Interven˛ie referitoare la participarea la Conferin˛a pre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ (COFACC), care a avut loc la Berlin Óntre 26—27 februarie 2007.
Recenta Conferin˛„ a pre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ — COFACC — care a avut loc la Berlin Ón perioada 26—27 februarie 2007 a luat Ón dezbatere priorit„˛ile Pre∫edin˛iei germane la conducerea Uniunii Europene Ón materie de PESC, securitate ∫i stabilitate Ón zona Balcanilor Occidentali, viitorul provinciei Kosovo, politica european„ de bun„ vecin„tate, politica european„ Ón domeniul energiei etc.
Subsemnata Petrescu Anca am participat din partea Parlamentului rom‚n ca vicepre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„ la aceast„ conferin˛„. Au mai participat, Ón afara pre∫edin˛ilor ∫i vicepre∫edin˛ilor Comisiilor de politic„ extern„ a parlamentelor Uniunii Europene, ∫i parlamentari reprezent‚nd Turcia, Croa˛ia, Albania, Serbia, Bosnia-Her˛egovina ∫i Muntenegru.
Lucr„rile conferin˛ei au fost conduse de pre∫edintele Comisiei de politic„ extern„ a Bundestagului german, Ruprecht Polenz, care ne vizitase ˛ara cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte ∫i pe care, ca vicepre∫edinte al Comisiei de politic„ extern„, Ól primisem la Parlamentul rom‚n.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007
Œn prima zi a conferin˛ei, 26 februarie 2006, pe agenda de lucru au fost subiecte de maxim„ importan˛„, prezentate de personalit„˛i pregnante ale politicii europene. Ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier, a f„cut o trecere Ón revist„ a priorit„˛ilor pre∫edin˛iei germane la conducerea U.E.
Au fost dezbateri Ón jurul subiectelor fierbin˛i ale zilei, al conflictelor interna˛ionale, al politicii de securitate ∫i problematicii energiei. S-au discutat conflictele din Kosovo, Afganistan, Irak, Palestina ∫i Israel, ministrul german exprim‚ndu-∫i speran˛a de a reu∫i s„ se finalizeze sub pre∫edin˛ia german„ Constitu˛ia europen„.
Œn a doua parte a zilei de 26 februarie 2007, invitat la conferin˛„ a fost Martti Ahtisaari, trimisul special al Na˛iunilor Unite Ón Kosovo, conduc‚nd procesul de determinare a viitorului statut al provinciei Kosovo (United Nations for the future status process for Kosovo — UNOSEK). Venise pentru o zi la Berlin de la Viena, unde se afla Ón negocieri pentru Kosovo cu reprezentan˛ii celor dou„ p„r˛i aflate Ón conflict.
Prezen˛a lui la aceast„ conferin˛„ ∫i prezentarea Raportului despre responsabilitatea Europei: Securitate ∫i stabilitate Ón zona Balcanilor Occidentali“ a fost de maxim„ Ónsemn„tate, cunosc‚ndu-se c„ se afl„ Ón plin proces de negocieri pentru aplanarea conflictului Ón aceast„ parte a Europei.
Dezbaterile pe acest subiect au fost foarte tensionate. Majoritatea vorbitorilor, parlamentari ai ˛„rilor U.E., s-au ar„tat deosebit de nemul˛umi˛i de acest conflict interetnic. Au considerat c„ Serbia trebuie s„-∫i rezolve problemele interne Ónainte de a fi primit„ Ón U.E. Parlamentarii Serbiei au respins ferm posibilitatea de a se da autonomie teritorial„ provinciei Kosovo.
Subsemnata am luat parte la dezbateri, insist‚nd asupra rezolv„rii prin autodeterminare intern„ a conflictului interetnic, a sprijinirii de c„tre U.E. a unei politici de Ómp„ciuire a celor dou„ p„r˛i aflate Ón conflict, ∫i nu de separare teritorial„, care ar crea noi tensiuni Ón procesul de stabilitate Ón regiune. Am insistat asupra necesit„˛ii elabor„rii unei Constitu˛ii adecvate, care s„ apere drepturile minorit„˛ilor, ∫i nu o politic„ de segregare teritorial„. La punctul meu de vedere au aderat parlamentarii slovaci, care au pledat pentru integritatea Serbiei ∫i inamovibilitatea grani˛elor.
A doua parte a conferin˛ei a avut loc la data de 27 februarie 2007 ∫i s-a desf„∫urat Ón prezen˛a lui Javier Solana, secretar general al Consiliului Europei ∫i Ónalt reprezentant al PESC, care a prezentat un Raport despre îSecuritatea Ón Europa, politica de bun„ vecin„tate, parteneriatele energetice ∫i misiunile actuale ale PESC“.
Au urmat dezbaterile pe aceste teme, relu‚ndu-se problema provinciei Kosovo, deoarece 2007 este anul procesului de stabilire a statutului pentru Kosovo.
Am luat parte la dezbateri, cu urm„torul discurs.
îStima˛i parlamentari,
Suntem onora˛i de prezen˛a domnului Solana la conferin˛a noastr„. Dat fiind c„ 2007 a fost stabilit ca fiind anul procesului pentru determinarea statutului Kosovo, domnul Martti Ahtisaari, Óns„rcinatul din partea Na˛iunilor Unite cu aceast„ problem„, ne-a citit un raport ∫i ne-a pus la curent cu eforturile pe care le face acum
la Viena Ón negocierile cu Serbia ∫i cu reprezentan˛ii provinciei Kosovo. Ne-a informat c„ Ón cazul unui e∫ec va Ónainta raportul sec˛iunii pentru securitate. Permite˛i-mi s„-mi exprim un punct de vedere Ón aceast„ privin˛„.
Consider c„ conflictul din Kosovo nu poate fi solu˛ionat printr-o politic„ punitiv„ Ómpotriva Serbiei. Acest lucru nu ar face dec‚t s„ escaladeze conflictul. Cred c„ problema Kosovo ar trebui rezolvat„ prin sprijinirea de c„tre U.E. a unei politici interne de conciliere Óntre cele dou„ comunit„˛i. Cele dou„ etnii ar trebui determinate s„ fac„ eforturi spre convie˛uire, ∫i nu spre o separare sprijinit„ din afara ˛„rii, ceea ce ar Ónsemna periclitarea securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii Ón regiune. Dup„ p„rerea mea, nu trebuie intervenit prin for˛„ Ón politica intern„ a statelor. Politica de protec˛ie a minorit„˛ilor nu trebuie s„ devin„ o politic„ de segregare teritorial„, nu trebuie s„ ajung„ s„ se identifice cu o politic„ separatist„, ci, dimpotriv„, de bun„ convie˛uire Ón cadrul aceluia∫i stat. Este important s„ fie promovat„ o politic„ de convie˛uire multietnic„, iar prin Constitu˛ie s„ se protejeze toate drepturile tuturor na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare.
Trebuie prev„zute Ón Constitu˛ie capitole clare pentru protec˛ia cultural„, religioas„, de identitate etnic„ etc. Œn Kosovo este leag„nul na˛iunii s‚rbe, lucru atestat istoric. Ca urmare, este plin„ de riscuri ∫i nedreapt„ aplicarea unei politici separatiste, pentru autonomie teritorial„ a unei provincii unde exist„ asemenea r„d„cini puternice.
Domnul pre∫edinte Martti Ahtisaari a Óncercat s„ g„seasc„ o solu˛ie de compromis pentru statutul provinciei Kosovo, pe motiv c„ avem de a face cu o comunitate multietnic„. Eu nu am Ón˛eles de ce trebuie ca o comunitate multietnic„ s„ se rup„ de propriul stat ∫i de ce aceste na˛ionalit„˛i conlocuitoare nu pot convie˛ui Ón limitele aceluia∫i stat, prin ob˛inerea de drepturi, de deplin„ egalitate, date prin Constitu˛ie? De ce s„ nu Óncerc„m s„ convie˛uim cu ceilal˛i Ón bun„ Ón˛elegere? Nu este aceasta politica Uniunii Europene: «S„ convie˛uim unii cu al˛ii rezolv‚ndu-ne problemele prin dialog», mottoul actualei conferin˛e?
Dislocarea unui teritoriu de 15% din Serbia numai pentru c„ acolo exist„ comunitate multietnic„, ∫i una dintre ele vrea independen˛„ teritorial„, nu echivaleaz„ cu sprijinirea de c„tre Uniunea European„ a tendin˛elor na˛ionaliste din interiorul unui stat? Nu este aceasta originea terorismului? Nu este Uniunea European„ o mare comunitate multietnic„, Ón care Ónv„˛„m cu to˛ii s„ convie˛uim unii cu al˛ii ∫i s„ ne respect„m identit„˛ile? De ce atunci s„ pled„m pentru separarea teritorial„ pe criterii interetnice?
Colegul nostru din Belgia a vorbit ieri despre Flandra ∫i Valonia, cele dou„ provincii constitutive ale Belgiei. Œn fiecare stat sunt astfel de situa˛ii. Œn Spania, bascii ∫i catalanii, Ón Fran˛a, germanii din Alsacia ∫i Lorena, Ón Rom‚nia, germanii, maghiarii, s‚rbii, Ón Italia, la fel.
Cum ar fi dac„ toate aceste comunit„˛i etnice diferite din interiorul statelor ∫i-ar declara independen˛a cultural„ ∫i teritorial„ Ón interiorul ˛„rilor ai c„ror cet„˛eni sunt, iar Uniunea European„ ar obliga statele respective la o politic„ separatist„, de rupere a teritoriilor lor?!
Dup„ p„rerea mea, ar trebui ca U.E. s„ ajute Ón Kosovo cele dou„ etnii, s‚rbii ∫i albanezii, s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2007
convie˛uiasc„ f„r„ preten˛ii teritoriale, a∫a cum au f„cut-o ∫i Ónainte de izbucnirea conflictului. Nu trebuie sprijinite tendin˛ele na˛ionaliste din interiorul statelor.
De asemenea, cred c„ este important ca Serbia s„ se integreze c‚t mai cur‚nd Ón U.E., pentru ca cele dou„ comunit„˛i s„ fie obligate s„-∫i diminueze orgoliile na˛ionale ∫i s„ Ónve˛e s„ convie˛uiasc„. O sprijinire de c„tre U.E. a politicii separatiste Ón Kosovo nu va face dec‚t s„ m„reasc„ riscurile unei instabilit„˛i care va fi un pericol pentru Europa.
Noi suntem parlamentari ∫i ∫tim c‚t este de important dialogul. ™tim, de asemenea, c„ o Constitu˛ie bine conceput„ garanteaz„ drepturile tuturor cet„˛enilor, indiferent de etnie.
De aceea, sunt convins„ c„ rezolvarea conflictului Ón Serbia, unde teritoriul provinciei Kosovo, istoric vorbind, este leag„nul acestei ˛„ri, care nu poate fi separat, const„ Ón elaborarea unei Constitu˛ii care s„ garanteze toate drepturile, conform cerin˛elor Uniunii Europene, lu‚nd ca model constitu˛iile din state multietnice ca: Belgia, Fran˛a, Spania, Italia ∫i, de ce nu, ∫i Rom‚nia. V„ mul˛umesc.“
Cu ocazia particip„rii mele la lucr„rile acestei conferin˛e, care a avut ca prioritate securitatea ∫i stabilitatea Ón zona Balcanilor Occidentali, unde punctul cel mai fierbinte a fost problema Kosovo, al c„rui statut va trebui determinat anul acesta, am avut ocazia s„ studiez o mul˛ime de documente. Printre altele, am citit propunerea de statut pentru un Kosovo care se voia independent. Am avut o revela˛ie.
Œn mod surprinz„tor, am g„sit acolo o mul˛ime de similitudini cu îDeclara˛ia de independen˛„“ a secuilor din Transilvania ∫i a altor documente cu scop segrega˛ionist sus˛inute de c„tre U.D.M.R.
Mi-a devenit clar, pun‚nd cap la cap toate documentele, c„ U.D.M.R.-ul for˛eaz„ prin toate mijloacele provocarea unui conflict Ón cadrul U.E., pe teritoriul Rom‚niei, Ón Transilvania. Pentru a avea un motiv s„ pun„ pe agenda Uniunii Europene un nou conflict interetnic, f„r„ a ˛ine cont c„ U.E. este s„tul„ de astfel de situa˛ii, U.D.M.R. Óncearc„ s„ creeze instabilitate Ón regiunea Balcanilor, pe teritoriul Rom‚niei.
Demersul foarte insidios al referendumului Ón Transilvania, tutelat din umbr„ de U.D.M.R., se dore∫te a fi v‚rful de lance pentru acest conflict Ón Balcani, pe teritoriul Rom‚niei, pe care urmeaz„ s„-l a∫eze pe agenda U.E.
Referendumul ini˛iat Ón Transilvania, viz‚nd autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc, c‚t ∫i declara˛iile separatiste ale reprezentan˛ilor U.D.M.R. sunt demersuri de destabilizare Ón regiune. Ele escaladeaz„ tendin˛e na˛ionaliste ∫i constituie demersuri deosebit de periculoase fa˛„ de politica de stabilitate ∫i securitate a Uniunii Europene Ón Balcanii Occidentali.
Manifest„rile ultrana˛ionaliste Ón s‚nul Uniunii Europene pe teritoriul Rom‚niei sunt stimulate de parlamentari ∫i importante personalit„˛i politice din Ungaria, ce ∫i-au f„cut sim˛it„ prezen˛a Ón zona Transilvaniei, pentru sus˛inerea referendumului ∫i a ideilor separatiste Ón regiune.
Este uimitoare ∫i atitudinea Pre∫edintelui Ungariei, László Solyom, aflat Ón vizit„ oficial„ Ón Rom‚nia, care a
sus˛inut f„˛i∫ aceste tendin˛e ce contravin politicii Uniunii Europene.
Ca urmare, toate aceste ac˛iuni de provocare a unei agita˛ii Ón s‚nul na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare Ón regiunea Transilvaniei contravin principiilor promovate de Uniunea European„ Ón politica sa de bun„ vecin„tate ∫i pun Ón pericol securitatea ∫i stabilitatea Ón Balcani.
Dat„ fiind gravitatea acestor provoc„ri Óndreptate Ómpotriva principiilor de bun„ convie˛uire din Uniunea European„, Pre∫edin˛ia Rom‚niei ∫i autorit„˛ile statului rom‚n sunt obligate s„ ia m„suri imediate de stopare a ac˛iunilor antirom‚ne∫ti ∫i antistatale, cu scopuri separatiste, care escaladeaz„ Ón Transilvania tendin˛e ultrana˛ionaliste ∫i conflicte interetnice.
Provocarea de conflicte interetnice pe teritoriul Rom‚niei constituie un grav atentat la stabilitatea ∫i securitatea Uniunii Europene Ón Balcani.
_Nota bene_ . V„ invit s„ compara˛i principiile Uniunii Europene de securitate ∫i stabilitate cu politica provocatoare na˛ionalist-teritorial„ generatoare de conflicte interetnice, promovat„ prin discursurile conducerii U.D.M.R. ∫i ac˛iunile lor.
Œn concluzie, Ón calitate de vicepre∫edinte al Comisiei pentru politic„ extern„, cer crearea unei comisii de anchetare a acestei situa˛ii extrem de grave ap„rute pe teritoriul Rom‚niei ∫i care reprezint„ o amenin˛are pentru securitatea ∫i stabilitatea U.E. Ón regiunea din Balcani. Doar printr-o atitudine ferm„ ∫i imediat„ putem opri ca Rom‚nia s„ devin„ un nou focar de conflicte Ón cadrul Uniunii Europene.
Voi propune, de asemenea, ini˛ierea unei mo˛iuni Ómpotriva vicepremierului Markó Béla, pentru ac˛iunile segrega˛ioniste ce contravin politicii Uniunii Europene.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.