Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 29 iunie 2006 · monitorul.ai

## **Domnul Traian B„sescu** — _pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

## V„ mul˛umesc.

A∫ vrea s„ v„ mul˛umesc Ón primul r‚nd dumneavoastr„, domnilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere, membrilor Parlamentului Rom‚niei, pentru onoarea pe care mi-a˛i f„cut-o permi˛‚ndu-mi s„ m„ adresez celui mai Ónalt for politic al Rom‚niei, Parlamentul, ocazionat de dorin˛a de a prezenta c‚teva realit„˛i ale Rom‚niei, acum, cu c‚teva luni Ónainte de intrarea Ón Uniunea European„.

Domnilor pre∫edin˛i,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Cet„˛eni ai Rom‚niei,

îObiectivul comun al Uniunii este s„ primeasc„ ca membri Rom‚nia ∫i Bulgaria, Ón ianuarie 2007, dac„ sunt preg„tite.

Av‚nd ca baz„ raportul de monitorizare al Comisiei, din mai 2006, Consiliul European confirm„ aceast„ pozi˛ie.“

Am Ónceput prin a cita din Decizia Consiliului European din 15 — 16 iunie de la Bruxelles.

Ca ∫ef al statului am avut ∫i am cele mai multe ocazii s„ constat, Ón cadrul Ónt‚lnirilor cu pre∫edin˛i de state europene, cu Ónal˛i responsabili ai Uniunii Europene, c„ cel mai important lucru Ón cursa ˛„rilor aflate Ón curs de aderare la Uniune este nu at‚t momentul intr„rii Ón uniune, c‚t preg„tirea noilor cet„˛eni europeni pentru a tr„i Ón Europa extins„.

De ani de zile vorbim despre intrarea Rom‚niei Ón Europa. Vorbim despre capacitatea sau incapacitatea noastr„ de a parcurge un drum, de a Ónainta spre o cultur„ ∫i un spa˛iu care, de∫i nu ne-au fost niciodat„ str„ine, au p„rut mereu c„ se afl„ foarte departe.

Am dob‚ndit chiar un complex fa˛„ de o structur„ institu˛ional„, Uniunea European„, care ne a∫teapt„ s„

venim, iar noi ne-am impus s„ ne str„duim s„ facem eforturi, s„ ne ambi˛ion„m, ca s„ ajungem la o u∫„ ce trebuie deschis„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

V„ anun˛ c„, mul˛umit„ acestor eforturi incontestabile pe care rom‚nii le-au f„cut Ómpreun„ Ón to˛i ace∫ti ani, ni s-a preg„tit ceva mult mai serios. Europa ∫i europenii intr„ Ón ˛ara noastr„ prin legi de o mare complexitate, prin disciplin„, seriozitate ∫i o formidabil„ capacitate de performan˛„ economic„. Œn Uniune, c‚ndva, ˛ara noastr„ va deveni o ˛ar„ bogat„ ∫i prosper„, cu cet„˛eni boga˛i ∫i prosperi. C‚t de aproape este acest c‚ndva depinde de noi to˛i, de clasa politic„, dar ∫i de fiecare din cei 22 de milioane de cet„˛eni, de c‚t de mult ne vom angaja Ón a valorifica avantajul de a fi Óntr-un spa˛iu al prosperit„˛ii ∫i libert„˛ii ∫i care creeaz„ fiec„ruia condi˛ii s„-∫i a∫eze via˛a a∫a cum ∫i-o dore∫te, Ón func˛ie de c‚t munce∫te, de c‚t se preg„te∫te, de c‚t de mult Ó∫i dore∫te s„ tr„iasc„ Ón prosperitate.

Spiritul european, modul de a g‚ndi ∫i regulile europene vor fi prezente peste tot Ón via˛a Rom‚niei, la fiecare pas ∫i Ón fiecare zi. Œncep‚nd cu ianuarie 2007, depinde de fiecare dintre noi, de noi to˛i la un loc, de c‚t de rapid vom reu∫i s„ tr„im ∫i s„ g‚ndim Ón spirit european.

Recent, am Ónceput s„ Ón˛elegem c„ dac„ intrarea Ón Uniune a fost, Ón primul r‚nd, o problem„ a Guvernului ∫i a clasei politice, integrarea este o problem„ a noastr„, a fiec„ruia din cei 22 de milioane de rom‚ni, pentru c„ nici un guvern nu poate produce schimb„rile Ón mentalitatea ∫i atitudinea fiec„ruia dac„ noi refuz„m s„ ne integr„m Ón noile realit„˛i, iar realitatea Uniunii Europene poate fi enun˛at„ Óntr-un singur cuv‚nt: performan˛„ — performan˛a institu˛iilor statului, performan˛„ economic„ ∫i social„, performan˛„ Ón cultur„, performan˛„ Ón inovare ∫i cercetare, performan˛„ Ón educa˛ie ∫i s„n„tate, performan˛„ individual„, performan˛a grupurilor de oameni.

Comparativ, Ón timp, la nivel global, avantajele extinderii Europei institu˛ionale ∫i administrative reprezint„ cea mai spectaculoas„ evolu˛ie a lumii occidentale Ón ultimii 200 de ani, dar, Ón acela∫i timp, reprezint„ ∫i ∫ansa ca Europa s„ se afle pe puntea de comand„ a proceselor sociale ∫i economice ale lumii globalizate.

Intr„m Óntr-o Europ„ cu cet„˛eni care par s„ fi obosit s„ sus˛in„ procesul de extindere, o Europ„ care anul trecut a fost nevoit„ s„ constate e∫ecul Tratatului constitu˛ional Ón dou„ din cele mai importante state ale Uniunii Europene. Intr„m Óntr-o Europ„ care acum Óncearc„ s„-∫i defineasc„ propriile frontiere prin g„sirea unui r„spuns la Óntrebarea îP‚n„ unde, Uniunea European„?“. Intr„m Óntr-o Europ„ care trebuie s„-∫i reconsidere propriile institu˛ii, devenite tot mai ineficiente ∫i mai costisitoare pe m„sur„ ce se extinde c„tre U.E. 27. Intr„m Óntr-o Europ„ con∫tient„ c„ trebuie f„cute investi˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 tot mai mari Ón cercetare ∫i educa˛ie ∫i, Ón egal„ m„sur„, Ón cre∫terea capacit„˛ii de a-∫i garanta propria securitate. ™i mi-a∫ permite s„ spun c„ intr„m Óntr-o Europ„ care trebuie s„-∫i pun„ foarte serios Óntreb„ri cu privire la g„sirea unei rela˛ii optime Óntre productivitatea muncii, pe de o parte, ∫i capacitatea de a genera prosperitate ∫i protec˛ie social„, pe de alt„ parte.

A∫ spune c„ intr„m Óntr-o Europ„ care beneficiaz„ de uria∫a for˛„ politic„, economic„ ∫i social„ a statelor care o compun ∫i care are acum nevoie s„-∫i construiasc„ rapid propria relansare. Cu certitudine, politicienii europeni au ∫i voin˛a ∫i experien˛a, dar ∫i inteligen˛a g„sirii solu˛iilor de relansare a Europei unite a celor 27. Cu siguran˛„, Europa unit„ va dep„∫i impasul actual, relans‚ndu-se Ón drumul c„tre garantarea securit„˛ii ∫i prosperit„˛ii cet„˛enilor ei.

V„ invit s„ spunem lucrurilor pe nume ∫i Ón ceea ce prive∫te realit„˛ile noastre de ast„zi, acum, c‚nd ne afl„m la doar c‚teva luni distan˛„ de momentul intr„rii Ón Uniune.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn fa˛a unei Europe care acum Ó∫i analizeaz„ realit„˛ile ∫i-∫i proiecteaz„ viitorul, parte din statele membre Ó∫i pun Ón mod legitim Óntrebarea dac„ Rom‚nia va fi o povar„ pentru Europa unit„, iar la aceast„ Óntrebare, nici o ˛ar„ a Uniunii Europene nu va putea da un r„spuns. Singurii care pot r„spunde credibil suntem noi, rom‚nii.

V„ invit, stima˛i parlamentari, dragi cet„˛eni, s„ constat„m Ómpreun„ cele mai importante elemente asupra c„rora va trebui s„ Óndrept„m eforturile noastre pentru ca Rom‚nia s„ nu fie o povar„ pentru Europa.

Sunt elemente c„rora trebuie s„ le acord„m Óntreaga aten˛ie pentru a beneficia de principalul scop al extinderii, adic„ bun„starea cet„˛enilor rom‚ni. Œn cele din urm„, binele rom‚nilor este chiar miza intr„rii noastre Ón Uniunea European„.

A∫ Óncepe cu o apreciere specific„ modului de evaluare al Comisiei Europene pentru o ˛ar„ candidat„ cum Ónc„ este Rom‚nia. Avem Ón total, Ón raportul din mai 2006, nu mai pu˛in de 43 de stegule˛e galbene ∫i 4 stegule˛e ro∫ii, acoperind par˛ial sau total 19 din cele 31 de capitole ale Tratatului de aderare.

Dac„ preciz„m c„ printre capitolele c„rora le sunt rezervate stegule˛ele galbene ∫i ro∫ii sunt vizate cele privind agricultura, politica social„, politica de dezvoltare regional„, mediul Ónconjur„tor, justi˛ia, controlul financiar sau libera circula˛ie a m„rfurilor ∫i a serviciilor, constat„m c„, Ón puncte-cheie ale vie˛ii economice ∫i sociale, Rom‚nia se Ónscrie Óntr-o zon„ a mediocrit„˛ii. ™i aici a∫ vrea s„ fiu foarte clar: discut„m despre capitole care Ón luna octombrie din 2005 erau marcate cu ro∫u, iar Ón martie 2006, prin efortul unora dintre mini∫tri, au devenit galbene. Acest progres, remarcat de c„tre Comisia European„, nu schimb„ Óns„ realitatea.

Œn 2005 ∫i 2006 am fost Óntr-un consistent efort de a ajunge s„ Óndeplinim la nivel minimal standardele Uniunii ∫i totu∫i nu putem s„ nu constat„m c„ tot acest efort abia a fost Ón m„sur„ s„ ne scoat„ din pozi˛ia de ˛ar„ cu institu˛ii sub standard ∫i s„ ne aduc„ la stadiul de ˛ar„ cu institu˛ii care func˛ioneaz„ la un standard minim cerut de Uniunea European„.

Œntrebarea fundamental„ este dac„ aceste institu˛ii, a∫a cum func˛ioneaz„ ele acum, vor crea rom‚nilor cadrul necesar s„-∫i valorifice ∫ansele create prin intrarea, la 1 ianuarie 2007, Ón Uniunea European„.

Cu siguran˛„, nici cet„˛enii, nici societ„˛ile comerciale, nici societatea civil„ ∫i nici partenerii no∫tri europeni nu pot fi mul˛umi˛i de mediocritatea func˛ional„ a institu˛iilor statului rom‚n.

Este Ón interesul nostru ca Ón lunile care au mai r„mas p‚n„ la intrarea Ón Uniune s„ facem ca institu˛iile statului rom‚n s„ func˛ioneze la parametrii de performan˛„ ridica˛i, Ón a∫a fel Ónc‚t Rom‚nia ∫i rom‚nii s„ poat„ beneficia de avantajele ∫i facilit„˛ile create de intrarea Ón Uniunea European„.

A∫ spune c„ b„t„lia real„ nu se d„ cu stegule˛ele, ci cu realit„˛ile Rom‚niei, cu nevoia de performan˛„ a institu˛iilor statului rom‚n. Dac„ vom ajunge la o bun„ performan˛„ a institu˛iilor statului, cu certitudine Ói vom putea servi, Ón primul r‚nd, pe rom‚ni. Vom fi, Ón acela∫i timp, o ˛ar„ care contribuie la dinamizarea Uniunii prin propriile ei performan˛e. Scoaterea din mediocritatea func˛ional„ a institu˛iilor statului poate fi r„spunsul corect al Rom‚niei la Óntrebarea pe care ast„zi mul˛i europeni ∫i-o pun cu privire la Rom‚nia, ∫i reprezint„ reac˛ia corect„ a establishment-ului politic rom‚nesc la a∫tept„rile cet„˛enilor rom‚ni.

Din acest motiv, pozi˛ia unor politicieni de a nu restructura Guvernul, agen˛iile guvernamentale ∫i alte institu˛ii ale statului rom‚n este cel pu˛in greu de Ón˛eles, mai ales atunci c‚nd blocajul este sus˛inut Ón numele intr„rii Ón Uniune.

Evident, este doar o abordare politicianist„ f„cut„ Ón slujba unor grupuri politice, ∫i nu Ón slujba rom‚nilor. Refuzul restructur„rii ∫i simplific„rii celor mai importante institu˛ii ale statului este cu at‚t mai greu de Ón˛eles cu c‚t unele din principalele repro∫uri ale rapoartelor de evaluare sunt legate de birocra˛ie ∫i capacitatea administrativ„ redus„ a institu˛iilor statului rom‚n.

Cea mai mare provocare pentru Rom‚nia Ón urm„toarele luni este declan∫area imediat„ a procesului de modernizare a institu˛iilor statului ∫i cre∫terea capacit„˛ii sale administrative.

Rom‚nia se confrunt„ cu mari deficien˛e privind capacitatea de a administra eficient resurse publice, de a planifica strategic ∫i de a corela ∫i implementa politici ∫i programe multianuale. Œn mod deosebit acest aspect afecteaz„ eforturile de integrare european„ ∫i de cre∫tere a competitivit„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 Trebuie avut„ Ón vedere o ra˛ionalizare institu˛ional„ pornind de la reg‚ndirea de ansamblu a rolului, responsabilit„˛ilor ∫i num„rului de institu˛ii, mai ales la nivel central. Exist„ multe paralelisme, iar unele activit„˛i trebuie externalizate nefiind specifice func˛iei publice.

Trebuie asigurat„ dezvoltarea resurselor umane, mobilitatea institu˛ional„ a func˛ionarilor ∫i un sistem de m„surare a performan˛ei func˛ionarilor publici.

Este nevoie, de asemenea, de revederea sistemului de salarizare, pentru a asigura un mai mare grad de uniformitate Óntre institu˛ii, procese care trebuie dublate ∫i de toleran˛„ zero fa˛„ de corup˛ia func˛ionarilor publici.

Œn fine, este necesar„ o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„ Ón managementul bugetar, viz‚nd: capacitatea de elaborare de previziuni ∫i prognoze ∫i fixare de priorit„˛i; planificarea ∫i programarea multianual„ ∫i ob˛inerea de rezultate; capacitatea de a elabora, conduce, monitoriza ∫i evalua proiecte; transparen˛a; sistemul de audit intern.

Acum este momentul Ón care, Ón mod con∫tient, putem alege Óntre efortul minim, care Ónseamn„ men˛inerea Ón mediocritate, sau efortul maxim, care Ónseamn„ vitalizarea ∫i eficientizarea institu˛iilor rom‚ne∫ti care pot garanta performan˛a. ™i c‚nd m„ refer la nevoia de performan˛„ a institu˛iilor statului rom‚n, m„ refer la Guvern, ministere, administra˛ie local„, agen˛ii guvernamentale, servicii descentralizate, justi˛ie, Pre∫edin˛ie, Parlament. Avem intervalul de timp de acum ∫i p‚n„ Ón decembrie, Ón care principala noastr„ preocupare trebuie s„ fie profunda reformare a institu˛iilor executive ale statului ∫i scoaterea din mediocritate a sectoarelor marcate cu galben ∫i ro∫u Ón raportul de evaluare al comisiei.

Doar a∫a Rom‚nia intr„ Ón Uniune cu perspectiva cert„ a performan˛ei Ón favoarea propriilor ei cet„˛eni, dar ∫i cu perspectiva unei ˛„ri performante, Ón ansamblul ˛„rilor Uniunii Europene.

Angajamentul ferm din campania electoral„ privind modernizarea institu˛iilor ∫i a sistemului politic intern nu a fost f„cut de dragul oficialilor de la Bruxelles, ci, Ón primul r‚nd, pentru beneficiul na˛iunii rom‚ne.

Stima˛i parlamentari,

Dragi cet„˛eni,

Avem experien˛a anilor trecu˛i, Ón care Rom‚nia s-a dovedit incapabil„ s„ cheltuiasc„ rapid ∫i cu maxim„ eficien˛„ sumele nerambursabile alocate prin diverse programe de preaderare, ca de exemplu PHARE, ISPA, SAPARD, unde importante sume de bani au fost cheltuite cu Ónt‚rziere, din lipsa capacit„˛ii administrative a institu˛iilor rom‚ne∫ti, a birocra˛iei, a capacit„˛ii de a crea programe viabile, dup„ standarde europene.

Odat„ cu intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, avem o alt„ perspectiv„: alocarea, pentru perioada 2007—2013, a 31 miliarde euro, sum„ nerambursabil„, destinat„ infrastructurii de transport, dezvolt„rii regionale a resurselor umane, cre∫terii nivelului de competitivitate al economiei, dezvolt„rii rurale sau pl„˛ilor directe c„tre

produc„torii agricoli, c„tre fermieri, sau m„surilor de pia˛„ destinate industriei alimentare. Toate acestea Ónseamn„ preg„tirea capacit„˛ii noastre de a valorifica sumele alocate din bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea Rom‚niei Ón ansamblu ∫i pentru cre∫terea bun„st„rii rom‚nilor. Avem obliga˛ia s„ preg„tim institu˛iile rom‚ne∫ti s„ fie capabile s„ absoarb„ fondurile destinate Rom‚niei.

Orice analiz„ arat„ c„, dac„ vom avea capacitatea de absorb˛ie, cele 31 de miliarde pot reprezenta doar o baz„ de dezvoltare, ∫i nu o alocare suficient„ pentru modernizarea, Ón ansamblu, a Rom‚niei.

De aceea, Ómi permit s„ propun Guvernului ∫i Parlamentului o abordare Óndr„znea˛„, ∫i anume ca, simultan cu utilizarea pe proiecte a sumei de 31 miliarde euro acorda˛i de Uniunea European„, Rom‚nia s„ angajeze Ónc„ 30 miliarde euro din credite externe, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ dubleze capacitatea de efort financiar destinat„ preponderent dezvolt„rii infrastructurii de transporturi, prin lansarea imediat„ a unor programe de dezvoltare a infrastructurilor na˛ionale, a infrastructurilor din mediul rural, a protec˛iei mediului ∫i a continu„rii investi˛iei Ón Centrala Nuclear„ de la Cernavod„. O astfel de abordare este posibil„, pentru c„ nivelul de Óndatorare al Rom‚niei este sc„zut, Ón raport cu standardele Uniunii, iar programarea unei dezvolt„ri sus˛inute cu peste 60 miliarde euro Ón termen de 7-8 ani ne-ar permite ca, Ón jurul anului 2015, s„ putem spune c„ Rom‚nia a devenit o ˛ar„ modern„ ∫i atractiv„ Ón care rom‚nii vor avea condi˛iile unei vie˛i decente.

Totodat„, Guvernul are datoria s„ produc„ o strategie fiscal„ bazat„ pe proiec˛ia necesarului de resurse, ˛in‚nd cont de sumele necesare acoperirii contribu˛iei na˛ionale la sumele alocate de Uniunea European„ ∫i de procentele din produsul intern brut alocate Ón viitor diverselor sectoare bugetare, Ón special pentru s„n„tate, educa˛ie, pensii, ajutoare sociale, armat„. De asemenea, trebuia stabilit necesarul pentru investi˛ii Ón infrastructur„ ∫i Ón ce m„sur„ acestea pot fi finan˛ate din Ómprumuturi. Absen˛a acestei strategii fiscale Ómpiedic„ o planificare adecvat„ Ón sectoarele bugetare ∫i creeaz„ incertitudine ∫i nemul˛umiri Ón sectorul privat. Este absolut necesar ca, Ón cel mai scurt timp, Executivul s„ lanseze Ón dezbatere public„ strategia fiscal„ pentru urm„torii ani.

Doamnelor ∫i domnilor,

Educa˛ia ∫i cercetarea reprezint„ un capitol-cheie al ∫anselor noastre prezente ∫i viitoare.

Mi-a∫ permite s„ prezint o realitate care, probabil, va fi contestat„, dar trebuie s„ recunoa∫tem c„ aici suntem.

Continu„m s„ utiliz„m metode expozitive, tradi˛ionale, Ón loc s„ ne Óndrept„m tot mai mult c„tre metodele moderne de educa˛ie, prin implicarea elevului, a studentului Ón propria educa˛ie.

Exist„ mari neconcordan˛e Óntre obiectivele sistemului na˛ional de educa˛ie ∫i obiectivele elevului, dintre finalit„˛ile exprimate ale educa˛iei ∫i cerin˛ele pe pia˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 for˛ei de munc„. Centrarea excesiv„ a curriculumului Ónv„˛at pe asimilare ∫i reproducerea cuno∫tin˛elor, Ón defavoarea unui curriculum centrat pe formare ∫i competen˛e, este, de asemenea, una din marile racile ale Ónv„˛„m‚ntului nostru actual.

Mari dificult„˛i Ón angajarea de cadre didactice specializate pe materiile necesare a fi predate la diverse paliere ale sistemului de educa˛ie reprezint„ o alt„ problem„ a sistemului rom‚nesc de educa˛ie actual; p„r„sirea timpurie a studiilor, lipsa de motivare pentru participarea la examenele na˛ionale de c„tre elevii provenind din familiile cu venituri foarte mici sau din medii dezavantajate, Ón mod deosebit mediul rural ∫i popula˛ia de etnie rom„.

Rata de abandon ∫colar este de 1,5%, una dintre cele mai ridicate din Europa. 80% din cei care abandoneaz„ ∫coala sunt de etnie rom„.

Sistemul de Ónv„˛„m‚nt Ón mediul rural este caracterizat de c‚teva elemente, ∫i anume: ponderea cea mai ridicat„ a personalului necalificat — 86,6% din cadrele didactice din mediul rural nu au calificarea cerut„ de exercitarea postului. Œn mediul rural, aproximativ jum„tate din popula˛ia ∫colar„ Ón v‚rst„ de 14 ani nu de˛ine diplom„ de capacitate sau nu promoveaz„ testarea na˛ional„. Discrepan˛ele dintre mediul urban ∫i cel rural tind s„ se ad‚nceasc„.

Bugetul pentru educa˛ie continu„ s„ fie construit pe capitole ∫i articole, nu pe programe ∫i priorit„˛i, Ón func˛ie de noile realit„˛i, Ón func˛ie de cererea ∫i oferta intern„ ∫i oferta european„ de pe pia˛a muncii.

Planurile de Ónv„˛„m‚nt sunt Ónc„rcate cu 12—14 discipline pe fiecare nivel de studiu ∫i o Ónc„rc„tur„ orar„ excesiv„ de 30—32 de ore pe s„pt„m‚n„.

Date fiind realit„˛ile de mai sus, se impune ca Ón aten˛ia Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ fie a∫ezate c‚teva priorit„˛i ce se pot constitui Ón ac˛iuni imediate destinate a stopa declinul calit„˛ii educa˛iei noastre, ∫i anume:

— asigurarea calit„˛ii — prin activarea celor dou„ agen˛ii responsabile de calitatea Ón Ónv„˛„m‚ntul superior, ca ∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul mediu;

— descentralizarea controlului ∫colilor ∫i implicarea administra˛iei locale, a p„rin˛ilor, a elevilor Ón stabilirea orelor op˛ionale, Ón acord cu nevoile locale;

— informatizarea Ónv„˛„m‚ntului rural este singura ∫ans„ dat„ tinerilor din mediul rural de a ˛ine contactul, pasul cu elevii ∫i studen˛ii din mediul urban;

— reforma curriculei este un efort major care trebuie f„cut pentru toate palierele sistemului de educa˛ie rom‚nesc, de la ∫coala elementar„ p‚n„ la universitate, Ón a∫a fel Ónc‚t absolven˛ii ∫colilor medii ∫i ai universit„˛ilor s„ fie oameni cu ∫ansa de a se Óncadra Ón c‚mpul muncii.

Nu mai pu˛in important„ este reforma educa˛iei timpurii sau reformarea sistemului de cercetare.

La toate evalu„rile interna˛ionale, Rom‚nia se situeaz„ Ón ultima treime din 30—40 de ˛„ri evaluate. ™i Ónc„ un adev„r nepl„cut: Ón baza evalu„rilor interna˛ionale, Rom‚nia nu are nici o institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior Ón primele 500 de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior ale lumii.

Cu siguran˛„, deprecierea continu„ a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc este justificat„ Ón primul r‚nd de subfinan˛area cronic„ din ultimii 15 ani, care a dus inclusiv la o degradare a infrastructurii ∫colare.

Nu vreau s„ acuz Óntregul corp profesoral, dar trebuie s„ spunem c„ sunt tot mai multe cazurile Ón care deciziile luate Ón sistemul de educa˛ie, at‚t la nivelul politicilor, c‚t ∫i la nivelul fiec„rei ∫coli, se iau f„r„ s„ se ˛in„ cont Ón primul r‚nd de interesul elevilor ∫i studen˛ilor.

De asemenea, cred c„ profesorii trebuie s„ aplice aceea∫i exigen˛„ Ón preg„tirea lor profesional„ pe care o cer, pe bun„ dreptate, elevilor.

Nu vom da ∫anse tinerei genera˛ii p‚n„ nu vom avea decen˛a, dar ∫i voin˛a, s„ plec„m de la interesele elevului ∫i s„ reprofil„m corpul profesoral Ón acord cu nevoile de integrare pe pia˛a muncii a t‚n„rului absolvent, fie c„ este vorba de absolventul de liceu sau de cursuri universitare.

Œn acela∫i timp, este evident c„ un Ónv„˛„m‚nt cu profesori ale c„ror salarii nu le permit un trai decent nu poate fi un Ónv„˛„m‚nt care s„ stimuleze ata∫amentul cadrelor didactice fa˛„ de sistemul din care fac parte.

Din aceste motive, este greu de Ón˛eles reticen˛a Guvernului Ón a aloca pentru acest an 5% din produsul intern brut, cu tendin˛a de a se ajunge la 6% pentru educa˛ie ∫i cercetare Ón 2007.

Trebuie s„ Ón˛elegem c„ a nu finan˛a educa˛ia ∫i cercetarea Ónseamn„ a condamna Rom‚nia. Clasa politic„ de ast„zi, Guvernul, Parlamentul, Pre∫edin˛ia au obliga˛ia s„ nu sfideze viitorul Rom‚niei prin nefinan˛area corespunz„toare a educa˛iei ∫i cercet„rii.

Doamnelor ∫i domnilor,

Nu putem vorbi despre o for˛„ de munc„ educat„ ∫i creativ„, f„r„ a discuta despre s„n„tate — un domeniu extrem de important care, de ani de zile, este Óntr-o criz„ c„reia trebuie s„-i g„sim solu˛ii pe termen lung.

Analiza st„rii de s„n„tate eviden˛iaz„ cre∫terea constant„ a bolilor cronice. Œn anul 2005, cauzele de deces sunt datorate, Ón principal, bolilor cardio-vasculare, ale aparatului digestiv, ale aparatului respirator. Toate acestea fac ca speran˛a de via˛„ Ón Rom‚nia, Ón condi˛ii de s„n„tate, s„ fie de doar 63 ani, adic„ cu 7 ani mai pu˛in pentru b„rba˛i ∫i cu circa 10 pentru femei, Ón raport cu media european„.

Cauza acestei realit„˛i este Ón primul r‚nd legat„ de ineficien˛a sistemului de s„n„tate, generat„ ∫i de neacoperirea integral„ a nevoilor de finan˛are. Consecin˛a ineficien˛ei sistemului de s„n„tate este accesul limitat al popula˛iei la serviciile medicale, o calitate discutabil„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 actului medical ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cre∫terea morbidit„˛ii ∫i mortalit„˛ii.

Reforma s„n„t„˛ii este, Ón momentul de fa˛„, al„turi de reforma din educa˛ie ∫i cea din justi˛ie, cea mai necesar„ reform„ din societatea rom‚neasc„. O reform„ care trebuie s„ aib„ ca ˛int„ accesul garantat la Óngrijirile medicale, o reform„ care trebuie s„ fac„ din actul medical un act de calitate superioar„, o reform„ care s„ elimine crizele de medicamente ∫i materiale sanitare, sau, altfel spus, o reform„ care trebuie s„ Ónl„ture cea mai mare team„ a rom‚nilor — teama de a fi bolnav.

C‚nd vorbim despre s„n„tate, ne-am obi∫nuit s„ spunem, aproape Ón mod reflex, subfinan˛are. ™i, totu∫i, dac„ Ón 1998, sistemul de s„n„tate beneficia de circa 850 milioane euro, prin bugetul anului acesta, fondurile alocate s„n„t„˛ii se apropie de 4 miliarde euro. Este evident c„, de∫i a beneficiat de cea mai mare cre∫tere Ón privin˛a finan˛„rii, situa˛ia Ón sistemul sanitar, Ón loc s„ fie mai bun„, este din ce Ón ce mai rea.

Nicolae V„c„roiu

#27998

Nu am venit s„ am pozi˛ii partizane fa˛„ de o sus˛inere sau alta.

Œn acela∫i timp, este extrem de important faptul c„ reforma declan∫at„ vizeaz„ spitalele. Œn aceast„ zon„ se cheltuiesc peste 70% din resurse. Pa∫i importan˛i, ca: profesionalizarea managementului spitalului, introducerea contractului de management pentru managerii ∫i ∫efii de sec˛ie, reglementarea conflictelor de interese ∫i a compatibilit„˛ilor sunt parte a reformei declan∫ate, constituindu-se Ón elemente de reform„ a spitalelor de natur„ s„ orienteze corect cheltuielile ∫i s„ diminueze fraudele.

Din p„cate, modul defectuos de aplicare a Legii spitalelor afecteaz„ credibilitatea reformei.

Nu mai pu˛in important mi se pare faptul c„ m„suri de reform„ stringente Ón s„n„tate, cum sunt ameliorarea condi˛iilor Ón unit„˛ile de psihiatrie, combaterea abandonului Ón maternit„˛i, sunt neglijate, de∫i fac parte din setul de observa˛ii al Comisiei Europene cu privire la sistemul de s„n„tate.

Importante probleme ale sistemului de s„n„tate sunt neglijate datorit„ blocajului administrativ la nivelul Ministerului S„n„t„˛ii ∫i a∫ enumera c‚teva dintre acestea:

—probleme legate de medicamentele compensate, prin aceea c„ lista actual„, pe de o parte, dep„∫e∫te capacitatea de sus˛inere financiar„, iar, pe de alt„ parte, consacr„ medicamente nejustificat introduse pe aceast„ list„, dar care sunt reflexul unor interese nelegitime, ce graviteaz„ Ón jurul sistemului de s„n„tate. Nu este admisibil ca dreptul unui bolnav de a primi medicamente compensate s„ nu mai fie respectat, dac„ a avut ghinionul s„ se Ómboln„veasc„ Ón ultima s„pt„m‚n„ a lunii;

— dup„ 18 luni de guvernare, Ministerul S„n„t„˛ii nu a reu∫it s„ organizeze licita˛iile na˛ionale anuale pentru programele na˛ionale, elud‚nd legea ∫i sprijinind astfel interesele celor care au c‚∫tigat licita˛iile Ón 2003.

Nicolae V„c„roiu

#31624

Intr„m Ón Uniunea European„ cu peste 30% din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„, Ón timp ce al˛ii au 2-6% din popula˛ie ocupat„ Ón agricultur„. Intr„m Ón Uniunea European„ cu aproape jum„tate din popula˛ia ˛„rii locuind Ón mediul rural. Mai mult de trei sferturi din locuin˛ele de la sat nu beneficiaz„ de ap„ curent„, de canalizare. Œn plus, practic„m o agricultur„ de subzisten˛„.

Agricultura ∫i dezvoltarea rural„ sunt elemente strategice fundamentale de dezvoltare a satului rom‚nesc. Dac„ modernizarea infrastructurii rurale const„ Ón preg„tirea de proiecte ∫i abord„ri preponderent tehnice, relativ u∫or de rezolvat, Ón colaborare cu administra˛ia local„ ∫i agen˛iile de dezvoltare regional„, eficientizarea agriculturii este un proces mult mai complex.

De aceea, cred c„ se impun o serie de m„suri urgente pentru a preg„ti capacitatea de absorb˛ie a fermierilor, a ˛„ranilor, pentru a beneficia de sus˛inerea financiar„ disponibil„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„.

De o importan˛„ deosebit„ pentru punerea Ón valoare a poten˛ialului nostru agricol este crearea unei industrii alimentare adaptate la nevoia valorific„rii produc˛iei agricole, chiar Ón mediul rural.

Trebuie, a∫adar, concentrat un efort imens pentru preg„tirea personalului din administra˛ia local„ din mediul rural, din agen˛iile Ministerului Agriculturii, din asocia˛iile profesionale, a fermierului, a Óntreprinz„torului din mediul rural, pentru a fi preg„ti˛i s„ absoarb„, s„ valorifice ∫ansa de a avea la dispozi˛ie peste 4,5 milioane euro Ón scopul propriei dezvolt„ri. Cel pu˛in la fel de important„ este punerea Ón valoare a poten˛ialului turistic din mediul rural, prin crearea unei strategii de dezvoltare a agroturismului sau a micii industrii de valorificare a resurselor p„durii.

Aici, Ón zona agriculturii ∫i a mediului rural, este una din cheile evolu˛iei pozitive a Rom‚niei Ón ansamblul ei. Eforturile Guvernului pentru preg„tirea capacit„˛ii de absorb˛ie a fondurilor puse la dispozi˛ia agriculturii,

silviculturii ∫i a mediului rural trebuie s„ fie maxime. Eventuala incapacitate de absorb˛ie a fondurilor destinate agriculturii Ónseamn„ condamnarea deliberat„ la s„r„cie ∫i Ónapoiere a celei mai n„p„stuite categorii de popula˛ie, popula˛ia din mediul rural, iar responsabilitatea ne va apar˛ine nou„, tuturor, inclusiv Executivului.

Doamnelor ∫i domnilor,

Consolidarea democra˛iei Ónseamn„, Ón primul r‚nd, o justi˛ie egal„ pentru to˛i. Prin lege, magistra˛ilor le este garantat„ o independen˛„ total„, iar garantul independen˛ei justi˛iei este Consiliul Superior al Magistraturii.

Independen˛a magistra˛ilor trebuie s„ fie folosit„ pentru solu˛iile legale, impar˛iale ∫i unitare. Nimeni, nici rom‚nii, nici europenii nu pot accepta independen˛a care ascunde incompeten˛„ ∫i, eventual, corup˛ie. Justi˛ia trebuie s„ devin„ acel sistem public c„ruia rom‚nii ∫i Ón mod egal cet„˛enii europeni i se adreseaz„ cu Óncredere. De aceea, C.S.M. trebuie s„ stabileasc„ standarde de exigen˛„ profesional„ pentru magistra˛i, s„ verifice calitatea actului de justi˛ie ∫i s„-i sanc˛ioneze pe magistra˛ii care gre∫esc.

Œncrederea popula˛iei Ón justi˛ie este Ónc„ sc„zut„. Pre∫edin˛ia, Guvernul, Parlamentul ∫i institu˛iile din sistemul judiciar primesc mii de pl‚ngeri Ón leg„tur„ cu func˛ionarea proast„ a justi˛iei, mersul proceselor ∫i inechitatea solu˛iilor. Nivelul sc„zut de Óncredere a popula˛iei Ón justi˛ie e cauzat de lungimea ∫i tergiversarea proceselor, de modul Ón care oamenii sunt trata˛i de serviciile administrative ale instan˛elor, de suspiciuni determinate fie de lipsa de impar˛ialitate, fie de lipsa de profesionalism a unor magistra˛i.

Este esen˛ial„ interven˛ia ferm„ ∫i constant„ a Consiliului Superior al Magistraturii pentru preg„tirea profesional„ ∫i sanc˛ionarea magistra˛ilor care gre∫esc. Asist„m cu to˛ii la îb‚lb‚ieli“ ale justi˛iei ∫i nu vedem nici un responsabil. Frecven˛a deciziilor contrarii nu este semnul independen˛ei, ci al lipsei de profesionalism ori de integritate.

Magistra˛ii nu sunt deasupra altor categorii profesionale. C‚teodat„ au tenta˛ia de a se izola de societate (îNoi suntem altfel“) ∫i de a se imuniza Ón fa˛a r„spunderii pentru gre∫eli, invoc‚nd independen˛a justi˛iei. Magistra˛ii trebuie s„-∫i fac„ curat Ón propria curte. Justi˛ia este un serviciu public, ∫i faptul c„ este l„sat„ s„ se autoguverneze Ón mare m„sur„, prin Consiliul Superior al Magistraturii, nu Ónseamn„ c„ celelalte puteri ale statului trebuie s„ r„m‚n„ indiferente la lipsa de performan˛„ a justi˛iei ∫i la nemul˛umirile popula˛iei.

P‚n„ la urm„, statul este r„spunz„tor Ón fa˛a poporului pentru cum func˛ioneaz„ sistemul de justi˛ie, iar dac„ statul ∫i-a transferat o mare parte din atribu˛ii c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ r„m‚n„ indiferent la ce se Ónt‚mpl„ Ón justi˛ie. Justi˛ia se pl‚nge de lipsa de autoritate, dar o justi˛ie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 care nu se preocup„ s„-∫i asigure integritatea ∫i profesionalismul magistra˛ilor va fi Óntotdeauna lipsit„ de autoritate ∫i privit„ cu neÓncredere.

Sunt Ónc„ magistra˛i corup˛i. Recent au fost trimi∫i Ón judecat„ un judec„tor ∫i un procuror pentru luare de mit„. Desigur vinov„˛ia lor va fi stabilit„ de instan˛ele de judecat„, de colegii lor. Sunt convins c„ acesta este doar un Ónceput. Corpul cinstit al magistra˛ilor trebuie s„ continue acest proces.

Œn raport cu volumul de activitate, se impune ocuparea imediat„ a posturilor vacante de procurori ∫i de judec„tori. Preg„tirea ∫i evaluarea celor care sunt ast„zi Ón func˛ii este, de asemenea, extrem de important„ pentru calitatea actului de justi˛ie. Este inadmisibil ca un judec„tor specializat Ón drept penal sau un procuror s„ ia la examenul de promovare la o instan˛„ superioar„ nota 1 sau 2 la drept penal sau procedur„ penal„. A∫a s-a Ónt‚mplat la examenul recent de promovare, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Corup˛ia afecteaz„ grav statul de drept prin faptul c„ permite celor cu bani s„ se plaseze deasupra legii, neag„ protec˛ia legii pentru cei f„r„ bani ∫i cost„ foarte mul˛i bani publici.

Œn ultimele luni am auzit multe voci care se Óntreab„ dac„ statul, institu˛iile statului sunt pe cale s„ c‚∫tige lupta pe care o duc Ómpotriva corup˛iei, dac„ Ón acest r„zboi puterea actual„ arat„ un angajament real sau totul este doar un fel de a vopsi gardul pe dinafar„ pentru auzul celor care ne monitorizeaz„ de la Bruxelles.

Sunt con∫tient c„ pentru mul˛i oameni din Rom‚nia, care se confrunt„ zilnic cu tratamente ∫i oportunit„˛i inegale, poate p„rea c„ nu s-a f„cut mare lucru. Statisticile nu Ól conving pe rom‚nul simplu care ∫tie c„ trebuie s„ dea bani la ghi∫eu, la doctor, la judec„torie, la administra˛ie sau pe unde are de rezolvat probleme. La aceasta, r„spunsul meu este c„ Óntr-adev„r mai avem multe de f„cut. Dar am Ónceput. Ast„zi Parchetul ancheteaz„ deopotriv„ oameni din partidele aflate la guvernare, ca ∫i din cele din opozi˛ie. Acesta e un pas Ónainte.

Prin activitatea lor, D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. Óncep s„-∫i justifice existen˛a ∫i atributul de direc˛ii ale Parchetului General specializate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a luptei Ómpotriva crimei organizate ∫i terorismului. Este necesar ca D.N.A. ∫i D.I.C.O.T. s„ func˛ioneze la capacitate maxim„, cu c‚t mai mul˛i procurori preg„ti˛i s„ fac„ fa˛„ ritmului de lucru ∫i exigen˛elor profesionale, astfel Ónc‚t corup˛ia la nivel Ónalt, crima organizat„ ∫i terorismul s„ primeasc„ riposta cuvenit„ Óntr-un stat puternic, un stat european, un stat ale c„rui institu˛ii sunt capabile s„ apere interesul public.

Cer procurorilor care cerceteaz„ fapte de corup˛ie ∫i judec„torilor care le judec„ ca prin profesionalismul, impar˛ialitatea, fermitatea ∫i Ón˛elepciunea lor s„ redea rom‚nilor demnitatea ∫i respectul fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de institu˛iile statului.

Justi˛ia este acea putere a statului care are misiunea ca prin ac˛iunea ei s„ garanteze cl„direa unei societ„˛i Ón care ∫ansele sunt egale pentru to˛i, Ón care nimeni s„ nu fie deasupra legii. Func˛ionarea prompt„ ∫i corect„ a justi˛iei este aceea care garanteaz„ fiec„rei societ„˛i, fiec„rui rom‚n posibilitatea de a-∫i valorifica ∫ansa apartenen˛ei la Uniunea European„.

Œn acest context, a∫ vrea s„ spun c‚teva cuvinte despre proiectul Agen˛iei de Integritate care ar trebui s„ verifice averile demnitarilor ∫i posibilitatea lor de a se Ómbog„˛i de pe urma func˛iei. Este un proiect care a trezit multe controverse. Necesitatea acestui proiect o v„d Ón convingerea a 80% din rom‚ni c„ oamenii politici sunt deasupra legii, ca ∫i Ón faptul c„ Ón istoria noastr„ aproape niciodat„ cei mari ∫i tari nu au fost vreodat„ sanc˛iona˛i de justi˛ie. Ne revine nou„ s„ facem dovad„ contrarie.

Guvernul actual s-a angajat acum un an fa˛„ de Uniunea European„, atunci c‚nd Tratatul de aderare nu era Ónc„ semnat, c„ aceast„ agen˛ie va fi Ónfiin˛at„ Ón anul 2006. Œnt‚rzierea acestui angajament nu mai are justificare.

Œn acela∫i sens, este bine venit„ ∫i modificarea regulilor de finan˛are a partidelor politice care trebuie s„-∫i creeze sisteme transparente de finan˛are ∫i s„ elimine suspiciunile legate de îcump„rarea“ func˛iilor publice prin sus˛inerea ocult„ a partidelor.

Trebuie eliminat„ suspiciunea c„ principala preocupare a demnitarilor este aceea de a sus˛ine interese personale sau de grup, folosindu-se de demnitatea ocupat„. Exemplele care au alimentat aceast„ neÓncredere sunt multe, reale, publice, dar mai ales constante. Clasa politic„ trebuie s„ opteze clar ∫i ireversibil pentru propria sa reformare. Trebuie s„ se transforme din una suspectat„, echivoc„, arogant„ ∫i nu de pu˛ine ori duplicitar„, Ón una integr„, eficient„, preocupat„ de interesele popula˛iei ∫i, mai ales, responsabil„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Al„turi de avantajele pe care le presupune integrarea Ón Uniunea European„ exist„ cel pu˛in Óntr-o prim„ faz„ o serie de costuri pe care la fel ca ∫i celelalte state membre ni le vom asuma. Este important Óns„ ca opinia public„ din Rom‚nia s„ ∫tie la ce trebuie s„ se a∫tepte. Avem nevoie de extinderea campaniei de informare public„, de dezbateri ∫i consult„ri, pentru ca fiecare rom‚n s„ ∫tie care sunt oportunit„˛ile pe care i le deschide integrarea Ón Uniune, dar ∫i care sunt costurile pe care el sau firma Ón care lucreaz„ vor trebui s„ le pl„teasc„.

Doamnelor ∫i domnilor,

O alt„ situa˛ie care necesit„ Ómbun„t„˛iri imediate, dar ∫i constante, este legat„ de protec˛ia minorit„˛ilor.

Œn Europa tr„iesc Óntre 7 ∫i 9 milioane de etnici romi, dintre care Óntre 1 ∫i 2 milioane tr„iesc Ón Rom‚nia. Discriminarea ∫i violen˛a au fost o realitate de c‚teva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/29.VI.2006 secole Ón Rom‚nia, Ón rela˛ia cu etnia rom„. Legile antidiscriminare au fost mult Ómbun„t„˛ite Ón ultimul timp, dar atitudinea antiromi persist„. Guvernul trebuie s„ arate c„ adoptarea noii legi privind ura rasial„ ∫i crearea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii au avut efecte practice consistente.

Doamnelor ∫i domnilor,

Democra˛ia adev„rat„ conduce la prosperitate ∫i bun„stare. Trebuie s„ construim o democra˛ie performant„, competitiv„ care Ón timp s„ recupereze decalajele fa˛„ de media Uniunii Europene ∫i s„ ofere tuturor cet„˛enilor s„i ∫anse egale ∫i un nivel de trai decent. Pentru a recupera aceste decalaje Rom‚nia are nevoie de un ritm mediu anual de cre∫tere economic„ mai mare de 6% pe o perioad„ lung„ de timp ∫i politici coerente de dezvoltare durabil„. ™i anul acesta, prin cre∫terea cu 6,9% pe primul trimestru, se consolideaz„ evaluarea c„ ne vom afla Ón al ∫aselea an consecutiv de cre∫tere economic„ peste media european„.

Men˛inerea unui ritm ridicat de cre∫tere economic„ pe termen lung este posibil„ numai dac„ vom asigura un mediu economic stabil, predictibil, dac„ infla˛ia, dob‚nda, deficitul extern, datoria public„ ∫i deficitul fiscal vor fi ˛inute sub control. Un alt îdac„“ este legat de firmele rom‚ne∫ti care trebuie s„-∫i creasc„ consistent productivitatea ∫i competitivitatea produselor ∫i serviciilor, Ón primul r‚nd pe pia˛a Uniunii Europene.

Infla˛ia Ónc„ relativ ridicat„ pune Rom‚nia Óntr-o situa˛ie dezavantajoas„ fa˛„ de alte ˛„ri cu care se afl„ Ón competi˛ie pe pia˛a globalizat„ a Europei.

Rom‚nia trebuie, deci, s„-∫i coordoneze mai bine politicile, astfel Ónc‚t efortul pentru reducerea infla˛iei s„ se sprijine mai pu˛in pe aprecierea leului, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón 2005, ∫i mai mult pe Ómbun„t„˛irea performan˛elor economice, fapt ce va contribui ∫i la controlul deficitului extern. Ansamblul politicilor publice trebuie s„ sus˛in„ orientarea spre productivitate ∫i competitivitate.

Rom‚nia poate deveni competitiv„ numai dac„ va valorifica la maxim toate resursele noastre de inteligen˛„, de creativitate ∫i de abilit„˛i. Œn Rom‚nia, rata ∫omajului tinde s„ afecteze din ce Ón ce mai mult tinerii Ón v‚rst„ de 18—24 de ani cu nivel redus de educa˛ie, Ón timp ce dintre absolven˛ii cu studii superioare circa 20% sunt de asemenea ∫omeri.

Totodat„, se estimeaz„ c„ aproape jum„tate din totalul locurilor de munc„ ce se vor crea Ón Rom‚nia ∫i Ón Uniunea European„ p‚n„ Ón anul 2010 vor fi pentru cei cu studii superioare.

Doamnelor ∫i domnilor,

Cre∫terea competitivit„˛ii ∫i a performan˛ei economice se realizeaz„ doar Ón timp. Ast„zi Rom‚nia Ónregistreaz„ Ónc„ un nivel semnificativ de s„r„cie, chiar dac„ Banca Mondial„ estimeaz„ c„ rata s„r„ciei a sc„zut de la 18,8

din num„rul popula˛iei Ón 2004 la 14,5% la finele primului trimestru al anului 2005.

Combaterea s„r„ciei se realizeaz„ cel mai bine prin dezvoltare economic„ ∫i ∫anse egale. Vom continua Óns„ s„-i ajut„m pe aceia dintre noi care au nevoie de sprijin. Ajutorul statului este cu at‚t mai eficient cu c‚t se adreseaz„ doar celor care sunt Ón dificultate, ∫i nu Óntregii popula˛ii, dac„ are o durat„ rezonabil„ Ón timp ∫i mai ales dac„ are un nivel la limita la care s„ stimuleze interesul celui asistat pentru a se reintegra Ón c‚mpul muncii. S„r„cia se manifest„ cel mai des Ón mediul rural, Ón via˛a de zi cu zi a pensionarilor, precum ∫i Ón unele ora∫e, mai ales Ón cele mici, monoindustriale Ón care industria respectiv„ este Ón declin.

Trebuie s„ Ómbun„t„˛im ∫i situa˛ia pensionarilor, dar sunt con∫tient c„ pentru mul˛i dintre ei va fi prea pu˛in Ón compara˛ie cu dificult„˛ile vie˛ii. Trebuie, de aceea, s„ avem grij„ ca viitorii pensionari s„ aib„ parte de un tratament mai bun, introducerea sistemelor private de pensii fiind o solu˛ie Ón acest sens.

Stima˛i cet„˛eni,

Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Odat„ cu intrarea Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, Rom‚nia revine definitiv Ón lumea occidental„, acolo de unde am fost smul∫i, f„r„ voia noastr„, acum mai bine de 60 de ani.

Dac„ intrarea Ón NATO a Ónsemnat pentru Rom‚nia a∫ezarea unei puternice ancore de securitate, intrarea Ón Uniunea European„ Ónseamn„ a∫ezarea ancorei prosperit„˛ii. Depinde acum de noi, de cet„˛enii Rom‚niei, c‚t de solidari vom fi cu obiectivele noastre, cu ∫ansele noastre, cu viitorul nostru ∫i, dac„ Ómi este permis, cu visele noastre.

V„ mul˛umesc. ( _Aplauze puternice ∫i Óndelungate.)_

Traian B„sescu

#50045

Domnilor senatori ∫i deputa˛i,

™tiu c„ nu este uzual, dar av‚nd pile la fostul vecin, mi-a permis s„ revin la microfon.

A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvine, de data aceasta cu sentimentul c„ am f„cut ce trebuia s„ fac Ón fa˛a celui mai important forum politic al ˛„rii. Am exprimat un punct de vedere de care Parlamentul poate s„ ˛in„ sau poate s„ nu ˛in„ cont, dar noi avem o realitate asupra c„reia insist Ón c‚teva cuvinte. Institu˛iile noastre nu au performan˛a necesar„ s„ creeze at‚ta bun„stare c‚t„ ne d„ posibilitatea apartenen˛a la Uniunea European„ s„ avem. Aici este marea problem„ pe care o avem acum.

Sunt foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ familiari cu evalu„rile asupra institu˛iilor rom‚ne∫ti. A˛i v„zut c‚t de galben este Raportul de evaluare, Raportul de ˛ar„. Sigur, putem spune: o putem face mai t‚rziu, dup„ ce intr„m Ón Uniunea European„. Realitatea este c„ orice zi Ónt‚rziere Ón cre∫terea eficien˛ei institu˛iilor statului rom‚n dup„ 1 ianuarie 2007 Ónseamn„ am‚n„ri de utilizare de fonduri.

Or, apelul meu c„tre dumneavoastr„, dincolo de obliga˛ia de a viza c‚teva sectoare extrem de importante a c„ror perspectiv„ trebuie s-o rezolv„m p‚n„ la intrarea Ón Uniunea European„, adic„ educa˛ie ∫i s„n„tate, trebuie s„ ∫tim ce avem de f„cut Ón aceste dou„ sectoare ∫i trebuie s„ nu ne creeze probleme de evolu˛ie viitoare.

Dar reformarea institu˛iilor este o necesitate acut„. Flexibilizarea lor, capacitatea lor de a spune da ∫i nu rapid, capacitatea lor de a mi∫ca proiecte, capacitatea lor de a lua decizii sunt ni∫te necesit„˛i fundamentale pentru noi.

A∫ vrea s„ v„ mai spun, ca s„ nu fie nici specula˛ii, nici alte analize politice, c„ am vizat sectoare de care se love∫te fiecare cet„˛ean. Sigur c„ puteam s„ discut„m despre activitatea Ministerului Informa˛iilor, despre IT, puteam s„ discut„m, pentru c„ e un subiect extrem de important, dar dac„ Ón celelalte primim bani de la Uniunea European„, avem c‚teva probleme care sunt Ón sarcina noastr„ exclusiv„: educa˛ia fundamental„ pentru viitorul Rom‚niei ∫i s„n„tatea, fundamental„ ∫i pentru ziua de azi, ∫i pentru ziua de m‚ine. Ele nu s-au vrut un blam la Guvern, dar s-au vrut Ón primul r‚nd o aten˛ionare sever„, serioas„, c„ aici at‚t Guvernul, de ce nu, ∫i Pre∫edin˛ia, ∫i comisiile de specialitate trebuie s„ punem um„rul Ón limpezirea lucrurilor ∫i aducerea lor la un standard acceptabil.

Eu v„ mul˛umesc mult.

M„ uit cu nostalgie la sala Ón care am petrecut vreo 8 ani, v„ ∫tiu...

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Mesajul pre∫edintelui Rom‚niei cu privire la aderarea Rom‚niei la Uniunea European„

Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei privind prelungirea mandatului pre∫edintelui ∫i a mandatului unui membru ai Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 19 din 27 iunie

Dezbaterea ∫i adoptarea Hot„r‚rii Parlamentului Rom‚niei pentru modificarea Anexei la Hot„r‚rea Parlamentului Rom‚niei nr. 34/2005 privind desemnarea unor deputa˛i ∫i senatori Ón calitate de observatori la Parlamentul European