentru viitorul european pe care aceasta tinde s„ Ól urmeze.

Rom‚nia trece Ón prezent printr-o perioad„ de transform„ri benefice, dar dificile. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat ∫i-a asumat responsabilitatea politic„ de a duce p‚n„ la cap„t acest proiect extrem de necesar pentru societatea rom‚neasc„ de azi ∫i care reflect„ schimb„rile care s-au produs Ón ultimii 12 ani. Constitu˛ia revizuit„ este spre ∫i pentru binele tuturor cet„˛enilor rom‚ni, garant‚nd drepturi fundamentale adaptate normelor comunitare.

La cel„lalt pol, cei care nu au avut capacitatea s„ con∫tientizeze c„ o transformare spre bine este Ón folosul tuturor, au Óncercat s„ transforme un interes na˛ional Óntr-un interes de grup.

Sunt surprins„ c„ unii dintre ale∫ii poporului au votat Ómpotriva poporului, dar mai ales c„ ace∫tia au propagat o campanie de dezinformare a popula˛iei, specul‚nd anumite articole din viitoarea lege suprem„ ∫i Óncuraj‚nd izolarea noastr„ Ón plan comunitar.

Este destul de facil s„ te declari c„ e∫ti european, c„ apar˛ii acestor valori milenare, iar atunci c‚nd este cazul s„ o ∫i demonstrezi, refuzi s„-˛i recuno∫ti op˛iunile, crezurile. ™i mai sofisticat este c‚nd Óncerci s„ te tr„dezi pe tine Ónsu˛i, dar ∫i pe cel al„turat, denatur‚nd adev„rul ∫i apel‚nd la fraud„. Faptul c„ s-a Óncercat convingerea popula˛iei de a vota Ómpotriva revizuirii Constitu˛iei este un act imoral ∫i de imaturitate politic„.

P.S.D. a dus o campanie corect„, a Óncercat s„ informeze popula˛ia despre noile prevederi constitu˛ionale, prin metode licite. Ceilal˛i, Óns„, care se considerau la fel de corec˛i, au ales cealalt„ cale, ∫i anume de a combate adev„rul. Or, din asemenea pozi˛ie, este foarte u∫or s„ infirmi dec‚t s„ Óncerci s„ prezin˛i realitatea a∫a cum este. A duce popula˛ia Ón eroare cu privire la noile prevederi constitu˛ionale este un act de total„ iresponsabilitate cet„˛eneasc„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cele dou„ zile de desf„∫urare a referendumului constitu˛ional au reprezentat, pe l‚ng„ importan˛a de necontestat a actului Ón sine, Ónc„ un prilej pentru Partidul Democrat de a-∫i demonstra incapacitatea de a adopta o conduit„ politic„ matur„, responsabil„ ∫i moral„.

Inadaptarea P.D. la o realitate dat„ se traduce astfel automat prin solicitarea demisiei imediate a Guvernului P.S.D., fapt intolerabil ∫i care nu con˛ine de altfel nici un element de conexiune cu prezen˛a sau, dimpotriv„, cu absen˛a cet„˛enilor la vot.

S-ar putea spune c„ reprezentan˛ii Alian˛ei P.D.-P.N.L. Ó∫i doreau, cu disperare ∫i chiar cu sacrificiul unei na˛iuni Óntregi, un absenteism Ón mas„, care s„ le ofere pretextul absurd al culpabiliz„rii P.S.D.

S-a demonstrat Óns„ mai t‚rziu c„, Ón ciuda Óncerc„rii de boicotare a referendumului de c„tre P.D., prin scandalurile declan∫ate la sec˛iile de votare, cet„˛enii au fost prezen˛i la urne, spre dezam„girea evident„ a reprezentan˛ilor acestei forma˛iuni. Este evident„ atitudinea duplicitar„ a Partidului Democrat, care, sub aparen˛a unei conduite tolerante ini˛ial, la aprobarea proiectului de Constitu˛ie, a urm„rit de fapt consolidarea imaginii liderului Traian B„sescu.

Devin deja evidente inten˛iile P.D., care Ón cadrul propriei alian˛e duce o b„t„lie de imagine viclean„ ∫i perfid„, care nu ˛ine cont de partidul aliat, acest stil de comportament fiind mai periculos chiar dec‚t cel extremist.

Ne Óntreb„m care va fi pozi˛ia domnului Stolojan Ón fa˛a unor situa˛ii Ón care adev„rul pentru P.D. este minciun„ pentru na˛iune, comportamentul specific sabotor se va reg„si ∫i Ón cadrul alegerilor viitoare, iar singura politic„ dup„ care se ghideaz„ acest partid este Ómplinirea visului domnului B„sescu — acela de a ocupa scaunul de la Cotroceni.

Indignat de tupeul de neconceput ar„tat prin solicitarea demisiei Guvernului Adrian N„stase, consider c„ ˛ine de obliga˛ia P.D. s„ cear„ scuze pentru aceast„ gaf„ politic„, consecin˛„ a incapacit„˛ii de a se face remarcat pozitiv prin eforturi proprii.

Declara˛ie intitulat„ îPatriotism ∫i democra˛ie“.

Acel personaj care privea cu ostilitate neputincioas„ spre ideea de Europa ∫i se manifesta cu superior dispre˛ fa˛„ de tot ceea ce Ónseamn„ aceasta nu era un rod al Ónchipuirii. Din p„cate, exist„ Ónc„ indivizi la noi Ón ˛ar„ care se transform„ Ón arici atunci c‚nd li se aminte∫te faptul c„ nu Óntotdeauna noi, rom‚nii, am fost cei mai cei ∫i c„ mai trebuie s„ mai ∫i Ónv„˛„m c‚te ceva.

Nu e vina noastr„, ci a istoriei pe care am tr„it-o. Suntem un popor talentat ∫i imaginativ. Avem ∫i noi m‚ndria noastr„ colectiv„.

E bine Óns„ s„ ∫tim c„ ceea ce Óndeob∫te numim patriotism nu trebuie identificat nici cu o od„ narcisiac„ permanent„, nici cu atitudini de ur„ fa˛„ de al˛ii (pentru simplul fapt c„ apar˛in altor etnii sau confesiuni), nici cu

resemnarea. Adev„ratul patriotism este lucid, dinamic, tolerant, creator ∫i inteligent orchestrat. Este patriotismul propriu conceptului de democra˛ie — veritabil motor al evolu˛iei societ„˛ilor dezvoltate.

S„r„cia, birocra˛ia excesiv„, indiferen˛a fa˛„ de aproapele nostru — toate acestea reprezint„ un teren fertil pentru apari˛ia atitudinilor radical-extreme. Este ceea ce istoria modern„ ∫i contemporan„ a cunoscut ∫i care a purtat diferite denumiri: antisemitism, xenofobie, populism, autoritarism, fascism, comunism.

Antisemitismul, spre exemplu, a fost denumit îsocialismul pro∫tilor“, iar comunismul a reprezentat, la r‚ndul s„u, un veritabil blestem planetar. Ecouri ale acestor îisme“ mai apar ∫i ast„zi, iar unii oameni dispera˛i, abrutiza˛i, neinforma˛i au senza˛ia c„ au aflat calea care duce spre adev„r ∫i m‚ntuire.

Teribil„ iluzie! Demagogi de excep˛ie sau pur ∫i simplu lideri cu coifuri din h‚rtie de ziar pe cap (∫i care cred c„ poart„ pe cre∫tete tricornul lui Napoleon) vorbesc aparent frumos, aparent p„tima∫, aparent conving„tor, despre suferin˛„, moarte, patrie, iubire, demnitate… Ochii le str„lucesc, expresiile li se metamorfozeaz„. Degrelle, Ón Belgia perioadei interbelice, Mussolini, Ón Italia, Hitler, Ón Germania, Le Pen sau Haider, ast„zi. Am oferit doar c‚teva exemple. Ele sunt cu mult mai numeroase.

Interven˛ie cu titlul îŒn diversiunea «Statuia Libert„˛ii», asculta˛i ∫i p„rerea rom‚nilor!“

Recenta adunare a elitei maghiare de la Arad, care a g„sit un nefericit prilej de a a˛‚˛a focul mocnit al neÓn˛elegerilor, a demonstrat Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, extremismul ∫i iredentismul ∫efilor din U.D.M.R. Am atras aten˛ia de la aceast„ tribun„, nu o dat„, despre pericolul ce-l reprezint„ pentru unitatea na˛ional„, pentru lini∫tea ∫i Ón˛elegerea Ón aceast„ ˛ar„ aceste a∫azise îadun„ri“ ale maghiarimii, la care se rostesc discursuri iredentiste, fasciste, din care se revars„ ura revan∫ard„ ∫i dispre˛ul pentru na˛iunea rom‚n„.

Atunci c‚nd adun„rile de la Cluj-Napoca, Tu∫nad, ™umuleul de Ciuc au hot„r‚t formarea unui comitet de ini˛iativ„ pentru elaborarea unei legi care s„ confere statut de independen˛„ f nutului Secuiesc, atunci c‚nd comitetul de ini˛iativ„ s-a autodefinit drept un miniparlament al acestui ˛inut, atunci c‚nd la universit„˛ile de var„ de la Balvanyos ∫i Tu∫nad s-au proferat grave jigniri la adresa Rom‚niei ∫i a poporului rom‚n, atunci c‚nd amenin˛„rile cu autonomia teritorial„ au devenit realit„˛i, am atras aten˛ia Guvernului ∫i partidului de guvern„m‚nt c„ faptele conduc„torilor maghiarimii transilvane frizeaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 penalul. Domnul prim-ministru mi-a r„spuns c„ Ón ˛ara noastr„ opereaz„ principiul separ„rii puterilor Ón stat, ∫i chestiunea este de competen˛a justi˛iei.

Nu am Ón˛eles ∫i nici nu voi Ón˛elege niciodat„, nici eu ∫i nici milioanele de rom‚ni transilv„neni, cum un guvern nu poate lua m„suri, prin organele represive ce-i sunt subordonate, Ómpotriva acelora care atenteaz„ clar ∫i r„spicat la unitatea, integritatea ∫i lini∫tea public„ Óntr-un stat de drept.

Pe noi, cei din P.R.M., Guvernul ne-a taxat de foarte multe ori drept extremi∫ti, pentru c„ am cerut respectarea legilor ∫i m„suri aspre Ómpotriva celor care le Óncalc„. Iat„, acest Guvern se aliaz„ Ón fapt cu cei care Óncalc„ legile, cre‚nd astfel un drum liber tr„d„rii ∫i revizionismului maghiar, iar ei, spre deosebire de noi, se autodefinesc îdemocra˛i“. Halal democra˛ie! Aceasta-i tr„dare!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi deputa˛i,

Noua Constitu˛ie este acum o certitudine, chiar dac„, o vreme, s-a aflat sub semnul Óntreb„rii. La cap„tul a dou„ zile de alegeri, 54,46% dintre rom‚nii cu drept de vot s-au prezentat la urne, astfel Ónc‚t Biroul Electoral Central a validat referendumul organizat pentru aprobarea noii legi fundamentale a ˛„rii.

Chiar dac„ nu pe deplin mul˛umi˛i de textul revizuit al Constitu˛iei, rezultat dup„ mai bine de doi ani de dezbateri, reprezentan˛ii clasei politice au mers s‚mb„t„ ∫i duminic„ la urne pentru a vota noua form„ a legii fundamentale.

Indiferent pe ce parte a scenei politice se situeaz„ partidele pe care le reprezint„, Ón opozi˛ie sau la putere, ei ∫i-au Óndemnat aleg„torii s„ le urmeze exemplul. Faptul este, f„r„ Óndoial„, demn de toat„ lauda, Óntruc‚t votul nu a fost politic, nu s-a votat un partid sau altul. Constitu˛ia nu este a pre∫edintelui ˛„rii sau a premierului, s-a votat o lege de c„petenie, pentru care s-au trudit mult„ vreme at‚t parlamentarii, c‚t ∫i organismele societ„˛ii civile.

A fost supus votului popular actul fundamental al ˛„rii, Ón totalitatea lui, dup„ ce a fost disecat Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului. Stringen˛a modific„rilor, recunoscut„ de partidele parlamentare, cu o singur„ excep˛ie, semnific„ Ón˛elegerea adev„rului c„ la mijloc se afl„ interesele poporului rom‚n, nu ale uneia sau alteia dintre forma˛iunile politice, c„ actul fundamental este al na˛iunii Ón Óntregul s„u.

Absenteismul Ónregistrat a fost pus pe seama mai multor factori de c„tre anali∫ti. Eu vreau s„ m„ refer, cu permisiunea dumneavoastr„, la unul singur ∫i, ca s„ m„ fac bine Ón˛eles, plec Ón demonstra˛ia mea de la dou„ fapte de pres„, am‚ndou„ apar˛in‚nd mass-media interna˛ionale.

Astfel, un reportaj de aproximativ un minut, cu imagini sugestive, difuzat de mai multe ori duminic„ seara pe Canalul de televiziune îEuro News“, informa telespectatorii c„ Ón Rom‚nia s-a validat referendumul asupra noii Constitu˛ii, text legislativ prin care popula˛ia era chemat„ s„ spun„ îda“ Europei. Apoi, prestigiosul cotidian francez îLe Figaro“ nota, Ón edi˛ia sa de luni, c„ noua Constitu˛ie a Rom‚niei, armonizat„ cu legisla˛ia comunitar„, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei, Ón 2007, la Uniunea European„, reprezint„ un semnal pozitiv adresat Occidentului.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Cu aceasta, prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi a luat sf‚r∫it.

## V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor de azi. V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 284, 61 sunt absen˛i ∫i 18 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œncepem dezbaterile proiectelor normative Ónscrise ast„zi pe ordinea de zi cu proiectul de Hot„r‚re privind bugetul Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004.

Œl rog pe domnul chestor Alexandru L„pu∫an s„ prezinte proiectul de hot„r‚re.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Permite˛i-mi s„ prezint Nota de fundamentare a bugetului Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004.

Proiectul bugetului Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004 a fost Óntocmit potrivit prevederilor Legii finan˛elor publice nr. 500/2002 ∫i preciz„rilor metodologice nr. 121.217/1.09.2003 emise de Ministerul Finan˛elor Publice, la nivelul sumei de 1.446.025.667 mii lei.

Din volumul total de credite, de 1.446.025.667 mii lei, 1.433.462.102 mii lei sunt pentru activitatea proprie ∫i 12.563.565 mii lei pentru Institutul Rom‚n pentru Drepturile Omului.

Comparativ cu bugetul aprobat pe acest an, respectiv, pe 2003, proiectul bugetului pe 2004 are urm„toarele varia˛ii: la cheltuieli totale, o diminuare cu 0,4%; la cheltuieli de personal, o cre∫tere cu 12%; la cheltuieli materiale ∫i servicii, o diminuare cu 9,9%; la cheltuieli de capital, o diminuare cu 44,2%.

La fundamentarea indicatorilor de buget pe anul 2004 s-au avut Ón vedere propunerile compartimentelor de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul viitor, rezult‚nd Ón principal urm„toarele:

a) Cheltuieli de personal, Ón sum„ de 942.514.667 mii lei, au fost determinate lu‚nd Ón considerare prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 191/2002, aprobat„ prin Legea nr. 220/2003 privind cre∫terile salariale care se acord„ Ón cursul anului 2003 personalului bugetar, aplicate la nivelul Óntregului an 2004.

S-a mai avut Ón vedere cre∫terea num„rului de personal cu 20 de posturi pentru func˛ii de execu˛ie, fa˛„ de

num„rul aprobat pentru anul 2003, necesar pentru func˛ionarea Comisiei parlamentare privind egalitatea de ∫anse, comisie nou-Ónfiin˛at„, pentru Comisia pentru integrare european„, precum ∫i pentru alte necesit„˛i ale Secretariatului General al Camerei Deputa˛ilor.

La acesta, s-a ad„ugat o indexare medie anual„ de 7,59% pentru acoperirea ratei infla˛iei din anul 2004, precum ∫i influen˛ele care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea ∫i transportul, suma forfetar„, alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i deplas„rile Ón str„in„tate.

Mul˛umesc, domnule chestor.

Are cuv‚ntul domnul vicepre∫edinte Grigora∫, s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn scopul Óndeplinirii obliga˛iilor prev„zute la art. 212 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, potrivit c„ruia Camera Deputa˛ilor aprob„ bugetul propriu Ónaintea dezbaterilor bugetului de stat ∫i Ól Ónainteaz„ Guvernului Ón vederea includerii lui Ón bugetul de stat, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat Memorandumul intern privind bugetul Camerei Deputa˛ilor pe anul 2004. A constatat c„ au fost respectate prevederile legale privind fundamentarea ∫i elaborarea bugetului de stat ∫i c„ sunt Óndeplinite condi˛iile pentru desf„∫urarea normal„ a activit„˛ii Camerei Deputa˛ilor Ón anul 2004 ∫i realizarea obiectivelor de investi˛ii aflate Ón curs de execu˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisia a Óntocmit raportul favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de hot„r‚re anexat Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ dintre dumneavoastr„, stima˛i deputa˛i, cineva dore∫te s„ intervin„? Pofti˛i, domnule Nicol„escu.

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de toate, vreau s„ ridic o problem„ de principiu. Ieri am primit bugetul de stat pe anul 2004. Conform legii, bugetul de stat pe anul 2004 se Ónainteaz„ de Guvern, dup„ ce are de la Parlament primite, ca anexe, bugetele aprobate de cele dou„ Camere.

Noi, ast„zi, de abia discut„m bugetul Camerei Deputa˛ilor. Œntreb cum s-a putut atunci trece ca anex„ la bugetul de stat bugetul Camerei Deputa˛ilor, dac„ noi nu l-am discutat. Sau noi accept„m, Camera Deputa˛ilor, s„ fim anex„ a Guvernului ∫i ce a hot„r‚t Guvernul ca buget pentru Camera Deputa˛ilor, aia s„ aprob„m?

A∫ dori un r„spuns Ón acest sens ∫i dup„ aceea s„ Óncepem dezbaterile pe aceast„ tem„.

V„ mul˛umesc.

## Stimate coleg,

Dup„ cum ∫ti˛i, Camera Ó∫i aprob„ propriul buget. Noi ne-am corelat cu Guvernul ∫i le-am transmis cifrele noastre.

Dar, ca s„ nu fiu eu acela care dau explica˛ii, Ól rog pe domnul deputat Grigora∫ s„ o fac„.

## Stima˛i colegi,

Art. 212 din Regulamentul Camerei prevede urm„toarele: îCamera Deputa˛ilor aprob„ bugetul propriu Ónaintea dezbaterii bugetului de stat“ — este adev„rat — î∫i Ól Ónainteaz„ Guvernului Ón vederea includerii Ón bugetul de stat“. Dar, a∫a cum a precizat domnul pre∫edinte, au fost discu˛ii ∫i corel„ri cu Guvernul ∫i noi suntem Ón conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Deci nu este nici o inadverten˛„ din acest punct de vedere ∫i cred c„ putem continua dezbaterile.

Domnul deputat Nicol„escu ∫i, pe urm„, domnul secretar Borbély.

## Domnule pre∫edinte,

Ca s„ nu fiu acuzat c„ tergiversez eu lucr„rile, nu fac dec‚t s„ trag o singur„ concluzie ∫i, dup„ aceea, lumea s„ Ón˛eleag„ ceea ce dore∫te. Ceea ce spune domnul deputat Grigora∫ este par˛ial adev„rat, pentru c„, p‚n„ la urm„, Óntr-adev„r, noi Ól dezbatem, acest buget, Ón Camera Deputa˛ilor, Ónainte de a se trimite de c„tre Guvern bugetul de stat (pentru c„ bugetul nostru este anex„ la bugetul de stat). ™i Guvernul nu avea cum s„

prind„ indicatorii pentru Camera Deputa˛ilor, dac„ nu avea aprobarea Camerei Deputa˛ilor. O problem„.

A doua problem„. Nu fac dec‚t s„ constat c„ noi, Camera Deputa˛ilor, accept„m ca acest Guvern s„ ne fac„ bugetul! S„ se consemneze aceast„ opinie ∫i, de aici Óncolo, ∫tim ce avem de f„cut! Mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Œn m„sura Ón care vor fi exist‚nd diferen˛e, ele se regleaz„ Ón timpul dezbaterilor Ón comisii.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

Este ilegal acest buget, domnule pre∫edinte!

Cum s„ fie ilegal?! Bugetul se adoptat„ atunci c‚nd Parlamentul, reunit Ón Camere comune, Ó∫i d„ votul asupra lui. ™i atunci ve˛i vedea c„ Ón bugetul de stat este cuprins ∫i bugetul celor dou„ Camere.

Domnule secretar Borbély, pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, consider c„ puteam s„ discut„m mai din timp acest buget ∫i, din acest punct de vedere, mi-am exprimat ∫i p„rerea ieri, la ∫edin˛a Biroului permanent. Dar, oricum, bugetul ni l-am f„cut noi, nu Guvernul, cei care au preg„tit bugetul, chestorii ∫i staff-ul tehnic din Camera Deputa˛ilor.

Œn ceea ce prive∫te bugetul, eu, totu∫i, vreau s„ accentuez c„ pentru anul viitor sunt dou„ capitole unde sunt reduceri substan˛iale: la cheltuieli de capital — unde s-a redus ∫i este un procent de 55,8% fa˛„ de anul acesta — ∫i la cheltuieli materiale ∫i servicii — unde este o reducere de aproape 20%. Din acest punct de vedere, eu vreau s„ v„ spun c„ — ∫i aici a∫ vrea s„ m„ refer la o ∫tire ap„rut„ ast„zi Ón pres„, cum c„ salariile demnitarilor, ale deputa˛ilor ∫i senatorilor, ar cre∫te cu 40% anul viitor — la pagina 2 punctul a), se men˛ioneaz„ foarte clar c„ este o indexare medie anual„ de 7,59%, ceea ce se refer„ la diurna de deplasare, cazare, transport, sum„ forfetar„ ∫i alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i senatorilor, adic„ deputa˛ilor, c„ vorbim de bugetul Camerei Deputa˛ilor.

Eu am vrut s„ men˛ionez c„ aceast„ problem„ este, de fapt, sub infla˛ia preconizat„ ∫i cred c„ este bine s„ punem lucrurile la punct ∫i s„ ar„t„m c„, totu∫i, acest buget al Camerei Deputa˛ilor pentru anul 2004 este un buget auster. ™i, chiar am ridicat, ieri, problema cheltuielilor materiale ∫i serviciilor, unde probabil c„ vom avea dificult„˛i anul viitor. Dar este un buget cu care consider eu c„ ne putem prezenta pentru anul viitor cu fruntea sus ∫i de care nu trebuie s„ ne fie ru∫ine.

Mul˛umesc.

Domnul vicepre∫edinte Ha∫otti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze dac„ interven˛ia mea porne∫te de la o necunoa∫tere. O fi fost vreo ∫edin˛„, probabil, c‚nd eram plecat Óntr-o delega˛ie sau, cine ∫tie… S-au spus aici c„ îau fost consult„ri prealabile cu Guvernul Ónainte de Óntocmirea acestui proiect“. C‚nd au fost aceste consult„ri, cine le-a avut ∫i dac„ noi, Ón Biroul permanent, am avut o discu˛ie privitoare la aceste consult„ri? Dac„ memoria nu m„ Ón∫al„, noi nu am avut nici un fel de document care s„ ateste c„ exist„ o anumit„ consultare Óntre Camera Deputa˛ilor ∫i Guvern, ∫i dac„ este a∫a, atunci, o dat„ Ón plus, este evident c„ Guvernul ne-a pus Ón fa˛a unui fapt Ómplinit ∫i noi n-am devenit dec‚t o biat„ ∫i nesemnificativ„ anex„ a Guvernului.

Domnul chestor L„pu∫an.

Scuza˛i-m„, domnule Nicol„escu, a˛i luat cuv‚ntul de dou„ ori ∫i nu mai credeam c„ Ól mai cere˛i ∫i a treia oar„.

## Domnule pre∫edinte,

Prima dat„, vreau s„-mi permite˛i s„ fac o corectur„: la îCheltuieli materiale ∫i servicii“ am afirmat o sc„dere cu 9,9%; este 19,9%.

Al doilea comentariu pe care doresc s„-l fac este c„, pe form„, colegii no∫tri de la liberali pot avea dreptate, Óns„, pe fond, dac„ analiz„m lucrurile, cred c„ vor fi ∫i ei de acord c„ suntem Ón parametrii regulilor ∫i ai regulamentelor noastre. ™i care sunt elementele pe care le aduc Ón sprijinul acestei afirma˛ii?

Noi am lucrat bugetul Ómpreun„ cu speciali∫tii de la Ministerul Finan˛elor, inclusiv cu ministrul finan˛elor, Ón final, pentru a ne acorda anumite elemente ale cheltuielilor ∫i Ón func˛ie de evolu˛ia previzibil„ a indicatorilor macroeconomici pentru anul urm„tor. Sigur c„ Ónt‚mplarea a f„cut ca noi, s„pt„m‚na trecut„, s„ avem activit„˛i Ón teritoriu, Ón circumscrip˛iile electorale, ∫i atunci am Ónt‚rziat prezentarea Ón Biroul permanent a acestui proiect, lucru care s-a f„cut abia Ón aceast„ lun„.

Nu Ómi aduc aminte, dar, dac„ au fost comentarii Ón cadrul ∫edin˛ei Biroului permanent vizavi de acest proiect, sigur c„ noi le-am fi analizat, le-am fi discutat ∫i probabil c„ am fi venit ∫i cu anumite modific„ri. Deci eu nu-mi aduc aminte s„ fi fost ni∫te lu„ri de pozi˛ie, inclusiv din partea reprezentan˛ilor Partidului Liberal, ∫i, de aceea, este mai greu pentru mine s„-mi explic care este motiva˛ia, pe fond, a interven˛iei Domniilor lor.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Noi avem bugetul Camerei Deputa˛ilor Ón acord cu aceste elemente care vizeaz„ principalii indicatori macroeconomici pentru anul viitor, sunt discuta˛i cu Ministerul de Finan˛e, repet, sunt aborda˛i de to˛i chestorii Camerei Deputa˛ilor, care, Ón conformitate cu regulamentele noastre, au atribut Ón acest domeniu. ™i sigur c„ este propunerea Camerei Deputa˛ilor, propunere care se revede ∫i Ón bugetul de stat pe care Guvernul l-a trimis c„tre Parlament ∫i, aceast„ propunere, tot noi, Ómpreun„ cu Senatul, vom fi sau nu vom fi de acord cu ea. Vom aduce sau nu vom aduce amendamente care s„ modifice inclusiv aceast„ propunere de buget care este din partea Camerei Deputa˛ilor.

Au mai solicitat interven˛ii domnul Nicol„escu ∫i domnul Ha∫otti. Eu le-a∫ aminti distin∫ilor no∫tri colegi de la liberali, care au de˛inut, Ón timp, portofoliul finan˛elor, c„ Ón fazele de preg„tire a proiectului to˛i ordonatorii de credite, repet, to˛i, trimit proiectul con˛in‚nd principalii indicatori Ministerul Finan˛elor. Deci nu numai c„ au fost discu˛ii, dar au fost trimi∫i ace∫ti indicatori de c„tre departamentele de resort cu acordul chestorilor care r„spund de acest lucru.

Abia dup„ ce s-au realizat aceste faze preg„titoare (repet, a∫a s-a Ónt‚mplat ∫i pe vremea dumneavoastr„), convenind asupra acestor principali indicatori, l-am supus aprob„rii dumneavoastr„. ™i o facem Ón termenul Ón care nu suntem nici cei care ne degaj„m de practica obi∫nuit„.

Pofti˛i, domnule Nicol„escu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu doream s„ mai iau cuv‚ntul, dar se pare c„ este nevoie.

Œn primul r‚nd, trebuie f„cute c‚teva preciz„ri.

Spune˛i dumneavoastr„ c„ au avut loc consult„ri Óntre conducerea Camerei Deputa˛ilor ∫i Ministerul Finan˛elor…

Nu numai consult„ri, s-au trimis principalii indicatori Ministerului Finan˛elor, asemenea tuturor ordonatorilor de credite.

Œn opinia mea se numesc consult„ri, pentru c„ a∫a sunt ele, p‚n„ la faza Ón care Camera Deputa˛ilor Ó∫i aprob„ bugetul ∫i Ól transmite, dup„ aceea, Ministerului Finan˛elor, care s-a obligat, conform legii, s„-l ia ca atare ∫i s„-l anexeze la bugetul de stat pe anul 2004, pentru c„ a∫a este legea pe care am votat-o noi Ón aceast„ sal„.

Œn al doilea r‚nd, eu cred c„ este ilegal ce a f„cut Guvernul, pentru c„ ∫i-a permis s„ pun„ o anex„ la bugetul de stat a unei institu˛ii autonome, cum este Camera Deputa˛ilor, f„r„ ca acest buget s„ fie aprobat. ™i, ca atare, Guvernul nu avea voie s„ fac„ acest lucru. Deci vorbesc aici de probleme de fond.

Œn al treilea r‚nd, cred c„ Ón aceast„ situa˛ie noi ne afl„m Óntr-o mare capcan„, ∫i anume: Camera Deputa˛ilor este pus„ s„ dezbat„ bugetul de stat pe anul 2004, aprobat de Guvernul Rom‚niei Ón mod ilegal! ™i, de aceea, ast„zi, noi vom cere demisia Guvernului, pentru faptul c„ Óncalc„ legea!

™i, Ón al patrulea r‚nd, vreau s„-i atrag aten˛ia colegului meu secretar, domnul Borbély, pentru c„ dac„ se cite∫te anexa la bugetul prezentat ast„zi (∫i nu-˛i trebuie ∫coal„ financiar„ pentru asta, ci numai aritmetic„), la pozi˛ia îCheltuieli cu salariile“, cre∫terile de pe 2004, fa˛„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 de 2003, sunt de 22,4% ∫i nicidecum de 9%, c‚t este prognozat„ rata infla˛iei pe anul 2004. Asta, pentru restabilirea adev„rului!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

A∫ fi curios dac„ dumneavoastr„ v-ar pl„cea ca un coleg de-al dumneavoastr„ s„ v„ aduc„ aminte dac„ ∫ti˛i sau nu ∫ti˛i s„ citi˛i? Nu ∫tiu, cum a˛i primi o asemenea remarc„?

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicol„escu**

**:**

Eu am spus s„ socoteasc„, nu s„ citeasc„!

E acela∫i lucru. Pofti˛i, domnule deputat Puiu Ha∫otti.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i Ómi cer scuze c„ intervin Ónc„ un minut, pentru a doua oar„.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ spun c„ domnul chestor L„pu∫an are dreptate. Œn Biroul permanent al Camerei, to˛i am fost de acord cu cifrele din acest buget. Chestiunile de procedur„, chestiunile care vizeaz„ aspecte politice le discut„m Óns„, aici, Ón plen.

Prin urmare, sunt de acord cu ceea ce spunea domnul chestor L„pu∫an. Œn Biroul permanent al Camerei nu am avut divergen˛e Ón ceea ce prive∫te cifrele acestui proiect de buget ∫i totul mi se pare Ón regul„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ ∫i dumneavoastr„ ave˛i dreptate c‚nd spune˛i c„ este o cutum„ din guvernarea trecut„, pe care actuala guvernare a preluat-o, dar cred c„ a gre∫i este omene∫te, a persevera Ón gre∫eal„ nu prea este Ón regul„.

De ce spun acest lucru, domnule pre∫edinte? Pentru c„, Biroul Camerei, cel pu˛in, ar fi trebuit s„ fi fost Ón∫tiin˛at Ón leg„tur„ cu acest, s„ zicem, îpre-proiect“, la care sunt angrena˛i chestorii Camerei Deputa˛ilor, or, acest lucru nu s-a petrecut. ™i, Ón mod indirect, la un moment dat, ∫i, direct, de la un moment dat, Guvernul a venit ∫i ne-a dictat nou„ proiectul.

Problema de fond este alta, c„ suntem Óntr-o institu˛ie politic„, Parlamentul este cea mai politic„ institu˛ie a unei ˛„ri, ∫i cea mai democratic„. Problema de fond este alta. Nu c„ s-a discutat Ón Biroul permanent ∫i s-au aprobat cifrele. Problema de fond este una de procedur„ ∫i este una politic„ ∫i ea r„m‚ne, cel pu˛in aceasta este p„rerea mea, a∫a cum am spus: subordonarea nedemocratic„, incalificabil„ a Parlamentului de c„tre Guvern! Noi o s„ lu„m noti˛e pe genunchi de ceea ce zice Guvernul!

Procedurile, aici, le discut„m, nu cifrele, domnule pre∫edinte!

Domnule Alexandru L„pu∫an, pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Nu neap„rat pentru a perpetua o discu˛ie dreaptast‚nga, Óns„, pentru a reveni, totu∫i, Ón parametrii realului ∫i ai realit„˛ii, ∫i ai adev„rului. Afirma˛ia care se face Ón materialul nostru spune a∫a, ∫i da˛i-mi voie s„ repet: îLa acestea — deci la punctul a) —, fiind vorba de cheltuielile de personal, s-a ad„ugat o indexare medie anual„

de 7,59% pentru acoperirea ratei infla˛iei din anul 2004, precum ∫i a influen˛elor care vor interveni la cheltuielile privind diurna de deplasare, cazarea, transportul, suma forfetar„, alte drepturi acordate deputa˛ilor ∫i deplas„rile Ón str„in„tate“. Deci acest procent de 7,59% nu este fundamentat pe sau nu este determinat numai de rata infla˛iei.

™i dac„ dumneavoastr„ v„ ve˛i uita la anexa prezent„ la acest material o s„ vede˛i c„: deplas„rile, deta∫„rile, transfer„rile Ón ˛ar„ sunt cu o cre∫tere de 3,4%; deplas„rile Ón str„in„tate sunt cu o sc„dere de 9,7%; deta∫„ri, deplas„ri, transferuri, Ón total, sunt cu o cre∫tere de numai 2% ∫.a.m.d. Deci toate aceste elemente, ponderate, le-au dat celor care au f„cut aceste socoteli 17,59%.

P„rerea mea este c„ ei pot fi l„sa˛i la categoria îprofesioni∫ti“.

V„ mul˛umesc.

Domnul ministru Gaspar dore∫te s„ intervin„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

S-au f„cut aici c‚teva referi la Guvern, Ón sensul c„ acesta Óncalc„ Legea nr. 500/2002 a finan˛elor publice, referitor la procedura de elaborare a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2004. Dac„ lu„m textele Ón succesiunea lor, o s„ vede˛i c„ ordonatorii principalii de credite (printre care ∫i Camera Deputa˛ilor, prin secretarul general) au obliga˛ia ca p‚n„ la data de 15 iulie a fiec„rui an s„ depun„ la Ministerul Finan˛elor Publice propunerile pentru proiectul de buget ∫i anexele la acesta pentru anul bugetar urm„tor. Lucru pe care cred c„ Secretariatul General al Camerei, Ómpreun„ cu chestorii Camerei, care au obliga˛ia, potrivit regulamentului, s„ se ocupe de elaborarea ∫i de executarea bugetului, l-au f„cut.

Vreau s„ v„ spun c„ proiectul care a fost depus de c„tre Guvern la Parlament cuprinde, la Camera Deputa˛ilor, exact anexa pe care dumneavoastr„… C„ n-a˛i discutat-o, c„ nu… Ea a fost depus„ deci la Guvern.

Pute˛i s„ verifica˛i dumneavoastr„ anexa la lege care se refer„ la Camera Deputa˛ilor cu anexa pe care dumneavoastr„ o vota˛i ast„zi. O s„ vede˛i c„ nu apar neconcordan˛e.

Pe de alt„ parte, ne g„sim Ón faza de proiect. ™i textul este corect, cum a fost invocat, Ón sensul: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul, cu consultarea Guvernului, Ó∫i aprob„ bugetul propriu“. Aprobarea bugetului propriu vreau s„ v„ spun c„, Ón final, este cea pe care tot Camera, prin vot, o d„ asupra legii.

Dumneavoastr„, deci aproba˛i aceast„ hot„r‚re, care se include, ∫i Guvernul nu are voie s„ se abat„ cu absolut nimic de la ceea ce Camera a hot„r‚t, Ón afara cazului Ón care Óns„∫i Camera, Ón∫i∫i deputa˛ii vor face amendamente cu privire la bugetul propriu.

Deci ne g„sim Ón faza procedurii parlamentare, urm‚nd ca Ón comisii ∫i Ón plenul celor dou„ Camere, c‚nd se va discuta, s„ se dea votul final asupra bugetelor tuturor ordonatorilor.

Astfel, vreau s„ v„ spun c„ atunci c‚nd se aprob„ legea se aprob„ ∫i anexa cu privire la bugetul Camerei

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

∫i la bugetul Senatului. A∫a c„ problema s„ Ó∫i dea Guvernul demisia c„ nu ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat la Camera Deputa˛ilor este neavenit„, domnule deputat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de hot„r‚re. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

La art. 1 nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate. La art. 2 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 3, care cuprinde ∫i lista cheltuielilor de investi˛ii, pe care o vom supune votului separat, nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 4 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. La art. 5 nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

Stima˛i colegi,

De c‚te ori a˛i dorit s„ interveni˛i, v-am dat cuv‚ntul. V„ rog. Plecatul bomb„nind, atunci c‚nd v-am dat prilejul, ∫i vi-l voi mai da Ón continuare… Nu sun„ prea colegial Óntoarcerea spre alt„ direc˛ie.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

V„ inform„m c„ la acest punct al ordinii de zi, Óntruc‚t s-a Ónc„lcat legea, noi, liberalii, ne retragem.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este dreptul dumneavoastr„ ∫i eram mult mai mul˛umi˛i dac„ a˛i fi f„cut Ónt‚i aceast„ declara˛ie.

V„ mul˛umesc.

La art. 6 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Adoptat Ón unanimitate.

La anexa nr. 1 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.

La anexa nr. 2 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.

La anexa nr. 3 nu sunt obiec˛iuni. Votat„ Ón unanimitate.

Vom supune proiectul de hot„r‚re votului final Ón ∫edin˛a de ast„zi,destinat„ exprim„rii votului final pentru proiectele deja adoptate.

La punctul 13 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Rog Comisia economic„ s„ propun„ termenii de dezbatere, fiind Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Av‚nd Ón vedere c„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, propun pentru dezbaterea acestui proiect de lege 10 minute Ón total ∫i dou„ minute de interven˛ie.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

## Unanimitate de voturi.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel textele proiectului de lege de aprobare a ordonan˛ei ∫i raportul comisiei.

La titlul legii, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i? Votat Ón unanimitate.

La articolul unic, v„ rog s„ analiza˛i amendamentul de la punctul 1 al comisiei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se modific„ articolul unic ∫i se renumeroteaz„ art. I.

La titlul ordonan˛ei de urgen˛„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Preambulul art. I din ordonan˛„. Votat Ón unanimitate. Punctele 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.

La punctul 3 ∫i punctul 4 din ordonan˛„ nu exist„ amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate Ón formularea din ordonan˛„.

La punctul 5, cel cu privire la art. 18, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Nu sunt obiec˛iuni. S-a adoptat amendamentul ∫i se modific„ punctul 5 din ordonan˛„.

La punctul 6 nu sunt obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate Ón formularea comisiei.

La punctul 7, cel cu privire la art. 18 alin. 6, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 7.

La punctul 8, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 6. Nu sunt obiec˛iuni. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 8.

La punctul 9, comisia nu a avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

La punctul 10 ∫i la punctul 11 dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.

La punctul 12, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8, care propune abrogarea punctelor 12, 13 ∫i 14. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.

La punctele 15, 16 ∫i 17, comisia nu a mai avut amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.

Nici la punctul 18, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

La art. II, comisia nu a avut obiec˛iuni. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Numai pu˛in, v„ rog!

Stimate reporter de televiziune, probabil c„ sunte˛i nou Ón aceast„ calitate. V„ reamintesc c„ Ómpreun„ cu colegii dumneavoastr„ am stabilit un loc al presei ∫i un traseu de circula˛ie Ón timpul ∫edin˛elor, pe care v„ rog foarte mult s„ le respecta˛i.

M„ refer la reporterul care circul„ prin mijloc. ™tiu c„ sunte˛i nou. Œmpreun„ cu ∫efii dumneavoastr„, am stabilit un loc de unde s„ filma˛i ∫i un traseu. Am senza˛ia c„ ne sfida˛i pur ∫i simplu.

## **Domnul Nicolae Enescu**

**:**

Acum filmeaz„ P.R.M.-ul.

Nu are nici o leg„tur„ cu ceea ce spune˛i, stimate coleg, ∫i Ómi pare r„u.

Deci v„ reamintesc, pentru c„ v„d c„ avem probleme cu comunicarea, c„ se filmeaz„ din acel loc, din lojile laterale, iar, atunci c‚nd vre˛i s„ filma˛i mai de aproape, ve˛i circula pe culoarele laterale.

V„ mul˛umesc.

V„ rog.

De asemenea, se introduc o serie de articole care se refer„ la societ„˛ile comerciale din domeniul utilit„˛ilor aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

A∫ dori, ca o ultim„ precizare, s„ spun c„ aceast„ ordonan˛„ a fost discutat„ Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii, Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, av‚nd ∫i avizul Consiliului Legislativ, iar Ón comisia de fond, Ón Comisia pentru privatizare ∫i reform„ economic„, de asemenea, a primit avizul pozitiv f„r„ nici un fel de amendament.

V„ mul˛umesc.

Domnule vicepre∫edinte Marin, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„, spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2003 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Na˛ionale îPetrom“ - S.A. Bucure∫ti, precum ∫i pentru modificarea ∫i completarea cadrului legal Ón domeniul privatiz„rii pentru societ„˛ile comerciale aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

La Óntocmirea prezentul raport, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea ordonan˛ei, precum ∫i modificarea ∫i completarea cadrului legal Ón domeniul privatiz„rii pentru societ„˛ile comerciale aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55 s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Stimate domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Discut„m ast„zi despre privatizarea celei mai importante unit„˛i economice a economiei rom‚ne∫ti, ∫i anume despre privatizarea S.N.P. îPetrom“.

Iat„ c„ Guvernul a ajuns la concluzia ca prin Ordonan˛a Guvernului nr. 55 din 2003 s„ modifice o alt„ ordonan˛„, din 1997, prin care se prevedea ca aceast„ Óntreprindere s„ r„m‚n„ Ón patrimoniul Guvernului.

Vreau s„ v„ spun c„, la ora actual„, a∫a cum se ∫tie, S.N.P. îPetrom“ are un capital extraordinar de mare, fiind pe primul loc din punct de vedere al veniturilor care sunt aduse la bugetul de stat. Avem datele, dar nu este necesar s„ venim cu date concludente Ón fa˛a dumneavoastr„.

F„c‚nd o paralel„ cu alt„ unitate din îPetrom“, ∫i anume cu îPetromidia“ N„vodari, care a fost privatizat„ urgent la Ónceputul mandatului dumneavoastr„, vrem s„ v„ atragem aten˛ia c„ este posibil s„ pic„m Ón acela∫i p„cat, deoarece actualul patron de la S.N.P. îPetrom“ nu mai dore∫te s„ achite datoriile pe care ∫i le-a asumat la Ónceputul privatiz„rii.

De asemenea, eu, ∫i cred c„ ∫i foarte mul˛i din aceast„ sal„, doresc ca o parte din patrimoniul economiei na˛ionale s„ r„m‚n„ Ón subordinea statului, pentru c„, iat„, Ónseamn„ c„ o parte din atribu˛iile statului sunt pe cale de dispari˛ie. Or, prin privatizarea acestei mari Óntreprinderi la lumina unor neconcordan˛e, ∫i anume

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 printr-o inginerie financiar„, iat„, Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare a acordat o sum„ important„ pentru retehnologizare.

Nu Ón˛elegem cum aceast„ Óntreprindere nu a putut s„-∫i achite aceast„ sum„ av‚nd Ón vedere, ∫i Ónc„ o dat„ accentuez, c„ este Óntreprinderea care aduce cel mai mare venit statului. Atunci ne Óntreb„m: bugetul ˛„rii noastre, dac„ va fi pe aceea∫i linie de privatizare cum a fost îPetromidia“ N„vodari, cum poate fi alimentat Ón continuare? Pentru c„, prin aceast„ inginerie financiar„, Banca European„ de Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare a pus m‚na efectiv pe aceast„ Óntreprindere — pe S.N.P. îPetrom“ — prin dreptul de preemp˛iune aloc‚nd aceste sume ∫i nedorind s„ le recupereze, printr-un capital de 5% din ac˛iuni.

V„ mul˛umesc. Domnul Marin.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ceea ce se efectueaz„ prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ face parte dintr-un plan care a fost adoptat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 562 din 2002 Ón care s-a acordat mandatul pentru realizarea strategiei de privatizare a unor societ„˛i comerciale din Ministerul Industriei ∫i Resurselor, printre care ∫i Societatea Na˛ional„ îPetrom“.

A∫a cum se ∫tie, acest proces de privatizare se afl„ Ón derulare — s-a f„cut licita˛ie de oferte ∫i exist„ mai multe solicit„ri pentru privatizare, deci se va realiza acest proces.

Eu vreau s„ comentez urm„toarele Ón leg„tur„ cu ceea ce a spus colegul mai Ónainte: nu cred c„ Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Ón condi˛iile Ón care ar putea s„ accead„ la 5% din capitalul social al S.N.P. îPetrom“, va pune m‚na pe aceast„ societate. Este cam exagerat spus. Deci a fost o Ón˛elegere, ∫i eu cred c„ s-a f„cut foarte bine atunci c‚nd s-a rea-lizat acest lucru.

™i nu putem s„ compar„m nici pe departe situa˛ia Ón care se g„se∫te S.N.P. îPetrom“ acum cu situa˛ia Ón care se g„sea îPetromidia“ Ón momentul Ón care a fost privatizat„, situa˛ia de la îPetromidia“ fiind foarte grea — ea a fost o por˛iune de timp chiar Ónchis„, nefunc˛ion‚nd ∫i av‚nd datorii foarte mari.

Astfel, eu propun s„ continu„m dezbaterea pentru aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, care vine s„ Ónlesneasc„ procesul de privatizare a acestei importante societ„˛i.

V„ mul˛umesc. Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule Vida.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Propunerea de modificare a cadrului legal privind privatizarea îPetrom“ constituie o Ómbun„t„˛ire, ∫i prin aceast„ Ómbun„t„˛ire se asigur„ o transparen˛„ total„ pentru privatizarea acestei societ„˛i na˛ionale de o importan˛„ deosebit„ pentru economia na˛ional„.

Eu nu Ón˛eleg motivele ∫i observa˛iile pe care le-a f„cut colegul. Problemele pe care le-a ridicat d‚nsul nu au nici o tangen˛„ cu ordonan˛a supus„ dezbaterii.

A folosit ni∫te expresii pe care nu le Ón˛eleg, î«Petrom» se afl„ Ón proprietatea Guvernului“ ∫i alte expresii pe care, dup„ p„rerea mea, nu ar trebui s„ le discut„m pentru c„ sunt expresii care Ón limbajul tehnic profesional nu sunt cuprinse.

Eu consider c„ aceast„ ordonan˛„ trebuie aprobat„. Prin privatizarea îPetrom“ vor fi confirmate Ónc„ o dat„ inten˛iile Guvernului pentru asigurarea func˛ionalit„˛ii economiei de pia˛„ Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.

A∫ vrea s„ fac corectura de rigoare. Œmi cer scuze pentru c„ am spus îÓn patrimoniul Guvernului“. Este vorba de patrimoniul statului, dar am f„cut analogia. Œntruc‚t Guvernul se identific„ cu statul, din acest motiv am f„cut aceast„ leg„tur„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umim, domnule deputat.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu,

V„ mul˛umesc. Legea va merge la votul final.

Œn continuare, supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/2003 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale la care Compania Na˛ional„ de C„i Ferate CFR — S.A.,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Societatea Na˛ional„ de transport feroviar marf„ CFR Marf„ — S.A. ∫i Societatea Na˛ional„ de transport feroviar de c„l„tori C.F.R. C„l„tori — S.A. sunt ac˛ionari majoritari.

Dau cuv‚ntul domnului Marin, din partea Comisiei economice.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, voi propune timpii de dezbatere: 10 minute pe total ∫i dou„ minute de interven˛ie.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea ordonan˛ei. Cine dore∫te s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, doamna Boagiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ dori o clarificare din partea reprezentan˛ilor ministerului legat„ de faptul c„ acest proiect este adoptat prin ordonan˛„ de urgen˛„, ceea ce Ónseamn„ c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor, Locuin˛ei ∫i a∫a mai departe, c‚t este el de r„spunz„tor, are, de data aceasta, o urgen˛„ care trebuia rezolvat„ de mai mult de trei ani. Eu ˛in minte c„ Ón minister exista consultan˛„ acordat„ de Banca Mondial„ Ón vederea sprijinirii procesului de privatizare.

Ceea ce apare acum Ón fa˛a noastr„ este o ordonan˛„ mai mult dec‚t urgent„ ∫i de urgen˛„ — este o ordonan˛„ care, pentru mine cel pu˛in, na∫te mai multe semne de Óntrebare.

1) Cum sunt proteja˛i angaja˛ii?

Procedura aleas„ pentru a fi privatizate societ„˛ile aflate Ón subordinea societ„˛ilor de cale ferat„ la care acestea sunt ac˛ionare nu prevede nici o formul„ de protejare a angaja˛ilor, Ón condi˛iile Ón care doar de cur‚nd 15 mii de angaja˛i din sistemul feroviar au fost concedia˛i.

2) Nu exist„ nici o m„sur„ care s„ prevad„ protec˛ia mediului. Aceasta este chiar prev„zut„ expres Ón proiectul acestei ordonan˛e de urgen˛„.

3) Nu exist„ nici o prevedere Ón baza c„reia tarifele pe care le vor aplica ulterior aceste societ„˛i comerciale dup„ procesul de privatizare s„ fie supuse regimului legii concuren˛ei, ∫i aici v„ voi da c‚teva exemple.

Nu Ónt‚mpl„tor fac aceast„ remarc„: Ón lista societ„˛ilor supuse privatiz„rii sunt c‚teva societ„˛i care au activitate de monopol, ca, de exemplu, Societatea de produc˛ie industrial„ SPIACT Craiova, care de˛ine monopolul pe electromecanismele de macaz, Societatea de transbordare vagoane de marf„, care de˛ine monopolul Ón grani˛„, ∫i, dac„ dori˛i, Ón list„ mai sunt alte 6—7 societ„˛i care de˛in monopolul.

Care este consecin˛a necorel„rii? Consecin˛a este o cre∫tere a tarifelor sau a pre˛urilor pe care vor trebui s„ le achite societ„˛ile de cale ferat„ acestor societ„˛i privatizate, cre∫tere care nu va conduce dec‚t la cre∫terea

subven˛iei acordate de stat. Cum bine ∫tim, at‚t infrastructura, c‚t ∫i c„l„torii sunt societ„˛i care beneficiaz„ de subven˛ie de la stat.

V„ mul˛umesc. Domnul Dinu. V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Dinu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Avem Ón fa˛„ un proces legislativ cum nu ar trebui s„ se Ónt‚mple Ón Rom‚nia — o ordonan˛„ de urgen˛„ dat„ de Guvern cel pu˛in subiectiv„, ca s„ nu Ói spun altfel, care Ó∫i face efectele. Œn c‚teva zile de la ordonan˛„, deja s-au v‚ndut aceste societ„˛i comerciale, ∫i apoi ni se prezint„ nou„ Ón Parlament s„ o aprob„m ca lege.

Trec peste aspectul de Ónc„lcare de legi, printre care Legea mediului, Legea privind v‚nzarea unor ac˛iuni la societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat, care s-au Ónc„lcat grosolan, ∫i m„ duc doar la partea tehnic„ care m„ prive∫te Ón mod deosebit.

A vinde SPIACT-urile, cinci Ón ˛ar„ — Arad, Bra∫ov, Craiova, Cluj, Gala˛i —, Ónseamn„ o blasfemie la adresa c„ilor ferate. SPIACT-urile acestea sunt atelierele care fac ∫i Óntre˛in instala˛iile de siguran˛„ a circula˛iei. Oare calea ferat„ nu mai are nevoie de aceste instala˛ii de siguran˛„ a circula˛iei? Craiova face electromecanismele de macaz ∫i toate piesele componente, Gala˛iul face circuitele de cale electronice, de sta˛ii, Bra∫ovul face circuitele electronice de linie curent„, bloc de linie automat„, instala˛ie de autostop.

Nu mai are, oare, nevoie calea ferat„ ∫i trebuie s„ le v‚nd„? La cine crede˛i c„ le-a v‚ndut? La cineva care face aer condi˛ionat. Acel cineva, acea firm„ a preluat aceste instala˛ii cu tot ce ˛ine de ele, active, teren, m„ refer doar la cel din Bra∫ov, Ón centrul Bra∫ovului, circa 2 hectare au fost v‚ndute, iar aceast„ unitate are valori inestimabile. Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ SPIACT-ul de la Bra∫ov a fost prima unitate din Rom‚nia care a f„cut calculatorul electronic personal din ˛ar„, Ónaintea tuturor celor care fabricau ceva Ón Rom‚nia pe teme de informatic„. ™i acum ne-am g„sit s„ le vindem!

Ce vor face cei din ramura de instala˛ii care nu mai beneficiaz„ de aceste sec˛ii, ateliere, care erau cele care reprezentau mecano-energeticul-∫ef al ramurii de instala˛ii? Se vor duce cu c„ciula Ón m‚n„ la firma respectiv„, s„ mai intre ∫i ei cu ceva confec˛ii pentru siguran˛a circula˛iei?! Oare acceleratul care a c„zut la Lunca de Mijloc, acum dou„ s„pt„m‚ni, oare accidentul feroviar produs la trecerea de nivel de la Hoghilag nu ne spune ceva? Unde vrem s„ ajungem, sco˛‚nd afar„, numai de

V„ mul˛umesc. Domnul Zgonea.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ne-am Óndep„rtat un pic de subiectul ordonan˛ei de urgen˛„ ∫i am trecut la declara˛iile politice de diminea˛„. Nu este un lucru r„u, dar a∫ vrea s„ citim un pic argumenta˛ia pe care Guvernul Rom‚niei a prezentat-o ∫i s„ discut„m despre restructurare, reorganizare ∫i privatizare.

Œnc„ de pe vremea distinsului nostru coleg din via˛a politic„ Traian B„sescu ∫i a distinsei noastre colege, doamna deputat Boagiu, rapoartele ∫i analizele de audit pe care le-au f„cut societ„˛ile na˛ionale specifice Ón domeniu au prezentat necesitatea disloc„rii din corpul c„ii ferate a tuturor structurilor care, Ón decursul celor 40 de ani de activitate centralizat„, r„m„seser„ Ón corpul c„ii ferate. Astfel, s-a recomandat ca structurile de construc˛ii s„ fie primele care s„ plece, ∫i au plecat, ∫i Ói reamintesc doamnei Boagiu c„, Ónc„ Ónainte de anul 2000, se cerea expres ca toate aceste structuri SPIACT-uri, sp„l„ri de vagoane, RIV-uri ∫.a.m.d. s„ fie plecate din corpul c„ii ferate, fiind un raport necesar ∫i o politic„ obligatorie pentru pa∫ii de preaderare Ón Comunitatea European„. Probabil c„ acest lucru Ól ∫tim to˛i ∫i ar trebui s„-l respect„m.

A doua chestiune pe care distinsa noastr„ coleg„ a ridicat-o ∫i care este extrem de important„ este confuzia dintre procesul de privatizare ∫i reorganizarea c„ii ferate pe modelul european ∫i raporturile dintre patronat ∫i sindicate, dou„ chestiuni care sunt total diferite.

Niciodat„, Ón textul unei ordonan˛e de urgen˛„, nu po˛i s„ spui care va fi op˛iunea noului patron ∫i care este raportul cu el. Aceasta este o discu˛ie pe care sindicatele, prin reprezentan˛ii lor, o vor avea at‚t cu Ministerul Transporturilor, care este beneficiarul serviciilor pe care aceste companii le vor oferi, c‚t ∫i cu viitorii patroni. Eu cred c„ este o chestiune pe care trebuie s-o l„s„m viitorului patron, s„-∫i calculeze raporturile cost— eficien˛„ ∫i s„ vedem unde pot s„ ajung„.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ reamintesc colegilor care se pricep Ón acest domeniu c„, Ón ultimii ani, Ón pia˛a

c„ilor ferate, a serviciilor ∫i a ofertei de servicii ∫i de materii ∫i materiale prime au intrat foarte multe companii str„ine care lucreaz„ mult mai eficient ∫i mult mai bine dec‚t toate SPIACT-urile ∫i toate RIV-urile, ∫i toate instala˛iile de sp„lat vagoane din Rom‚nia. Este adev„rat c„ SPIACT Craiova, sau SPIACT Bra∫ov sau celelalte, Arad ∫.a.m.d. au avut ∫i au Ónc„, Ón anumite elemente, monopol pe pia˛„. De altfel, doamna Boagiu ∫i-a dat r„spuns la propria-i Óntrebare. De aici, foarte multe din costurile ridicate ale cheltuielilor f„cute pe infrastructura c„ilor ferate rom‚ne.

V„ mul˛umesc. Doamna Boagiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Probabil, colegul, Ón mod inten˛ionat mi-a pronun˛at numele, a∫tept‚ndu-se ∫i la replic„. Nu doresc s„ intru Ón polemici cu Domnia sa, care, bine a specificat, este un specialist.

Ca s„ Ón˛elegi ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón sistemul de transporturi, trebuie s„ reu∫e∫ti s„ ai o privire de ansamblu asupra tuturor modurilor de transport. Prin urmare, dac„ ne limit„m punctual la ceea ce se Ónt‚mpl„ cu acest proces de privatizare, pot s„ v„ spun, dragi colegi, c„ nu putem traduce sau putem traduce Ón termeni alarman˛i ceea ce se cheam„ siguran˛a traficului.

Dac„ se dore∫te s„ spunem sau s„ transmitem ca mesaj, Óntr-un final, cet„˛enilor: dragi cet„˛eni, nu mai circula˛i cu trenul, probabil putem face ∫i acest proces de privatizare ∫i putem fi de acord cu el. ™i putem transmite ∫i acest mesaj; p‚n„ la urm„, oamenii sunt mult mai importan˛i dec‚t orgoliile sau interesele politice de partid ∫i, atunci, protej‚nd cet„˛enii, putem da un asemenea mesaj.

Un alt lucru pe care a∫ dori s„-l subliniez este faptul c„, ori de c‚te ori exist„ un interes, este invocat„ Uniunea European„, este invocat„ integrarea Rom‚niei Ón structurile europene. Nu putem s„ le invoc„m, dragi colegi, de fiecare dat„, pentru a ascunde gunoiul sub pre∫. Nu avem dreptul s„ facem lucrul acesta. De aceea ne afl„m Ón Parlament.

Œn ceea ce prive∫te aprecierile Uniunii Europene vizavi de sistemul feroviar rom‚nesc, ele sunt consemnate Ón rapoartele de ˛ar„ pozitiv, apreciindu-se c„ restructurarea din calea ferat„ rom‚n„ a fost un proces de succes ∫i a fost de succes pentru c„ s-a f„cut, Ón primul r‚nd, acest proces de restructurare s-a f„cut privind Ón ansamblu sistemul ∫i protej‚nd sistemul.

Am discutat ∫i am men˛ionat cuv‚ntul îmonopol“, ceea ce a f„cut ∫i colegul de la P.R.M. Da, discut„m despre anumite activit„˛i dedicate siguran˛ei traficului feroviar care, Ón acest moment, sunt monopolare. Prin urmare vor cre∫te pre˛urile, prin urmare vom compromite serviciile, pentru c„, Ón calea ferat„ nu pentru c„ exist„ nu ∫tiu ce motive invocate de antevorbitorul meu exist„ pierderi. Exist„ pierderi din proast„ gestiune a sistemului. Acesta este motivul pentru care exist„ pierderi la calea ferat„ ∫i solu˛ia nu este aceea a cre∫terii continue a subven˛iei, ceea ce se va Ónt‚mpla ∫i ca urmare a acestei privatiz„ri. Solu˛ia este o restructurare corect„, o restructurare care, cu adev„rat, s„ reduc„ pierderile. ™i, duc‚ndu-m„ la partea de personal, am mai auzit declara˛ii de genul acesta f„cute chiar de la tribuna Parlamentului, atunci c‚nd a fost privatizat SIDEX-ul ∫i m„celul care a urmat Ón angaja˛ii din SIDEX l-am v„zut foarte clar dup„. A∫a c„, domnule coleg, cred c„ trebuie s„ fim corec˛i noi ∫i trebuie s„ fim corec˛i Ón fa˛a celor care beneficiaz„ de serviciile acestui sistem. Cel pu˛in sau m„car Ón virtutea responsabilit„˛ii pe care o avem datorit„ mandatului pe care l-am primit.

V„ mul˛umesc. Domnul Marin, v„ rog frumos.

V„ reamintesc c„ este procedur„ de urgen˛„, cele 10 minute s-au epuizat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Asta vroiam s„ spun ∫i eu, c„ am avizat un timp pentru procedur„ de urgen˛„. Eu am s„ revin, totu∫i, la tema acestei legi care se refer„ la m„suri pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale din c„i ferate.

Ceea ce vreau s„ spun eu este c„, p‚n„ acum, toat„ lumea a fost de acord c„ trebuie f„cut„ o refacere a infrastructurii ∫i o modernizare a transporturilor. Deci asta Ónseamn„ o reorganizare major„ a sistemului de companii ∫i societ„˛i de stat din sistemul feroviar, c„ toate acestea au rolul de a stopa pierderile, de a reduce subven˛iile ∫i de a asigura un sistem eficient de coordonare a activit„˛ii C.F.R. ™i de aceea, prin aceast„ ordonan˛„, se propun metode pentru accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale externalizate din Societatea Na˛ional„ CFR Marf„, din C.F.R. C„l„tori, din Compania Na˛ional„ CFR — S.A. ∫i, pentru ca aceast„ privatizare s„ se Óncheie Óntr-un timp c‚t mai scurt, s-a propus, prin aceast„ ordonan˛„, ca metod„ de privatizare licita˛ia cu strigare, simplificarea procesului de privatizare, scurtarea termenelor de depunere, tocmai pentru a realiza aceast„ privatizare Óntr-un timp mai scurt.

Œn leg„tur„ cu contractele de privatizare, ˛in s„ v„ amintesc c„, prin lege, fiecare contract de privatizare cuprinde un capitol de mediu obligatoriu, deci acolo se vor stipula, Ón contractul de privatizare, obliga˛iile de mediu. De asemenea, exist„ obliga˛ia, pentru fiecare contract de privatizare, s„ notifice la Consiliul Concuren˛ei Ón leg„tur„ cu aspectele legate de ceea ce spunea˛i dumneavoastr„ cu posibilitatea cre„rii de monopol ∫i, de asemenea, Ón leg„tur„ cu salaria˛ii, fiecare contract de privatizare trebuie s„ cuprind„ un acord social. Deci Ón leg„tur„ cu aceste aspecte, din punct de vedere legal, cred c„ aceast„ lege se respect„, eu am v„zut contracte de privatizare, deci nu putem s„ avem dubii Ón aceast„ materie. De aceea eu v-a∫ solicita s„ intr„m pe textul ordonan˛ei ∫i s„ dezbatem ordonan˛a a∫a cum a fost ea trimis„ la Parlament.

Da, v„ mul˛umesc. Domnul Dinu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doar c‚teva fraze a∫ mai vrea s„ adaug la ceea ce am spus. Mingea mi-a ridicat-o domnul coleg Zgonea.

Domnule Zgonea, dumneavoastr„ sunte˛i din Craiova. Dac„ dumneavoastr„ crede˛i c„ de poim‚ine sau de luna viitoare va ap„rea un alt furnizor de electromecanisme de macaz sau circuite de cale electronice cu specific numai feroviar, v„ Ón∫ela˛i. Faptul c„ pia˛a se va umple ∫i c„ vom lua din str„in„tate, eventual, aceste circuite de cale, v„ Ón∫ela˛i. V„ fac precizarea c„ numai Ploie∫ti-Sud, centralizat„ cu instala˛ii electronice, a costat 5 milioane de dolari. Are ˛ara banii „∫tia pentru o sta˛ie? De aceea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 mecanicul-∫ef acela, energeticul-∫ef al ramurii trebuia l„sat acolo, Ón sistem. Este ca ∫i cum, la Camera Deputa˛ilor, am scoate informatica afar„, Óntr-o societate privat„, c‚nd noi avem nevoie de ei aici, Ón fiecare zi, Ón fiecare moment. Asta este toat„ problema.

De aceea rug„mintea mea, domnule pre∫edinte, dac„ mai exist„, v„ rog, v„ implor, p‚n„ la urm„, societ„˛ile acelea, SPIACT-urile, restul nu m„ bag, celelalte pot fi privatizate, dar acestea pe mecano-energetic, cu ramuri de instala˛ii, nu le l„sa˛i s„ fie scoase afar„. Ne asum„m un mare risc, o mare responsabilitate, cei care vom da gir acestei ordonan˛e de urgen˛„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Articolul unic a fost aprobat.

Proiectul de lege trece la votul final.

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat.

Domnul Marin.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ v„ rog s„ aproba˛i retrimiterea la comisie a acestei ordonan˛e, pentru un raport Ónlocuitor, av‚nd Ón vedere c„ Ón corpul acestei ordonan˛e exist„ o alt„ ordonan˛„ care vine s„ modifice o prevedere a Ordonan˛ei Guvernului nr. 8 ∫i, de aceea, s-o retrimitem la comisie ∫i s„ ne prezent„m cu ea cu modificarea f„cut„, astfel Ónc‚t s„ cuprindem ∫i aceast„ cerere de modificare cuprins„ Óntr-o alt„ ordonan˛„. Iar Ón leg„tur„ cu celelalte ordonan˛e care urmeaz„ dup„ aceast„ ordonan˛„ ∫i care au aviz de respingere din partea comisiei, ele s„ fie am‚nate la dezbatere.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Deci de la nr. 17 la nr. 22 inclusiv, toate proiectele de ordonan˛„ le vom trimite la comisie.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

## Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Nu sunte˛i de acord s„ mearg„ la comisie?

## **Domnii Costel Marian Ionescu ∫i Gheorghe Dinu**

**:**

S-o discut„m!

Cu 22 de voturi Ómpotriv„, proiectele de ordonan˛„ au fost retrimise la comisie.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente de import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe —procedur„ de urgen˛„.

Din partea Comisiei de buget, finan˛e.

V„ propun, domnule pre∫edinte, 5 minute, un minut pentru fiecare.

V„ mul˛umesc.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„?

Deci pentru 5 minute, a fost aprobat.

Dau cuv‚ntul domnului Berc„roiu, din partea Comisiei de buget, finan˛e, pentru a prezenta raportul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu adresa nr. 540/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe.

La Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i avizul Consiliului Legislativ.

La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25 de membri ai comisiei.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamentele din import destinate Ónzestr„rii Ministerului Afacerilor Externe, Ón ∫edin˛a din 24 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i aprobare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule Bruda∫cu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum s-a precizat, pentru acest proiect de lege, s-a primit ∫i avizul Comisiei pentru politic„ extern„. ™i cu acel prilej ∫i doresc acest lucru ∫i Ón prezen˛a Domniilor voastre s„ reiterez ∫i sprijinul Partidului Rom‚nia Mare pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu singura precizare pe care s-o ave˛i Ón vedere ∫i pentru ac˛iunile viitoare. Noi consider„m c„ este necesar s„ se asigure dotarea pe m„sura complexit„˛ii activit„˛ilor pe care le desf„∫oar„ acest minister ∫i misiunile diplomatice ∫i consulare ale Rom‚niei. Este nevoie ca de acest lucru s„ se ˛in„ seama ∫i Ón structurarea bugetului ∫i pe anul viitor, av‚nd Ón vedere semnalele primite din partea unor misiuni diplomatice cu privire la dot„rile absolut inadmisibile pentru reprezentan˛ele diplomatice ale unui stat civilizat.

Œn acela∫i timp Óns„ atragem aten˛ia c„ aceast„ practic„ ar putea s„ devin„ una foarte periculoas„ ∫i s„ contravin„ Ónse∫i angajamentelor asumate de c„tre Guvernul Rom‚niei, fa˛„ de reprezentan˛ii Uniunii Europene cu privire la stoparea oric„ror facilit„˛i Ón ceea ce prive∫te plata taxelor vamale ∫i a celorlalte obliga˛ii c„tre bugetul de stat. Aceast„ excep˛ie nu am dori s„ devin„ o regul„. Consider„m c„ Guvernul ∫i Parlamentul Rom‚niei au suficiente mijloace pentru a preÓnt‚mpina repetarea unor situa˛ii de acest fel, care s„ ne pun„ Óntr-o lumin„ proast„ Ón rela˛iile noastre cu partenerii europeni.

Mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

## **Domnul Victor Berc„roiu:**

V„ propun 5 minute pe total ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

Unanimitate.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu adresa nr. 532/11 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 199/2000 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale Imprimeria Na˛ional„ — S.A.

La Óntocmirea raportului, s-a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul

V„ mul˛umesc. Raportul!

Cu adresa nr. 538/15 septembrie 2003, Biroul permanent, conform art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, a sesizat pentru examinare ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, precum ∫i avizul Consiliului Legislativ. La lucr„rile comisiei au participat 23 de deputa˛i din totalul de 25 membri ai comisiei.

Œn urma examin„rii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ la organele vamale pentru echipamente din import destinate Ónzestr„rii Ministerului de Interne, Ón ∫edin˛a din 24 septembrie 2003, comisia a hot„r‚t, cu unanimitate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 voturi, ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic i-a fost propus„ pentru avizare aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 74/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 81/2001 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Institutului Na˛ional de Administra˛ie. Av‚nd Ón vedere avizul Comisiei juridice, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Consiliului Legislativ, Ón plenul comisiei s-a discutat aceast„ ordonan˛„. Prin reglementarea ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar raportul comisiei a fost adoptat de c„tre 24 de membri deputa˛i prezen˛i, cu 23 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

Av‚nd Ón vedere raportul, v„ rog s„ supune˛i plenului Camerei discutarea acestui raport ∫i aprobarea lui Ón plen.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Lucr„m dup„ raport.

Domnule Bruda∫cu, ave˛i la primul punct observa˛ii? Da, v„ rog.

Domnul Bruda∫cu.

## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Eu vreau s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ un aspect care mie mi se pare c„ vorbe∫te despre redundan˛a unei asemenea m„suri. Dac„ o asemenea m„sur„ ar fi fost promovat„ la Ónceputul perioadei de democra˛ie, deci dup„ 1990, s-ar fi justificat Ón totalitate, av‚nd Ón vedere absen˛a formelor institu˛ionalizate de preg„tire a cadrelor ∫i personalului care s„ lucreze Ón administra˛ia public„. Dac„ acest lucru se Ónt‚mpl„ Óns„ acum, dup„ 14 ani, mie mi se pare c„ este o chestiune care este total nejustificat„. Universit„˛ile, fie ele de stat, fie particulare,

din Óntreaga ˛ar„ au sec˛ii specializate pentru preg„tirea personalului Ón administra˛ia public„.

Exist„, de asemenea, forme, la acestea, postuniversitare, de masterat, de doctorat ∫.a.m.d., cre‚ndu-se posibilit„˛i multiple pentru asigurarea unei preg„tiri corespunz„toare personalului care lucreaz„ Ón administra˛ia public„.

Prezen˛a acum a unui Institut Na˛ional de Administra˛ie Public„ este o form„ de a permite p„trunderea pe u∫a din dos, pe criterii de clientel„ politic„ a unor persoane care n-au preg„tirea necesar„ pentru a-∫i desf„∫ura activitatea Ón r‚ndul institu˛iilor administra˛iei publice centrale sau locale. Prin urmare, apreciez ca redundant„ existen˛a a Ónsu∫i Institutului Na˛ional de Administra˛ie Public„, m‚nc„tor de fonduri care ar putea fi orientate spre alte obiective punctuale, av‚nd Ón vedere necesit„˛ile foarte mari Ón acest sens la nivel na˛ional. Mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva? Dac„ nu, supun aten˛iei dumneavoastr„ punctul 1 din capitolul îAmendamente admise“ din raportul comisiei.

Dac„ ave˛i observa˛ii? Nefiind observa˛ii, Ól

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, am un amendament la art.11.

La ce punct din raportul comisiei, domnule Dobre?

La punctul 1 de la îAmendamente respinse“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

Am Ón˛eles.

La punctul 1 de la îAmendamente respinse“, referitor la centrele regionale.

Amendamentul meu, f„cut Ómpreun„ cu doamna Maria Laz„r, colega de la P.S.D., este ca Ón loc de C„l„ra∫i, centrul regional s„ fie Gala˛iul, Óntruc‚t are Facultate de ∫tiin˛e administrative, recunoscut„ de centre europene de tradi˛ie, cu profesori forma˛i la ∫coli de tradi˛ie din Fran˛a ∫i Italia, cu finan˛„ri Ón cadrul programelor europene pentru Ónv„˛„m‚nt, cu tot ce Ónseamn„ competen˛e, plus logistica necesar„ dezvolt„rii acestor centre regionale ∫i form„rii de func˛ionari pentru administra˛ie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Bara.

Œn conformitate cu art. 89 ∫i 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ cu acest proiect de lege. La dezbateri au participat Ón calitate de invita˛i reprezentan˛i ai Secretariatului General al Guvernului, precum ∫i ai B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, care au sus˛inut adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege reglementeaz„ situa˛ia unor imobile aflate Ón patrimoniul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, c„reia nu-i mai sunt necesare, institu˛ia bancar„ fiind de acord ca acestea s„ fie transmise f„r„ plat„ Ón domeniul public al statului, pentru a urma regimul stabilit de Legea nr. 13/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia, cu modific„rile ulterioare.

Comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi s„ se propun„ Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege Ón cauz„.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum am discutat ∫i Ón comisie, aceast„ propunere a colegilor no∫tri, domnul Dobre ∫i doamna Laz„r, se putea accepta Ón data c‚nd s-a aprobat Ordonan˛a de Guvern nr. 81/2001, din 2001 p‚n„ acuma, aceasta este o ordonan˛„ numai de modificare a ordonan˛ei respective. Deci aceste centre sunt Ón func˛iune ∫i lucreaz„ deja de 2 ani de zile. Considerentul c„ mai exist„ o facultate la Gala˛i, sigur, Ón cadrul comisiei nu a Óntrunit num„rul de voturi necesare ∫i, spuneam, era o propunere probabil care se putea lua Ón discu˛ie, atunci, Ón data c‚nd a ap„rut Ordonan˛a nr. 81/2001.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Legea trece la votul final.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 51/2003 privind reglementarea situa˛iei juridice a unor bunuri imobile.

Din partea Comisiei juridice, v„ rog, domnule Timi∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, v„ propun 5 minute timp de dezbatere, un minut pe fiecare interven˛ie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc. Acum prezenta˛i raportul comisiei.

Dac„ sunt observa˛ii sau discu˛ii? Dac„ nu,

Mul˛umesc.

Este vorba de o propunere legislativ„ care a fost adoptat„ de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i respins„ la Senat. Œn conformitate cu prevederile art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, ini˛iativa legislativ„ a fost retrimis„ Camerei pentru o nou„ dezbatere. Avem avizele Comisiei pentru drepturile omului, ale Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Propunerea legislativ„ vizeaz„ modificarea alin. 1 al art. 14 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului, Ón sensul c„ problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau jude˛ene, dup„ caz, la propunerea primarului, respectiv a pre∫edintelui Consiliului jude˛ean sau a unei treimi din num„rul consilierilor locali, respectiv consilierilor jude˛eni.

Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au decis Ón unanimitate s„ supun„ propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea ∫i desf„∫urarea referendumului spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ Ón prima ∫edin˛„. Prin con˛inutul ∫i obiectul s„u de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice. V„ mul˛umesc.

46 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œn acest raport, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i v„ propune, Ómpreun„ cu Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale s„ aproba˛i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare, cu amendamentele admise. Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Trecem pe raportul comisiei. Capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

- Punctul 2 al raportului. Nu sunt observa˛ii. V„

- mul˛umesc.

- Punctul 3 al raportului. Nu sunt observa˛ii. V„

- mul˛umesc.

- Punctul 4. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc.

- Punctul 5. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc.

- Punctul 6. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc. Punctul 7. Nu sunt observa˛ii. V„ mul˛umesc. Legea trece la votul final.

- Supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege

- privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale.

- Domnul Marin, v„ rog, prezenta˛i raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 67/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordona˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale. La Óntocmirea prezentului raport, comisia

a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale Ón scopul acord„rii posibilit„˛ii Institutului Na˛ional de Statistic„ de a gestiona fonduri externe nerambursabile.

Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umesc.

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune, stima˛i colegi, aprobarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t concediul de odihn„ anual Ón administra˛ia public„ se stabile∫te de c„tre conducerea unit„˛ii sau se stabilea de c„tre conducerea unit„˛ii, conform Hot„r‚rii de Guvern nr. 250/1992 privind concediul de odihn„ ∫i alte concedii ale salaria˛ilor din administra˛ia public„ ∫i regiile autonome cu specific deosebit ∫i din unit„˛ile bugetare.

Pentru evitarea unui conflict de interese, adic„ conduc„torul unit„˛ii care trebuia s„-∫i aprobe propriul concediu de odihn„, concediile primarilor ∫i viceprimarilor, pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene… Trebuie reglementate distinct, s-a impus aceast„ necesitate, ∫i anume, prin lege. De aceea, Comisia pentru munc„ v„ propune aprobarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„.

## V„ mul˛umesc.

Lucr„m pe raportul comisiei, capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 2 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 3 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 4 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 5 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Dac„ la punctul 6 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Supun dezbaterii dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 nr. 69/2003 privind modificarea art. 4 alin. 1 din Legea

nr. 118/2002 pentru instituirea indemniza˛iei de merit. Doamna Dobrescu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ propune plenului aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ modificarea textului vechii ordonan˛e, vechiului proiect de lege, a vechii legi, Óntruc‚t s-a strecurat o eroare de titlu, f„r„ de care modificare s-ar putea face nedorite confuzii. Este vorba de îinstituirea Alian˛ei Na˛ionale a Uniunilor de Creatori“ ∫i nu îAsocia˛iei Na˛ionale a Uniunilor de Creatori“. Pentru a nu se face confuzii a ap„rut aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceast„ ini˛iativ„, ca ∫i legea ini˛ial„ din 2002 sunt bine venite Óntruc‚t se refer„ la posibilitatea de a acorda un ajutor material unor persoane, mai bine zis unor personalit„˛i din diferite domenii ale culturii ˛„rii, care, dup„ o munc„ de o via˛„, potrivit legii pensiei, Legii nr. 19/2000, primesc o pensie foarte mic„, care adesea nu-i ajut„ nici la Óntre˛inerea locuin˛ei, ca s„ nu mai vorbesc de personalit„˛ile din domeniul muzicii ∫i picturii ∫i al artelor, Ón general, care adesea nu au nici m„car aceast„ pensie. Totu∫i legea, prin num„rul mic de indemniza˛ii care este stipulat, de 1.500, c‚t ∫i prin necesitatea Óntocmirii ∫i aprob„rii unor dosare, cu o serie Óntreag„ de acte, s-ar putea s„ aib„ ∫i un efect negativ, un impact negativ asupra numero∫ilor posibili beneficiari, c‚t ∫i a majorit„˛ii pensionarilor.

Subliniez totu∫i c„ noi, reprezentan˛ii P.R.M., Ón comisii, am votat aceast„ ini˛iativ„, fiind o pic„tur„ Óntr-un ocean de ap„. Eu totu∫i v„ invit s„ o vota˛i ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## V„ mul˛umim.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ Ón fond cu ini˛iativa legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Holbav, jude˛ul Bra∫ov.

Ini˛iativa legislativ„ are ca obiect de reglementare Ónfiin˛area acestei comune, av‚nd Ón vedere c„ propunerile f„cute ∫i condi˛iile cerute de c„tre Planul de amenajare a teritoriului na˛ional, Sec˛iunea a IV-a, Re˛eaua de localit„˛i, sunt Óndeplinite, eu v„ rog s„ propune˛i plenului spre aprobare Ónfiin˛area acestei comune, cu amendamentele propuse de c„tre comisie.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Lucr„m pe raportul comisiei, capitolul îAmendamente admise“. Dac„ la punctul 1 ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 2 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 3 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 4 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 5 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 6 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

La punctul 7 dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

Proiectul de lege merge la votul final.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ privind s„rb„torirea Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei la 10 mai.

Domnul Timi∫.

V„ rog.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Avem Ón fa˛„ o propunere legislativ„ a domnului deputat Cornel Boiangiu prin care se propune declararea zilei de 10 mai drept Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei. Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Guvernul a transmis punctul s„u de vedere, Ón sensul c„ nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative Ón forma prezentat„.

Œn cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s-a hot„r‚t cu majoritate de voturi ca propunerea legislativ„ privind s„rb„torirea Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei la 10 mai s„ fie supus„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu modific„rile de tehnic„ legislativ„ con˛inute Ón avizul Consiliului Legislativ, conform anexei la prezentul raport.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Lucr„m pe raportul comisiei. Da, domnul Boiangiu. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

F„r„ Óndoial„, eu vreau s„ mul˛umesc Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pentru faptul c„ a admis aceast„ propunere legislativ„. De asemenea, a∫ vrea s„ mul˛umesc Consiliului Legislativ ∫i Ómi Ónsu∫esc punctul de vedere al Consiliului Legislativ privind modificarea articolului 72 alin. 2. De fapt, nu a existat nici un act prin care aceast„ s„rb„toare na˛ional„ a poporului rom‚n, s„rb„torit„ de cei care au f„cut-o pe c‚mpiile Bulgariei, de rudele lor ∫i de to˛i cei care au f„cut unitatea de neam a neamului rom‚nesc la 1 Decembrie 1918, nu a existat, repet, nici un act, nici al Guvernului comunist, prin care ea s„ fie anulat„. Din acest punct de vedere a∫ dori s„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ Comisiei juridice pentru faptul c„ nu a existat nici o opozi˛ie, a existat un singur vot de ab˛inere, Ón rest, toat„ comisia a fost de acord ca aceast„ s„rb„toare na˛ional„ a noastr„, s„rb„torit„, repet, 70 de ani, p‚n„ la venirea tancurilor sovietice care, f„r„ nici un act, au hot„r‚t ca ea s„ fie comasat„ cu Ziua victoriei Ómpotriva fascismului.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„ pentru aceast„ Ón˛elegere.

Mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu. V„ rog.

## **Domnul Dan Bruda∫cu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, Ziua Independen˛ei de Stat este unul dintre reperele luminoase ale istoriei na˛ionale a Rom‚niei. Œntr-adev„r, cei care s-au sacrificat pe c‚mpurile de lupt„ pentru ob˛inerea independen˛ei de stat merit„ recuno∫tin˛a ve∫nic„ a urma∫ilor lor, a ˛„rii Óntregi, a poporului rom‚n. Eu m„ Óntreb Óns„, stima˛i colegi, Ón leg„tur„ cu acest proiect, aceast„ propunere legislativ„, dac„ l-a apucat subit pe colegul nostru pre˛uirea fa˛„ de Ziua Independen˛ei ∫i fa˛„ de sacrificiile celor care au ob˛inut-o a∫a subit acum, de ce pe perioada c‚nd se aflau la guvernare ∫i aveau p‚rghiile puterii Ón m‚n„ nu au manifestat aceea∫i grij„ pentru instituirea a Ónc„ unei zile de s„rb„toare Ón ˛ar„. De ce s-a trezit abia acum s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i Parlamentului Rom‚niei spre analiz„ ∫i dezbatere un asemenea proiect?

Sentimentul meu este c„ se Óncearc„, pe u∫a din dos, s„ se introduc„ nu ideea s„rb„toririi Zilei Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, ci Zilei regelui, pentru c„ aceasta este durerea pe care partidul pe care spune Domnia sa c„ Ól reprezint„ o are ∫i o flutur„ Ón permanen˛„ peste tot.

Deci eu a∫ dori s„ v„ aten˛ionez c„ atunci c‚nd aceast„ lege va fi adoptat„, ea va da un prilej pentru ca stafiile trecutului, multe dintre ele at‚t de dureroase pentru con∫tiin˛a neamului rom‚nesc, vor Óncerca s„ o

foloseasc„ pentru a atribui merite pe care nu le-au avut unii dintre cei care reprezint„ ast„zi Casa regal„ a Rom‚niei.

Iat„ de ce consider c„ este neavenit„ adoptarea unei asemenea legi. Poporul rom‚n, oricum, cu lege sau f„r„ lege, a s„rb„torit ∫i s„rb„tore∫te, pre˛uie∫te ∫i Ó∫i manifest„ Óntreaga recuno∫tin˛„ pentru Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei ∫i cei care au realizat acest deziderat al poporului rom‚n. Nu consider c„ prin adoptarea unei asemenea legi entuziasmul ∫i d„ruirea poporului rom‚n vor fi amplificate. Nu prezen˛a sau existen˛a unei legi d„ dreptul poporului rom‚n s„-∫i aduc„ aminte de eroii s„i na˛ionali, dar nu putem l„sa s„ intervin„ Ón via˛a noastr„, s„ tulbure via˛a statului rom‚n ∫i via˛a poporului rom‚n asemenea stafii, doar de dragul de a le recunoa∫te unele merite incontestabile, iar alte merite atribuite pe criterii fanteziste.

V„ mul˛umesc. Domnul Gaspar. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Asupra acestei propuneri legislative, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor a cerut punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu declararea zilei de 10 mai pentru s„rb„torirea acestei zile ca Zi a Independen˛ei de Stat a Rom‚niei.

Men˛ion„m c„ aceast„ propunere a fost examinat„ Ón cadrul Guvernului ∫i c„ s-a stabilit c„ Ón con∫tiin˛a colectiv„ a poporului rom‚n, aceast„ dat„ de 10 mai este legat„ de proclamarea prin˛ului Carol ca domnitor al Rom‚niei, sub numele de Carol I, la 10 mai 1866, ∫i de Óncoronare acestuia ca rege, la 10 mai 1881, Ón vreme ce pentru evenimentul istoric al independen˛ei a r„mas Óntip„rit„ data de 9 mai, Ziua Proclam„rii Independen˛ei de Stat a Rom‚niei Ón cadrul Reprezentan˛ei Na˛ionale — Parlamentul de la acea vreme.

Consider„m c„ declararea prin vot, de c„tre Reprezentan˛a Na˛ional„, Adunarea Deputa˛ilor ∫i Senatul, a independen˛ei Rom‚niei are o semnifica˛ie ∫i o consecin˛„ juridic„ mai mare dec‚t promulgarea de c„tre rege, Ón calitatea de ∫ef al statului, a actului normativ prin care independen˛a a fost consemnat„ ∫i consfin˛it„.

Ca atare, Guvernul Ó∫i men˛ine punctul de vedere de respingere a acestei propuneri legislative.

Domnul Boiangiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt pur ∫i simplu uluit de punctul de vedere sovietic exprimat aici de un partid care se nume∫te Rom‚nia Mare.

Din p„cate acest lucru va face ca noi, Ón perspectiv„, fa˛„ de domnitorii, regii, cei care au condus aceast„ ˛ar„ Ón momente deosebit de grele ∫i au f„cut ceva pentru aceast„ na˛iune, s„ avem alergia pe care ne-a dat-o ocupantul Ón viitor. Nu are nici o leg„tur„ faptul c„ noi am s„rb„torit, timp de 70 de ani, acest lucru, adic„ cei care au f„cut aceast„ independen˛„ sau urma∫ii lor, cu o anumit„ pozi˛ie privind con∫tiin˛a colectiv„. Cu ce m„sura˛i, dumneavoastr„, domnilor? Eu cred c„ distin∫ii deputa˛i prezen˛i Ón sal„ nu-∫i Ónsu∫esc un punct de vedere antina˛ional, pe care l-au exprimat vorbitorii de aici. Cu ce v„ Ónsu∫i˛i dumneavoastr„ con∫tiin˛a colectiv„? Eu, Ón satul meu din sudul Olteniei, am ∫tiut totdeauna c„ 10 mai a fost sf‚nt„ zi, c„ci ea ne-a dat domn puternic ˛„rii noastre, libertate ∫i regat. Faptul c„ a fost Carol I cel care a pus bazele Statului Rom‚n, faptul c„ v„ uita˛i Ón fiecare ora∫ al acestei ˛„ri ∫i c„ Ón vechiul regat vede˛i adev„rate palate construite Ón acea perioad„, faptul c„ vede˛i c„ s-au pus cu adev„rat bazele administra˛iei publice, faptul c„ s-au pus bazele armatei nu justific„ ca noi, dup„ 50 de ani de comunism, c‚nd, chipurile, s-a serbat, comas‚ndu-se, Ziua Victoriei Ómpotriva fascismului cu ziua de 10 mai, Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, c‚nd a fost promulgat acest act ∫i votat de c„tre cele dou„ Camere, Declara˛ia de independen˛„ citit„ de c„tre Kog„lniceanu, atunci, Ón data de 9 mai, Óns„ promulgarea ∫i cei care au f„cut acest act — repet — l-au serbat vreme de 70 de ani.

Dumneavoastr„, cei care sunte˛i deputa˛i, chiar dac„ nu s-a f„cut, domnule profesor, este surprinz„tor pentru mine, am avut tot timpul stim„ pentru dumneavoastr„, este surprinz„tor c„ spune˛i acum c„ acest lucru a fost f„cut de c„tre rege ∫i v„ aduce aminte de rege. P„i, probabil, dumneavoastr„ a˛i primit o educa˛ie — ∫i este regretabil acest lucru, c„ sunte˛i un om Ón v‚rst„ — a˛i primit o educa˛ie de ur„ Ómpotriva celor care au fost domnitori ∫i regi ai acestui stat. Poate m‚ine unii vor veni ∫i vor spune c„ domnul Pre∫edinte Iliescu sau al˛i pre∫edin˛i ai Republicii nu trebuie s„ fie, pentru c„ au fost pre∫edin˛i ai Republicii ∫i nu trebuie s„-i vedem. Ce Ónseamn„ asta? E trecutul nostru istoric, pe care trebuie s„ ni-l Ónsu∫im, cu bune ∫i rele.

V„ mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu.

Eu nu vreau s„ comentez cele spuse de antevorbitor, vreau doar s„-i fac precizarea c„ sunt n„scut Ón 1951, deci sunt mai t‚n„r ca v‚rst„, biologic, dec‚t dumnealui.

Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ Óntreb: dac„ acum vom trece, pe singurul considerent c„ s-au construit palate ∫i vom Óncepe s„ adopt„m legi pentru s„rb„torirea sau omagierea tuturor celor care au construit palate Ón Rom‚nia? ™i, dac„ este s„ respect„m adev„rul istoric, a∫ vrea s„ re˛ine˛i c„ Statul Rom‚n, bazele Statului Na˛ional Unitar Rom‚n au fost puse de c„tre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ∫i nu de c„tre regele Carol I. Nu contest ∫i n-am contestat, prin interven˛ia mea, nici o clip„, meritele istorice pe care familia regal„ le-a avut Ón devenirea Rom‚niei, Ón transformarea Rom‚niei dintr-un stat Ónapoiat, ori semioriental, Óntr-un stat european ∫i civilizat. Dar de aici ∫i p‚n„ la a tulbura lini∫tea statului rom‚n modern, doar pentru omagierea regalit„˛ii prin promovarea acestui proiect de lege, este o cale prea lung„ ∫i cu sacrificii inutile.

Recunosc ∫i voi recunoa∫te Óntotdeauna c„ Rom‚nia n-ar fi putut deveni ceea ce a devenit f„r„ contribu˛ia pe care au avut-o to˛i conduc„torii ei, inclusiv cei patru regi care au condus-o Ón perioada 1866—1947. Dar nu pot accepta ca lini∫tea ∫i siguran˛a rom‚nilor s„ fie tulburate de omagierea unei zile care nu are semnifica˛ie dec‚t pentru nostalgicii ideii de monarhie Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc. Lucr„m pe raportul comisiei. Suntem la punctul 1. Observa˛iile le-am auzit. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.

Cu trei voturi pentru ∫i 122 de voturi Ómpotriv„, punctul 1 al raportului a fost respins.

Legea merge la votul final.

Œn continuare, supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obliga˛ii de plat„ ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentan˛elor organiza˛iilor interna˛ionale acreditate Ón Rom‚nia ∫i ale personalului acestora.

Domnul Grigora∫.

V„ rog. Ave˛i dou„ minute.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 91/2003 privind stingerea unor obliga˛ii de plat„ ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentan˛elor organiza˛iilor interna˛ionale acreditate Ón Rom‚nia ∫i ale personalului acestora. A Óntocmit raport favorabil, s-au avut Ón vedere ∫i avizele favorabile ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, respectiv Consiliului Legislativ, ∫i v„ propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ ave˛i observa˛ii la titlul legii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Dac„ ave˛i observa˛ii la articolul unic al legii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Œn continuare, supun aten˛iei dumneavoastr„ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270/2003.

Din partea Comisiei pentru s„n„tate ∫i familie, domnul BrÓnzan.

V„ rog.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie sus˛ine prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Legii spitalelor nr. 270 din 2003, Óntruc‚t Ón bugetul pe anul Ón curs nu erau prinse cheltuielile pe care le-ar fi generat aplicarea acestei legi. Ele vor fi cuprinse Ón bugetul anului viitor, motiv pentru care comisia sus˛ine acest proiect.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

Comisiile pentru s„n„tate ∫i administra˛ie public„ solicit„ retrimiterea proiectului la comisie, pentru un raport de Ónlocuire, pentru armonizare cu acte normative ap„rute ulterior depunerii raportului.

V„ mul˛umesc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ propunerea legislativ„ privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafe˛e de p„dure pentru Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

Are cuv‚ntul domnul B‚ldea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare constituirea dreptului de proprietate pentru suprafa˛a de 3 mii hectare de p„dure a Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor, Ón scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de activit„˛i biserice∫ti filantropice ∫i sociale ∫i pentru conservarea valorilor de patrimoniu la m‚n„stirile Putna, Vorone˛, Sucevi˛a, Moldovi˛a, Probota, Humor ∫i R‚∫ca.

Prin proiect se propune constituirea dreptului de proprietate pentru Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor din patrimoniul Regiei Na˛ionale a P„durilor, urm‚nd ca exploatarea p„durilor s„ se fac„ cu respectarea regimului silvic.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 72 din Constitu˛ie.

Propunerea legislativ„ a fost respins„ cu dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, din voturile celor prezen˛i Ón ∫edin˛a din 23 septembrie 2003.

Œn urma dezbaterii, comisia propune respingerea ini˛iativei legislative pentru urm„toarele considerente:

1. ini˛iatorii nu prezint„ dovada faptului c„ Arhiepiscopia Sucevei ∫i R„d„u˛ilor a avut Ón proprietate suprafe˛ele de p„dure solicitate, pentru a putea vorbi despre vechile amplasamente Ón art. 2 din proiect;

2. scrisoarea arhiepiscopiei nu constituie act doveditor al dreptului de proprietate ∫i, dac„ exista un act doveditor, propunerea legislativ„ trebuie s„ fie de reconstituire, ∫i nu de constituire.

3. consider„m inoportun„ promovarea acestei ini˛iative legislative Ónainte de pronun˛area unei decizii definitive ∫i irevocabile de c„tre Curtea Suprem„ de Justi˛ie asupra cererii Fondului Bisericesc Rom‚n privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru circa 190 hectare de p„dure.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul, dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul Ciuceanu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Ca unul care mi-am petrecut mult„ vreme din via˛a de dup„ eliberare Ón umbra m‚n„stirilor ∫i am ajuns la concluzia c„, dac„ Óntr-adev„r statul rom‚n, Ón trecut ∫i Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 prezent, dore∫te s„ aib„ un control asupra sumelor care se dau, atunci s„ le lase pe seama celor care sunt ctitori, care sunt stare˛i, care sunt episcopi chiar Ón diocezele respective.

Pe scurt, Ón ziua de 28 ianuarie 2003, a avut loc audierea, Ón comisia noastr„, a Œnalt Preasfin˛itului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei ∫i R„d„u˛iului, venit cu o problem„ care este legat„ de o reconstituire a dreptului de proprietate a unei suprafe˛e de 3 mii de hectare de p„dure, necesare acoperirii cheltuielilor pentru buna desf„∫urare a activit„˛ii biserice∫ti filantropice ∫i sociale ∫i pentru conservarea valorilor de patrimoniu a unui num„r de ∫apte m‚n„stiri.

A˛i auzit, cred c„ nu mai este nevoie s„ fac un istoric asupra ceea ce Ónseamn„ valoarea universal„ a Vorone˛ului, a Sucevi˛ei, a Moldovi˛ei, a R‚∫c„i sau a Humorului.

Este de men˛ionat faptul c„, potrivit scrisorii Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor — ∫i aici m„ Óntreb cum este posibil s„ nu se fi luat Ón analiz„ documentele istorice —, Mitropolia Bucovinei a avut Ón proprietate p‚n„ Ón 1949 suprafa˛a de 192.158 hectare p„dure, care proveneau din ceea ce Imperiul Austriac le l„sase Ón proprietate deplin„.

M‚n„stirile enumerate constituie nu numai monumente istorice na˛ionale, dar ∫i valori recunoscute Ón marea lor majoritate de c„tre UNESCO.

Resursele materiale ∫i financiare existente ast„zi fiind foarte reduse — cred c„ nu mai este nevoie s„ mai insist asupra acestui subiect —, au condus ∫i conduc la fenomenul de distrugere a acestor l„ca∫e de cult, fapt ce a determinat pe membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii, Ón baza art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, s„ ini˛ieze prezenta propunere legislativ„, pe care o supunem dezbaterii ∫i, Ón cele din urm„, unui vot de con∫tiin˛„ pe care-l doresc din partea dumneavoastr„, Ón m„sura Ón care ne mai intereseaz„ ∫i constat c„ colegi de-ai mei _hunc et nunc_ sunt absen˛i de la ce Ónseamn„ viitorul monumentelor noastre, cu care ne mai f„lim Ónc„.

V„ mul˛umesc. Domnul Bruda∫cu. V„ rog.

Dac„ s-a reu∫it, stima˛i colegi, ceva pozitiv dup„ 1990, a fost tentativa de revenire la normalitate a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Aceast„ tentativ„ a Ónsemnat ini˛ierea de acte normative care s„ permit„ recuperarea de c„tre cei Ón drept a propriet„˛ilor pe care vechiul regim ni le-a confiscat pe diverse considerente, dar cel mai important, pentru a le face total subordonate politicii promovate de ele.

Credeam c„, dup„ ce am asistat chiar de la Ónceputul acestei legislaturi ∫i ne-am dat acordul pentru restituirea unor bunuri mobile ∫i imobile unor reprezentan˛i ai cultelor, cu accent exagerat pe reprezentan˛ii cultelor

apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, credeam c„ cel pu˛in Ón ceasul al cinsprezecelea se va face dreptate ∫i Bisericii Na˛ionale Rom‚ne∫ti. Nu de alta, dar existen˛a neamului rom‚nesc n-ar fi fost a∫a cum a fost, f„r„ contribu˛ia esen˛ial„ a slujitorului altarului.

Constat Óns„ c„, atunci c‚nd este vorba de Biserica Ortodox„ Rom‚n„, se manifest„ o miopie absolut inadmisibil„. Bunurile acesteia sunt Ón continuare re˛inute. Propriet„˛ile agricole, respectiv terenurile, p„durile, de asemenea, v„d c„ sunt Ón continuare neadmise. Am cedat, prin legi adoptate aici ∫i de c„tre noi, propriet„˛i care n-au apar˛inut niciodat„ reprezentan˛ilor bisericilor minoritare. S„ ne reamintim c„ Ón perioada ocupa˛iei austriece autorit„˛ile habsburgice d„deau reprezentan˛ilor cultelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor etnice de ast„zi de la noi numai dreptul de folosin˛„, nu ∫i dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Poate c„ Ón aceast„ situa˛ie se g„sesc ∫i p„durile care au apar˛inut bisericii subordonate Arhiepiscopiei Sucevei, pentru c„ Suceava era Ón acea perioad„ component„ a Imperiului Austriac, ∫i aceast„ arhiepiscopie a mo∫tenit acele terenuri care i-au fost date Óntru folosin˛„ de c„tre autorit„˛ile habsburgice.

Nu Ón˛eleg, stima˛i colegi, de ce ac˛ion„m cu dou„ m„suri: foarte genero∫i pentru minorit„˛i, extrem de exigen˛i, chiar obtuzi, Ón ceea ce prive∫te Biserica Na˛ional„. A∫ dori s„ se fac„ dreptate absolut tuturor.

Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine dreptul pe care Biserica Ortodox„ Rom‚n„ Ól are de a-∫i recupera integral aceste propriet„˛i, ∫i pentru motivul expus de c„tre ini˛iatorul acestei propuneri legislative — acela de a conferi posibilitatea bunei Óntre˛ineri, a repar„rii ∫i a men˛inerii Ón circuitul turistic ∫i Ón circuitul valorilor de patrimoniu universal a acestor monumente extraordinare care se g„sesc Ón administrarea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor.

V„ mul˛umesc. Domnul Marian Ianculescu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu doresc s„ se trag„ concluzia c„ raportul Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, pe marginea acestei ini˛iative legislative, este de natur„ s„ submineze Biserica ∫i, mai ales, Biserica Ortodox„ din Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Comisia a judecat Ón raport cu documentele de proprietate. Niciodat„ Arhiepiscopia Bucovinei ∫i R„d„u˛iului n-a avut Ón proprietate, de-a lungul istoriei, suprafa˛a respectiv„, de 192 de mii de hectare care sunt solicitate pentru retrocedare.

Conform legilor de retrocedare votate de Parlamentul Rom‚niei, deci inclusiv de membrii care apar˛in Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, s-au stabilit clar condi˛iile de retrocedare a p„durilor, ∫i anume ca aceast„ retrocedare s„ se fac„ numai pe baz„ de documente legale, de Ónscrisuri care s„ ateste documentul de proprietate.

Ce a avut Biserica din Bucovina de-a lungul istoriei? A avut aceast„ suprafa˛„ dat„ Ón folosin˛„, lucru care nu ne Ómpiedic„ s„ facem o ini˛iativ„ legislativ„ ca suprafa˛a necesar„ pentru Óntre˛inerea obiectelor de cult din Bucovina s„ se desf„∫oare f„r„ opreli∫ti, ca, la o solicitare judicioas„, s„ li se acorde Ón administrare — ∫i nu Ón proprietate, pentru c„ nu au dreptul —, Ón folosin˛„ suprafe˛e forestiere pentru ca s„ fie valorificate Ón scopurile de Óntre˛inere a monumentelor istorice.

Noi, Parlamentul, ce am realizat pentru Biserica Ortodox„ din Bucovina? Prin Legea nr. 400, care a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102, de modificare ∫i completare a Legii nr. 1/2000 de retrocedare a propriet„˛ilor agricole ∫i forestiere, noi, Ón mod cu totul excep˛ional, Parlamentul, am hot„r‚t ca unit„˛ile de cult din Bucovina ∫i din alte p„r˛i s„ beneficieze, s„ li se dea Ón proprietate p‚n„ la 30 de hectare, lucru ce am ∫i realizat.

Deci la ora actual„, Biserica Ortodox„ din Bucovina, Arhiepiscopia Bucovinei ∫i Sucevei are deja Ón proprietate aproape 15 sau 20 de mii de hectare; acestea le au Ón proprietate. Dac„ mai au nevoie pentru Óntre˛inerea monumentelor respective de noi suprafe˛e forestiere, li se pot acorda, dar numai Ón folosin˛„, ∫i nu Ón proprietate.

V„ mul˛umesc. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

De fapt, ce este Biserica Ortodox„ Rom‚n„? Este un bun na˛ional, un bun al tuturor ortodoc∫ilor din Rom‚nia, care sunt majoritari.

De ce ne-am opune a da aceste suprafe˛e Ón proprietate Bisericii Ortodoxe Rom‚ne?

De ce aceast„ opozi˛ie fa˛„ de Biserica Ortodox„ Rom‚n„?

Eu, din punctul meu de vedere, consider c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ va putea administra mult mai bine aceste p„duri, dec‚t restul proprietarilor. Aceste p„duri vor fi exploatate Ón regim silvic, a∫a c„ nu cred c„ este normal s„ ne opunem.

Œn afar„ de aceasta, aceste m‚n„stiri sunt Ón eviden˛a UNESCO. Aceste m‚n„stiri sunt locuri turistice. Dac„ s-au investit at‚˛ia bani Ón turismul rom‚nesc, care n-a adus nici un fel de rezultate, eu consider c„ este cazul s„ l„s„m acest mediu ambiant — p„durea —, care Óntotdeauna a creat oaza de lini∫te a ortodoxismului rom‚n, ∫i acestor l„ca∫uri, s„ se poat„ administra singuri.

Parlamentul a oferit at‚tea propriet„˛i, s-au Ómpropriet„rit at‚tea institu˛ii, consider c„ este normal s„ se ofere Bisericii Ortodoxe aceste suprafe˛e de p„dure Ón Óntre˛inere ∫i Ón proprietate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. V„ rog. 30 de secunde ave˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru bun„voin˛„. Un lucru a sc„pat. La audierea Ón cadrul comisiei a Preasfin˛itului Pimen Suceveanul ∫i a Stare˛ului M‚n„stirii Putna, ni s-a demonstrat cu documente c„ m‚n„stirile din nordul Moldovei s-au bucurat de condi˛ii mai bune Ón timpul st„p‚nirii austro-ungare dec‚t acum. Modalitatea pe care o vom adopta Óntr-un fel sau altul nu import„. Chestiunea este s„ nu ne facem de r‚s Ón continuare, trat‚nd de o manier„ necorespunz„toare o problem„ sensibil„, autentic rom‚neasc„.

De asemenea, cei care se ocup„ de Óngrijirea sfintelor l„ca∫uri ∫i a monumentelor istorice din zon„ v„d cum se exploateaz„ nemilos p„durile Ónc„pute pe m‚na altora, cum func˛ioneaz„ din plin gaterele, cum i-au pricopsit pe to˛i nepricopsi˛ii ∫i de aceea este bine s„ ne mai trezim ∫i la o alt„ realitate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Pentru respingere?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 ||**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Pentru respingere? Corect. V„ mul˛umesc.<br>Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.<br>Ab˛ineri?<br>Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 10<br>ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.<br>Doamna Iv„nescu.<br>V„ rog.<br>**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**<br>Cred c„ nu era normal s„ supune˛i votului Camerei<br>puta˛ilor respingerea, pentru c„ urmeaz„ ∫edin˛a de<br>uri finale.<br>™i sper c„ o s„ face˛i acolo nefiind respins acest<br>iect legislativ, Ón acest moment Ón care cvorumul nu<br> <br>B„ncescu Ioan<br>prezent<br>B‚ldea Ioan<br>prezent<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent<br>Bentu Dumitru<br>prezent<br>Berc„roiu Victor<br>prezent<br>Berceanu Radu Mircea<br>absent<br>Bereczki Endre<br>prezent<br>Birtalan Akos<br>absent<br>Bivolaru Ioan<br>prezent<br>Bleotu Vasile<br>prezent<br>Boabe∫ Dumitru<br>prezent<br>Boagiu Anca Daniela<br>absent„<br>Boaj„ Minic„<br>absent<br>Boc Emil<br>prezent<br>Bogea Angela<br>absent„<br>Boiangiu Cornel<br>prezent|**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Pentru respingere? Corect. V„ mul˛umesc.<br>Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.<br>Ab˛ineri?<br>Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„ ∫i 10<br>ineri, propunerea legislativ„ a fost respins„.<br>Doamna Iv„nescu.<br>V„ rog.<br>**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**<br>Cred c„ nu era normal s„ supune˛i votului Camerei<br>puta˛ilor respingerea, pentru c„ urmeaz„ ∫edin˛a de<br>uri finale.<br>™i sper c„ o s„ face˛i acolo nefiind respins acest<br>iect legislativ, Ón acest moment Ón care cvorumul nu<br> <br>B„ncescu Ioan<br>prezent<br>B‚ldea Ioan<br>prezent<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prezent<br>Bentu Dumitru<br>prezent<br>Berc„roiu Victor<br>prezent<br>Berceanu Radu Mircea<br>absent<br>Bereczki Endre<br>prezent<br>Birtalan Akos<br>absent<br>Bivolaru Ioan<br>prezent<br>Bleotu Vasile<br>prezent<br>Boabe∫ Dumitru<br>prezent<br>Boagiu Anca Daniela<br>absent„<br>Boaj„ Minic„<br>absent<br>Boc Emil<br>prezent<br>Bogea Angela<br>absent„<br>Boiangiu Cornel<br>prezent| |---|---|---| |st<br>p<br>m|e vizibil, nu este realizat ∫i oricum nu este, cum s„<br>un, Ón cifr„ dat„ cu c‚t este pentru, cu c‚t este<br>otriv„ ∫i c‚te ab˛ineri.<br> <br><br>Bolca∫ Augustin Lucian<br>prezent<br>Böndi Gyöngyike<br>prezent„<br>|| ||<br>V„ rog frumos s„ supune˛i Ón ∫edin˛a de voturi finale<br>ast„ propunere legislativ„.<br>**Domnul Viorel Hrebenciuc:**<br>Da, voi face treaba asta, doamna Iv„nescu. O s„ rog<br>domnul secretar Ni˛„ s„ fac„ prezen˛a pentru cvorum.<br>V„ mul˛umesc.<br>**Domnul Constantin Ni˛„:**<br>Abi˛ei Ludovic<br>prezent<br>Afr„sinei Viorica<br>prezent„<br>Albu Gheorghe<br>absent<br>Ana Gheorghe<br>prezent<br>Andea Petru<br>prezent<br>Andrei Ioan<br>prezent<br>Andronescu Ecaterina<br>prezent„<br>Antal István<br>absent<br>Anton Marin<br>prezent<br>Antonescu George<br>Crin Lauren˛iu<br>absent<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>absent<br>Apostolescu Maria<br>prezent„<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>prezent„<br>Ariton Gheorghe<br>absent<br>Arma∫ Iosif<br>prezent<br>Arn„utu Eugenu<br>prezent<br>Asztalos Ferenc<br>absent<br>Avramescu Constantin Gheorge<br>prezent<br>Baban ™tefan<br>prezent<br>Babiuc Victor<br>absent<br>Baciu Mihai<br>prezent<br>Bahrin Dorel<br>prezent<br>Balt„ Mihai<br>prezent<br>Balt„ Tudor<br>prezent<br>Bar Mihai<br>prezent<br>Bara Radu Liviu<br>prezent<br>Barbu Gheorghe<br>absent<br>Barto∫ Daniela<br>prezent„<br>B„doiu Cornel<br>prezent<br>B„l„e˛ Mitic„<br>prezent<br>B„l„∫oiu Amalia<br>prezent„<br>Borbéy László<br>prezent<br>Bozg„ Ion<br>prezent<br>Bran Vasile<br>absent<br>BrÓnzan Ovidiu<br>prezent<br>Bruda∫cu Dan<br>prezent<br>Bucur Constantin<br>prezent<br>Bucur Mircea<br>prezent<br>Buga Florea<br>prezent<br>Burnei Ion<br>prezent<br>Buruian„ Aprodu Daniela<br>absent„<br>Buzatu Dumitru<br>prezent<br>Buzea Cristian Valeriu<br>prezent<br>Calcan Valentin Gigel<br>absent<br>Canacheu Costic„<br>absent<br>Cazimir ™tefan<br>absent<br>Cazan Gheorghe-Romeo<br>absent<br>C„∫unean-Vlad Adrian<br>absent<br>Cerchez Metin<br>absent<br>Cherescu Pavel<br>prezent<br>Chiliman Andrei Ioan<br>prezent<br>Chiri˛„ Dumitru<br>prezent<br>Ciontu Corneliu<br>absent<br>Ciuceanu Radu<br>prezent<br>Ciuperc„ Vasile Silvian<br>prezent<br>CÓrstoiu Ion<br>absent<br>Cladovan Teodor<br>prezent<br>Cliveti Minodora<br>prezent„<br>Coifan Viorel-Gheorghe<br>prezent<br>Cojocaru Nicu<br>prezent<br>Cr„ciun Dorel Petru<br>prezent<br>Cre˛ Nicoar„<br>prezent<br>Cristea Marin<br>prezent<br>Cri∫an Emil<br>prezent<br>Dan Matei-Agathon<br>absent<br>Daraban Aurel<br>prezent<br>D„ianu Dorin<br>prezent<br>Dinu Gheorghe<br>prezent<br>Dobre Traian<br>prezent<br>Dobre Victor Paul<br>prezent<br>Dobrescu Smaranda<br>prezent„<br>Dol„nescu Ion<br>prezent<br>Dorian Dorel<br>absent||

Da. V„ mul˛umim, doamna Musc„. Domnul Moi∫… Doamna Iv„nescu, v„ rog!

™i Partidul Democrat s-a pronun˛at contra acestei ordonan˛e av‚nd Ón vedere discriminarea evident„ care se face Óntre persoanele fizice ∫i persoanele juridice. De aceea anun˛„m pe aceast„ cale c„ vom sesiza Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii referitor la aceast„ ordonan˛„.

Am rug„mintea s„ lua˛i loc. Vom trece la votul final. Rog secretarii s„-∫i ia locul Ón prezidiu.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. V„ mul˛umim. Domnul Moi∫.

Domnule Borbély, v„ rog s„ pofti˛i la prezidiu! Stima˛i colegi, trecem la votul final.

Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestui proiect datorit„ faptului c„ la nivelul Televiziunii Rom‚ne nu se respect„ drepturile pe care le are fiecare partid la momentul de anten„.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.

Partidul Rom‚nia Mare este scos practic din registrul partidelor politice, de aproape 3 ani de zile nu mai avem nici un spa˛iu la Televiziunea Rom‚n„. Este o cenzur„ total„ Ómpotriva Partidului Rom‚nia Mare ∫i a membrilor s„i. Prin acest proiect de lege nu se face altceva dec‚t se Óncearc„ s„ se mai adune bani de la popula˛ie pentru stipendierea unei oficine de propagand„ a partidului de guvern„m‚nt.

Ab˛ineri?

Cu 181 de voturi pentru ∫i 63 Ómpotriv„, proiectul de lege a fost aprobat.

Doamna Musc„, v„ rog!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Foarte pe scurt am s„ motivez votul Ómpotriv„ al Partidului Na˛ional Liberal fa˛„ de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

Pentru aceste considerente, am votat Ómpotriva proiectului de lege.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Avem urm„toarele motive Óntemeiate: 1. nu exist„ nici un motiv pentru care persoanele juridice s„ nu declare pe proprie r„spundere, ca ∫i cet„˛enii, de altfel, dac„ au sau nu aparate de radio ∫i televizor ∫i Ón acest fel s„ pl„teasc„ sau nu Ón func˛ie de declara˛ia pe propria r„spundere; 2. nu exist„ nici o justificare pentru care persoanele juridice s„ pl„teasc„ de c‚teva ori mai mult abonamentul, taxa pentru radio-t.v. dec‚t persoanele fizice. Nu v„d ∫i nu aud mai multe la televizor sau la radio dec‚t ceilal˛i cet„˛eni ai Rom‚niei; 3. prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ oficializ„m ∫i legaliz„m ideea c„ cei care se presupune c„ au bani trebuie sanc˛iona˛i ∫i de la ei trebuie s„ lu„m banii chiar ∫i nejustificat; 4. Grupul Partidului Na˛ional Liberal, prin subsemnata, a avut amendamente Ón vederea elimin„rii discrimin„rii dintre persoanele fizice ∫i persoanele juridice din aceast„ ordonan˛„.

## Da. V„ mul˛umesc.

Aceast„ ordonan˛„ este discriminatorie ∫i unul din principiile cu care putem intra Ón Uniunea European„ este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

bat.

Doamna Iv„nescu.

V„ rog!

A∫ vrea s„ explic pozi˛ia Partidului Democrat Ón privin˛a acestei ordonan˛e pentru a nu l„sa loc la interpret„ri. Este foarte bine c„ avem o hot„r‚re a Guvernului Rom‚niei care s„ asigure p„rin˛ilor care vor s„ Óngrijeasc„ copiii p‚n„ la v‚rsta de doi ani o aloca˛ie, o indemniza˛ie care s„ fie ceva mai omenoas„. Dar, totodat„, se introduc grave discrimin„ri cu privire la cele 5% dintre mame sau ta˛i care au venituri ∫i cotizeaz„ la bugetul asigur„rilor sociale pentru salarii mai mari dec‚t salariul mediu pe economie.

Cred c„ nu era normal s„ abdic„m de la principiul îla contribu˛ii diferite, aloca˛ii diferite“.

Totodat„, regret c„ din nou se pune o povar„ pe sistemul na˛ional de pensii cu plata acestor indemniza˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 Normal ar fi fost ca aceasta s„ intre Ón bugetul de stat, s„ fie o aloca˛ie care s„ transfer„ asupra tuturor mamelor ∫i asupra tuturor p„rin˛ilor care Óndr„znesc Ón aceste vremuri s„ mai fac„ copii ∫i care doresc s„-∫i creasc„ copiii p‚n„ la doi ani s„-i Óngrijeasc„.

Este o grav„ discriminare la adresa celor care, ∫i Ón special a femeilor care doresc s„-∫i fac„ o carier„, care doresc s„ c‚∫tige cot la cot cu b„rba˛ii ∫i care de obicei se ∫i Óntorc mai devreme de doi ani. De fapt, ceea ce atac„m noi este principiul diferen˛ierii contribu˛iilor.

Sper c„, Ón cur‚nd, dac„ nu se poate m‚ine, atunci c‚nd Alian˛a Dreptate ∫i Adev„r va ajunge la guvernare s„ se reglementeze aceast„ atitudine care ˛ine de politica demografic„, care ˛ine de tratament egal pentru cet„˛enii Rom‚niei.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. V„ mul˛umesc.

Domnul Moi∫.

V„ explica˛i votul? Da.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Grupul Partidului Rom‚nia Mare a votat Ómpotriva acestui proiect de lege datorit„ faptului c„, Ón principiu, nu suntem de acord s„ cump„r„m fier vechi din alte ˛„ri pe post de nave, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Dup„ cum vede˛i, se pl„te∫te p‚n„ ∫i transportul. Œnseamn„ c„ nava nu reu∫e∫te s„ se deplaseze cu mijloace proprii, trebuie s„ fie tractat„ de Germania p‚n„ Ón porturile rom‚ne∫ti.

Suntem de acord s„ se cheltuiasc„ banul public, dar pentru a se achizi˛iona obiecte absolut necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii unor ministere, ∫i nu pentru a-i sc„pa pe ei de fier vechi pe care s„-l cump„r„m la pre˛ de nave. Aceasta este ra˛iunea pentru care am votat Ómpotriv„.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am Ón˛eles ra˛iunea dumneavoastr„. Trecem mai departe.

Domnul Stroe explic„ votul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie s„ men˛ionez faptul c„ Grupul liberal a votat Ómpotriva acestui proiect de lege deoarece, Ón esen˛„, actuala putere a diluat, ∫i a diminuat practic atribu˛iile primarului, astfel Ónc‚t cu ocazia mitingurilor ∫i demonstra˛iilor, o comisie administrativ„ format„ din al˛i trei reprezentan˛i ai Guvernului s„ poat„ decide dac„ va avea loc sau nu va avea loc o demonstra˛ie. Este un lucru extrem de grav, motiv pentru care am votat contra. Mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Am Ón˛eles, domnule Stroe. V„ mul˛umim.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/1999 pentru aprobarea programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor ∫i a drumurilor cu patru benzi de circula˛ie este un obiectiv g‚ndit ∫i Ónceput Ónc„ din iunie 2001.

Œn 23 iunie 2001, la Oradea, un grup de 16 parlamentari rom‚ni de la toate partidele parlamentare din jude˛ele Bihor, Satu-Mare, S„laj, Cluj, Mure∫, Harghita, dar ∫i 12 parlamentari maghiari din jude˛ele Hajdubihor ∫i Szabolcsszatmar, pre∫edin˛ii de consilii jude˛ene din jude˛ele men˛ionate din Rom‚nia ∫i Ungaria, reprezentan˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003 ai ministerelor de resort ∫i ai administra˛iei na˛ionale a drumurilor din cele dou„ ˛„ri se Ónt‚lneau semn‚nd la Oradea îDeclara˛ia de la Oradea“, Ón care se semnala necesitatea construirii unei infrastructuri de transport tip autostrad„ care s„ lege Oradea de Bucure∫ti, cu prima faz„ Oradea—Cluj-Napoca, infrastructur„ care era normal s„ aib„ sensul de dezvoltare Ón sensul de dezvoltare al rela˛iilor economice ale Rom‚niei, adic„ spre Occident, spre comunitatea european„.

Iat„ c„ ast„zi am consfin˛it prin vot litera de lege care caracterizeaz„ dorin˛a, ce concretizeaz„ dorin˛a acelui lobby interna˛ional de care vorbeam mai Ónainte.

Tronsonul Bor∫—Oradea—Cluj-Napoca—T‚rgu-Mure∫— Bra∫ov Ó∫i va g„si finalitatea prin racordarea lui la cele ce vor lega Bra∫ovul de Bucure∫ti ∫i Oradea de Occident, asigur‚nd o integrare a circula˛iei rutiere din Rom‚nia Ón normalitatea european„.

Iat„ de ce am votat pentru un proiect de lege l‚ng„ care am stat cu sufletul la gur„ doi ani de zile.

Œn acela∫i timp, credem, el nu trebuie s„ r„m‚n„ unul singular pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de acest tip Ón Rom‚nia. Nu uit s„ mul˛umesc Comisiei de industrii ∫i servicii a Camerei Deputa˛ilor, ea fiind prima care a r„spuns pozitiv pentru a face demersuri Ón sensul celor cerute la Oradea Ón 2001.

V„ mul˛umesc tuturor.

Da. V„ mul˛umim. Domnul Borbély László.

Domnule vicepre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu putem dec‚t s„ salut„m modificarea aceasta care s-a f„cut Ón urma discu˛iilor din comisie, Ón urma propunerilor venite, evident, ∫i de la Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia. Este o decizie important„ politic„ ∫i, de fapt, prin aceast„ decizie, Transilvania, partea aceasta, care este justificat s„ intre pe arterele principale care leag„ Rom‚nia de Europa, Deci eu consider c„ este o decizie Ón˛eleapt„ ∫i, Ón numele Grupul parlamentar al U.D.M.R., salut aceast„ decizie a Parlamentului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

ectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Cu 36 voturi Ómpotriv„ ∫i 212 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

Nu, procedur„!

Procedur„?! Ia s„ auzim!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ Óncuno∫tin˛ez, dac„ nu cumva ave˛i ∫i dumneavoastr„ Ón fa˛„ aceea∫i h‚rtie pe care am primit-o ∫i noi la caset„, c„ acest program, pentru ast„zi, se termin„ la punctul 39 ∫i c„ nu mai ∫tim ce vot„m. De unde le-a˛i b„gat Ón plus, f„r„ s„ le cunoa∫tem noi? Aceasta este Óntrebarea!

Domnule Marcu Tudor, dumneavoastr„ a˛i ie∫it Ón cursul dimine˛ii, c‚nd noi am lucrat ∫i am mai aprobat o serie de proiecte de lege, pe care le-am trecut, pentru ora 13,00, la votul final.

De ce nu le-a˛i f„cut la caset„ sau s„ ni le da˛i?

Colegii dumneavoastr„ au fost prezen˛i Ón sal„, domnul Ionescu chiar a fost Ómpotriva acestui proiect de lege ∫i ne-a explicat de ce, deci nu v„d care este motivul nel„muririi dumneavoastr„. Am rug„mintea s„ pofti˛i Ón sal„.

Sunte˛i al„turi de ce am zis eu! Eu n-am zis c„ votez Ómpotriv„ sau pentru, ci am zis c„ nu am Ón fa˛„ o h‚rtie cu programul de ast„zi!

Domnule Marcu Tudor, dac„ v„ uita˛i la proiectele de legi pe care trebuia s„ le aprob„m ast„zi, o s„ g„si˛i acolo proiectul de Lege! Am rug„mintea s„ v„ uita˛i atent!

Am Ón sertar o mul˛ime de proiecte, dar eu vin aici preg„tit s„ votez ceva. Dac„ a˛i hot„r‚t diminea˛„ ceva, repede, staff-ul tehnic trebuia s„ fac„ h‚rtia cu completarea ∫i s„ ne-o Ónm‚neze!

Am anun˛at Ón plen, domnule Tudor, ca procedur„.

Nu e suficient s„ anun˛a˛i. Dumneavoastr„ sunte˛i vinovat!

Domnule Marcu Tudor, am rug„mintea s„ lua˛i loc!

Sta˛i un pic, l„sa˛i-m„ s„-mi spun punctul de vedere! Pe dumneavoastr„ v„ acuz eu, nu pe noi, care a∫teptam ca dumneavoastr„. Œn func˛ia pe care o ave˛i s„ conduce˛i lucr„rile ∫edin˛ei de a∫a manier„ Ónc‚t s„ fim Ón tem„ cu ce s-a votat diminea˛„, pus pe h‚rtie! Dac„ nu a˛i dat dispozi˛iile s„ corela˛i hot„r‚rea de diminea˛„ cu activitatea de la pr‚nz, sunte˛i vinovat!

Domnule Marcu Tudor…

Nu m„ bloca˛i c‚nd v„ critic! Vre˛i s„ v„ critic afar„?

Nu, nu. Eu accept critica de jos, n-am nici un fel de problem„…

## **Domnul Marcu Tudor:**

Nu e de jos, e de la îamvon“ ! Dumneavoastr„ sta˛i jos!

™i, Óntre noi doi, eu stau Ón picioare ∫i dumneavoastr„ sunte˛i jos!

Cred c„ o s„ cer staff-ului s„ v„ taie ziua de munc„, c„ nu a˛i fost prezent diminea˛„!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Bine, hai s„ l„s„m gluma! Unde sunt h‚rtiile, ce vot„m? V„ ascult„m pe dumneavoastr„? Eu nici nu ∫tiu ce votez!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Stima˛i colegi, trecem mai departe.

Domnule Stroe, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Eu nu vreau altceva dec‚t s„ v„ Ómpac din nou cu Rom‚nia Mare…

Dar nu trebuie s„ m„ Ómp„ca˛i!

… ∫i, din cauza aceasta v„ propun s„ opri˛i lucr„rile, s„ facem o ∫edin˛„ a Comitetului ordinii de zi ∫i s„ complet„m ordinea de zi cu punctele pe care dumneavoastr„ le citi˛i acum.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Stroe, chiar n-am Ón˛eles c„ dumneavoastr„ n-a˛i Ón˛eles! Pe domnul Marcu Tudor Ól Ón˛eleg c„ nu Ón˛elege, nu am o problem„, dar pe dumneavoastr„, chiar nu v„ Ón˛eleg!

Œn cursul dimine˛ii am aprobat o serie de proiecte de lege p‚n„ la votul final ∫i am spus c„ vor merge la votul final. N-a˛i fost prezent? Chiar ˛in s„ v„ spun c„ doamna Iv„nescu mi-a atras aten˛ia, la un proiect de lege, c„ trebuie s„-l trec pentru ora 13,00, lucru pe care l-am f„cut. V„ rog s„ consulta˛i ordinea de zi de diminea˛„ la proiectele de lege pe care le-am aprobat, ∫i acolo ve˛i g„si aceste proiectele de lege!

Domnule pre∫edinte,

Cu tot respectul pe care ∫ti˛i foarte bine c„ vi-l port…

Este reciproc, domnule Stroe!

Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ spun c„ orice a˛i votat dumneavoastr„ Ón cursul ∫edin˛ei de ast„zi, o completare a ordinii de zi nu se poate face dec‚t la propunerea Biroului c„tre C.O.Z.

Dar nu e completare, este vot final, domnule Stroe! Puteam s„ d„m votul final ∫i Ón cursul dimine˛ii!

Completarea ordinii de zi cu aceste documente, domnule pre∫edinte, aceasta e problema!

## **Voci din sal„:**

S„

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

V„ mul˛umesc.

Numai o clip„! Domnule Gheorghiof, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am Ón˛eles exact cum a˛i vrut de la Ónceput s„ v„ exprima˛i, pe urm„, a˛i revenit ∫i a˛i spus: îPentru respingere, cine este pentru?“ Deci preciza˛i pozi˛ia, e îpentru“ sau îpentru respingere, pentru“?

Œn cadrul dezbaterilor, propunerea legislativ„ a fost respins„, de∫i Comisia juridic„ a aprobat-o. Eu, acum, am supus votului dumneavoastr„ propunerea de respingere care a rezultat din cadrul dezbaterilor.

Supune˛i la vot propunerea comisiei!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Bun, ˛in cont de observa˛ia Grupului parlamentar al P.N.L. ∫i v„

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Domnule pre∫edinte, ∫i ab˛inerile?

™i o ab˛inere, a domnului Marcu Tudor. Ierta˛i-m„! Domnule Radu Stroe, pofti˛i.

O clip„, domnule pre∫edinte, era s„ sper c„ va trece legea…

Dumneavoastr„, ca monarhist, nu a˛i sus˛inut diminea˛„ legea, c„ trecea!

R„m‚n un idealist, domnule pre∫edinte, Ón continuare. Œns„ vreau s„ explic votul Grupului parlamentar P.N.L. ∫i al altor adev„ra˛i liberali Ón g‚ndire, ∫i anume faptul c„ noi am votat Ómpotriva acestei legi, deoarece dumneavoastr„, partidul… iar m-a indus Ón eroare… A˛i votat Ómpotriva acestei legi, Óntruc‚t considera˛i c„ este necesar s„ men˛ine˛i Ón continuare Ón vigoare hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri din 1948, adic„, o hot„r‚re comunist„, prin care ziua de 9 mai a fost declarat„ ca zi a independen˛ei de stat. Noi nu am vrut s„ ini˛iem o nou„ zi a Rom‚niei, ci a independen˛ei de stat, ∫i dumneavoastr„ a˛i respins ∫i acest fapt, cu toate c„ ∫ti˛i foarte bine c„ la data de 10 mai, numai Ónt‚mpl„tor, a fost ∫i ziua regelui ∫i a fost ziua promulg„rii (promulg„rii, repet) zilei independen˛ei de stat.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule Stroe, Ómi pare r„u c„ nu a˛i participat diminea˛„ la ∫edin˛„, c‚nd vi s-ar fi explicat c„ nu respect„m hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri, ci hot„r‚rea Parlamentului dinainte de 1940.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Hei! O ab˛inere!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 133/31.X.2003

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

**:**

Uita˛i-v„ ∫i la mine! Eu m„ ab˛in!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

™i o ab˛inere, a domnului Marcu Tudor. Ierta˛i-m„!

**:**

™i o ab˛inere!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

™i un vot Ómpotriv„, de∫i Grupul parlamentar P.R.M. a fost pentru!

**Domnul Marcu Tudor**

**:**

O ab˛inere, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Stima˛i colegi,

Pentru joi avem comisii. Comitetul ordinii de zi s-a Óntrunit Ón regim de urgen˛„ ∫i a aprobat s„ nu mai facem plen joi, ci comisii. Deci avem comisii miercuri ∫i joi. ™i azi dup„-amiaz„, bineÓn˛eles.

V„ mul˛umesc.

Toate cele bune!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 133/31.X.2003 con˛ine 64 de pagini.**

Pre˛ul 79.104 lei