Eugen Bejinariu

Intitulez declara˛ia politic„ de ast„zi îP„durile se pustiesc“, cu inten˛ia de a provoca demersuri clare, coerente ∫i hot„r‚te din partea autorit„˛ilor statului rom‚n.

Œn jude˛ul Suceava, cu cea mai mare suprafa˛„ de p„dure, circa 1.000 de agen˛i economici se ocup„ de exploatarea ∫i prelucrarea lemnului, ceea ce Ónseamn„ 60% din economia jude˛ului ∫i mai Ónseamn„ un important num„r de locuri de munc„.

Dezvoltarea tehnicii, a produc˛iei materiale ∫i cre∫terea f„r„ m„sur„ a cerin˛elor comunit„˛ilor ∫i oamenilor provoac„ mari prejudicii mediului.

F„r„ a face filozofie pentru rela˛ia om—natur„—istorie, apelez la ceea ce a spus Barry Commoner despre abuzul omului asupra naturii: îNoi le fur„m genera˛iilor viitoare nu numai lemnul, ci chiar ∫i substan˛ele lor vitale, cele mai esen˛iale: apa, aerul ∫i solul.“

De-a lungul vremii, unitatea societate—natur„ la noi a evoluat Ón dauna mediului natural. Extinderea ∫i modernizarea proceselor tehnologice, utilizarea celor mai noi cuceriri ∫tiin˛ifice sub imperiul intereselor economice duse p‚n„ la opulen˛a de bunuri dintre cele mai sofisticate au condus la afectarea, Ón grade diferite, a mediului natural. Rela˛iile om—natur„ au ajuns, ast„zi, la dimensiuni ∫i forme critice ∫i extrem de periculoase pentru via˛a oamenilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/23.III.2007 Reducerea vegeta˛iei, cu deosebire Ón mediul urban, poluarea aerului, a apei ∫i a solului, cre∫terea cantit„˛ii de substan˛e chimice Ón alimente ∫i ridicarea nivelului zgomotului guverneaz„ tot mai multe localit„˛i din Rom‚nia.

Defri∫„rile pe mari suprafe˛e de vegeta˛ie forestier„, modific„rile climatice Ón zonele temperate, mul˛imea de∫eurilor r„sp‚ndite haotic, varietatea factorilor poluan˛i au drept urm„ri inunda˛ii, incendii, secet„, inversii termice, dispari˛ia unor specii de plate ∫i animale etc.

La adunarea general„ a Asocia˛iei Forestierilor îBucovina“, de la sf‚r∫itul lunii februarie 2007, au fost eviden˛iate numeroase nereguli, agresiuni asupra p„durii ∫i distrugeri ale unor mari suprafe˛e cu vegeta˛ie forestier„.

Iat„ c‚teva dintre acestea: atribuirea pe baz„ de interese ascunse a atestatelor de exploatare; multe firme de exploatare a lemnului apar˛in p„durarilor; mari cantit„˛i de bu∫teni se car„ la negru Ón c‚te 20—30 atelaje deodat„ pentru diverse firme sub ochii autorit„˛ilor silvice; taxa de supratonaj este exagerat de mare pentru drumurile jude˛ene etc.

Domnul senator Gheorghe Flutur ne spune mereu c„ toate aceste nereguli ∫i multe altele au venit dup„ îadmirabilul“ s„u manageriat Ón calitate de ministru. Œn realitate, a fost ∫i a r„mas îca-n codru“.

îP„durile se pustiiesc. P„durile sunt un imens c‚mp de b„taie. P„m‚ntul fuge de sub picioare. f nuturi Óntregi sunt dezvelite“, spunea cu mare Óndrept„˛ire ecologul ecosistemelor cu vegeta˛ie forestier„, at‚t de cunoscutul Marin Dr„cea.