Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·20 martie 2018
Declarații politice · respins
Ilie Dan Barna
Discurs
„Într-o lume în care regulile sunt încălcate flagrant pe scena internațională, România alunecă în prăpastia lui Liviu Dragnea”
Săptămâna curentă a început sub semnul unei umbre care planează pe scena internațională. Alegerile prezidențiale din Federația Rusă, sub regia bine-cunoscută a lui Vladimir Putin și desfășurate în contextul scandalului diplomatic declanșat de acuzațiile privind otrăvirea fostului agent dublu Sergei Skripal de către Federația Rusă, au semnalat, o dată în plus, caracteristicile și efectele politicii ruse în regiunea noastră și în Europa. Vladimir Putin se impune în urma unui simplu exercițiu de imagine, care demonstrează încă o dată că democrația este din ce în ce mai departe în anumite state din estul Europei și va deveni cel mai longeviv conducător rus de la Iosif Stalin încoace.
În plus, aceste alegeri au fost un bun prilej pentru consumarea unui nou episod de război cibernetic și informațional, unul pe care l-am putut observa și noi, destul de clar, în dezbaterile televizate servite românilor în cursul serii de 18 martie. Poate nu surprinzător, emisiuni cu grad ridicat de audiență au inclus anumiți comentatori pentru care Vladimir Putin a redevenit un personaj pozitiv, care poate salva relațiile dintre lumea occidentală și Federația Rusă. Vorbim, desigur, de același Vladimir Putin care, în urmă cu câteva săptămâni, susținea un discurs aproape eminamente militar și vorbea cât se poate de liniștit despre noile capacități nucleare ale Rusiei, cu săgeți cât se poate de evidente către organizațiile occidentale.
În același timp, la alte televiziuni se consuma un nou episod al luptei actualilor guvernanți cu „statul paralel”, într-o nouă mostră a majorității guvernamentale de luptă împotriva instituțiilor și cetățenilor României, prin care aceștia îi oferă un ajutor nesperat lui Vladimir Putin în regizarea războiului informațional.
Poate că simulacrul alegerilor prezidențiale din Rusia nu mai surprinde pe nimeni, însă pentru România acestea au o însemnătate aparte, dacă ne raportăm atât la contextul regional și la poziția țării noastre pe granița estică a Uniunii Europene și a NATO, cât și la pozițiile președintelui Putin din ultima vreme și la cele ale altor reprezentanți ai statului rus. Discursurile domnului Putin, ignorând situația reală a cetățenilor ruși și nerespectarea promisiunilor făcute inclusiv în ultimul an de conducere de la Kremlin, denotă concentrarea aproape exclusivă a Federației Ruse pe aspectul înarmării și pe amenințări voalate la adresa Statelor Unite ale Americii și a aliaților săi, într-o manieră care aduce cursa înarmării și alte manifestări specifice Războiului Rece în lumea actuală.
Nu pot să nu mă gândesc, în acest context, la faptul că manifestările puterii autocratice devin tot mai prezente și solide în regiune, cu Federația Rusă și Republica Turcia devenite exponenți ai unor forme de dictatură total opuse valorilor democratice. În plus, situația din ultima vreme din Ungaria, Polonia, Slovacia sau Cehia, state membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice, este, la rândul său, una îngrijorătoare. Într-un astfel de context, pradă unei prostești solidarități regionale, România derapează masiv de la ordinea democratică, de la statul de drept, fiind acaparată total de o grupare coruptă de interese, care vrea să-i transfere România lui Liviu Dragnea pe persoană fizică.