Într-adevăr, titlul acestei moțiuni... se numește „Să oprim jaful! Agricultura țării și peste un milion de fermieri se zbat între secera lui Daniel Constantin și ciocanul lui Victor Ponta!”.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimate domnule ministru,
După aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura noastră, cea despre care s-a spus pe bună dreptate că poate hrăni peste 80 de milioane de locuitori, ar fi trebuit să devină motorul principal al dezvoltării economice a țării. Din păcate, după opt ani de la aderare, agricultorii români sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană.
Cei care au negociat aderarea au făcut-o în genunchi și cu gândul la interesele lor de grup și de partid, pe vremea când Ion Iliescu și Adrian Năstase conduceau țara și o pregăteau pentru aderare.
A fost o negociere etichetată drept un act de subminare a intereselor țăranului român, de abandonare a peste un milion de fermieri.
Efectele se văd acum, când continuatorii echipei „de aur” Iliescu–Năstase, pe numele lor Victor Ponta și Daniel Constantin, mint agricultorii cu subvenții care nu sunt nici pe sfert suficiente ca să-i protejeze în lupta cu agricultorii din Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, mafia politică încearcă să transforme fermierul român în sluga unor interese străine.
Culmea guvernării din ultimii trei ani: agricultorii, care trudesc din zori și până-n seară, sunt tot mai săraci, iar Guvernul, dar mai ales clientela politică a acestuia, prosperă prin metode ilegale și imorale. Agricultorii, mințiți și înșelați de Guvernul Ponta, dar mai ales de ministrul agriculturii Daniel Constantin, au ajuns într-un așa hal de dezamăgire și disperare, încât nu mai doresc să facă agricultură.
Am putea face o prezentare pe zeci de pagini a dramei pe care o trăiesc sute de mii de fermieri români, a lipsei lor de șanse în războiul economic pe care-l pierd, cu fiecare anotimp care trece, în fața fermierilor din celelalte țări membre UE, însă nu o vom face, doar pentru că suntem convinși că toți parlamentarii știu adevărul și aud strigătul de disperare al țăranului român. Dar numai o parte, cei cu adevărat aplecați spre salvarea a ceea ce mai poate fi salvat, fac ceva concret, în calitate de aleși ai neamului.
Cerem tuturor parlamentarilor să treacă de partea fermierilor români, să pună interesele agricole ale țării deasupra intereselor politice de partid sau a celor de tip mafiot!
Iată principalele probleme create agriculturii românești pentru care solicităm demisia ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Daniel Constantin:
1. Dispariția agricultorului român prin pierderea pieței
Principala problemă cu care se confruntă agricultorii români este legată de dificultatea cu care aceștia pot concura pe piața agricolă internă din România. Practic, agricultorul român nu mai are loc să vândă în propria țară.
După 24 de ani de investiții și muncă asiduă, fermierul român constată că munca lui și a celor care prelucrează ceea ce produce aduce beneficii uriașe doar celor care vând produsele finite.
Agricultorii din România rămân an de an cu un profit foarte mic sau chiar cu datorii. S-a creat în agricultura României un cerc vicios din care fermierul, dacă nu este ajutat acum, ferm și cu proiecte de interes național, nu poate ieși. În anii secetoși, fermierii pierd cantități mari din producție, iar în anii de belșug pierd foarte mult din cauza prețului mic pe care-l primesc pe produsele lor. Secera lui Daniel Constantin și ciocanul lui Victor Ponta lucrează în folosul altora, nu al fermierilor noștri.
Cei care au făcut profit mare și constant au fost cei care vând munca țăranilor români, în special supermarketurile. Marii furnizori de inputuri, marii procesatori și marii comercianți sunt beneficiarii reali ai banilor produși de agricultura noastră. Acești bani pleacă, legal sau nu, în țări străine.
Micii procesatori, micii prestatori de servicii, micii comercianți, micile magazine au dispărut treptat din lanțul alimentar. În agricultura României au rămas două componente: agricultorii – săraci, decapitalizați, neorganizați – și, pe de altă parte, multinaționalele puternice, foarte profitabile, fără probleme de capital, foarte bine organizate.
În anul 2014 putem vorbi de o polarizare excesivă și o reală accentuare a dramei. Cu știința echipei Daniel Constantin – Victor Ponta, fermierii noștri pierd și mai clar bătăliile cu cei din Uniunea Europeană, iar profiturile cresc în contul celor care au pus deja genunchiul pe grumazul țăranului român. Cauzele acestei situații sunt multiple. Principalul vinovat este Guvernul Ponta, care nu a știut și nu a vrut să conducă lucrurile spre o recâștigare a pieței.
Ultima măsură luată de Guvern, la propunerea lui Daniel Constantin, este o lovitură decisivă dată producției agricole românești: Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.
Prin impunerea atestatului de producător și a carnetului de comercializare, sute de mii de agricultori români – și așa necăjiți și fără speranțe de supraviețuire – vor fi nevoiți să renunțe la producția agricolă și să devină noii asistați sociali ai guvernării Ponta.
Atenție, stimați parlamentari: obținerea atestatului de producător agricol și a carnetului de comercializare îl costă pe agricultor între 500 și 850 de lei!!!
Lunar, în multe cazuri chiar săptămânal, agricultorul este obligat să achiziționeze de la primării alte carnete de comercializare pe care plătește între 80 și 100 de lei. Prețurile carnetelor de comercializare sunt stabilite, conform legii, de către consiliile locale, la propunerea primarilor. Valabilitatea atestatului de producător este de un an și se vizează semestrial de către primar. Viza se pune în urma unei analize și a unor documente. Toată această nebunie birocratică foarte scumpă se adresează agricultorilor mici, în vârstă, cu mari probleme financiare.
Un exemplu dramatic al situației imposibile create de acest ministru iresponsabil este al unei bătrâne din județul Argeș, unul dintre zecile de mii de cazuri din țară. Bătrâna
obține zilnic de la vaca pe care o are în bătătură 14 litri de lapte. Consumă în gospodărie circa 6 litri și restul de 8 litri îl vinde la centrul de colectare a laptelui de pe raza comunei. Prețul pe care îl primește de la centrul de colectare este de 0,5 lei – 0,5 lei! – pe litru, deci încasează 4 lei pe zi. Bătrâna este obligată, de la 1.05.2015, de „legea salvatoare” a agriculturii impusă de domnul Daniel Constantin să aibă atestat de producător și carnet de comercializare. Fiecare livrare, conform „legii salvatoare”, trebuie să fie însoțită de un exemplar din carnetul de comercializare. Costurile anuale ale bătrânei ca să vândă legal laptele sunt:
- 700 de lei pentru obținerea inițială a atestatului și a
- primului carnet de comercializare (care conține 40 de file);
– 300 de lei pentru reavizarea acestuia la șase luni;
– 480 de lei pentru cele șase carnete necesare vânzării zilnice către centrul de lapte.
Venitul obținut de bătrână este de 1.220 de lei. Acele 305 zile x 8 litri/zi înseamnă 1.220 de lei.
Practic, bătrâna, după ce muncește pe rupte un an, are o pierdere de 260 de lei (1.480, cât costă toată birocrația, minus această producție, veniturile de pe producție, rămâne un minus de 260 de lei).
Aceasta este gândirea salvatoare emanată și concretizată în Legea nr. 145/2014 a ministrului Daniel Constantin.
Bătrâna a renunțat la vânzarea laptelui și a rămas fără pâinea cea de toate zilele.
Dacă bătrâna ar fi avut ceva venit, și nu pierdere, Codul fiscal ar fi obligat-o la plata unui impozit pe venit de 16%. Noroc că a renunțat.
2. Decapitalizarea agriculturii românești
Dezvoltarea și funcționarea exploatațiilor agricole presupun investiții importante în achiziția de pământ, de material genetic, de tehnică și de inputuri necesare activităților zilnice. Pentru toate acestea agricultorul are nevoie de capital. Banii nu pot veni decât din subvenții, aport propriu, profit sau împrumuturi de la bănci.
Un lucru este cert: agricultura sănătoasă funcționează, nu merge fără bani, iar banii sănătoși se obțin numai din plusvaloare și din profit.
Dacă la capitolul împrumuturi bancare situația fermierului este una extrem de dificilă și mai funcționează pe ici, pe colo, la capitolul subvenții ministrul Daniel Constantin a reușit performanța unică în istoria de după 1989 de a bloca subvențiile pentru agricultură.
Ordinul nr. 619/6.04.2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate privind obținerea subvențiilor este lovitura de ciocan aplicată în fruntea fermierului.
Potrivit datelor APIA, în 2007 erau 1,24 de milioane de fermieri care au depus cereri pentru plata pe suprafață, solicitările fiind pentru 9,2 milioane de hectare. Un an mai târziu, în 2008, numărul a scăzut la 1,1 milioane pentru aceeași suprafață. În 2011 erau numai 1,04 milioane de fermieri. Anul trecut, APIA a plătit subvenția pentru aproximativ un milion de fermieri.
„Datorită” gândirii strategice a ministrului Daniel Constantin, în anul 2015, până la data depunerii acestei moțiuni, fermierii care depuseseră cereri pentru teren reprezentau sub 10% din totalul fermierilor la subvenția pe suprafață și 0% pentru subvenția pe cap de animal. Sistemul informatic APIA de înregistrare a cererilor pentru cei care dețin animale nu este funcțional. Conform legislației europene, până la data de 15 iunie 2015, campania de depunere a cererilor pentru subvenția în agricultură trebuie să fie încheiată.
Este imposibil ca în 30 de zile să se poată depune cererile la APIA. Situația depunerii cererilor este partea cea mai
simplă a problemei, cu toate că cererea pe care trebuie s-o depună fiecare fermier are 42 de pagini și trebuie depusă în două exemplare.
Deci, stimați senatori, pentru un milion de fermieri care depun la APIA domnului Daniel Constantin cererea de 42 de pagini în două exemplare trebuie depuse 84 de milioane de pagini la APIA, fără să mai socotim actele doveditoare care trebuie anexate. Din cauza legislației proaste marca Daniel Constantin, chiar dacă se vor depune cererile în timp util, fermierii vor primi cel mult 60% din subvenția cuvenită. Aceasta însemnă un dezastru pentru agricultura României. Nicăieri în lumea civilizată nu se face agricultură performantă fără subvenții. Sub conducerea stemei „secera și ciocanul”, Constantin–Ponta, încet, dar sigur, agricultorii români vor falimenta fără subvenții.
Realizând prostia pe care a făcut-o, ministrul Daniel Constantin a încercat o reparație, adoptând modificări de ultimă oră ale Ordinului nr. 619/2015. Din discuțiile pe care reprezentanții PNL le-au avut cu fermierii, reiese că modificările adoptate nu rezolvă problema subvenției. Condițiile de eligibilitate rămân neschimbate și, ca atare, absorbția subvenției în anul 2015 va fi un dezastru.
## 3. Birocrația, arta Guvernului Ponta
Legislația României în domeniul agricol promovată în ultimii trei ani este o frână în dezvoltarea agriculturii. Majoritatea legilor, a normelor în vigoare, care sunt obligatorii de respectat în activitatea agricolă, au fost elaborate și promovate fie pe baza unor interese individuale sau de grup, fie pe baza intereselor angajaților instituțiilor statului.
În loc să-i ajute pe fermieri cu o legislație simplă, suplă, care să simplifice normele europene, Guvernul Ponta a complicat legislația cu scopul vădit de a-i ține pe agricultori sclavii statului și ai acoliților acestuia. Foamea în care Constantin și Ponta vor să-i țină pe țărani este bună, în opinia lor, în campania electorală din 2016.
Adevărul este că beneficiarul cel mai mare al societății românești va fi asigurat de un agricultor bine tehnologizat – beneficiul –, bine capitalizat, cu o piață locală și națională care să absoarbă la preț corect produsele lui.
Contribuția agriculturii în cadrul PIB-ului, la sistemele de asigurări, la bugetul statului va fi cea mai eficientă în situația unui agricultor puternic. Antreprenorul, indiferent în ce ramură economică activează, trebuie să aibă o legislație adecvată, în așa fel încât să producă profit maxim și să contribuie, în consecință, la bugetul consolidat al statului.
Ne dorim un stat puternic, iar pentru asta avem nevoie de bani. Banii se fac în economie, deci și în agricultură.
Birocrația, exemplificată mai sus de Legea nr. 145/2014 și de Ordinul nr. 619/2015, demonstrează talentul ministrului Daniel Constantin de a nu rezolva nimic și de a bloca totul. Nu putem să fim eficienți în agricultură decât bazați pe un sistem birocratic redus la minimum. Sigur că, pentru a gestiona corect activitățile economice, este nevoie de documente. Pentru ca statul să poată verifica respectarea legislației este nevoie de un cod birocratic adecvat. Toată birocrația creată cu scopul vădit de a dezvolta corupția trebuie să dispară.
Domnul ministru Daniel Constantin a creat un sistem birocratic național agricol extrem de stufos, care are ca scop să-l ducă pe agricultor în situația de a nu-l putea respecta. Întregul sistem birocratic actual îi duce pe foarte mulți la acceptarea corupției, din păcate, ca o soluție unică de menținere a activității. Agricultorul, cel care produce bani pentru sine și pentru bugetul statului, nu are timp de pierdut cu o birocrație excesivă. Piața nu-l așteaptă. Soluția la această mare problemă este îndepărtarea de la conducerea
ministerului a lui Daniel Constantin și revizuirea, din temelii, a legislației agricole.
4. Sub conducerea ministrului Constantin, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor protejează... mafia din agricultură și bolile
În toată Europa se dă o bătălie acerbă pentru stoparea bolii _Bluetongue_ – boala limbii albastre. În timp ce alte state europene cheltuiesc zeci de milioane de euro pentru stoparea bolii, ANSVSA, sub secera lui Constantin și ciocanul lui Ponta, nu întreprinde nicio acțiune. Boala acționează asupra rumegătoarelor și creează, pe lângă mortalitate și mari suferințe, pierderi economice imense. Cu toate că Uniunea Europeana suportă o parte din cheltuielile României cu vaccinarea animalelor, Guvernul, la un an de la apariția bolii, nu ia nicio măsură. Și întrebăm: de ce?
ANSVSA motivează că nu poate trece la acțiune pentru că fermierii nu sunt de acord cu vaccinarea. Minciună cumplită! Realitatea este alta și cerem o anchetă aprofundată a ingineriei care se pune la cale. Nu contează cât de mare este suferința animalelor, nu contează ce pierderi economice au fermierii, contează numai cum cad zarurile.
Cerem ca DNA să se autosesizeze în acest caz de subminare a agriculturii românești!
5. Daniel Constantin: mumă pentru supermarketuri și ciumă pentru agricultori
Cu două săptămâni în urmă (în data de 30 aprilie), ministrul Daniel Constantin a fost protagonistul unei mascarade fără precedent. Verifica prețurile într-un supermarket, verificare prezentată cu surle și trâmbițe pe toate canalele media.
Măsura reducerii TVA la alimente a generat o mărire a prețurilor, cu scopul vădit de a mări profitul comercianților.
Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, în loc să verifice influența scăderii TVA în ferme și în fabricile de prelucrare, făcea vizite de lucru în supermarket.
Ipocrizie maximă! Deși știe că nu are ce să le facă în ceea ce privește prețul la raft – pentru că este o constituție care veghează –, Constantin îi cheamă la minister pentru discuții pe reprezentanții supermarketurilor, de la care obține promisiuni de înghețare a prețurilor.
Din felul în care s-au derulat evenimentele, așa cum au fost prezentate public în media, dar și din evoluția faptelor ascunse, se conturează un tablou în care Daniel Constantin joacă rolul de protector al supermarketurilor, și nu al agricultorilor și al fabricilor de procesare.
Afirmăm asta deoarece, în timp ce ministrul făcea mari eforturi ca să demonstreze că prețurile nu cresc, în spatele ușilor închise, supermarketurile forțau producătorii români – atenție! – să mărească discountul cu 5 până la 8%.
Pentru claritate, oferim un exemplu de la o fabrică de procesare a laptelui, care livrează produse către un lanț de magazine.
Exemplu de preț la lapte pasteurizat, 1,5% grăsime:
- preț de la fermă către fabrica de procesare pentru lapte
- integral: 1 leu;
- preț de plecare de la fabrica de procesare către
- supermarket: 2,1 lei + TVA;
- preț de vânzare pe raft în supermarket: 3,2 lei cu TVA
- inclus.
Din calcule rezultă următorul profit al supermarketului: 2,58 – 2,1 = 0,48 lei.
De aici începe nebunia taxelor și a bonusurilor:
- total discount rezultat din bonusuri și taxe: 35%;
- bonus anual plătibil lunar: 14,55%;
- bonus financiar din cifra de afaceri realizată, plătibil
- lunar: 7,5%;
- bonus master din cifra de afaceri realizată, plătibil lunar:
- 3,23%;
- bonus condiționat de vânzări: 0,45%, 0,70% sau 0,95%,
- în funcție de cifra de afaceri realizată;
- taxa deschidere magazin: 4.000 RON/magazin;
- taxa cu reclama specială în sumă fixă;
- alte taxe.
Cu bonusurile și taxele aferente, discountul total este de 35%.
Profitul suplimentar pentru supermarket este de 2,1 x 35% = 0,75 de bani.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.