Intr„m Ón Uniunea European„ cu peste 30% din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„, Ón timp ce al˛ii au 2-6% din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„. Intr„m Ón Uniunea European„ cu aproape jum„tate din popula˛ia ˛„rii locuind Ón mediul rural. Mai mult de trei sferturi din locuin˛ele de la sat nu beneficiaz„ de ap„ curent„, de canalizare. Œn plus, practic„m o agricultur„ de subzisten˛„.
Agricultura ∫i dezvoltarea rural„ sunt elemente strategice fundamentale de dezvoltare a satului rom‚nesc. Dac„ modernizarea infrastructurii rurale const„ Ón preg„tirea de proiecte ∫i abord„ri preponderent tehnice, relativ u∫or de rezolvat, Ón colaborare cu administra˛ia local„ ∫i agen˛iile de dezvoltare regional„, eficientizarea agriculturii este un proces mult mai complex.
De aceea, cred c„ se impun o serie de m„suri urgente pentru a preg„ti capacitatea de absorb˛ie a fermierilor, a ˛„ranilor, pentru a beneficia de sus˛inerea financiar„ disponibil„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„.
De o importan˛„ deosebit„ pentru punerea Ón valoare a poten˛ialului nostru agricol este crearea unei industrii alimentare adaptate la nevoia valorific„rii produc˛iei agricole, chiar Ón mediul rural.
Trebuie, a∫adar, concentrat un efort imens pentru preg„tirea personalului din administra˛ia local„ din mediul rural, din agen˛iile Ministerului Agriculturii, din asocia˛iile profesionale, a fermierului, a Óntreprinz„torului din mediul rural, pentru a fi preg„ti˛i s„ absoarb„, s„ valorifice ∫ansa de a avea la dispozi˛ie peste 4,5 milioane euro Ón scopul propriei dezvolt„ri. Cel pu˛in la fel de important„ este punerea Ón valoare a poten˛ialului turistic din mediul rural, prin crearea unei strategii de dezvoltare a agroturismului sau a micii industrii de valorificare a resurselor p„durii.
Aici, Ón zona agriculturii ∫i a mediului rural, este una din cheile evolu˛iei pozitive a Rom‚niei Ón ansamblul ei. Eforturile Guvernului pentru preg„tirea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor puse la dispozi˛ia agriculturii,
silviculturii ∫i a mediului rural trebuie s„ fie maxime. Eventuala incapacitate de absorb˛ie a fondurilor destinate agriculturii Ónseamn„ condamnarea deliberat„ la s„r„cie ∫i Ónapoiere a celei mai n„p„stuite categorii de popula˛ie, popula˛ia din mediul rural, iar responsabilitatea ne va apar˛ine nou„, tuturor, inclusiv Executivului.
Doamnelor ∫i domnilor,
Consolidarea democra˛iei Ónseamn„, Ón primul r‚nd, o justi˛ie egal„ pentru to˛i. Prin lege, magistra˛ilor le este garantat„ o independen˛„ total„, iar garantul independen˛ei justi˛iei este Consiliul Superior al Magistraturii.
Independen˛a magistra˛ilor trebuie s„ fie folosit„ pentru solu˛iile legale, impar˛iale ∫i unitare. Nimeni, nici rom‚nii, nici europenii nu pot accepta independen˛a care ascunde incompeten˛„ ∫i, eventual, corup˛ie. Justi˛ia trebuie s„ devin„ acel sistem public c„ruia rom‚nii ∫i Ón mod egal cet„˛enii europeni i se adreseaz„ cu Óncredere. De aceea, C.S.M. trebuie s„ stabileasc„ standarde de exigen˛„ profesional„ pentru magistra˛i, s„ verifice calitatea actului de justi˛ie ∫i s„-i sanc˛ioneze pe magistra˛ii care gre∫esc.
Œncrederea popula˛iei Ón justi˛ie este Ónc„ sc„zut„. Pre∫edin˛ia, Guvernul, Parlamentul ∫i institu˛iile din sistemul judiciar primesc mii de pl‚ngeri Ón leg„tur„ cu func˛ionarea proast„ a justi˛iei, mersul proceselor ∫i inechitatea solu˛iilor. Nivelul sc„zut de Óncredere a popula˛iei Ón justi˛ie e cauzat de lungimea ∫i tergiversarea proceselor, de modul Ón care oamenii sunt trata˛i de serviciile administrative ale instan˛elor, de suspiciuni determinate fie de lipsa de impar˛ialitate, fie de lipsa de profesionalism a unor magistra˛i.
Este esen˛ial„ interven˛ia ferm„ ∫i constant„ a Consiliului Superior al Magistraturii pentru preg„tirea profesional„ ∫i sanc˛ionarea magistra˛ilor care gre∫esc. Asist„m cu to˛ii la îb‚lb‚ieli“ ale justi˛iei ∫i nu vedem nici un responsabil. Frecven˛a deciziilor contrarii nu este semnul independen˛ei, ci al lipsei de profesionalism ori de integritate.
Magistra˛ii nu sunt deasupra altor categorii profesionale. C‚teodat„ au tenta˛ia de a se izola de societate (îNoi suntem altfel“) ∫i de a se imuniza Ón fa˛a r„spunderii pentru gre∫eli, invoc‚nd independen˛a justi˛iei. Magistra˛ii trebuie s„-∫i fac„ curat Ón propria curte. Justi˛ia este un serviciu public, ∫i faptul c„ este l„sat„ s„ se autoguverneze Ón mare m„sur„, prin Consiliul Superior al Magistraturii, nu Ónseamn„ c„ celelalte puteri ale statului trebuie s„ r„m‚n„ indiferente la lipsa de performan˛„ a justi˛iei ∫i la nemul˛umirile popula˛iei.
P‚n„ la urm„, statul este r„spunz„tor Ón fa˛a poporului pentru cum func˛ioneaz„ sistemul de justi˛ie, iar dac„ statul ∫i-a transferat o mare parte din atribu˛ii c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ r„m‚n„ indiferent la ce se Ónt‚mpl„ Ón justi˛ie. Justi˛ia se pl‚nge de lipsa de autoritate, dar o justi˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006
care nu se preocup„ s„-∫i asigure integritatea ∫i profesionalismul magistra˛ilor va fi Óntotdeauna lipsit„ de autoritate ∫i privit„ cu neÓncredere.
Sunt Ónc„ magistra˛i corup˛i. Recent au fost trimi∫i Ón judecat„ un judec„tor ∫i un procuror pentru luare de mit„. Desigur vinov„˛ia lor va fi stabilit„ de instan˛ele de judecat„, de colegii lor. Sunt convins c„ acesta este doar un Ónceput. Corpul cinstit al magistra˛ilor trebuie s„ continue acest proces.
Œn raport cu volumul de activitate, se impune ocuparea imediat„ a posturilor vacante de procurori ∫i de judec„tori. Preg„tirea ∫i evaluarea celor care sunt ast„zi Ón func˛ii este, de asemenea, extrem de important„ pentru calitatea actului de justi˛ie. Este inadmisibil ca un judec„tor specializat Ón drept penal sau un procuror s„ ia la examenul de promovare la o instan˛„ superioar„ nota 1 sau 2 la drept penal sau procedur„ penal„. A∫a s-a Ónt‚mplat la examenul recent de promovare, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Corup˛ia afecteaz„ grav statul de drept prin faptul c„ permite celor cu bani s„ se plaseze deasupra legii, neag„ protec˛ia legii pentru cei f„r„ bani ∫i cost„ foarte mul˛i bani publici.
Œn ultimele luni am auzit multe voci care se Óntreab„ dac„ statul, institu˛iile statului sunt pe cale s„ c‚∫tige lupta pe care o duc Ómpotriva corup˛iei, dac„ Ón acest r„zboi puterea actual„ arat„ un angajament real sau totul este doar un fel de a vopsi gardul pe dinafar„ pentru auzul celor care ne monitorizeaz„ de la Bruxelles.
Sunt con∫tient c„ pentru mul˛i oameni din Rom‚nia, care se confrunt„ zilnic cu tratamente ∫i oportunit„˛i inegale, poate p„rea c„ nu s-a f„cut mare lucru. Statisticile nu Ól conving pe rom‚nul simplu care ∫tie c„ trebuie s„ dea bani la ghi∫eu, la doctor, la judec„torie, la administra˛ie sau pe unde are de rezolvat probleme. La aceasta, r„spunsul meu este c„ Óntr-adev„r mai avem multe de f„cut. Dar am Ónceput. Ast„zi Parchetul ancheteaz„ deopotriv„ oameni din partidele aflate la guvernare, ca ∫i din cele din opozi˛ie. Acesta e un pas Ónainte.
Prin activitatea lor, D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. Óncep s„-∫i justifice existen˛a ∫i atributul de direc˛ii ale Parchetului General specializate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a luptei Ómpotriva crimei organizate ∫i terorismului. Este necesar ca D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. s„ func˛ioneze la capacitate maxim„, cu c‚t mai mul˛i procurori preg„ti˛i s„ fac„ fa˛„ ritmului de lucru ∫i exigen˛elor profesionale, astfel Ónc‚t corup˛ia la nivel Ónalt, crima organizat„ ∫i terorismul s„ primeasc„ riposta cuvenit„ Óntr-un stat puternic, un stat european, un stat ale c„rui institu˛ii sunt capabile s„ apere interesul public.
Cer procurorilor care cerceteaz„ fapte de corup˛ie ∫i judec„torilor care le judec„ ca prin profesionalismul, impar˛ialitatea, fermitatea ∫i Ón˛elepciunea lor s„ redea rom‚nilor demnitatea ∫i respectul fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de institu˛iile statului.
Justi˛ia este acea putere a statului care are misiunea ca prin ac˛iunea ei s„ garanteze cl„direa unei societ„˛i Ón care ∫ansele sunt egale pentru to˛i, Ón care nimeni s„ nu fie deasupra legii. Func˛ionarea prompt„ ∫i corect„ a justi˛iei este aceea care garanteaz„ fiec„rei societ„˛i, fiec„rui rom‚n posibilitatea de a-∫i valorifica ∫ansa apartenen˛ei la Uniunea European„.
Œn acest context, a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte despre proiectul Agen˛iei de Integritate care ar trebui s„ verifice averile demnitarilor ∫i posibilitatea lor de a se Ómbog„˛i de pe urma func˛iei. Este un proiect care a trezit multe controverse. Necesitatea acestui proiect o v„d Ón convingerea a 80% din rom‚ni c„ oamenii politici sunt deasupra legii, ca ∫i Ón faptul c„ Ón istoria noastr„ aproape niciodat„ cei mari ∫i tari nu au fost vreodat„ sanc˛iona˛i de justi˛ie. Ne revine nou„ s„ facem dovad„ contrarie.
Guvernul actual s-a angajat acum un an fa˛„ de Uniunea European„, atunci c‚nd Tratatul de aderare nu era Ónc„ semnat, c„ aceast„ agen˛ie va fi Ónfiin˛at„ Ón anul 2006. Œnt‚rzierea acestui angajament nu mai are justificare.
Œn acela∫i sens, este bine venit„ ∫i modificarea regulilor de finan˛are a partidelor politice care trebuie s„-∫i creeze sisteme transparente de finan˛are ∫i s„ elimine suspiciunile legate de îcump„rarea“ func˛iilor publice prin sus˛inerea ocult„ a partidelor.
Trebuie eliminat„ suspiciunea c„ principala preocupare a demnitarilor este aceea de a sus˛ine interese personale sau de grup, folosindu-se de demnitatea ocupat„. Exemplele care au alimentat aceast„ neÓncredere sunt multe, reale, publice, dar mai ales constante. Clasa politic„ trebuie s„ opteze clar ∫i ireversibil pentru propria sa reformare. Trebuie s„ se transforme din una suspectat„, echivoc„, arogant„ ∫i nu de pu˛ine ori duplicitar„, Ón una integr„, eficient„, preocupat„ de interesele popula˛iei ∫i, mai ales, responsabil„.
Doamnelor ∫i domnilor,
Al„turi de avantajele pe care le presupune integrarea Ón Uniunea European„ exist„ cel pu˛in Óntr-o prim„ faz„ o serie de costuri pe care la fel ca ∫i celelalte state membre ni le vom asuma. Este important Óns„ ca opinia public„ din Rom‚nia s„ ∫tie la ce trebuie s„ se a∫tepte. Avem nevoie de extinderea campaniei de informare public„, de dezbateri ∫i consult„ri, pentru ca fiecare rom‚n s„ ∫tie care sunt oportunit„˛ile pe care i le deschide integrarea Ón Uniune, dar ∫i care sunt costurile pe care el sau firma Ón care lucreaz„ vor trebui s„ le pl„teasc„.
Doamnelor ∫i domnilor,
O alt„ situa˛ie care necesit„ Ómbun„t„˛iri imediate, dar ∫i constante, este legat„ de protec˛ia minorit„˛ilor.
Œn Europa tr„iesc Óntre 7 ∫i 9 milioane de etnici romi, dintre care Óntre 1 ∫i 2 milioane tr„iesc Ón Rom‚nia. Discriminarea ∫i violen˛a au fost o realitate de c‚teva
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006
secole Ón Rom‚nia, Ón rela˛ia cu etnia rom„. Legile antidiscriminare au fost mult Ómbun„t„˛ite Ón ultimul timp, dar atitudinea antiromi persist„. Guvernul trebuie s„ arate c„ adoptarea noii legi privind ura rasial„ ∫i crearea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii au avut efecte practice consistente.
Doamnelor ∫i domnilor,
Democra˛ia adev„rat„ conduce la prosperitate ∫i bun„stare. Trebuie s„ construim o democra˛ie performant„, competitiv„ care Ón timp s„ recupereze decalajele fa˛„ de media Uniunii Europene ∫i s„ ofere tuturor cet„˛enilor s„i ∫anse egale ∫i un nivel de trai decent. Pentru a recupera aceste decalaje Rom‚nia are nevoie de un ritm mediu anual de cre∫tere economic„ mai mare de 6% pe o perioad„ lung„ de timp ∫i politici coerente de dezvoltare durabil„. ™i anul acesta, prin cre∫terea cu 6,9% pe primul trimestru, se consolideaz„ evaluarea c„ ne vom afla Ón al ∫aselea an consecutiv de cre∫tere economic„ peste media european„.
Men˛inerea unui ritm ridicat de cre∫tere economic„ pe termen lung este posibil„ numai dac„ vom asigura un mediu economic stabil, predictibil, dac„ infla˛ia, dob‚nda, deficitul extern, datoria public„ ∫i deficitul fiscal vor fi ˛inute sub control. Un alt îdac„“ este legat de firmele rom‚ne∫ti care trebuie s„-∫i creasc„ consistent productivitatea ∫i competitivitatea produselor ∫i serviciilor, Ón primul r‚nd pe pia˛a Uniunii Europene.
Infla˛ia Ónc„ relativ ridicat„ pune Rom‚nia Óntr-o situa˛ie dezavantajoas„ fa˛„ de alte ˛„ri cu care se afl„ Ón competi˛ie pe pia˛a globalizat„ a Europei.
Rom‚nia trebuie, deci, s„-∫i coordoneze mai bine politicile, astfel Ónc‚t efortul pentru reducerea infla˛iei s„ se sprijine mai pu˛in pe aprecierea leului, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón 2005, ∫i mai mult pe Ómbun„t„˛irea performan˛elor economice, fapt ce va contribui ∫i la controlul deficitului extern. Ansamblul politicilor publice trebuie s„ sus˛in„ orientarea spre productivitate ∫i competitivitate.
Rom‚nia poate deveni competitiv„ numai dac„ va valorifica la maxim toate resursele noastre de inteligen˛„, de creativitate ∫i de abilit„˛i. Œn Rom‚nia, rata ∫omajului tinde s„ afecteze din ce Ón ce mai mult tinerii Ón v‚rst„ de 18—24 de ani cu nivel redus de educa˛ie, Ón timp ce dintre absolven˛ii cu studii superioare circa 20% sunt de asemenea ∫omeri.
Totodat„, se estimeaz„ c„ aproape jum„tate din totalul locurilor de munc„ ce se vor crea Ón Rom‚nia ∫i Ón Uniunea European„ p‚n„ Ón anul 2010 vor fi pentru cei cu studii superioare.
Doamnelor ∫i domnilor,
Cre∫terea competitivit„˛ii ∫i a performan˛ei economice se realizeaz„ doar Ón timp. Ast„zi Rom‚nia Ónregistreaz„ Ónc„ un nivel semnificativ de s„r„cie, chiar dac„ Banca Mondial„ estimeaz„ c„ rata s„r„ciei a sc„zut de la 18,8
din num„rul popula˛iei Ón 2004 la 14,5% la finele primului trimestru al anului 2005.
Combaterea s„r„ciei se realizeaz„ cel mai bine prin dezvoltare economic„ ∫i ∫anse egale. Vom continua Óns„ s„-i ajut„m pe aceia dintre noi care au nevoie de sprijin. Ajutorul statului este cu at‚t mai eficient cu c‚t se adreseaz„ doar celor care sunt Ón dificultate, ∫i nu Óntregii popula˛ii, dac„ are o durat„ rezonabil„ Ón timp ∫i mai ales dac„ are un nivel la limita la care s„ stimuleze interesul celui asistat pentru a se reintegra Ón c‚mpul muncii. S„r„cia se manifest„ cel mai des Ón mediul rural, Ón via˛a de zi cu zi a pensionarilor, precum ∫i Ón unele ora∫e, mai ales Ón cele mici, monoindustriale Ón care industria respectiv„ este Ón declin.
Trebuie s„ Ómbun„t„˛im ∫i situa˛ia pensionarilor, dar sunt con∫tient c„ pentru mul˛i dintre ei va fi prea pu˛in Ón compara˛ie cu dificult„˛ile vie˛ii. Trebuie, de aceea, s„ avem grij„ ca viitorii pensionari s„ aib„ parte de un tratament mai bun, introducerea sistemelor private de pensii fiind o solu˛ie Ón acest sens.
Stima˛i cet„˛eni,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia revine definitiv Ón lumea occidental„, acolo de unde am fost smul∫i, f„r„ voia noastr„, acum mai bine de 60 de ani.
Dac„ intrarea Ón NATO a Ónsemnat pentru Rom‚nia a∫ezarea unei puternice ancore de securitate, intrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ a∫ezarea ancorei prosperit„˛ii. Depinde acum de noi, de cet„˛enii Rom‚niei, c‚t de solidari vom fi cu obiectivele noastre, cu ∫ansele noastre, cu viitorul nostru ∫i, dac„ Ómi este permis, cu visele noastre.