Stenogramă plen

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

## Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 20 martie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului Florinel Stancu.

Din partea PSD, domnul...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și vă mulțumesc, dragi colegi, pentru faptul că acceptați să citesc, pentru că la ora 9.00 vor începe lucrările Comisiei UNESCO.

Permiteți, domnule președinte de ședință? Mulțumesc frumos.

Stimați colegi, prezenta declarație politică se intitulează

„Uniți, ridicăm Moldova!”.

În ceea ce privește Regiunea de Nord-Est, datele statistice sunt îngrijorătoare. 58% din populație locuiește în mediul rural, majoritatea fără canalizare și fără apă curentă; doar 7% din cifra de afaceri a României este realizată acolo, iar exporturile nu depășesc 5%.

Lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul țării și, _de facto_ , de Uniunea Europeană, precum și existența unei rețele de drumuri naționale și județene îmbătrânite și deteriorate îngreunează transportul, turismul și schimburile economice, iar salariul mediu reprezintă doar 17% din salariul mediu înregistrat la nivelul Uniunii Europene.

Nici măcar una dintre primele 20 de investiții publice ale statului român nu se află în Moldova, deși aici locuiește 25% din populația țării, în total peste 3,6 milioane de oameni. În plus, depopularea masivă a regiunii riscă să devină un fenomen ale cărui efecte negative se vor vedea în timp.

A trecut mult prea mult timp de când Moldova istorică a fost lăsată în uitare, iar efectele sunt vizibile la tot pasul. În anul aniversării Centenarului Marii Unirii, noi, liberalii din Moldova, nu mai vrem ca această regiune să fie tratată ca o cenușăreasă, nu mai vrem să fim la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește standardul de viață. Moldova este România, iar cetățenii de aici trebuie să se bucure de aceleași condiții de viață ca în celelalte regiuni dezvoltate.

Este nevoie de măsuri urgente, clare și ferme pentru ca decalajul dintre Moldova și celelalte regiuni să fie cât mai repede atenuat, iar Moldova să redevină o opțiune. De aceea, o strategie regională comună, dublată de o politică guvernamentală corectă, poate poziționa Moldova pe un drum al construcției și al dezvoltării.

Stimați colegi, Moldova are nevoie de o autostradă care să o lege de vestul țării și de Uniunea Europeană, indiferent că este vorba de autostrada Brașov–Bacău sau de autostrada Iași–Târgu-Mureș, dar și de drumuri expres, care să lege orașele ei de principalele orașe ale României.

Mulțumim, domnule deputat. Succes la comisie!

Domnul Florinel Stancu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața! Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Nu mai încape îndoială că pentru dezvoltarea durabilă a României avem nevoie de o dezvoltare rapidă a infrastructurii rutiere. La Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat, președintele Liviu Dragnea a reiterat faptul că România are o șansă doar dacă va regândi ritmul de dezvoltare a infrastructurii. „Suntem o țară cu decalaje mult prea mari față de Occident. De aceea, țara noastră are nevoie de o infuzie uriașă de capital, care să ne permită un salt investițional în infrastructură pe termen scurt”, a spus președintele.

Această dorință exprimată oficial de președintele Dragnea, pe care o împărtășim cu toții, nu va fi posibilă dacă nu schimbăm legile care ne-au ținut în loc până acum. Mă refer la Legea achizițiilor publice și Legea parteneriatului public-privat.

Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a propus modificarea Legii achizițiilor publice și înființarea tribunalelor de achiziții publice. Ar fi un lucru extrem de necesar, având în vedere situația în care ne aflăm.

Din cauza actualei legi, două tronsoane din drumul expres Craiova–Pitești se află în instanță în acest moment. Din același motiv am pierdut o mulțime de proiecte cu finanțare europeană în toată țara. Cunosc proiecte care stau pe loc de cinci ani, pentru că legea permite să faci contestații la contestații, iar instanțele nu mai fac față.

Eu cred că a venit timpul să punem capăt acestor practici păguboase pentru România.

Am înțeles de la domnul deputat Marius Budăi, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, că în acest an vom modifica cele două legi, pentru a accelera investițiile publice.

Prin urmare, vom reduce cât de curând posibil termenul de rezolvare a contestațiilor și vom simplifica procedurile de până la atribuirea contractelor. România nu mai are timp de pierdut!

Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dumitru Lupescu.

Nu este.

Domnul deputat Ilie Dan Barna.

Nu este.

Domnul deputat Emanuel Ungureanu. Nu este.

Trecem la Grupul parlamentar ALDE.

Domnul deputat Mihai Niță. Nu este.

Domnul deputat Constantin Avram. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Dragoș Zisopol.

Nu este.

Doamna Victoria Longher. Vă rog, doamnă deputat, poftiți.

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică este despre Olimpiada națională de limba polonă maternă.

În zilele de 9–11 martie am participat la cea de-a VI-a ediție a Olimpiadei naționale de limba polonă maternă, ce s-a desfășurat în Suceava, la Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”.

În februarie, când a avut loc olimpiada județeană, s-au calificat 27 de elevi din clasele VII–XII, de la Școala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” din Solonețu Nou, Școala Gimnazială „Krystyna Bochenek” din Poiana Micului și Colegiul „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului.

Organizatorii olimpiadei au fost Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean din Suceava, cu participarea Comitetului central al Olimpiadei de limba și literatura polonă din Varșovia și a Uniunii Polonezilor din România.

De buna desfășurare a olimpiadei s-a ocupat Elvira Codrea, consilier în Ministerul Educației Naționale, secretar a fost Cristina Maria Albu, inspector pentru limba polonă la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, iar din componența comisiei au făcut parte profesorii și lectorii de limba polonă, precum și Wojciech Kaliszewski, reprezentantul Comitetului central al Olimpiadei de limba și literatura polonă din Varșovia.

Aș dori să precizez că etapa națională a Olimpiadei de limba polonă se organizează în România pentru a șasea oară.

Până în 2013, competiția se încheia cu etapa județeană, deoarece limba polonă, ca limbă maternă, în sistemul educațional românesc, se învață doar în județul Suceava. Pentru ca elevii din România să poată participa la Olimpiada internațională de la Varșovia – rivalizând cu elevi din întreaga Polonie, precum și din Lituania, Letonia, Belarus, Ucraina, Cehia, Slovacia sau Ungaria, și cu concurenți din întreaga lume, care participă la olimpiadă prin intermediul internetului –, Ministerul Educației Naționale din România, la cererea Uniunii Polonezilor din România și a Inspectoratului Școlar Județean din Suceava, a decis organizarea etapei naționale a olimpiadei, ca etapă eliminatorie pentru olimpiada internațională.

Amintim faptul că, din anul 2013, la Olimpiada de limba și literatura polonă din Varșovia au luat parte 10 eleve, unele dintre ele participând de două sau de trei ori, câștigând 10 titluri de finalist.

Vă rog să vă apropiați de concluzii. Și îi rog pe toți care...

Imediat.

...au declarații să se limiteze la trei minute.

Premiile și cadourile pentru toți premianții și participanții au fost finanțate de Ambasada Republicii Polone la București, din fondurile Ministerului Afacerilor Externe destinate diasporei poloneze.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Emil Marius Pașcan.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc.

Deputat Longher Victoria, Uniunea Polonezilor din România.

Mulțumim, doamnă deputat.

Vă rog să vă limitați la cele trei minute, din respect pentru colegi.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Benkő Erika.

Vă rog, doamnă deputat.

Bună ziua!

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

În fiecare an, comunitatea maghiară din Transilvania sărbătorește aniversarea Revoluției din 1848. Pentru noi, această zi înseamnă sărbătoarea libertății și a demnității.

În acest an am constatat cu bucurie că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă le-a trimis maghiarilor din România un mesaj demn de această sărbătoare, un mesaj european, demn de un lider european. Viorica Dăncilă a înțeles spiritul zilei de 15 martie. În schimb, am constatat cu regret faptul că președintele țării a ignorat complet sărbătoarea noastră, iar prefectul județului Covasna a făcut tot posibilul să împiedice organizarea comemorărilor.

Noi, în județul Covasna, observăm cu nedumerire faptul că, în timp ce premierul țării a transmis un salut cordial cu ocazia acestei sărbători, prefectul, reprezentantul Guvernului, face tot posibilul să strice bucuria comunității locale, prin amendarea cu câte 10.000 de lei a primarului din Sfântu Gheorghe, respectiv a celui din Târgu Secuiesc, pentru folosirea simbolurilor comunității maghiare.

Și a făcut acest lucru în ciuda faptului că în ultimii 27 de ani a fost posibilă sărbătorirea acestei zile folosind aceleași simboluri naționale, ca să nu mai vorbim de faptul că legislația în vigoare asigură folosirea de către minoritățile naționale din România a simbolurilor naționale ale acestora, cu ocazia diverselor festivități. Comportamentul prefectului a jignit profund comunitatea maghiară din județul Covasna și activitatea dânsului dăunează conviețuirii pașnice dintre comunități.

Aș vrea să închei discursul meu citând cuvintele doamnei Viorica Dăncilă: „În Europa de astăzi, deosebirile dintre etnii și culturi trebuie să reprezinte o sursă de înțelegere și respect reciproc. Astfel, România promovează dezideratul european «unitate în diversitate» și susține, cu determinare, atât libera exprimare a identității etnice, cât și promovarea elementelor identitare de limbă, tradiție, patrimoniu cultural.”

Sper că și prefectul județului Covasna va citi aceste cuvinte și le va ține în minte, căci au fost scrise de liderul Guvernului, al cărui reprezentant local este și domnul prefect.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică se intitulează „În conjurația guvernării stau defăimătorii și trădătorii națiunii la aceeași masă”.

Întrucât pe liderul PSD, Liviu Dragnea, îl preocupă promovarea unei legi împotriva defăimării națiunii, îi aduc la cunoștință că tocmai cei care îi susțin guvernarea sunt cei dintâi care defăimează România în fiecare zi.

Așadar, înainte de a privi către europarlamentarii care-i sunt politic ostili, înainte de a ajunge să sancționeze Institutul Național de Statistică pentru că raportează realități dezastruoase pentru români – sărăcie, creșteri de prețuri, inflație, scăderea puterii de cumpărare etc. –, toate așa-zis defăimătoare la adresa țării noastre, poate privește mai îndeaproape, lucid, propria ogradă politică.

UDMR a sesizat defăimător și subversiv, încă din 2016, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii în legătură cu, chipurile, încălcările drepturilor maghiarilor din România.

Kelemen Hunor se declara satisfăcut de atenția primită din partea americanilor, arătând că etnicii maghiari s-au plâns de discriminare în ceea ce privește posibilitatea de folosire a limbii materne, în special în tribunale și în problemele administrative.

Mai apoi, diverse sesizări și plângeri similare împotriva României au ajuns și pe la Bruxelles, unde reprezentanții maghiarimii se străduiesc să impună, împotriva Constituției României, o directivă vizând dreptul la autodeterminare pe criterii etnice, menită a reglementa autonomia teritorială.

Evident, în plângerile respective, cu caracter defăimător la adresa României, sunt uitate provocările săvârșite cu regularitate de politicienii minorității maghiare privitoare la arborarea însemnului secuiesc pe sediile unor consilii județene și primării, nu se spune nimic despre intonarea imnului așa-zisului Ținut Secuiesc în cadrul unor competiții sportive sau despre modul scandalos în care maghiarii din Târgu Secuiesc sau Sfântu Gheorghe, precum și din alte localități aparținând județelor Harghita, Covasna sau Mureș au ales de Ziua Națională a României să arboreze, la uși și geamuri, steagul negru de doliu, cu panglici în culorile Ungariei, în locul drapelului național.

Din partea deputaților neafiliați, doamna Oana Mioara Bîzgan-Gayral, vă rog.

Dragi colege,

Dragi colegi, „Avem dreptul la fericire”.

20 martie este Ziua internațională a fericirii, o zi în care comunitatea Națiunilor Unite recunoaște că dezvoltarea unei țări nu ține doar de creșterea economică, ci se reflectă și în bunăstarea, demnitatea și fericirea noastră, a cetățenilor săi.

Asta nu înseamnă să subminăm importanța dezvoltării economice, de care România are mare nevoie, ci înseamnă că merită să investim în oameni, în dezvoltarea lor, cu o viziune pe termen lung.

România are nevoie de investiții durabile în oamenii săi, în contextul unei tendințe persistente de scăderi demografice, în care peste 3 milioane de români sunt plecați din țară – un nivel comparabil cu țările afectate de conflicte și dezastre umanitare.

S-au realizat nenumărate studii cu privire la fluxurile migratorii din Europa de Est înspre țările occidentale, la femeile plecate din țară să lucreze ca asistent familial și la miile de copii lăsați în urmă pe mâinile bunicilor, rudelor sau chiar în sistemul de protecție și asistență socială.

În România, depresia afectează 5% din populație, însumând peste 930 de mii de cazuri, ce se asociază cu 164 de mii de ani de viață trăiți cu o dizabilitate. La nivelul Uniunii Europene, depresia afectează circa 40 de milioane de persoane.

Statele membre, inclusiv România, au luat deja anumite măsuri, la cel mai înalt nivel, pentru a asigura prevenția și tratamentul tulburărilor depresive.

Legea sănătății mintale protejează persoanele cu tulburări psihice și promovează sănătatea mintală drept un obiectiv major al politicii de sănătate publică. Nu e de mirare, ținând cont că avem o rată de suicid peste media europeană – doar în 2015 peste 2.500 de persoane și-au luat viața. Prea mulți erau copii și tineri sub 29 de ani. Oare câtă însingurare poate împinge un copil sau un tânăr să-și ia viața, spre un asemenea gest de disperare?

Copiii și tinerii României merită un viitor mai bun. Cu sprijinul colegelor din Parlamentul României, cărora le mulțumesc din nou și pe această cale, am solicitat creșterea vârstei minime de la trei la șapte ani pentru trimiterea copiilor din sistemul de protecție în servicii de tip rezidențial, impropriu numite „orfelinate”.

Mulțumim, doamnă deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Camelia Gavrilă. Doamna Camelia Gavrilă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la semnificația anului 2018, ca an al patrimoniului cultural, implicit element de identitate națională, în acest an al Centenarului.

Este un subiect ce subliniază dubla dimensiune, spirituală și materială, pragmatică, a tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural, care înseamnă și sensul propriu, al obiectivelor, al monumentelor, dar și valoarea simbolică, spirituală a acestora, care sunt expresii ale valorilor, ale credințelor și tradițiilor. Pentru că, în esență, cultura și valorile patrimoniale sunt fundamentul solid și irevocabil al identității unui popor.

Sigur că sunt multe aspecte pozitive pe care le putem constata și în programul PSD: și în respectul pentru cultură, și în atenția acordată monumentelor.

Aș vrea să mă refer la faptul că în județul Iași monumentele istorice sunt în număr de 1.630, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 sunt monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale.

Regăsim exemple de bune practici, de restaurare, de punere în valoare, în lumină a acestora, dacă ne gândim la Palatul Culturii, clădire emblematică, la Mănăstirea Golia, la Teatrul Național, bijuterie artistică a arhitecților vienezi Fellner și Helmer, sau la Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

În actualitate, prin fonduri europene, consiliul județean se ocupă de restaurarea Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”, de restaurarea Muzeului „Vasile Pogor” – e vorba de Muzeul Literaturii Române –, de restaurarea Muzeului „Nicolae Gane”. De asemenea, la nivelul primăriei, a Mănăstirii Frumoasa.

Și totuși există o listă neagră, o listă a tristeții, în care așteaptă clădiri de tipul clădirii Filarmonicii, ruinele Curții Domnești, situl arheologic „Cetatea geto-dacică de la Cotnari”, ruinele Curții Domnești de la Hârlău, Conacul Cantacuzino din satul Ceplenița, lângă Hârlău, Castelul Sturdza din Miclăușeni, Palatul Cantacuzino Pașcanu, din Pașcani, clădiri care au prin numele lor rezonanță. Se adaugă, în Iași: Muzeul de Istorie Naturală, Baia Comunală, Bojdeuca scriitorului Creangă.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheș.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mulțumim din inimă partidului!”.

Elevi zâmbind frumos și purtând pancarte cu mulțumiri adresate conducătorilor iubiți sau stând în careu și ascultând discursuri politice în timpul orelor de curs, manual unic, produs de o editură unică și neperformantă, directori de școli și inspectori școlari județeni schimbați pe criterii politice, chiar dacă și-au obținut această poziție prin concurs, peste 2.000 de unități școlare cu grup sanitar în curte, școli în care cade tavanul. Din păcate, toate cele enumerate nu sunt amintiri dintr-o altă epocă, ci realități care arată că ne îndreptăm cu pași repezi spre un trecut de care credeam că am scăpat definitiv în decembrie 1989.

Săptămâna trecută, elevi ai Liceului Tehnologic „Marmația”, însoțiți de profesori, au fost scoși de la ore și duși la Primăria din Sighetul Marmației ca să mulțumească oficialităților că și-au făcut datoria și au aprobat proiecte de reabilitare a unor școli prin PNDL.

Fostul ministru Liviu Pop, în prezent președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, a ignorat prevederile Legii educației și a girat spectacolul oferit de elevii care, în loc să fie la cursuri, țineau în mână pancarte prin care aduceau osanale primarului, consiliului județean și senatorului Liviu Pop.

Un episod similar a avut loc în aceeași zi și la Colegiul Național „Costache Negri” din Târgu Ocna, unde elevii au fost scoși de la ore și așezați frumos într-un careu pentru a participa la momentul festiv al semnării contractelor de reabilitare a unor unități școlare și pentru a asista la discursurile liderilor PSD de la nivel local și central.

Între timp, Guvernul, care nu a reușit în ultimii ani să organizeze la timp licitațiile pentru manuale, a găsit cea mai proastă soluție la problema lipsei acestora la începutul anului școlar, și anume să elimine de pe piață competiția și să instituie monopolul Editurii Didactice și Pedagogice, ca unic producător de carte școlară din România.

În continuarea acestei aberații neconstituționale, care sfidează legile economice și anulează competiția, puterea socialistă ne propune și manualul unic, considerând că prea multe alternative nu ajută pe nimeni.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, însuși domnul Corneliu Bichineț.

Poftiți, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi mă gândesc să dialoghez cu dumneavoastră, cu sala, cu acest public numeros despre dorința PMP-ului de a deveni un partid de opoziție puternic, viguros.

Noi ne-am ales niște teme care interesează întreaga națiune.

În primul rând, suntem preocupați de problemele economice ale oamenilor din diferite județe. Susținem proiecte legislative, susținem proiectele bune ale colegilor noștri, indiferent din ce partid fac ei parte, și eu cred că asta trebuie să facă un partid de opoziție.

De asemenea, noi ne-am asumat un proiect de țară: unirea pe cale firească, diplomatică, a Basarabiei cu Moldova. Și, ați văzut, sute de localități de dincolo de Prut au dat hotărâri de consilii locale prin care și-au exprimat dorința de a se uni cu România.

O altă problemă pe care o lansează în spațiul public Partidul Mișcarea Populară este aceea ca alegerile pentru primari să se facă în două tururi de scrutin. Niciun primar bun din România nu se teme de alegeri. Însă nu este reprezentativ un primar care a câștigat funcția cu 25%-30% din numărul de voturi.

A doua problemă pe care vreau să o discut cu dumneavoastră este aceea despre norocoșii țării.

Până l-am întâlnit pe Liviu Dragnea am crezut că domnul Klaus Iohannis este cel mai norocos fiu al poporului. Însă mi-am dat seama că domnul Liviu Dragnea este mult mai norocos. Și, ca să citez din celebrul Pristanda: „Moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica, așa că, trai, neneacă, pe banii... babachii!”. Pristanda spunea: „pe banii lui Trahanache”. Dar nu l-am identificat pe Trahanache.

Am văzut și reorientarea domnului Dragnea nu numai către electoratul pensionar, ci și către cel mai fraged. Și asta înseamnă orientare în teren.

Aș vrea să vă spun, domnule Liviu Dragnea, că sunteți foarte norocos, pentru că aveți un _alter ego_ feminin, doamna Dăncilă, pe care cei din spitale o pomenesc ca fiind „Madam Hemoglobină”, care vă va face jocul până într-o zi.

Închei prin a reaminti că în județul Vaslui s-au născut foarte mulți oameni de maximă valoare. Am identificat peste 60 de academicieni proveniți din județul nostru.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Bianca Gavriliță.

Nu este.

Domnul Silviu Nicu Macovei. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la turismul rural, care trebuie revigorat, în contextul actual european.

Stimați colegi,

Ca români, suntem cât se poate de îndreptățiți să ne mândrim cu frumusețile țării noastre, de la munți și văi, dealuri și câmpii. Avem unul dintre cele mai importante fluvii ale Europei și una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate delte fluviale ale lumii; avem un litoral generos.

În teorie, ar trebui ca România să câștige extrem de bine din turism, o contribuție foarte serioasă la PIB-ul țării.

În practică însă, cu toată mândria pe care o purtăm în suflet, cifrele arată că nu folosim aproape deloc potențialul pe care ni-l oferă frumusețile geografice. Statistic, România a câștigat din turism doar 1,3% din PIB, respectiv 2,3 miliarde de euro anual – date obținute la nivelul anului 2017. Bulgaria sau Ungaria au o pondere de 3-4% din PIB.

Mai mult, dacă luăm în considerare faptul că românii cheltuiesc în excursii în străinătate aproape de două ori mai mult decât străinii care vin în România, ne putem da seama că nu putem face turism la nivelul la care ne-am dori sau la care am putea deveni una dintre cele mai atractive destinații din sud-estul Europei.

Însă nu doresc acum să fac o analiză exhaustivă a potențialului turistic al României, cum nici nu doresc să mă lansez în analize comparative cu țările vecine. Însă ceea ce simt că trebuie să aduc în atenția dumneavoastră se referă la o componentă a turismului românesc ce ar putea să uimească turiștii din întreaga lume, și anume turismul rural.

Încet, poate prea încet, occidentalii descoperă România ca pe un loc minunat în care locuri de o frumusețe sălbatică se îmbină natural cu tradițiile poporului nostru, cu obiceiuri de un farmec deosebit și cu o ospitalitate cu care ne mândrim. Satele noastre par încremenite în timp, iar acest lucru poate fi un punct forte în dezvoltarea unui turism special, ca o călătorie în vremuri apuse.

Am urmărit personal reportaje televizate, la unele televiziuni celebre din Marea Britanie, în care ziariștii păreau uimiți sau nu conteneau să ne laude peisajele, oamenii și satele. Poate mai mult decât am reușit noi vreodată. Însuși Prințul Charles al Marii Britanii are proprietăți în România, iar cuvintele sale de laudă au adus numeroase beneficii numelui țării noastre.

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile Gudu.

Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Coaliția PSD–ALDE rămâne corigentă la economie”.

A venit delegația Fondului Monetar Internațional și a notat cu 4 extemporalul dat la economie de Guvernul PSD–ALDE privind revoluția fiscală. După discuțiile avute cu reprezentanții Guvernului și după studiul avizat, Fondul Monetar a recomandat doamnelor specialiste de la putere să mai pună mâna pe carte și să învețe cum se face o reală economie de piață.

Stimați colegi,

„Marea notă” este rezultatul crudei realități a unei realizări economice revoluționare, conform căreia populația o va duce ca în rai, dar după ce va muri de foame.

Așa-zisa creștere economică, dată de consum, nu îi face pe români mai fericiți, pentru că au luat la leafă un leu și au pierdut 5 lei, prin creșterea taxelor pe proprietate, pe munca depusă și a prețurilor la produsele alimentare. Dovezile sunt certe din punct de vedere statistic. Rata anuală a inflației a urcat, în februarie 2018, la 4,7%, față de ianuarie 2018, prețul mărfurilor alimentare s-a majorat cu 3,74% și al celor nealimentare cu 6,27%, comparativ cu luna februarie a anului trecut. Cam așa de bine o duc românii.

În luna februarie, Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul acestui an: de la 3,5% la 3,2%. Pentru finele anului 2019, Banca Națională estimează o rată a inflației de 3,1%. Până și Liviu Dragnea spune că ne ducem la vale cu deficitul, dar el îl prezintă ca o conspirație împotriva lui: „Ce aveți, români, cu mine, că eu vă fac numai bine?!” De când au prins guvernarea, PSD și ALDE au promis lapte și miere, salarii și pensii mărite, o Românie tradițională, în care oamenii se bucură de minciuni. Ne pleacă forța de muncă autohtonă și căutăm să o înlocuim cu una din cele mai îndepărtate meleaguri. Curat rai!

Este de notorietate și faptul că investițiile publice au scăzut. De ce? Nu trebuie să fii economist ca să răspunzi. Ai noștri guvernanți au mutat banii de la spitale, școli și autostrăzi pentru a putea majora pensiile și salariile. Românii vor fi mai fericiți, dar numai temporar, fiindcă o țară fără investiții nu se dezvoltă, dimpotrivă. Cât timp credeți că poporul va mesteca și înghiți pâine ieftină?

Mulțumim, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului Ionuț Simionca.

Nu este.

Domnul Petru Movilă.

Nu este.

Domnul Eugen Tomac. Nu este.

Domnul Adrian Todoran. Nu este.

Domnul Adrian Mocanu. Nu este.

Doamna Nicoleta Cătălina Bozianu.

De la Grupul parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Laura Mihaela Moagher.

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi este intitulată „România are nevoie de stabilitate politică”.

Stimați colegi,

Toți cei prezenți astăzi aici am pornit la drum în calitate de parlamentari, cu scopul de a depune toate eforturile pentru garantarea drepturilor și a libertăților cetățenilor României și prin activitatea noastră să contribuim la creșterea nivelului de trai al celor pe care îi reprezentăm.

Cu toții suntem conștienți că România reprezintă o oază de stabilitate într-un cerc de foc măcinat de tensiuni externe, care, practic, înconjoară țara noastră. Acest atribut al stabilității politice și al echilibrului trebuie menținut de noi toți,

pentru că astfel putem pune bazele unei dezvoltări economice solide și, implicit, ale păcii sociale.

Destul de des, din păcate, factori perturbatori au clătinat și continuă să clatine stabilitatea mediului politic intern, perpetuând o stare generală de insecuritate și instabilitate, care nu face altceva decât să înăbușe din fașă orice tentativă de predictibilitate economică.

De ce este importantă stabilitatea politică în România? Pentru că de aceasta depinde creșterea economică, dezvoltarea țării noastre și, implicit, creșterea nivelului de trai al poporului român.

Știm cu toții că previziunile încurajatoare și optimiste – previziuni pe care toți le dorim îndeplinite – pot fi afectate de șocuri externe, o recesiune galopantă în zona euro și, foarte important, de instabilitatea politicii interne.

Acest ultim factor, deloc imprevizibil, am putea spune, care se infiltrează permanent în viața noastră politică, este crucial pentru dezvoltarea acestei națiuni și pentru bunăstarea noastră, a tuturor.

Instabilitatea politică generează dezordine, lipsa unor măsuri calculate, prudente și bine fundamentate, măsuri arbitrare, declarații ale factorilor politici care rămân și influențează negativ mediul economic și societatea.

În România există un blocaj între instituțiile vitale ale statului, blocaj care poate fi spectaculos sau chiar savuros, însă doar pentru media. Acest blocaj ne va costa și ne costă în continuare din ce în ce mai mult.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Marilen Gabriel Pirtea.

Vă rog, domnule deputat, domnule rector.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Distinși domni,

Raportul Eurostat, publicat în această săptămână, cu privire la rata mortalității în țările Uniunii Europene situează România pe un îngrijorător loc 2, după Bulgaria, între țările în care se înregistrează cea mai mare rată a deceselor la suta de mii de locuitori.

Cauzele principale ale acestei mortalități vizează infarctul, accidentele vasculare cerebrale și cancerul.

Și totuși autoritățile române, Guvernul și Ministerul Sănătății, precum și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, nu prioritizează dezvoltarea marii infrastructuri medicale, respectiv a spitalelor regionale și a centrelor oncologice și de cardiologie.

În cazul proiectului complex al investiției în mai multe spitale regionale, proiect despre care autoritățile române vorbesc de mai mult de 10 ani, Ministerul Sănătății își asumase pregătirea proiectelor privind construcția a opt spitale regionale, dintre care trei urmau să fie finanțate din fonduri europene și cinci din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Alegerea orașelor în care ar urma să fie realizate cele trei spitale regionale prin finanțarea din fonduri europene a fost stabilită prin Strategia României pentru sectorul sănătate, precum și prin Programul operațional regional 2014–2020.

Astfel, localități ca Cluj-Napoca, Craiova și Iași beneficiază de finanțări europene, iar Timișoara a rămas în grupa celor cinci orașe în care proiectul spitalului urmează să fie finanțat din FSDI, instituție financiară care a fost promisă de PSD a fi înființată; ea nu există încă și este trecută în programul de guvernare.

Să înțelegem din acest context că Timișoara nu va beneficia de un spital regional la standarde europene?

Solicităm un răspuns clar din partea Guvernului și a Ministerului Sănătății.

Știm că pentru gravele și repetatele amânări ale proiectelor de infrastructură ce urmau să fie finanțate din fonduri europene în România au fost semnalate critici din partea Comisiei Europene, chiar din partea comisarului pentru fonduri europene pentru dezvoltare regională, doamna Corina Crețu. Aceasta i-a transmis premierului Viorica Dăncilă îngrijorarea față de evoluția proiectelor privind spitalele regionale, care înregistrează mari întârzieri, fiind puțin probabil ca lucrările să înceapă în 2019. O situație în care autoritățile naționale trebuie să accelereze demersurile pentru finanțarea studiilor de fezabilitate și începerea implementării cât mai curând posibil.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Petru Movilă.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația se numește „Hai să dăm mână cu mână cei cu inimă română!”.

100 de ani le-au trebuit României și Republicii Moldova să înțeleagă că este momentul să redevină o singură țară. 100 de ani ne-au trebuit nouă, românilor de pe ambele maluri ale Prutului, să înțelegem că stă în puterea noastră să cerem reîntregirea țării și că uniți ne putem face auzită vocea.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind, astfel, prima dintre provinciile istorice care s-au unit cu România.

Anul Centenarului trebuie să fie marcat de acest eveniment care va da grai dorinței bunicilor și părinților noștri. Parlamentul trebuie să adopte declarația de unire a României cu Republica Moldova, să susțină și să apere toate acțiunile legale ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului și să perfecteze legislația, în vederea protejării tuturor celor care astăzi își spun români.

Stimați colegi, avem șansa să scriem istorie, călcând pe urmele celor aproape 100 de localități din Republica Moldova care au semnat și și-au asumat declarația de susținere a unirii celor două țări. Cele mai importante argumente pentru această decizie sunt cele istorice, marcate de lupta pentru reîntregirea spirituală și națională. Suferințele trecutului, lupta până la sânge pentru pământul românesc trebuie omagiate.

De-a lungul timpului, Republica Moldova a păstrat vie suflarea românească, în ciuda deciziilor luate în vara anului 1939, când Stalin și Hitler au semnat Pactul Ribbentrop–Molotov, care, din păcate, și astăzi mai este în vigoare pentru România.

Totodată, ca argumente pentru unire putem aduce în discuție originea comună și identitatea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, faptul că limba oficială recunoscută de Curtea Constituțională a Republicii Moldova este româna în Republica Moldova, dar și obligația morală pe care România o are față de Republica Moldova.

Prin prisma celor prezentate și convinși de faptul că fiecare dintre dumneavoastră va da curs acestei solicitări, a mea și a Partidului Mișcarea Populară, a românilor, de a concretiza acest proiect de țară, respectiv reîntregirea țării, solicit adoptarea declarației de unire a României cu Republica Moldova, în cel mai scurt timp, în Parlamentul României.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Vasile Cîtea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Declinul demografic al României, o problemă de siguranță națională”. Dragi colegi,

Ultimele date puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică confirmă o problemă gravă, care ar trebui să intereseze și instituțiile din infrastructura critică a României. Deși în luna august a anului 2017 Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea natalității, trend care s-a menținut și pentru sfârșitul anului trecut, încă avem un spor natural negativ începând cu anul 1991, spor natural negativ care, în viitor, va reprezenta, în mod clar, o problemă de siguranță națională pentru România.

Unele semne bune se pot vedea în situația în care a scăzut procentul de mortalitate infantilă, acest trend menținându-se începând cu anul 2015. Însă, chiar și așa, România încă ocupă un nedorit loc întâi între țările membre ale Uniunii Europene la acest capitol, cu o medie de 7,6 decese de copii cu vârsta de sub un an la 1.000 de nou-născuți vii, față de media din țările membre Uniunii Europene, care este la mai puțin de jumătate, anume 3,6 decese la 1.000 de nașteri.

De exemplu, în anul 2016 – cu specificația că aceeași tendință s-a menținut și în 2017 –, s-au născut vii 189.783 de copii, dar au decedat 256.501 cetățeni, ceea ce reprezintă, în continuare, un declin demografic important și periculos.

Astfel, menținându-se această stare de fapt, potrivit unui raport pus la dispoziție de către Organizația Națiunilor Unite în anul 2015, în anul 2050 România va avea, probabil, doar un număr de 14,5 milioane de locuitori.

Declinul de 21 de ani al natalității își poate găsi o parte din cauză și în creșterea numărului de divorțuri, creștere abruptă în ultimii 10 ani, sau în creșterea vârstei fertilității, din ce în ce mai multe cupluri hotărându-se să aducă pe lume moștenitori după vârsta de 30 de ani.

Această problemă a fost de actualitate și în celelalte țări europene, însă procesul de declin demografic a început undeva în anii ʼ60-ʼ70 ai secolului trecut. Din păcate pentru România, procesul de declin demografic a început mult mai târziu la noi și riscă să scape de sub controlul autorităților. Rata de fertilitate la populația între 30 și 40 de ani a crescut în ultima perioada cu 20-25%, în timp ce rata de fertilitate la segmentul de vârstă de 20-30 de ani a avut o creștere insignifiantă, care nu a putut acoperi rata de mortalitate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau, în continuare, cuvântul domnului Cristian Buican.

Vă rog, domnule deputat, secretar al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

De mai bine de un an, agenda publică din România este acaparată de dezbateri interminabile privind existența statului paralel, în timp ce în România reală lipsa rețelelor de gaze conduce la situații disperate, în care cetățenii mor de frig în case, iar administrațiile publice locale sunt efectiv blocate în demersul lor de a atrage investitori. Pentru această situație macabră mulțumim din inimă PSD și ALDE!

Pentru cei dintre dumneavoastră care nu știți, anul acesta se împlinesc patru ani de când nu s-au mai organizat licitații de atribuire a contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în România.

În ciuda faptului că, în această perioadă, peste 400 de administrații publice locale au solicitat Guvernului introducerea acestor rețele, niciuna dintre cereri nu a fost soluționată.

În timp ce în toate țările Uniunii Europene minimum jumătate din gospodării sunt racordate la rețele de gaze, în România doar un sfert beneficiază de acest serviciu, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Ținând cont de faptul că, în ultimii patru ani, PSD–ALDE au avut majoritate în Parlament, vinovații nu sunt foarte greu de identificat.

Dragi colegi, introducerea de gaze în localitățile care au solicitat acest lucru ar rezolva două probleme majore cu care se confruntă România: atragerea investitorilor și criza lemnului de foc. Niciun investitor, străin sau român, ce intenționează să deschidă o unitate productivă în România nu va dori să investească într-o zonă în care nu există rețea de gaze naturale, chiar dacă acel areal oferă alte avantaje competitive.

De asemenea, ținând cont de faptul că prețul lemnului de foc s-a triplat în ultimii doi ani, extinderea rețelelor de gaze ar reprezenta o soluție alternativă de încălzire a locuințelor, în concordanță cu tendințele europene.

Stimați colegi, trebuie să știți că, în anul 2017, reprezentanții PSD–ALDE din cadrul Ministerului Energiei nu au luat nicio măsură prin care să rezolve această situație a extinderii rețelelor de gaze naturale.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Alina Teiș.

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este o invitație adresată tuturor colegilor de a participa la un simpozion la DrobetaTurnu Severin, de a vizita orașul și Clisura Dunării.

Anul 2018, anul Centenarului, ne oferă și posibilitatea de a-l comemora, la șase sute de ani de la mutarea sa în Împărăția lui Dumnezeu, pe unul dintre cei care au luptat pentru unitatea neamului românesc, domnitorul Mircea cel Mare.

Cu prilejul împlinirii a 600 de ani de la moartea domnitorului Mircea cel Mare, în perioada 23–24 martie 2018, la Drobeta-Turnu Severin va avea loc Simpozionul „Chipul lui Mircea la Dunăre”, susținut de profesori universitari, istorici, militari în rezervă, oameni de cultură, având ca organizatori: Ministerul Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Mehedinți; Primăria Drobeta-Turnu Severin; Direcția de Patrimoniu Istoric și Turism Cultural; Palatul Cultural „Theodor Costescu”.

Mircea cel Bătrân, voievod înțelept al neamului românesc, s-a îngrijit deopotrivă de bunăstarea materială și spirituală a poporului său, tinzând către idealul unității naționale. A pus un accent deosebit nu doar pe zidirea de lăcașuri sfinte, ci și pe sfințirea propriei vieți.

În ceea ce privește activitatea desfășurată în sprijinul bisericii, putem spune că voievodul Mircea cel Mare a fost unul dintre marii ctitori de biserici și restauratori de sfinte lăcașuri ai perioadei medievale.

Cel care l-a sfătuit pe Mircea cel Mare să ridice ctitoria de la Cozia pe locul unde se află astăzi a fost, cu siguranță, Sfântul Nicodim de la Tismana, călugăr cărturar și „sfetnic al lui Mircea întru cele dumnezeiești”.

Se cunoaște, din izvoare sigure, că „Nicodim sfințitul” a fost duhovnicul domnitorului încă din tinerețe și că, mai târziu, după ce a ajuns domn, acesta „îl lua adesea pe Nicodim cu dânsul”.

Prin curajul și jertfirea sa pentru neam și dreapta credință a reușit să pună stavilă Imperiului Otoman, în expansiunea lui tot mai rapidă spre Occident, sprijinindu-l pe regele maghiar Sigismund de Luxemburg.

Astfel, pe plan extern, împreună cu Serbia și Bosnia, a construit un sistem de state-tampon între Regatul Ungariei și Imperiul Otoman. Acest lucru a permis Occidentului să continue, în toată această perioadă, dezvoltarea socială și culturală, în lumina învățăturii creștine, care a fost mai târziu concretizată în strălucita perioadă a Renașterii.

Mulțumim, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Florin Roman.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Modernizați întâi PSD, domnule Dragnea, și nu mai chinuiți bătrânii bolnavi!”.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să semnalez azi, de la tribuna Parlamentului României, un caz de abuz grosolan al guvernării locale a PSD față de locuitorii din satul Bucium Muntari, județul Alba. Și mă refer la modul arbitrar în care reprezentanții partidului de guvernământ au înțeles să aplice o lege, și anume Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, care stipulează modalitatea de colectare a gunoiului menajer.

În speța la care mă refer, această lege se aplică în mod defectuos, nu are nicio legătură cu binele localnicilor și nu lucrează nicidecum în folosul lor, punându-le, de fapt, în pericol starea de integritate și cea de sănătate.

Susțin acest lucru, deoarece acești cetățeni, locuitori ai satului Bucium Muntari, mi-au relatat atât mie, în calitate de parlamentar de Alba, cât și presei locale o gravă situație în care se regăsesc și care se referă la faptul că reprezentanții Primăriei Bucium au decis să amplaseze containerele de gunoi la o distanță de circa 4 kilometri, în cele mai multe cazuri, față de locuințele localnicilor. Trebuie precizat faptul că distanța până la containerele respective variază, așa cum v-am spus, de la 3,5 kilometri la 4,5 kilometri.

Mai precis, reprezentanții locali ai PSD cred că ar trebui să țină cont, în primul rând, de nevoile cetățenilor care i-au ales, dar mai ales de protejarea integrității și a stării de sănătate a acestora, cei mai mulți dintre aceștia fiind pensionari mineri bolnavi, diagnosticați cu gradul doi de silicoză.

Cu alte cuvinte, în România domnului Dragnea și a doamnei ministru Carmen Dan nu mai contează nici respectul pentru vârsta celor care îi votează, nici starea lor de sănătate sau integritate! De ce spun acest lucru? Logic, deoarece reprezentanții PSD din cadrul Consiliului Local Bucium nu ar fi trebuit să-și pună propriii cetățeni într-o asemenea situație groaznică, iar reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul de Alba, ar fi trebuit să le aducă la cunoștință această problemă și să ia de multă vreme măsuri pentru a soluționa un astfel de abuz.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Tudor Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu uitați să vă testați! Hepatita C nu doare, doar ucide! De acum, toți veți putea beneficia de teste gratuite pentru depistarea hepatitei B și C. Programul național de depistare precoce a devenit realitate; va intra în vigoare chiar de la 1 aprilie.

Cei depistați cu virusul hepatitei vor putea beneficia, tot gratuit, de toate celelalte investigații – viremie și, eventual, imagistice –, prin internarea de o zi. În 2018 vreau să creștem și accesul la tratament interferon-free.

Vreau să rețineți că hepatita C este o boală transmisibilă – contact cu sângele persoanei infectate – și că este adesea silențioasă clinic, marea majoritate a celor infectați nu au niciun fel de simptome. Fără tratament, evoluția este gravă, mergând până la ciroză și cancer hepatic.

Sunt tot mai multe persoane afectate în România. Prevalența infecției cu virusul hepatic C este de 3,3%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, peste 650.000 de români având această boală. Pentru toți aceștia, vreau și am propus să includem în cadrul programului național de tratament și pacienții cu fibroză grad II, dar și pacienții cu fibroză grad I și comorbidități.

Până atunci, nu uitați să vă testați! Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule doctor, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Corneliu Olar.

Poftiți, domnule deputat, vă așteptăm.

„Poșta Română, mai lentă decât mersul pe jos!” Domnule președinte, Stimați colegi,

De ani de zile, cetățenii români își exprimă nemulțumirea cu privire la calitatea slabă a serviciilor pe care le oferă sau nu le mai oferă Poșta Română.

„Scrisoarea pierdută” nu este numai o capodoperă a literaturii române, ci un obicei al serviciului nostru poștal.

Pensiile, după ce că sunt atât de mici, mai vin și cu întârziere, coletele, dacă ajung, atunci când ajung, nu ajung la destinatar, iar cele mai bune prietenii se fac la cozile interminabile care se formează la oficiile poștale.

Sunt sute de mii de români pe care soarta i-a dus în diferitele colțuri ale țării și chiar în străinătate, iar veștile vin de la unii la alții cu întârzieri și de săptămâni. Sunt cazuri când rudele află despre necazurile rudelor chiar și după acestea nu mai sunt! De ce? Pentru că așa funcționează Poșta Română.

A auzit cineva, oare, nemulțumirile milioanelor de români? Cu siguranță că nu. Dacă măcar un ministru s-ar fi interesat de acest colaps al Poștei Române, atunci o scrisoare nu ar trebui să se deplaseze dintr-un oraș în altul al României mai încet decât dacă ar duce-o poștașul mergând pe jos.

Vă dau un singur exemplu. O scrisoare cu recomandare și confirmare de primire care pleacă din Câmpeni, județul Alba, și care ar trebui să ajungă la Cluj-Napoca face nu mai puțin de două săptămâni. De ce? Pentru că Poșta Română, în loc să o ducă direct la Cluj, până unde ar străbate doar 120 de km, poșta noastră dragă o duce mai întâi la Brașov, și apoi la Cluj, adică o cară peste 650 de km.

Stimați colegi, Poșta Română a primit de la bugetul de stat, adică din banii plătiți de români, 170 de milioane de lei ca să se capitalizeze, să se modernizeze și să arate, în scurt timp, ca o poștă modernă. Așadar, nu mai există niciun fel de scuze ca în următorul an Poșta să nu schimbe calitatea serviciilor oferite românilor.

Primul lucru care ar trebui să se întâmple ar fi acela al angajării de factori poștali bine plătiți, care să ajungă la timp la fiecare pensionar, pentru a-i duce pensia și corespondența. Pensionarii nu mai trebuie să stea fără pâine doar pentru că nu a venit poștașul.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat, din partea Grupului PSD, Vasile Axinte.

Domnul deputat Vasile Axinte? Nu este.

Domnul deputat Claudiu Augustin Ilișanu? Nu este.

Domnul deputat Ioan Dîrzu?

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Mai multe case noi înseamnă încredere în economie”.

Investițiile în construcții noi cresc și se accelerează! Cel mai mare avans îl au clădirile rezidențiale noi. Sunt informații oficiale, comunicate de INS.

Mai multe case noi înseamnă mai mulți bani în buzunarele românilor și o încredere mai mare în evoluțiile viitoare ale economiei naționale. Creșterea economică record obținută anul trecut se reflectă și în sporul investițiilor în construcții. Faptul că cel mai mare avans îl înregistrează casele noi denotă, fără echivoc, atât faptul că românii au avut mai mulți bani, cât mai ales încrederea sporită a acestora că le va fi mai bine, că au și vor avea resurse să înceapă sau să finalizeze o casă.

În luna ianuarie 2018, volumul lucrărilor în construcții a crescut cu 7,1% față de luna decembrie. Raportat la aceeași lună din 2017, ianuarie, creșterea este de 7,8%. Relevant este faptul că cel mai consistent ritm de creștere l-au avut construcțiile rezidențiale noi.

Asumarea unui angajament de investiție în case noi, începând cu prima parte a anului 2017, este consecința firească a așteptărilor și încrederii sporite privind creșterea veniturilor, fapt care s-a și îndeplinit prin măsurile succesive luate de guvernarea PSD–ALDE.

Reamintesc că, până la 1 ianuarie 2019, tinerii vor fi susținuți și vor putea ca, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, să apeleze la credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, de maximum 40.000 lei, pentru plata cursurilor, a chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe.

Cu deosebit respect, deputat de Alba, Ioan Dîrzu. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte,

Astăzi voi vorbi despre „Infrastructura din Regiunea București–Ilfov, prioritate națională”.

Probabil că unii dintre noi nu suntem familiarizați cu aspectul conform căruia Regiunea București–Ilfov produce 30% din PIB-ul României, iar nivelul de trai din această regiune a crescut chiar periculos de mult, în disproporție cu Regiunea Muntenia-Sud, astfel că s-a ajuns la 139%, raportat la nivelul mediu al Uniunii Europene, deci peste Madrid, Roma și chiar Berlin. În același timp, gradul de dezvoltare a Regiunii Muntenia-Sud se găsește doar la 46%.

Infrastructura din București–Ilfov a fost permanent, în ultimii ani, o bătaie de joc. De la mandat la mandat se amână realizarea centurii Capitalei în regim de autostradă de mare viteză.

În toți acești ani, DN 1, DN 2, cele două autostrăzi care ies din București, chiar trei, mai nou, centura Capitalei și arterele principale ale Bucureștiului sunt supraaglomerate. Acest lucru se datorează mai multor aspecte, dar în primul rând lipsei de strategie în ceea ce înseamnă politica în infrastructură și transport în această regiune, care s-a supraaglomerat și „mulțumită” samsarilor imobiliari, numiți și dezvoltatori, precum și administrației foarte proaste a Primăriei Capitalei din ultimii ani și a lipsei corelării dintre București și Ilfov.

În ultima perioadă am asistat cum se tot încearcă amânarea unui proiect, un proiect de mare anvergură, respectiv metroul dintre Gara de Nord, Piața Presei Libere și Aeroportul Otopeni, un metrou care ar degreva mult din acest trafic care înghesuie și aglomerează în fiecare zi DN 1.

Din păcate, am văzut cum Comisia Europeană, într-o scrisoare adresată recent, critică acest proiect, se leagă de stațiile propuse, se leagă de traseu, că de ce pe la 1 Mai și Piața Presei, și nu de la Victoriei către Pipera. Deci mi se pare absolut aberant ca acest proiect, care a fost gândit cu Banca Japoniei cu mulți ani în urmă, un proiect care a fost amânat de câteva ori – ultimul termen de execuție finală, de inaugurare, fusese 2015 –, un proiect căruia îi expirase certificatul de urbanism, să fie ținta unor încercări de amânare permanentă.

Mulțumim, domnule deputat.

Dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Dumitru Lupescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică se numește „Discriminarea rezerviștilor prin art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 și art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017”.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi parlamentari,

Camera Deputaților, ca for decizional, a primit Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 – PL-x 310/2017.

În decembrie 2017 am reușit retrimiterea, spre dezbatere, la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și acum se află la Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților.

Ordonanța nr. 59 este în următoarea situație de la instaurarea primul Guvern Dragnea și până în prezent, având în vedere și gafele miniștrilor. S-a tras concluzia, devenită aproape postulat, că guverne mai proaste nu am avut până la ultimele, deși e foarte greu să găsești un guvern cu adevărat competent.

Inițial s-a crezut că se fac din disperare tăierile acestea și bătaia de joc. Nu este adevărat! Partea proastă este că a fost cu rea-intenție, lovind în militari.

Este un sadism cu acte în regulă.

O să analizez cinismul cu care guvernanții lovesc metodic, meticulos și pervers în drepturile militarilor. După cum se știe, Legea nr. 223/2015 prevedea că: „Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.” Niciuna din aceste prevederi nu a fost luată în seamă.

În vechiul art. 59 din Legea nr. 223 se spunea că indexarea se face cu 100% din rata anuală a inflației.

Bătaia de joc cea mai mare este că acum se calculează cu rata de medie, indicator definitiv, cunoscut la 1 ianuarie a fiecărui an.

Cerem eliminarea art. VII din Ordonanța nr. 59 și a art. 40 din Ordonanța nr. 57.

Vă mulțumesc.

Deputat al USR de Dâmbovița, Dumitru Lupescu.

## **Domnul Ben Oni Ardelean:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau, în continuare, citire listei celor care depun.

Din partea Grupului parlamentar al PSD vor depune în scris următorii domni și doamne deputat: Bianca Gavriliță, Constantin Cătălin Zamfira, Alexandra Presură, Maricela Cobuz, Oana Silvia Vlăducă, Georgeta Holban, Marius Constantin Budăi, Cătălin Vasile Andrei Matei, Ileana Cristina Dumitrache, Neculai Iftimie, Angel Tîlvăr, Anișoara Radu, Nicolae Georgescu, Mihai Weber, Petru Sorin Marica, Mihaela Huncă, Mirela Furtună, Ion Spânu, Laurențiu Nistor, Tamara Dorina Ciofu, Gabriela Maria Podașcă, Cristina Elena Dinu, Adriana Diana Tușa, Florin Popa, Ștefan Mușoiu, Mihăiță Găină, Răzvan Ilie Rotaru, Elvira Șarapatin, Cristina Burciu, Lupașcu Costel.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Gavrilă Ghilea, Tudorița Lungu, Tinel Gheorghe, Raluca Turcan, Vasile Stamatian, Viorica Cherecheș, Nicolae Neagu, Sorin Ioan Bumb, Dumitru Mihalescul, Ioan Balan, Dănuț Bica, Nicolae Giugea, Claudiu Vasile Răcuci, Dumitru Oprea, Aurel Robert Boroianu, Corneliu Cozmanciuc, George Șișcu, Lucian Ovidiu Heiuș, Constantin Șovăială, Costel Alexe.

Din partea Grupului parlamentar ALDE: domnul deputat Mihai Niță.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR: domnul deputat Márton Árpád Francisc.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: domnul deputat Cornel Sămărtinean, Eugen Tomac, Adrian Todoran, Adrian Mocanu, Nicoleta Cătălina Bozianu, Constantin Codreanu.

Vă mulțumesc și declar închisă această ședință, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor, din data de 20 martie 2018.

Vă doresc o zi excepțională!

„Reformarea din temelii a sistemului sanitar românesc”

Sănătatea României este din ce în ce mai șubredă, iar cei care ar putea să o resusciteze și să o pună pe picioare pleacă văzând cu ochii din țară. Motivele sunt nu numai salariile mici, ci și dotările proaste ale spitalelor, îngrădirea dezvoltării carierei sau pierderea respectului față de meseria de medic.

Cifrele reflectă o stare de fapt îngrijorătoare, astfel că, în ultimii ani, aproape 14.000 de medici au părăsit sistemul medical. Temerile legate de viitorul sănătății acestei națiuni sunt justificate, mai ales că în România media este de 1,9 medici la 1.000 de locuitori, iar în unele zone rurale nici măcar nu există medici.

Conform informațiilor furnizate de Colegiul Medicilor din România, doar 13.521 de medici mai lucrează, acum, în spitalele din țară, în condițiile în care normativele Ministerului Sănătății confirmă un necesar de 26.000 de medici în spitale. Numărul medicilor din spitalele publice de la noi a scăzut dramatic în ultimii ani.

Exodul cadrelor medicale românești spre țări precum Germania, Franța, Norvegia este cauzat de situația dezastruoasă în care a ajuns sistemul sanitar în România. Salariile decente, viziunea modernă, dotarea de ultimă generație a spitalelor sunt doar câteva dintre motivele care îi determină pe medicii tineri, fie rezidenți, fie specialiști cu vechime în muncă, să ia drumul străinătății.

Acest exod este cu atât mai alarmant, cu cât peste 5.500 dintre medicii rămași în unitățile spitalicești din țară au între 50 și peste 60 de ani. Doar în cursul anului trecut 2.450 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate de conformitate, documente necesare pentru a putea pleca să lucreze în străinătate. Cei mai mulți dintre ei sunt medici de familie, medici de obstetrică-ginecologie, de chirurgie generală și de ATI.

Plecarea medicilor români în străinătate afectează economia națională a țării, statul român alocând 51.000 lei pentru pregătirea medicală a fiecăruia.

Starea în care se află sistemul medical românesc a devenit o problemă de securitate națională a statului. În anul în care guvernarea PSD–ALDE declară în mass-media că „România are o creștere economică record în Uniunea Europeană”, realitatea de zi cu zi ne demonstrează că România nu are medicamentele minimale absolut necesare copiilor noștri în spitale, nu avem imunoglobulină, nu avem vaccinuri, nu avem citostatice.

„Infrastructura de transport a României rămâne, în guvernarea PSD–ALDE, doar un basm marca Dragnea–Munchausen!

La capitolul autostrăzi și infrastructură, România a ajuns să fie depășită de aproape toate țările din Europa și chiar de cele din jur, cum sunt Bulgaria, Ungaria sau chiar Serbia. Susțin acest lucru deoarece guvernele PSD–ALDE și al lor „păstor”, domnul Dragnea, promit românilor marea cu sarea în privința investițiilor în infrastructură, în timp ce, în realitate, situația este mai mult decât jalnică la acest capitol.

Astfel, anul trecut au fost inaugurați în România doar 15 km de autostradă, care erau, de fapt, executați încă din anul 2016. Mai mult decât atât, de Crăciun, fostul ministru al transporturilor, domnul Felix Stroe, promitea că „din 2018 încep licitațiile pentru proiectarea și execuția obiectivelor importante pentru Moldova”, iar acum constatăm că lucrurile stau cu mult mai rău, riscând ca și autostrada Sibiu–Pitești să rămână tot o promisiune fantezistă!

Am auzit, în ultimii ani, din partea PSD numai minciuni și fantasmagorii demne de Munchausen – și nu, nu cred că este prea forțată această afirmație! Altfel cum am putea descrie aberațiile de genul „autostrăzi suspendate deasupra Bucureștiului”, „tramvaie suspendate” sau „România – hub regional de transport”?!

Un exemplu elocvent în acest sens este declarația domnului Dragnea–Munchausen, care le-a transmis public românilor, la ultimul congres, faptul că: „Trebuie să facem din România un hub regional de transport și să legăm Bucureștiul cu autostrăzi și cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta și Chișinău. Totodată, Aeroportul Otopeni și Portul Constanța vor fi supuse unui proces intens de modernizare și extindere.”

În condițiile în care Bucureștiul este printre puținele capitale ale Europei care nu are o centură modernizată, care nu are un inel feroviar și nici măcar o legătură directă a liniei de metrou cu Aeroportul Internațional Otopeni, cum ar putea oare, în imaginația domnului Dragnea, să reușească Bucureștiul să devină un hub regional într-un timp scurt?!

Este limpede faptul că lipsa unei infrastructuri moderne de transport reprezintă cea mai arzătoare problemă cu care se confruntă țara noastră și din cauza căreia cele mai multe investiții străine ne ocolesc.

„PSD dorește schimbarea ambasadorilor pentru a împiedica votul românilor din străinătate”

Una dintre declarațiile făcute la congresul PSD din 10 martie, printre planuri de nuntă și alaiuri de cununie, s-a referit la schimbarea din post a ambasadorilor României.

Politica externă și numirea ambasadorilor sunt atribute ale Președintelui României, șeful statului fiind cel care acreditează reprezentanții la nivel de diplomație ai țării noastre.

Cum însă diplomații de carieră refuză să se amestece în jocuri politicianiste și să cosmetizeze, în afară, caracatița PSD-istă care s-a întins peste România, s-a găsit imediat soluția schimbării lor. În plus, măsura anunțată a unei legi antidefăimare vine să sprijine un demers de tip nord-coreean, prin care adevărul suprem se va difuza doar de la sediul PSD, restul lumii fiind obligată să-l reproducă, orice delict de opinie fiind pedepsit, la fel ca pe vremea staliniștilor.

Problemele PSD au început odată cu legile justiției, când, la nivelul diplomației și al instituțiilor internaționale din care România face parte, nu au mers sloganurile de genul „pentru că putem” sau tactica „altă întrebare”, ci s-a vrut o motivare serioasă și normală a acestor atacuri la democrație și la statul de drept.

Supărați că ambasadorii nu s-au făcut preș în fața lor, PSD-iștii le-au pus gând rău, dorind, iată, să înlocuiască o garnitură de profesioniști cu o adunătură de oameni servili, care vor repeta întocmai ceea ce se comunică de la sediul de partid.

Dincolo de penibilul situației și de prejudiciile de imagine pe care aceste acțiuni le vor aduce României, această tactică a PSD urmărește, de fapt, un cu totul alt scop, acela de a se asigura că diaspora nu va vota la alegerile din 2019.

Ne aducem cu toții aminte de imaginile cu cozile înfiorătoare de la oficiile diplomatice ale României din timpul alegerilor prezidențiale din 2014, când ministrul de externe al României, care, din păcate, încă mai este în funcție, le spunea românilor care înfruntau frigul și vremea rea la coadă să meargă la următoarea secție, la peste 100 de km distanță, că acolo poate nu este așa mare aglomerație.

Acum 25 de ani a apărut volumul scriitorului Sütő András „Un ochi pentru un cuvânt”. Volumul este o culegere de texte care, pe de o parte, explică întâmplările premergătoare evenimentelor din martie ’90, iar, pe de altă parte, descrie ceea ce s-a petrecut atunci. Pe coperta interioară apare un citat din scrierea elevului din clasa a V-a a Colegiului Reformat Sütő András, intitulată „Către un coleg român”: „Să ne solidarizăm, prieteni, să terminăm cu toate formele de ură, ca să avem o viață mai bună în Transilvania.”

Elevul de atunci a devenit unul dintre cei mai mari scriitori maghiari. Vocea primelor scrieri ale sale corespunde încă cerințelor epocii, dar, treptat, treptat, el devine un dizident de temut al regimului, un luptător neînfricat pentru drepturile minorității maghiare, un dramaturg foarte popular. Acum 50 de ani apare drama „Pompás Gedeon”, care înseamnă prima cotitură înspre critica regimului, iar „Mama promite somn ușor” reprezintă cotitura radicală.

Acum 30 de ani, când de mai mulți ani scrierile lui Sütő András nu puteau să apară în România, piesele lui nu puteau fi jucate, au avut premierea absolută două opere de-ale sale la Budapesta – „Comandoul visurilor”, la Teatrul de Comedie, și „Adventul la Harghita”, la Teatrul Național. Aceasta din urmă este o poveste de dragoste, care se înfiripă sub pericolul iminent al unei avalanșe, care poate să se declanșeze la orice cuvânt rostit mai tare.

În același an, într-o scrisoare adresată lui Sinkovits Imre, actorul care a jucat memorabil în piesa amintită, printre altele, scria: „Dar nu este numai un trecut personal, ci istoria comună a noastră, lupta generațiilor pentru păstrarea identității, truda pentru a crea un cămin, învățămintele secolelor trăite împreună cu poporul român. Este deci o moștenire care ne-a fost însărcinată și care poate avea doar un viitor împreună cu noi. În această relație indisolubilă, deci poate nu este o autoamăgire să zic că nu numai eu consider că voi fi înmormântat aici, ci și pământul natal mă consideră a fi al lui.”

În legătură cu 15 martie 1990, autorul scrie: „Ne-am gândit că ar fi mai bine ca, în loc de 50.000 de maghiari, să sărbătorească doar 2.000 în fața casei Bem, iar, în loc de discursuri, pastorul reformat Fülöp Dénes să rostească «Tatăl nostru». Înainte câteva recitări, fără a arbora drapele naționale și fără a speria pe patriotarzii slabi de inimă cu prezența cocardelor tricolore. Și când am decis aceasta deja știam că acei calomniatori fără scrupule vor striga despre păduri de drapele. Și așa s-a întâmplat. Prim-ministrul Petre Roman a susținut aceleași lucruri despre sărbătoare..., pe care haita șacalilor mediatici cu cel mai întunecat suflet... Și el a vorbit despre zeci de mii de turiști din Ungaria, veniți cu intenții provocatoare, deși în mulțime abia s-au regăsit câțiva cetățeni maghiari împreună cu rudele lor din localitate.”

„Discriminări și inechități apărute la salarizarea personalului medical”

Jumătate dintre medicii din sistemul public de sănătate, adică 11.256 de medici de familie și încă aproximativ 10.000 de medici din cabinetele de ambulatoriu de specialitate, au fost ignorați de actualul Guvern, care a promis salarii mai mari, de la 1 martie 2018, pentru tot personalul medical.

Salariile sunt duble sau triple doar pe hârtie, iar nemulțumirea celor din sistemul de sănătate nu se oprește aici. Această Lege a salarizării bugetarilor a creat în acest sector, și nu numai, un val de nemulțumire, având în vedere discriminările și inechitățile care apar și, nu în ultimul rând, și plafonarea sporurilor la 30%, includerea în acest procentaj a plății gărzilor efectuate de medici, a sporurilor de hrană și a voucherelor de vacanță.

Nu mai vorbim și de celelalte categorii salariale care fac parte din echipa medicală. Nu poți face echipă fără acest personal auxiliar, care trebuie să mai aștepte câțiva ani pentru a beneficia de salarii decente. Nu este deloc normal și nici sănătos să creați discriminare și conflicte între aceste categorii sociale, nu este normal ca unii medici și asistente să beneficieze de măriri de la 1 martie 2018, iar pentru restul personalului medical legea să se aplice treptat până în anul 2022.

Minciunile și promisiunile fără acoperire ale actualei coaliții de guvernare nu vor opri exodul medicilor și al asistentelor. Disperarea vă determină să luați din sporurile acestora, deoarece ați constatat că nu sunt bani pentru salarii.

Stimați guvernanți, nu aveți nicio scuză spunând că nu sunt bani. Nimeni nu v-a obligat să promiteți măriri fabuloase de salarii! De aceea cei din sănătate se pregătesc de proteste și vor să declanșeze o grevă generală; poate așa vor fi și ei ascultați!

România trebuie să intre definitiv pe calea cea dreaptă, justă și echitabilă; nu vrem o Românie arhaică, în care nimic să nu se schimbe, în care deciziile cu iz electoral nu au făcut altceva decât să adâncească diferențele dintre categoriile sociale.

„Cine ține cu orice preț să falimenteze medicina de familie?”

Legea nr. 185/2017 va falimenta medicina primară. Acest act normativ îi obligă pe medicii de familie, pe specialiștii care au cabinete care nu fac parte din ambulatorii integrate de spital, pe stomatologi, pe medicii care fac recuperare sau pe cei care oferă servicii de paleație la domiciliu, precum și pe farmaciști să-și acrediteze cabinetele în care își desfășoară activitatea.

Vorbim aici despre medici de familie care fac acest lucru de zeci de ani și care au funcționat până acum doar pe baza documentației emise și avizate de către direcția de sănătate publică din județul unde își desfășoară activitatea medicală.

Noul act legislativ este o aberație care va falimenta majoritatea medicilor de familie și în nicio țară europeană nu există cerințe similare. Acreditarea impusă de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate este un proces complex, costisitor și de lungă durată, care depășește posibilitățile materiale ale majorității medicilor de familie.

La finalizarea studiilor în cadrul Facultății de Medicină, fiecare absolvent depune un jurământ să salveze vieți, nu să elaboreze kilometri de documente inutile, care mai apoi nu au niciun folos pentru pacienți.

În loc să se îndeplinească dezideratul Legii nr. 185/2017, și anume asigurarea calității în sistemul de sănătate, calitatea actului medical va avea mult de suferit, ca urmare a faptului că peste 70% dintre cabinetele medicale vor fi nevoite să renunțe la exercitarea profesiei în acest mod, să pună lacătul, din cauza costurilor excesive și a birocrației pe care le implică îndeplinirea obligațiilor prevăzute de actul normativ în discuție.

Spitalul unde îmi desfășor, în continuare, activitatea ca medic a obținut acreditarea după o muncă asiduă a unei întregi echipe, desfășurată pe parcursul mai multor luni de zile. Nu cred că un medic, singur, dintr-un cabinet, care probabil face și naveta pentru a avea numărul minim de pacienți pe liste, își permite să plătească o firmă specializată în domeniu care să facă munca de consultanță pentru acreditarea cabinetului medical.

Este evident pentru orice persoană, chiar și specialist, că aceste standarde au fost elaborate în așa fel încât să poată fi înțelese doar de un grup mic de specialiști, și anume cei acreditați de ANMCS în vederea acordării de consultanță și a evaluării, astfel încât medicii sunt obligați din start să apeleze la firme de consultanță cu onorarii substanțiale, fie și numai pentru a înțelege aceste standarde.

„Institutul Național de Statistică confirmă – salariile nete au scăzut, prețurile au crescut”

Incompetența Guvernului PSD–ALDE se măsoară în cifre. Prețurile au crescut mai repede decât în ultimii cinci ani. Inflația a ajuns de la 0,5% la 4,72%.

INS ne arată negru pe alb că salariul mediu net nu a crescut, așa cum se laudă actualii guvernanți, ci a scăzut abrupt, cu 5,5% față de luna ianuarie. Salariul mediu net

a scăzut cu 145 de lei în luna ianuarie față de luna decembrie 2017.

Pentru că „revoluția fiscală” a fost un eșec, sunt angajați cărora le-au scăzut salariile nete și cu peste 50%! Este vorba de sectorul extractiv (-51,5%), prelucrarea țițeiului (-36,8%) sau sectoare responsabile cu producția și cu furnizarea electrică și termică (-15%, -18,5%).

Astfel, avem demonstrația că Legea salarizării (ne)unitare a ajuns, de la promisiunea majorărilor de venituri pentru bugetari, la scăderi ale puterii de cumpărare ale tuturor salariaților. Sacoșa de cumpărături a celui care muncește este tot mai goală.

„Educația parentală, sprijin pentru părinți, în beneficiul copiilor și al tinerilor”

Provocările societății contemporane, modificările structurale și rapide din mediul social, marcate de evenimentele și de inovațiile din perioada postmodernității, au efecte profunde în spațiul familial. Implicarea diverselor instituții sau autorități, influența mass-media și realitățile cotidiene aduc familia într-o situație complexă, cu numeroase valențe, în care sistemul de valori trebuie reformat, reorganizat și reconfigurat.

În ultimele decenii, statutul și rolul de părinte cuprind atribuții de natură fizică, psihică, socială, culturală și economică, care au evoluat rapid, sub influența dezvoltării tehnologice și informaționale a întregii lumi și a diversificării modelelor familiale și educaționale, adăugând mereu noi competențe și abilități.

Astfel, familiile trebuie să se adapteze noilor ideologii și să experimenteze noi practici în relațiile dintre membrii săi, în special în relația cu copiii. Părinții au nevoie din ce în ce mai mult de un sprijin extern pentru a se adapta cerințelor și noilor situații, în condițiile în care a apărut o neîndemânare de gestionare a relațiilor cu propriii copii. Prin apelul la un astfel de serviciu, fiecare părinte constată că nu este singur în situația în care se află și că exprimarea deschisă a neputințelor sau a limitelor este o atitudine firească.

Educația parentală presupune un ansamblu de programe, servicii și resurse, destinate părinților sau reprezentanților legali sau persoanei în grija căreia se află copilul, cu scopul de a-i sprijini pe aceștia în creșterea și în educația copiilor, în conștientizarea rolurilor pe care le au, precum și de a le dezvolta și a le îmbunătăți competențele parentale.

Obiectivul principal al activităților de educație parentală este conștientizarea importanței rolului în susținerea creșterii și a dezvoltării copiilor, de îmbunătățire sau modificare a cunoștințelor, a atitudinilor, a viziunilor și a practicilor de îngrijire și educație, în acord cu recomandările psihopedagogiei moderne.

Susținerea inițierii, a formării și a dezvoltării competențelor parentale a devenit una dintre misiunile pe care statul trebuie să și le asume, dacă se dorește ca educația copilului, a tinerilor, să fie una eficientă, coerentă, care să ofere șanse reale în societatea de astăzi.

„Codul finanțelor locale transferă eșecul Guvernului autorităților locale”

Începând cu anul 2017, finanțele publice ale statului român au înregistrat o problemă gravă, care continuă să se adâncească și în acest an.

Astfel, deși economia a crescut, încasările bugetare nu au ținut ritmul cu această creștere, ci, dimpotrivă, veniturile fiscale au fost mai mici decât în anii precedenți. Zilele trecute, chiar și fostul viceguvernator al BNR, mult apreciatul domn Cristian Popa, atrăgea atenția asupra faptului că necesarul anual de finanțare al României este de 9% din PIB și că nori negri se adună deasupra României, din cauza incompetenței guvernelor PSD–ALDE.

Această problemă gravă a finanțelor publice s-a tradus, anul trecut, în tăierea banilor pentru investițiile publice. În România, nu s-a construit nimic și nici măcar proiectele deja demarate nu au fost finalizate. Trebuie să recunoaștem că investițiile publice care s-au realizat în anul 2017 au fost cele făcute de primării și de consilii județene, din banii proprii, ai bugetelor locale, bani care anul acesta au fost confiscați de Guvernul PSD–ALDE.

Încă din luna octombrie a anului trecut am atras atenția asupra riscurilor uriașe la care este expusă administrația publică prin scăderea sumelor alocate din impozitul pe venit, ca urmare a așa-numitei „revoluții fiscale”.

Am furnizat chiar și soluții la această criză financiară ușor de anticipat, propunând, printr-un proiect legislativ, ca impozitul pe venit să rămână în totalitate la nivelul autorităților locale. Din păcate, cei care guvernează astăzi România, deși unii dintre ei au fost primari aleși sau președinți de consilii județene, s-au făcut că nu înțeleg despre ce este vorba și au tratat cu nepăsare acest risc.

Mai mult decât atât, cu un cinism greu de explicat, prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018, domnul Dragnea a decis confiscarea excedentelor bugetelor locale și creșterea dependenței primarului ales de șeful de la București. Așadar PSD–ALDE vrea ca primarii să răspundă în fața șefilor politici, și nu în fața cetățenilor care i-au ales!

Zilele trecute au apărut în spațiul public primele detalii privind ceea ce intenționează domnul Dragnea să facă în administrația locală prin Codul finanțelor publice locale.

„Fără un sistem de pensii bazat exclusiv pe contributivitate, România riscă să aibă în viitor cei mai săraci pensionari din Uniunea Europeană”

Fiecare cetățean român poate constata că liderii majorității parlamentare PSD–ALDE au dat dovadă de ipocrizie, demagogie și nepăsare, deoarece au promis

electoratului legi nediscriminatorii în domeniul salarizării și pensiilor, dar, în realitate, prin deciziile adoptate, au accentuat și mai mult inechitățile și discriminările sociale.

Românii nu trebuie să uite că au fost înșelați cu promisiuni mincinoase, nu doar o dată, nu de două ori, ci aproape de fiecare dată când actualii guvernanți se pregăteau să ia decizii cruciale cu privire la veniturile angajaților sau ale pensionarilor.

De exemplu, în data de 15 decembrie 2016, Nicolae Liviu Dragnea, liderul PSD, care urma să devină peste o săptămână și președintele Camerei Deputaților, printr-o declarație ipocrită, își anunța demisia din Parlament, cu câteva zile înainte de finalul mandatului 2012–2016, pentru a nu beneficia, chipurile, de pensia specială de parlamentar aferentă perioadei respective. Aceasta era una dintre multele pensii speciale inventate de PSD, iar liderul partidului de guvernământ crea impresia că se disociază de sistemul imoral și injust al pensiilor speciale, oficializat prin votul parlamentarilor săi.

Nu știm dacă a fost o simplă declarație politică sau dacă și-a dat demisia cu adevărat, însă ceea ce știm cu siguranță este faptul că în ultimele 15 luni guvernele domnului Dragnea nu au luat decizii în acest domeniu sensibil decât în contradicție cu spiritul de echitate și cu bunul-simț – au înființat pensii speciale generoase, pentru cât mai multe categorii de angajați „speciali” din sistemul public, pensii care nu au nicio legătură cu vechimea în muncă și cu contributivitatea acestora. Evident, printre „speciali” nu se află nici cadrele didactice și nici medicii.

De când a preluat efectiv conducerea României, domnul Dragnea nu mai este deranjat de pensiile de zeci de mii de lei pe care le primesc tineri pensionari, unii abia trecuți de 40 de ani. Nu este deranjat nici de faptul că, drept consecință a salarizării mizerabile a profesorilor, îi condamnă pe aceștia la pensii de asigurări sociale care vor depăși cu foarte puțin valoarea pensiei minime acordate persoanelor fără vechime în muncă.

„Săracă țară bogată...”

Datele furnizate luni, 12 martie, de Institutul Național de Statistică în privința degradării constante și sigure a balanței comerciale a României nu au făcut decât să confirme faptul că Guvernul duce țara într-o direcție greșită, ori din incompetență, ori cu bună-știință.

Importurile pe care le face România bat recorduri după recorduri, în vreme ce exporturile încetinesc în avansul lor, iar producătorii români abia dacă mai subzistă.

Un aspect care mi-a atras în mod special atenția este legat de faptul că România importă tot mai multă mâncare, adică exact ceea ce ar putea produce foarte bine fermierii români, aici, în țară, de o calitate superioară și la prețuri mai accesibile. De prea multe ori am vorbit despre România noastră ca despre „grânarul Europei”, iar românul consumă astăzi tot mai multă pâine congelată, de import, decât pâine frământată în brutăriile românești.

Nu este de trecut cu vederea nici faptul că România deține o cincime, adică 20%, din suprafața amenajată pentru piscicultura de apă dulce a Uniunii Europene. Este vorba despre lacuri de acumulare, iazuri, bazine, heleșteie și alte forme de piscicultură construită sau în formă naturală, însă nu reușește să producă nici măcar 10% din producția care se vinde la nivelul Uniunii Europene.

Sindicatele și patronatele din domeniul pisciculturii ne spun că, astăzi, pește de apă dulce abia dacă se mai produce la nivelul a 11.000 de tone, deși piscicultura românească poate produce anual cantități și de peste patru ori mai mari.

Am putea să admitem faptul că producția românească de pește nu intră pe piețele europene, însă este greu de acceptat că țara noastră are un asemenea potențial, o asemenea infrastructură, tradiții specifice și, cu toate acestea, 80% din peștele consumat în România vine pe calea importului.

Deci piscicultura românească nu este capabilă să vândă nici măcar românilor. Ar mai trebui să adăugăm faptul că, din cauza faptului că produsele din import sunt și mai scumpe, rezultă că românii stau foarte prost și la nivelul consumului individual de carne de pește, consumând numai 4-4,5 kg de pește pe an, deși media europeană este de peste cinci ori mai mare.

„O țară blocată mereu de incompetență!”

Ne-am amuzat ani la rândul de banalitatea pe care o spunea, ajuns primar, domnul Traian Băsescu, care constatase cu surprindere că „iarna nu-i ca vara!”.

Atunci, la începutul anilor 2000, am sperat cu toții că politicienii, guvernanți sau autorități locale deopotrivă, au aflat și ei că în România sunt patru anotimpuri, fiecare dintre ele având provocări la nivelul capriciilor vremii: iarna cu viscolul, primăvara și toamna cu precipitațiile, iar vara cu seceta și căldura.

Anii au trecut însă, iar în țară am rămas cu gustul amar al unei țări blocate la fiecare eveniment meteorologic mai de amploare, pentru că „autoritățile au fost luate prin surprindere”. Cum te poate surprinde zăpada în miezul iernii sau căldura în lunile de vară, îmi este chiar imposibil să accept.

Am înțeles mai târziu cu toții că această „surprindere” a autorităților s-a tradus, de fiecare dată, în bani mulți, căci nepregătirea adecvată, din timp, a fost mulți ani o strategie mizerabilă de a sifona bani din bugetul public, prin încredințarea directă a unor contracte dolofane către prieteni sau colegi de partid.

În ultimii ani s-a schimbat legislația în domeniul achizițiilor, s-au schimbat cu duiumul guverne după guverne, precum și aleși locali, iar noi am rămas ancorați în aceeași paradigmă păguboasă: atunci când cad mai mult de doi fulgi de zăpadă, se închid școlile, și grădinițele, se închid drumuri și autostrăzi, căile ferate cedează, avioanele nu mai decolează, mijloacele de transport în comun nu mai funcționează, rețelele de electricitate și gaze naturale nu mai furnizează servicii populației. Mă întreb: oare dacă lucrurile ar fi stat așa și în țările nordice din Europa sau chiar în Canada, atunci aceste țări ar fi fost de-a dreptul pustii, căci cetățenii ar fi plecat de mult timp?!

Este fără dubiu că România este foarte prost guvernată, și nu de ieri sau de astăzi. Dacă reforme reale, structurale, în cheltuirea banilor publici nu se vor produce, atunci și peste 20 de ani vom fi guvernați tot în bătaie de joc, iar autoritățile vor da la fel din umeri, spunând că au fost luate prin surprindere și că nu se așteptau ca iarna să ningă. La fel vor răspunde și primăvara, când apele învolburate nu vor întâlni diguri de protecție în calea lor și vor mătura în câteva ceasuri agoniseala de o viață strânsă prin gospodăriile oamenilor din mediul rural.

Partidul Național Liberal susține stimularea natalității în rândul claselor mijlocii și cu un nivel al veniturilor superior, prin deduceri fiscale inteligente, având în vedere toate rapoartele din ultima perioadă, care arată că țara noastră se va confrunta cu una dintre cele mai mari scăderi ale populației până în 2050, de peste 15%.

Din păcate însă, părerea Guvernului PSD nu este una similară, acesta susținând măsuri precum creșterea accentuată a prestațiilor sociale pentru familiile nevoiașe, lucru care duce la stimularea natalității în zonele sărace ale societății.

Ar trebui, domnilor guvernanți, să investiți în copii, a căror alocație de stat, de 84 de lei/lună, nu a mai fost actualizată din luna mai 2015, deși indicele prețurilor de consum a crescut cu peste șapte puncte procentuale. Vorbim despre 3,6 milioane de beneficiari, ale căror necesități sunt neglijate constant, deși cercetările demonstrează clar că, în prezent, în țara noastră, creșterea și educarea copilului necesită cheltuieli care depășesc bugetul mediu al unei familii.

Altfel stau lucrurile în alte țări ale Uniunii Europene. În țările dezvoltate din Vestul Europei, alocațiile depășesc de cele mai multe ori 100 de euro, recordul deținându-l Luxemburgul, cu peste 800 de euro pentru cel de-al treilea copil născut. Belgia stabilește cuantumul alocației în funcție de numărul copiilor dintr-o familie. Astfel, pentru un copil se acordă o alocație de 83 de euro, pentru doi copii, 154 de euro, iar pentru trei sau mai mulți copii alocația este de 230 de euro pe lună.

Germania acordă 164 de euro pentru un copil sau doi, 170 de euro pentru trei copii și 195 de euro pentru familiile cu patru copii.

În Danemarca, valoarea alocației se diferențiază în funcție de vârsta copilului; astfel, până la vârsta de doi ani, copiii primesc 184 de euro, între trei și șase ani – 146 de euro, iar între 7 și 17 ani primesc 115 euro.

Franța plătește o alocație de 124 de euro pentru doi copii, 282 de euro pentru trei copii și 441 de euro pentru 4 copii. În Irlanda, alocația este de 166 de euro pentru doi copii și 204 euro pentru trei copii și peste.

Și exemplele pot continua, însă am să mă rezum la faptul că, la nivelul Uniunii Europene, media alocației de stat pentru copii este de 210 euro, în timp ce, în România, alocația unui copil nu depășește 18 euro, cifră care plasează țara noastră în coada listei la nivel mondial.

„Unirea Basarabiei cu România – istoria, ca o tablă de șah”

Basarabia, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste, în 1812, la Tratatul de la București, s-a constituit ca Republică Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după revoluția din octombrie, independența față de Basarabia și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea cu România, în cadrul căreia a constituit o provincie.

Această stare a durat timp de 22 de ani, până la 28 iunie 1940, când un ultimatum sovietic a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei Uniunii Sovietice. România a cedat și, după 48 de ore, Basarabia a fost ocupată de Armata Roșie.

În aprilie 1917 a fost creat Partidul Național Moldovenesc. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul „Cuvânt moldovenesc”, la apariția căruia a avut o importantă contribuție un număr de refugiați din Transilvania și din Bucovina.

Are loc apoi formarea Sfatului Țării, ca organ legislativ. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț.

În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești în debandadă a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918, armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului.

Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. La 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Țării, reînființat, a declarat independența Republicii Moldova, iar la 27 martie/9 aprilie, majoritatea moldovenească din Sfatul Țării a votat unirea cu România, în anumite condiții.

Decretul regal de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România a fost datat 9/22 aprilie 1918. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.

În prezent, pe tabla de șah a geopoliticii s-a mai făcut o mișcare foarte importantă. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost reales cu 76,67% din voturi, iar participarea la vot a fost de 67,4%, conform AFP.

„Domnule ministru Popa, stați pe un fotoliu scorojit de vreme și de neputință!”

Asistăm la o pseudoguvernare mult prea ocupată cu pseudoprobleme ca să vadă realitatea dureroasă, deloc strălucitoare, în care se nasc tragedii din nepăsare.

Miniștrii care s-au perindat pe la educație în ultimul an s-au străduit cât au putut să evite confruntarea cu adevăratele probleme ale sistemului, venind în fața celor afectați de ele cu vorbe goale, improvizații și propuneri inutile, precum jenantul manual de sport.

Recent, o educatoare care lucra de 15 ani în învățământ și-a omorât cu sânge rece fetița, o copilă de aceeași vârstă cu elevii ei.

Într-un stat care n-ar fi condus de o coaliție cu înclinații totalitare, care servește doar propriile interese, am avea parte de explicații rapide și concrete privind evaluarea psihologică a educatoarei.

Dar ce așteptări să avem de la un ministru pe care și lupta cu gramatica-l doboară?!

Domnul Popa nu spune nimic. Ministerul său aruncă-n spațiul mediatic o informație trunchiată, contrazisă vehement de Inspectoratul Școlar Timiș. A fost sau nu a fost testată psihologic educatoarea?

Cred că suntem cu toții de acord în privința necesității unei evaluări psihologice regulate a cadrelor didactice. Problema este că ea nu se mai realizează.

O modificare legislativă din 2011 a eliminat obligativitatea acestui examen anual și, de atunci, nimic nu s-a mai schimbat. Dascălii pot fi supuși unui examen psihiatric doar când semne ale bolii au fost deja sesizate!

În situația actuală, copiii sunt într-un real pericol. Prevenirea unor situații similare este, practic, imposibilă, iar efectele n-au întârziat să apară!

Am avut elevi bătuți și umiliți de cadre didactice, ba chiar agresați sexual în clasă. Acum două luni, un profesor de istorie a fost reținut pentru pornografie infantilă, demonstrând întregii țări că a reușit o viață-ntreagă să-și ascundă gravele tulburări emoționale.

În continuare, subiectul evaluării psihologice temeinice lipsește de pe agenda ministrului educației, care ridică din umeri în fața tuturor acestor cazuri grave și trântește presei curioase textul sec al legii.

„Uniți, ridicăm Moldova!”

În intervenția mea de astăzi vreau să vă prezint rezoluția adoptată în cadrul Adunării Regionale a Organizațiilor Liberale din Moldova, eveniment desfășurat pe 17 martie, la Bacău, și care s-a bucurat de prezenta lui Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, tocmai pentru a reitera importanța pe care liberalii o acordă județelor din nord-estul țării.

Ținând cont de următoarele:

– în absența oricăror programe guvernamentale, Regiunea Nord-Est este printre cele mai sărace din Europa; – 58% din populație locuiește în mediul rural, majoritatea fără canalizare și fără apă curentă;

– doar 7% din cifra de afaceri a României este realizată în Regiunea Nord-Est, iar exporturile nu depășesc 5%;

– salariul mediu reprezintă doar 17% din salariul mediu înregistrat la nivelul Uniunii Europene;

– lipsa unei autostrăzi care să lege Moldova de vestul țării și, _de facto_ , de Uniunea Europeană, dar și existența unei rețele de drumuri naționale și județene îmbătrânite și deteriorate, care îngreunează transportul, turismul și schimburile economice;

– nici măcar una dintre primele 20 de investiții publice ale statului român nu se află în Moldova, deși aici locuiește 25% din populația țării, în total peste 3,6 milioane de oameni;

– actuala abordare a statului român care investește tot în județele bogate și ignoră Moldova, atitudine care amplifică disparitățile regionale, iar deciziile luate duc cu gândul la o strategie de dezbinare;

– depopularea masivă a regiunii riscă să devină un fenomen, ale cărui efecte negative se vor vedea în timp,

Organizațiile liberale din Moldova adoptă următoarea declarație:

„Uniți, ridicăm Moldova!

A trecut mult prea mult timp de când Moldova istorică a fost lăsată în uitare, iar efectele sunt vizibile la tot pasul. În anul aniversării Centenarului Marii Unirii, noi, liberalii din Moldova, nu mai vrem ca această regiune să fie tratată ca o Cenușăreasă, nu mai vrem să fim în coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește standardul de viață. Moldova este România, iar cetățenii de aici trebuie să se bucure de aceleași condiții de viață ca și în celelalte regiuni dezvoltate.

„Măsurile «revoluției fiscale» adoptate de guvernarea PSD–ALDE îngrijorează profund delegația Fondului Monetar Internațional”

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe a Camerei Deputaților am participat marți, 13 martie 2018, la întâlnirea cu membrii misiunii FMI, condusă de D. Jaewoo Lee, pentru a discuta despre starea economiei naționale în vederea elaborării raportului de țară anual.

Această delegație formată din experți de la Washington ai Fondului Monetar Internațional este de părere că măsurile „revoluției fiscale” adoptate de guvernarea PSD–ALDE ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din PIB la orizontul anului 2022.

În discuțiile purtate cu experții FMI, aceștia s-au arătat îngrijorați de maniera în care deficitul bugetar a fost ținut sub 3% în anul 2017, prin tăierea și blocarea plăților investițiilor publice, de nivelul scăzut al cheltuielilor de capital și al investițiilor publice, precum și de alocările din bugetul de stat pe anul 2018.

Îngrijorarea experților FMI se justifică perfect având în vedere procentul de 4,2% din PIB alocat pentru investiții publice. Banii alocați investițiilor sunt extrem de puțini față de necesitățile de reducere a decalajului de dezvoltare a țării în raport cu Europa. Guvernarea PSD–ALDE nu dorește să înțeleagă că investițiile sunt singurele care garantează stabilitatea financiară și dezvoltarea durabilă a României.

Luând în calcul nivelul scăzut al colectării impozitelor și taxelor la bugetul consolidat al statului, chiar dacă trendul este favorabil creșterii economice, vin cu precizarea că ordinea ar trebuie inversată: ar trebui să ne orientăm mult mai mult pe investiții, și nu pe consum!

Concluziile despre ceea ce ne spun experții FMI:

- Când aveți de gând să faceți autostrăzi și spitale noi?

- Când modernizați căile ferate?

- Când modernizați infrastructura școlară sau pe cea

- energetică?

- Cât timp vă mai trebuie să modernizați condițiile de

- viață din mediul rural?

Exact asta spun și eu în declarațiile politice și Partidul Național Liberal de doi ani de zile!

„Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie”

Sărbătoarea din 25 martie, ziua Bunei Vestiri, este ziua când grecii și filoelenii de pretutindeni își comemorează eroii care s-au jertfit pentru libertatea și independența Greciei.

Sub deviza „Libertate sau moarte”, în data de 25 martie 1821 s-a aprins scânteia revoluției elene, ale cărei principii fundamentale se impun și astăzi ca norme comune ale lumii contemporane.

Izbucnirea revoluției elene, în anul 1821, pe teritoriul Moldo-Valahiei, și actele de eroism ale grecilor și ale celor care le-au împărtășit idealurile au rămas înscrise cu litere de aur în istoria comună a Greciei și României.

Pe pământul Eladei și în afara ei, numele protagoniștilor luptelor pentru independență au devenit sinonime cu patriotismul.

După 7 ani de război, nenumărate sacrificii umane și pierderi materiale, în anul 1828 statul grec devine o realitate pe harta Europei.

Astăzi, la 197 de ani de la izbucnirea revoluției renașterii naționale a Eladei, mesajul său, cu rădăcini antice și deopotrivă iluministe, rămâne actual în lumina creștinătății: demnitate, libertate, democrație, prosperitate pentru națiune și țară.

Această zi, în Anul Centenar al României, este un moment prielnic pentru popoarele grec și român de a reflecta asupra legăturilor durabile dintre cele două state, asupra prieteniei care a ghidat parcursul celor două țări de-a lungul istoriei.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România se alătură acelora care, în memoria eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Eladei de sub dominația otomană, păstrează nestinsă lumina candelei elenismului.

În numele membrilor Uniunii Elene din România, le urez la mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni. La mulți ani, Grecia!

„Pregătirea pentru adoptarea monedei euro”

În anul centenar, Partidul Social Democrat a lansat un apel la consens pentru toate partidele politice din România, pentru realizarea unui obiectiv major pentru țara noastră, respectiv asumarea adoptării monedei euro în baza unui calendar clar și precis, cu finalitate până în 2024.

În acest sens, după cum știți, în cadrul congresului PSD, președintele Liviu Dragnea a propus, iar cei prezenți au votat Convenția națională pentru adoptarea monedei euro.

Preiau deci acel apel și îl enunț aici, în plenul Camerei Deputaților din Parlamentul României. Vă spun cu toată deschiderea și sinceritatea că, dincolo de orice diferențe doctrinare, obiective politice sau viziuni economice care ne pot despărți, stimați colegi, este important să ne propunem cu toții această țintă a adoptării monedei euro până în 2024.

Știu foarte clar că în mediul politic, dar și economic, există opinii pro și contra acestui obiectiv. Cei care se opun vorbesc despre pierderea suveranității monetare, despre riscul șocului inflaționist din primul an după adoptare și de un spațiu de manevră fiscală și financiară mult mai mic, comparativ cu ceea ce pot face acum un guvern și o bancă centrală pentru gestionarea problemelor economice ale țării.

Dincolo de toate acestea, vă rog însă să vă uitați la efectele pe termen lung ale adoptării monedei euro în România, la aspectele strategice care pot influența decisiv viitorul țării noastre.

Vă rog să țineți cont că s-a vorbit deja de o Europă cu două viteze și, chiar dacă tonul a fost nuanțat și s-a vorbit de „ritmuri diferite”, este clar că în viitor se va vorbi din ce în ce mai mult de două categorii de state membre ale Uniunii Europene. Iar eu îmi doresc ca România să fie în categoria statelor mai puternice, în categoria statelor cu o viteză mai mare și cu un ritm de dezvoltare mai bun.

Nu putem spune cu certitudine în acest moment că adoptarea monedei euro ne garantează un bilet în trenul care va circula cu o viteză mai mare. Dar este cert că apartenența la zona euro va fi o condiție necesară pentru a face parte din grupul statelor din categoria superioară.

„Pași concreți pentru recâștigarea încrederii în dascălii români”

România este pe ultimul loc în Europa la capitolul încrederii în profesori, indică un studiu realizat de mai multe organizații nonguvernamentale cu preocupări în domeniul educației. Pornind de la această ipoteză, bazată pe evaluarea respectului copiilor față de dascăli, aș dori să exprim câteva considerații, și în calitate de parlamentar, dar și de mamă a unui copil de clasa a VI-a.

Personal, nu sunt de acord cu discrepanța majoră relevată de studiul respectiv între încrederea avută de părinți în profesori și cea a copiilor! De asemenea, nu pot agrea nicio altă consecință a studiului menționat, potrivit căreia actul de educație ar fi asemănător unor servicii publice oarecare, iar dascălul ar avea rolul unui banal și neînsemnat funcționar public!

Sunt convinsă că meseria de dascăl este una de vocație. Un dascăl bun, un profesionist, un om apropiat de elevi, așa cum sunt foarte mulți în România, este un sprijin și după absolvirea liceului, fiind susținători ai vieții de adult a copiilor de odinioară. Un cadru didactic iubit de cei cărora le-a îndrumat pașii de-a lungul școlii le rămâne prieten pentru totdeauna, iar copiii se pot baza pe sfaturile, pe îndemnurile și pe noblețea sa sufletească pentru totdeauna! Un profesor de vocație va rămâne pentru elevii săi același părinte, prieten, model, sfătuitor, pentru tot restul vieții!

Sunt încredințată că majorarea cu 20% a salariilor personalului care ocupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, intrată în vigoare din data de 1 martie a.c., conform Legii salarizării, va avea un rol esențial în schimbarea încrederii elevilor în

profesori, așa cum s-a concluzionat în cercetarea amintită. Sunt sigură că noile venituri vor fi în măsură să îndrepte tinerii spre a deveni cadre didactice, iar decența salarială le va permite profesorilor să schimbe imaginea nepotrivită, consider eu, creată la adresa lor!

„21 martie 2018, Ziua mondială a sindromului Down” În fiecare an, pe data de 21 martie celebrăm Ziua internațională a copiilor cu sindromul Down. În această zi avem ocazia să informăm populația și să atragem atenția societății asupra implicațiilor acestui sindrom, pentru dezvoltarea toleranței și a deschiderii față de incluziunea socială a persoanelor care suferă de această maladie.

Sindromul Down este o boală genetică cromozomială, care afectează aproximativ unu din o mie de copii la nivel mondial. În România, sunt 4.420 de persoane cu sindromul Down. Dintre aceștia, 2.611 sunt copii și 1.809 adulți.

Este important să conștientizăm faptul că atât copiii, cât și adulții cu sindromul Down trebuie să fie pe picior de egalitate cu ceilalți membri ai comunității, să se bucure de aceleași drepturi, să beneficieze de aceleași oportunități și alegeri.

Persoanele cu sindromul Down se confruntă în prezent cu provocări cum sunt: separarea de comunitate, discriminarea și tratarea inegală în educație, sănătate, muncă. De aceea trebuie să îi tratăm cu toleranță, să îi acceptăm ca parte a societății și să le generăm condițiile în care să beneficieze de mediu adaptat, unde pot să învețe sau să lucreze, aducându-și astfel în mod constructiv aportul la dezvoltarea comunității din care fac parte.

Având în vedere atât creșterea numărului persoanelor cu dizabilități din țara noastră, din ultimii ani, cât și lipsa forței de muncă calificate în anumite domenii importante ale economiei din țara noastră, este important să avem în vedere elaborarea Planului național de accesibilitate pentru fiecare categorie și grad de handicap, inclusiv pentru persoanele diagnosticate cu sindromul Down.

Consider că promovarea și realizarea unor programe pentru persoanele cu dizabilități diferențiate pe tipuri de handicap, pe vârste și regiuni ale țării contribuie la integrarea socială a acestor oameni.

Studiile sociale din România arată un grad scăzut de acceptare, la nivel social, a persoanelor cu dizabilități, dar în special a copiilor care suferă de anumite deficiențe fizice sau mentale, precum și un grad scăzut de adaptare a accesului la serviciile publice. De aceea consider că trebuie să începem să punem bazele unei culturi educative de acceptare și de integrare a acestor persoane în comunitate. Nu sunt de acord ca măcar un singur copil cu dizabilități să fie izolat, tratat diferit, să-i fie refuzată participarea la anumite activități doar pentru că este greu de integrat și astfel să fie marginalizat de societate. În opinia mea, copiii care din naștere au fost privați de o viață normală au dreptul să fie integrați și sprijiniți de comunitate.

„Guvernul României continuă să investească în educație și în sănătate”

În cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat din data de 10 martie 2018, desfășurat la București, prim-ministrul României, doamna Vasilica Viorica Dăncilă, a prezentat educația și sănătatea ca factori strategici de dezvoltare pentru țara noastră.

Totodată, au fost prezentate 100 de măsuri care vor fi realizate în 2018, măsuri care au vizat și modernizarea sistemului educațional și a celui de sănătate.

Pentru domeniul educației, se impune modificarea Legii educației, modificarea curriculumului și a programei școlare și corelarea acestora cu cerințele pieței muncii. Se vor introduce măsuri care să contribuie la combaterea violenței în școli, se urmărește îmbunătățirea infrastructurii școlare și digitalizarea învățământului. Se va pune accent pe îmbunătățirea educației din mediul rural, astfel se vor finaliza 178 de creșe și de grădinițe și se va finaliza modernizarea a 618 unități de învățământ.

În ceea ce privește domeniul sănătății, în anul 2018 se vor demara execuțiile pentru spitalul republican, pentru cele 5 spitale regionale – Timișoara, Constanța, Galați, Târgu-Mureș și spitalul metropolitan din București.

Ca o reformă în sistemul sănătății, va fi adoptată o nouă Lege a sănătății și o nouă Lege a adopțiilor și se va institui un program pentru persoanele cu dizabilități. Se va construi în anul 2018 prima rețea națională de radioterapie din Europa, care va cuprinde 12 computere tomograf, 12 centre de radioterapie și 21 de RMN-uri.

De asemenea, Guvernul Dăncilă va achiziționa, împreună cu Ministerul Sănătății, 100 de incubatoare pentru maternități. Se vor finaliza 6 unități sanitare, printre care 4 unități din mediul rural, și se vor achiziționa 356 de ambulanțe și autospeciale, dintre care 80 de ambulanțe SMURD și 276 de autospeciale MAI.

Tot în anul 2018, ca măsură de guvernare, se vor rezolva problemele medicamentelor, se vor adapta procedurile interne la standardele europene, se vor continua programele anuale de screening și prevenție. Se vor construi centre multifuncționale de sănătate în mediul rural, astfel medicina va deveni centrată pe nevoile pacientului.

„Datele statistice contrazic opoziția și arată că investițiile în economie au crescut”

Una dintre marotele opoziției este aceea că Guvernul alocă prea mulți bani creșterilor salariale, în detrimentul investițiilor.

Evident, este o minciună, iar acest lucru este dovedit chiar de datele oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, care arată că investițiile nete realizate în economia națională au însumat 77,9 miliarde de lei în 2017, în creștere cu 6,4% comparativ cu 2016.

Probabil că această cifră ar fi fost și mai mare dacă Guvernul anterior, cel tehnocrat, ar fi lăsat proiecte care necesitau finanțare în 2017. Dar, în lipsa acestora, banii alocați inițial pentru investiții au fost redirecționați sectoarelor unde era nevoie și unde puteau fi cheltuiți.

Nu trebuie să uităm că România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, iar la sustenabilitatea acestei creșteri economice a contribuit și structura investițiilor.

Repet, sunt date oficiale care arată clar o creștere a ponderii investițiilor nete în construcții cu 7,1%, iar o treime din investițiile nete au fost orientate către industrie.

Ca rezultat al politicii Guvernului PSD–ALDE, mai trebuie remarcat, tot din date oficiale, că în intervalul octombrie–decembrie 2017 investițiile nete realizate în economia națională au crescut cu 13,5% comparativ cu perioada similară din 2016.

Știu că aceste date sunt poate neimportante pentru cetățeni, dar ele reprezintă realitatea economică a României, sursa tuturor măsurilor pe care Guvernul le are în vedere pentru îndeplinirea obiectivelor sale.

Opoziția mai spune că banii țării trebuiau alocați cu preponderență în investiții, și nu în creșteri salariale. Asta o spun cei care au tăiat, fără milă, din salarii și pensii, pentru că nu s-au priceput să facă altfel, iar efectul a fost devastator: milioane de oameni au părăsit țara în căutarea unui loc de muncă bine plătit.

Guvernarea actuală nu numai că a reparat o nedreptate, aceea a readucerii salariilor și a pensiilor la nivelul inițial, dar a și înțeles că, atâta vreme cât salariile rămân mici, economia nu se poate ridica, iar românii vor continua să plece.

„Condiția femeii într-o societate spune, de fapt, cum este acea societate”

Am participat la sfârșitul săptămânii trecute la reuniunea Uniunii Interparlamentare din marja celei de-a 62-a Sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeilor, care a avut ca temă centrală egalitatea de gen și emanciparea femeilor și a fetelor din mediul rural. Nu cred că mai este nevoie de o lungă argumentație pentru a arăta de ce și cât de important este acest subiect pentru societatea românească.

Pe scurt: condiția femeii într-o societate spune, de fapt, cum este acea societate. Dacă femeile sunt tratate bine, atunci avem o societate bună, deschisă, incluzivă, care se bazează pe unul dintre cei mai importanți stâlpi ai democrației, și anume drepturile omului. Femeile din mediul rural au, în general, un grad mai mic de informare și chiar de educație, sunt victime ale violenței domestice, participă mai puțin la viața publică și politică și o enumerare a aspectelor care trebuie îmbunătățite poate continua.

Cauza profundă este gradul de modernizare a societății românești. Însă pe termen scurt și mediu politicile publice ajută. În acest sens, România a implementat o serie de proiecte specifice, precum „Antreprenoriatul și egalitatea de șanse”, „Fem.RRom. – Îmbunătățirea accesului femeilor de etnie romă pe piața muncii și sprijinirea economiei sociale”, „Emanciparea femeilor pentru dezvoltare rurală. Emancipare, ocuparea forței de muncă, antreprenoriat”, „FAR – Femei antreprenor în rural”, „Un viitor mai bun pentru femei”,dar eforturile trebuie să continue.

Prin intermediul acestei declarații aș vrea să subliniez foarte clar un aspect: schimbarea condiției femeii în societatea românească trebuie să aibă loc atât de jos în sus, cât și de sus în jos.

Vreau să spun că pozițiile politice și funcțiile publice pe care femeile le ocupă pe o perioadă lungă de timp sunt factori determinanți pentru emanciparea femeii din zonele rurale. De ce? Pentru că, în mod cert, grija pentru diferitele probleme ale femeilor este mult mai mare atunci când există sensibilitate de gen. Nu spun că bărbații nu înțeleg problemele femeilor, ci că femeile le înțeleg mai bine și le pot pune pe agenda politică cu un interes mult mai mare.

„Șansa la muncă a persoanelor cu afecțiuni neurologice sau dureri cronice”

Impactul afecțiunilor creierului și al durerilor cronice asupra românilor, precum și asupra populației întregii Uniuni se resimte din ce în ce mai puternic, în contextul îmbătrânirii segmentului activ al Europei. Aceste simptomatologii reprezintă două dintre principalele motive pentru care se acordă concedii medicale pe termen lung. Însă pentru o mare parte dintre agenții economici ai căror angajați ajung să treacă prin astfel de situații critice nu este o veste tocmai îmbucurătoare. Ba mai mult: de multe ori, aceștia recurg la măsuri radicale în privința celor pe care i-au angajat.

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, apreciez faptul că și România a făcut pași importanți privind bunele practici și în ceea ce privește implementarea de măsuri menite să le permită persoanelor care suferă de afecțiuni cronice să își păstreze locul de muncă și să se reintegreze pe piața muncii.

Însă, la fel ca majoritatea statelor membre, și noi mai trebuie să punem în aplicare și mai multe măsuri eficiente din punctul de vedere al costurilor, să le putem permite persoanelor aflate într-o astfel de situație să își păstreze și mai ușor locurile de muncă, dar și să le fie asigurată reabilitarea și reintegrarea pe piața muncii.

Drept urmare, pe lângă contribuția fiecărui stat membru al Uniunii Europene în vederea consolidării și punerii în aplicare cu consecvență a legislației comunitare, trebuie să asigurăm accesul egal la locuri de muncă al persoanelor care suferă de afecțiuni neurologice sau de dureri cronice.

Un program de lucru flexibil și utilizarea Fondului social european pentru astfel de cazuri sunt alte două soluții pe care le putem folosi.

„Legea împotriva ambroziei, primul pas pentru sănătatea românilor cu alergii”

România are în sfârșit o Lege împotriva ambroziei. Parlamentul a votat, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind combaterea ambroziei. Începând de acum, cei care nu iau măsuri pentru îndepărtarea acestei plante pot fi amendați cu sume de până la 20.000 de lei.

În Timiș, între 2008 și 2016, peste 2.000 de persoane au fost depistate cu sensibilitate la ambrozie. Practic, unul din doi alergici suferă de alergie la ambrozie, iar unu din trei oameni prezintă alergie doar la polenul de ambrozie. Pericolul este cu atât mai mare cu cât, dacă această lege nu este pusă în aplicare imediat, numărul bolnavilor va crește exponențial, și aceasta pentru că, dacă până acum culturile agricole erau oarecum protejate, ambrozia a început să fie asimilată și, pe termen lung, ar putea produce modificări genetice și ar putea afecta oamenii tot timpul anului, nu doar între august și final de septembrie, când este perioada de maximă înflorire. Mai mult, a început să se regăsească în culturile de floarea soarelui și, dacă nu se intervine major, ar putea ajunge și în alimente. Totodată, specialiștii timișoreni au stabilit că alergia la ambrozie se poate instala încă de la vârsta de doi ani, ceea ce înseamnă că micuții o pot dezvolta încă din perioada intrauterină, iar după 4-5 ani un astfel de bolnav poate dezvolta astm. Din păcate, până acum, Ministerul Agriculturii nu a considerat ambrozia ca o plantă de carantină. Intrarea în vigoare a actualei legi reprezintă un balon de oxigen până la realizarea unui vaccin, ceea ce s-ar putea produce peste 8-10 ani.

România ar putea până atunci însă să realizeze un sistem de alertă la ambrozie, de alertare a populației în cazul creșterii nivelului de polen din aer, astfel încât bolnavii să fie informați, să își ia medicamentele și să încerce să nu se expună. România este printre puținele țări din Europa unde crește ambrozia și care nu are un asemenea sistem. Specialiștii timișoreni sunt deciși să facă o pagină de internet care să dea alerte în funcție de concentrația nivelului de polen din aer. Pentru aceasta este însă necesar ajutorul Ministerului Mediului, care să realizeze împreună cu specialiștii centrului OncoGen din Timișoara o aplicație validă, funcțională și care să îi ajute pe bolnavii cu alergie la ambrozie.

„Întoarcerea la sens”

Suntem, de câteva săptămâni, luni, martorii unor evenimente care, parcă, ne lovesc și ne fac inerți. Dezvăluiri aproape inimaginabile dintr-un așa-zis sistem de forță reușesc să fisureze piloni fundamentali ai democrației. Asistăm, deocamdată, ca spectatori, la o luptă care ne depășește, pentru că nu o credeam posibilă, pentru că nu ne-am imaginat-o niciodată.

Eu, de pildă, nu mi-am imaginat că voi veni în Parlament, reper al democrației, să mă bat cu instituții. Eu nu mi-am imaginat vreodată că vin în Parlament să dezleg misterele subterane și încrengăturile nelegitime de putere din așa-numitul stat de drept. Nu am crezut că vin în Parlament să aflu cum se reglează conturi personale pe spatele unor nevinovați.

Am crezut, și mai cred încă, într-o misiune sinceră a parlamentarismului dedicat oamenilor, în legiferare cu bună-credință, în dezbatere și luptă de idei, nu de cătușe.

Suntem, aproape zilnic, nevoiți să facem față unui nou val de dezvăluiri și imediat să încercăm să filtrăm informațiile, ce este adevărat și ce nu, ce este intoxicare, ce este manipulare. Dacă reușim cu mintea noastră, bine, dacă nu, ne lăsăm la mâna, la mintea altora. Aflăm lucruri incredibile despre oameni care ne-au fost colegi, lideri și ne uităm unii la alții pierzându-ne, parcă, încrederea și în noi. Este dezolant modul în care un sistem toxic ne asaltează.

În fața unui astfel de atac, continui să cred că soluția cea mai bună este să ne facem treaba. Să ne uităm la capitolele din programul de guvernare și să bifăm, cu determinare, fiecare angajament asumat. Să privim către oameni și să înțelegem ce ne cer. Și, cel mai important, să dăm sens rolului Parlamentului și să facem legi adevărate, bune și corecte, care să nu mai dea posibilitatea niciunui sistem de forță să abuzeze.

Cred că de aici putem pleca și construi pe mai departe. Altminteri, ne vom irosi în lupte care nici măcar nu ne aparțin.

„Coaliția PSD–ALDE își respectă promisiunile privind creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și debirocratizarea administrației publice”

Guvernul a aprobat supracontractarea în programele europene.

În acest fel, Executivul condus de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a luat măsuri pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene. Supracontractarea în programele operaționale ajută România să evite pierderea unor sume de bani europeni alocate pe programele operaționale.

Totodată, această operație permite încheierea mai multor contracte în programele europene, a căror valoare totală depășește suma alocată. Astfel, din sumele nerepartizate la anumite apeluri vor putea fi finanțate proiecte eligibile pentru alte apeluri lansate, al căror buget nu era suficient.

În cazul Programului operațional „Infrastructura mare”, POIM, se pot încheia contracte cu o valoare triplă față de suma alocată.

Conform deciziei din ultima ședință a Guvernului, pentru Programul operațional regional, POR, și Programul operațional „Competitivitate”, POC, se pot încheia contracte la o valoare totală dublă față de sumele alocate acestor programe.

De asemenea, pentru Programul operațional „Capital uman”, POCU, Programul operațional „Capacitate administrativă”, POCA, și Programul operațional „Asistență tehnică”, POAT, se pot încheia contracte cu valoare mai mare cu 50% față de suma alocată.

În cazul Programului operațional „Ajutorarea persoanelor dezavantajate”, POAD, suma supracontractată poate fi cu 20% peste suma alocată pentru această măsură.

Creșterea posibilităților de accesare a fondurilor europene a venit odată cu adoptarea de către Guvern a simplificării, prin reducerea masivă a numărului de formulare, declarații și plăți, și a debirocratizării, prin trecerea rapidă la operațiuni efectuate integral online. Astfel, s-a făcut mult mai mult decât a se rezolva problemele legate de declarația 600, s-a simplificat radical procedura, reformând din temelie sistemul pentru declararea și plata taxelor pentru veniturile obținute din activități independente.

În acest sens, contribuabilul va depune o singură declarație în loc de șapte, s-a stabilit un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează veniturile, în loc de cinci termene de plată, ca până acum.

„România face un pas înainte în politica ecologică” Declarația politică pe care o prezint în continuare face referire la un obiectiv important: politica de mediu. Prin Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, România face un pas important în politica europeană de mediu. Proiectul de lege, sprijinit de Guvernul României, a primit la data de 7 martie 2018 raport favorabil de la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, iar miercuri, 14 martie 2018, a fost adoptat de Camera Deputaților cu 255 de voturi pentru.

Proiectul modifică și completează Legea nr. 249/2015 și vizează transpunerea Directivei UE 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015, de modificare a Directivei 94/62/CE privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire. Așadar prin acest demers legislativ se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire cu mâner, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să fie interzisă comercializarea acestora.

Este cert faptul că unele țări europene, printre care și România, erau deficitare la acest capitol. Dacă aruncăm o privire la nivel european, constatăm următoarele: în anul 2010, în Europa, au fost utilizate circa 95 de miliarde de pungi de transport din plastic, ceea ce înseamnă 198 de pungi pe cap de cetățean, iar aproximativ 90% din ele erau pungi subțiri care, cel mai probabil, nu au fost refolosite, ci aruncate. Aceste cifre ar trebui să ne îngrijoreze!

Unele state europene au acționat împotriva acestei stări de fapt, altele mai puțin. În câteva țări au fost introduse ecotaxe pe pungile de plastic, fapt constatat și în România, începând cu 1 ianuarie 2009, prin Ordonanța nr. 25/2008. Aceasta nu reprezintă totuși o măsură sustenabilă.

În perioada 17 mai – 9 august 2011, s-a realizat un sondaj online, la nivel european, privind intenția Comisiei Europene de a introduce o taxă suplimentară sau de a interzice pungile de plastic. Rezultatul a generat o directivă a Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2025 să se reducă consumul de pungi de plastic la cel mult 40 pe cap de locuitor pe an. Consiliul Uniunii Europene, respectiv Parlamentul European au consultat și Comitetul Economic și Social European cu privire la acest aspect. În februarie 2014, CESE emitea o poziție clară, fiind pentru consolidarea unui efort european de eliminare definitivă a acestor deșeuri.

„Continuarea lucrărilor de consolidare și de restaurare a Teatrului «Mihai Eminescu» din Botoșani’’

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre importanța continuării lucrărilor de consolidare și restaurare a Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, ceea ce eu cred că este o adevărată prioritate a Guvernului Dăncilă.

Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani are o vechime de 104 ani, fiind o bijuterie arhitectonică a Botoșaniului de la începutul secolului al XX-lea. Teatrul este un simbol

și un reper cultural al județului Botoșani, fiind unul dintre cele mai vechi monumente istorice, clădire de patrimoniu din zona Moldovei. Clădirea teatrului este inclusă pe lista monumentelor istorice, fiind inaugurată în anul 1914 și este de o importanță majoră pentru patrimoniul cultural național.

În anul 2009, Consiliul Local al Municipiului Botoșani a depus, în baza Programului operațional regional 2007–2013, proiectul „Restaurarea și consolidarea Teatrului «Mihai Eminescu» Botoșani, imobil de patrimoniu”, bugetul proiectului fiind de 5 milioane de euro, 21,6 milioane de lei, avizat de ADR Nord-Est.

Pe parcursul efectuării lucrărilor au fost descoperite deficiențe majore în structura de rezistență a clădirii, iar în urma unor expertize tehnice s-a dovedit faptul că este pusă în pericol siguranța actorilor și a spectatorilor. De aceea proiectul „Consolidarea și restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu» Botoșani” a fost declarat nefuncțional. Acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că, la realizarea proiectului inițial depus pentru finanțare europeană, prin axa „Restaurarea și valorificarea patrimoniului cultural”, de către primarul municipiului Botoșani din acea perioadă, Cătălin Fluture, nu au fost incluse și lucrări la partea de consolidare a fundației clădirii. De aceea lucrările s-au oprit, iar proiectul european nu a putut continua. Autoritatea locală a solicitat pe parcursul anului 2017 preluarea de către CNI a acestei investiții, atât pe partea de consolidare a structurii de rezistență, cât și a lucrărilor de arhitectură. Deși au fost solicitate documente pe tot parcursul anului 2017, Primăria Municipiului Botoșani a transmis ultima expertiză în luna ianuarie a anului 2018.

„Partidul Social Democrat propune clasei politice un proiect de țară pentru România”

Au trecut zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și așteptările de progres și bunăstare ale oamenilor nu au primit răspunsul așteptat. România este încă sub media europeană a indicatorilor economici și sociali.

Poate că una dintre cauzele importante care au dus la această situație a fost și concepția promovată ani la rând în dialogul cu investitorii străini, potrivit căreia în România salariile pot fi menținute mici, din dorința de a face oferta investițională mai interesantă. Acum știm că nu a fost o idee bună. Efectul invers a fost că sute de mii de români au plecat din țară în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și pentru familiile lor.

Este principalul motiv pentru care Partidul Social Democrat este gata să prezinte întregii clase politice un proiect de țară care să definească direcțiile principale de dezvoltare pentru România, pentru perioada 2018–2040, în acord cu tradițiile ei și cu aspirațiile cetățenilor.

Consensul asupra acestui program de dezvoltare la care trebuie să ajungem trebuie să depășească lupta politică doctrinară a partidelor și să fie dincolo de interesele de grup sau personale ale celor care se află la guvernare.

Va fi un document programatic, a cărui formă finală, incluzând obiective clare și un tablou general format pe baza unor indicatori economici și sociali conveniți, va fi negociată cu toate forțele politice. Va fi nevoie de un pact politic pentru dezvoltarea României și va fi ocazia cea mai potrivită de a ne reuni toate forțele în atingerea lui, așa cum am mai făcut-o și în urmă cu o sută de ani.

Ca principală putere legislativă, Parlamentul României trebuie să se implice direct și să dea putere de lege acestui document, să îi confere statutul legal absolut necesar, astfel încât toate guvernele țării, timp de 25 de ani, să respecte direcțiile stabilite, iar România să devină țara la care visăm și pe care ne-o dorim cu toții.

Împreună cu Parlamentul, Guvernul actual al României este chemat să pună în mișcare motoarele economiei, să gestioneze macroechilibrele economice, dar și pe cele sociale; și să facă primii pași până la următoarele alegeri generale din anul 2020. Executivul a prezentat recent cele 100 de măsuri pentru acest an și a identificat deja o serie de legi care se impun a fi adoptate cât mai rapid, unele chiar în acest an. Amintesc, între acestea, doar câteva, cele mai importante: Legea achizițiilor publice, Legea finanțelor publice locale, Legea turismului, Lege minelor, Legea privind combaterea violenței domestice, Codul administrativ, Legea pensiilor, Legea educației, Legea sănătății.

„Avem nevoie de strategii pentru copiii lăsați în țara de origine!”

Vreau să trag, astăzi, un semnal de alarmă pe un subiect care tinde să se acutizeze în loc să involueze. Tot mai mulți copii sunt lăsați în țara de origine de părinții lor, pentru că aceștia pleacă să lucreze în străinătate. Numărul minorilor români plasați în grija bunicilor sau a altor rude nu se cunoaște cu exactitate. Nici alte țări nu au reușit să stabilească o statistică exactă a acestei categorii de minori. De asemenea, nici la nivelul Uniunii Europene nu există o cifră concretă. Ultimele date în acest sens provin din 2012, deci nu mai reflectă realitatea. La vremea respectivă, la nivelul statelor membre au fost lăsați în țara de origine aproximativ 500.000 de copii. Cu certitudine, între timp, această cifră a crescut destul de mult în România, Polonia, Lituania, Letonia, Bulgaria și Estonia, state în care se află majoritatea covârșitoare a lor. Îmi exprim îngrijorarea că acești copii se confruntă cu numeroase efecte adverse ale migrației părinților. Pe lângă o maturizare forțată, minorii care se află la distanță fie de un părinte, fie de amândoi se confruntă cu mai multe greutăți la școală, au performanțe din ce în ce mai slabe, sunt lipsiți de motivație și, de foarte multe ori, ajung să abandoneze cursurile. Mai grav este faptul că, fiind lipsiți de afecțiunea părinților și de o supraveghere atentă, mulți dintre ei ajung vulnerabili în fața traficului de ființe umane și a exploatării prin muncă.

În opinia mea, pe fondul problemelor de natalitate negativă cu care România se confruntă, la fel ca toate țările membre ale UE, este necesar să sporim eforturile privind monitorizarea și sprijinirea performanțelor educaționale ale acestor copii, prin asigurarea unei asistențe psihologice de specialitate. În plus, cred că, pe lângă integrarea în comunitățile locale a copiilor lăsați în țara de origine, statul trebuie să acorde unele servicii de consiliere educațională și profesională, astfel încât comunicarea cu părinții să se îmbunătățească.

Evaluarea actualei legislații a Uniunii Europene și examinarea posibilității lansării unor consultări pentru o viitoare strategie, necesară copiilor lăsați în țara de origine, și pentru o integrare mai bună a lor în cadrul sistemelor de educație și de sănătate sunt prioritare pentru rezolvarea acestei probleme dificile.

„Convenția națională pentru adoptarea monedei euro până în 2024, un proiect de solidaritate națională”

Convenția națională pentru adoptarea monedei euro până în 2024 a fost extrem de bine primită și de apreciată de înalți responsabili ai Comisiei Europene. Documentul a fost lansat de președintele PSD la congresul extraordinar din 10 martie. Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, a apreciat consensul politic și așteptă România să intre în zona euro.

Așadar, atunci când românii sunt uniți în jurul unui proiect național, România este apreciată și respectată de străini. PSD a lansat deja apelul la unitate politică pentru adoptarea monedei euro, un pas natural după aderarea la NATO și Uniunea Europeană.

De altfel, trecerea la euro este un obiectiv strategic propus de PSD întregii societăți românești, care găsește apreciere și sprijin la Comisia Europeană. Pentru toți românii, adoptarea euro ca monedă națională va aduce beneficii inclusiv prin includerea țării noastre în prima linie – așa-zisul nucleul dur al UE –, alături de Germania, Franța, Olanda, Spania, Italia, Belgia.

Convenția națională pentru adoptarea monedei euro până în 2024 este, în viziunea PSD, un proiect de solidaritate națională, firesc, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. În această lună, Guvernul va aproba înființarea Comisiei naționale de fundamentare a planului național de adoptare a monedei euro. În aprilie vor începe dezbaterile, iar în decembrie să avem acordul politic propus de PSD pentru respectarea calendarului oficial al adoptării monedei euro.

Acest proiect presupune curaj, responsabilitate și viziune, dar reprezintă un pas obligatoriu pe care România trebuie să-l facă.

„Și copiii străzii sunt copiii României – 21 martie, Ziua internațională a copiilor străzii”

În 1998, Federația Internațională a Comunității Educative, organizație cu rol consultativ pe lângă UNESCO, instituie 21 martie ca fiind Ziua internațională a copiilor străzii, prin rezoluție a Forumului Internațional „Prietenii copiilor străzii”, desfășurat la Varșovia.

21 martie este astfel ziua în care trebuie să ne amintim mereu de responsabilitatea pe care o avem față de drepturile fundamentale ale copiilor: de a le respecta, de a le promova și de a face tot ce ne stă în puteri pentru a le proteja.

Ziua internațională a copiilor străzii trebuie să reprezinte un moment de reflecție și de conștientizare a existenței acestor copiii. Ei sunt tot copiii României. De aceea, în această zi, mai mult decât oricând, trebuie să discutăm despre provocările cu care se confruntă și despre rolul, mult mai activ decât până acum, pe care statul și decidenții politici trebuie să și-l asume pentru a veni în sprijinul lor.

Însă cine sunt acești copii ai străzii? Cercetările arată că proporția copiilor străzii proveniți din orfelinate este minoritară, 20%–40%, în raport cu 60%–80% minori proveniți din familii numeroase cu disfuncționalități importante: violență domestică, alcool, divorț, recăsătorii, parteneri multipli sau situații monoparentale. Totodată, există copii și nou-născuți în familiile care locuiesc pe stradă. Se poate vorbi de familii constituite din ex-copii ai străzii care au devenit adulți sau de familii în sărăcie extremă.

Copiii și tinerii care trăiesc permanent în acest mediu dorm pe străzi, în canale, în diverse clădiri abandonate, care de multe ori nu au apă, electricitate și sunt insalubre. Ei nu au acces la serviciile publice care ar trebui să fie gratuite pentru minori, precum sănătatea și educația, iar speranța de viață este limitată. Un număr mare de copii sau tineri ai străzii nu au documente de identitate sau nu au reședința în București, ceea ce înseamnă limitarea posibilității de integrare a acestora.

Conform ultimului studiu, realizat de Organizația Salvați Copiii România, în 2013, 47% din totalul respondenților afirmă că au beneficiat, până la momentul cercetării, de servicii de asistență, de sprijin. Referindu-se la tipul de servicii accesate, 26% afirmă că au beneficiat de asistență medicală, 25% au primit ajutoare materiale, 11% au beneficiat de serviciile centrelor de zi și 4% au fost ajutați să își facă acte de identitate.

„Creșterea salariilor din sănătate și din educație, un pas imens în stoparea exodului tinerilor specialiști”

Sănătatea și educația reprezintă barometrele de dezvoltare ale oricărui stat civilizat. A sosit, iată, timpul ca și România să se înscrie în categoria țărilor care demonstrează respect pentru oameni și preocupare pentru viitor. O națiune cu speranțe într-o viață mai bună are nevoie de asigurarea sănătății cetățenilor ei și de o educație de calitate a copiilor noștri. Aceste două deziderate se pot realiza doar prin racordarea celor două domenii primordiale la nivelul occidental, din punct de vedere salarial.

Astfel, primăvara a venit cu vești bune din partea Guvernului pentru angajații din sănătate și educație, ale căror salarii au fost majorate cu cel puțin 20%. Partidul Social Democrat dă un semnal clar și fără echivoc că își duce la îndeplinire promisiunile făcute românilor în programul de guvernare, iar creșterea veniturilor angajaților din sănătate și învățământ va avea, indubitabil, beneficii pozitive pe termen mediu și chiar scurt.

Extrem de important pentru tineri și pentru viitorul acestora este majorarea veniturilor medicilor rezidenți, cei care, până acum, abia așteptau să își finalizeze studiile pentru a pleca în străinătate. Astfel, un medic rezident în anul I, care avea până acum un salariu brut de 2.769 de lei, va câștiga 5.700 de lei, cei din anul II – 6.100, față de 3.089, pentru cei din anul III va fi 6.700, raportat la 3.431, iar cei din anul IV vor primi 7.300 de lei, față de 3.524 în februarie. Aceeași majorare de 20% se va aplica, începând de la 1 martie, conform Legii salarizării, și personalului care ocupă funcții didactice din unitățile de învățământ preuniversitar și universitar de stat.

Creșterile salariale din sănătate și din educație constituie și o reparație morală pentru cadrele medicale și didactice, remunerate o lungă perioadă sub nivelul pregătirii lor și a valorii muncii depuse. De asemenea, aceste majorări vor avea drept efect imediat ocuparea posturilor din spitale și școli, vacante sau foarte greu ocupabile până acum, din cauza neatractivității salariale. Este de așteptat, totodată, ca mulți dintre medicii și profesorii tineri care au plecat spre alte zări, pentru a câștiga mai mulți bani, să se reîntoarcă în țară, deoarece acum vor putea profesa acasă fără a mai avea grija zilei de mâine, salariile fiind la nivelul țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană.

„Debirocratizarea administrației publice”

De foarte multă vreme se vorbește în spațiul public de necesitatea debirocratizării administrației publice, de nevoia de simplificare a procedurilor și a numărului de formulare ce trebuie depuse de cetățeni la instituțiile statului.

Fără îndoială, una dintre instituțiile cu o birocrație foarte dezvoltată și deloc prietenoasă cu cetățenii este ANAF. Prin natura activității pe care o desfășoară, instituția nu va putea fi iubită niciodată de contribuabili, dar ea este absolut necesară pentru dezvoltarea statului în ansamblul său.

Totuși, deși au existat tot felul de promisiuni în sensul debirocratizării ANAF, pentru o perioadă mult prea lungă de timp nu s-a făcut absolut nimic. Este elocvent faptul că pentru persoanele fizice care obțin venituri din alte surse decât salariul existau nu mai puțin de șapte formulare: D 200, D 201, D 220, D 221, D 600, D 604 și D 605.

În sfârșit, un ministru a adoptat măsuri necesare, în sensul limitării numărului de astfel de declarații fiscale la una singură, care să cuprindă toate informațiile necesare privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate.

Sunt mândră să evidențiez că domnul ministru Teodorovici este parlamentar de Tulcea, la fel ca mine. Am candidat împreună și a demonstrat că este o persoană cu o viziune structurată și coerentă asupra economiei și a finanțelor.

În cadrul aceluiași act normativ prin care s-a redus numărul declarațiilor fiscale au mai fost corectate câteva aspecte care creau, pe de o parte, dificultăți în colectarea contribuțiilor de sănătate și a contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat, iar pe de altă parte, dificultăți persoanelor care obțineau astfel de venituri și erau obligate să-și calculeze singure sumele pe care trebuiau să le vireze la bugetul de stat – mă refer aici la veniturile obținute din drepturile de proprietate intelectuală.

Astfel, prin noul act normativ, taxarea acestora se va face cu reținere la sursă, o cerință care a venit și din partea persoanelor care lucrează în media.

În plus, se va menține scutirea de la plata impozitului pe veniturile din activități independente, inclusiv cele obținute din drepturi de autor, pentru persoanele care suferă de handicap grav sau accentuat.

„Dovezi clare privind statul paralel”

Declarațiile președintelui PSD, susținute de evenimentele reale și de alți martori, arată fără niciun dubiu existența statului paralel și modul în care acesta încerca să controleze decidenții politici aleși prin vot democratic. Statul paralel nu este compus din instituțiile de forță, ci dintr-un grup de persoane din instituții de forță, care exercită autoritatea de stat în nume personal.

Statul paralel nu este compus din instituții, ci din persoane. DNA, SRI, SPP și alte asemenea instituții sunt esențiale pentru statul român. PSD nu luptă împotriva acestor instituții, ci împotriva celor care exercită în nume personal autoritatea de stat a acestor instituții, pentru a prelua controlul asupra puterii politice stabilite în urma alegerilor democratice.

Aceste persoane se folosesc de autoritatea statului pentru a-i șantaja și pentru a-i amenința pe oamenii politici aleși, astfel încât aceștia să execute țintele statului paralel.

Președintele Liviu Dragnea a acționat pentru a scoate PSD din sfera de influență a statului paralel, a propus în funcții oameni de partid, iar când unii dintre ei au început să servească statul paralel i-a înlocuit. Tot timpul, președintele PSD a susținut că România trebuie condusă de cei aleși, nu de cei numiți.

Toate declarațiile președintelui PSD sunt confirmate de evenimentele care au avut loc în perioada la care a făcut referire.

Credibilitatea DNA trebuie salvată. Toți procurorii DNA care au făcut abuzuri au afectat grav credibilitatea instituției. Este nevoie de măsuri radicale și credibile pentru opinia publică, pentru restabilirea încrederii în DNA și în acțiunile de combatere a corupției.

Vă rog să luați act de faptul că Partidul Social Democrat nu și-a propus și nu își propune să facă demersuri în sensul demiterii persoanelor care conduc instituțiile din domeniul justiției. În același timp, PSD susține necesitatea unei reforme a legislației din domeniul justiției, în sensul observațiilor stipulate deja în deciziile Curții Constituționale, atât în ceea ce privește consolidarea independenței justiției și separația puterilor în stat, dar și în sensul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

„Ziua internațională a copiilor străzii”

Să ne îndreptăm atenția mai mult decât pentru o zi spre copiii fără vise, fără viitor, fără copilărie!

În fiecare an pe 21 martie în toată lumea se sărbătorește Ziua internațională a copiilor străzii.

Această zi a fost stabilită în 1998, prin rezoluție a Forumului Internațional „Prietenii copiilor străzii”, desfășurat la Varșovia.

Din păcate, o singură zi pe an nu le poate schimba destinul. O zi a copiilor care trăiesc pe stradă poate fi considerată cel mult o invitație la reflecție, pentru a readuce, an de an, în conștiința noastră responsabilitatea fiecărei națiuni și a fiecăruia dintre noi de a-i ajuta și de a-i proteja.

În spatele sintagmei „copiii străzii” se află ființe cu traume, sentimente, speranțe asemănătoare cu ale tuturor oamenilor,

ființe care au nevoie nu numai de ajutor material, medical, psihologic, dar și de acceptarea și dragostea semenilor lor.

Cine sunt copiii străzii, de unde provin ei? Ei provin din familii destrămate în urma plecării părinților la muncă în străinătate, victime ale exploatării, ale abuzului, ale violenței în familie. Probabil că cea mai importantă cauză este însă sărăcia, care s-a accentuat simțitor în rândul populației, pe fondul creșterii inflației, a diminuării puterii de cumpărare, a creșterii numărului șomerilor, toate acestea având un impact maxim asupra familiilor nevoiașe, cu mulți copii. Copiii străzii sunt copii care fie trăiesc permanent în stradă, copii care muncesc în stradă și care se întorc de regulă zilnic în familiile lor, copii care trăiesc cu părinții în stradă. Există familii care, pentru a supraviețui, își trimit copiii la cerșit sau chiar mamele cerșesc la semafoare purtându-și copiii în brațe. Copiii străzii nu beneficiază de cele mai elementare drepturi: dreptul la supraviețuire și la dezvoltare, dreptul la protecție din partea părinților și a societății, dreptul la educație și la instruire, dreptul de a se bucura de securitate socială, dreptul la protecție împotriva violenței, împotriva abuzului și împotriva agresiunii și exploatării sociale.

Însă noi nu trebuie să privim cu indiferență la modul în care acești copii vor deveni adulții de mâine fără a-și cunoaște și a-și cere drepturile, cu atât mai mult să le protejeze pe ale altora. Viitorul aparține copiilor și ne datorăm nouă să îi acceptăm și pe aceștia, crescuți în medii neprielnice, ca parte a comunității. Trebuie să avem grijă de ei și să cultivăm acele minți. Trebuie să le dăm o mână de ajutor și să îi facem capabili să lupte pentru ei înșiși.

„Partidul Social Democrat acordă atenție sporită angajaților din sistemul de siguranță națională”

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, am inițiat o propunere legislativă care vizează în mod direct suma compensatorie acordată cu titlul de chirie tuturor polițiștilor și militarilor din domeniul securității naționale.

Știm cu toții că aceste instituții sunt de o importanță deosebită pentru menținerea și restabilirea echilibrului, ordinii și siguranței societății și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Atât militarii, cât și polițiștii care își desfășoară activitatea în cadrul acestor instituții, fie că este vorba de cei din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne sau de cei din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ai Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, ai Serviciului de Telecomunicații Speciale și ai Serviciului de Pază și Protecție, sunt cadre cu o pregătire profesională specifică și acceptă desfășurarea activității lor în condiții speciale, sub aspectul riscurilor implicate, al programului individualizat, al confidențialității, al respectării mai multor obligații și incompatibilități.

În urma analizelor efectuate, reiese că este necesară realizarea unui echilibru între drepturile și obligațiile acestor cadre, deoarece recompensarea acestui personal proporțional cu rolul și locul pe care îl ocupă în societate reprezintă o garanție pentru respectarea de aceste cadre a obligațiilor care le incumbă. Realizarea acestui echilibru include, pe lângă stabilirea unui nivel de salarizare corespunzător, acordarea de sporuri specifice, a unor facilități pentru cadre și pentru familiile acestora.

În prezent, acest personal beneficiază de o sumă de bani cu titlul de „compensație lunară pentru chirie”, sumă stabilită în temeiul legilor-cadru aplicabile, completate, pentru fiecare categorie profesională, cu acte specifice, hotărâri de guvern. Din punctul de vedere al locuinței, aceste cadre pot fie să aibă o locuință în proprietate, fie să nu aibă o astfel de locuință, caz în care au voie să beneficieze, în condițiile legii, de locuință sau de sumă compensatorie pentru chirie de la angajator.

„La Buzău, ca la nimeni – prefectul județului a plecat în campania electorală alături de PSD!”

Rămân surprins în fiecare zi de faptul că PSD și-a început campania electorală încă de acum, folosindu-se, așa cum este obișnuit, de instituțiile statului. Prefectul județului Buzău, doamna Carmen Ichim, a plecat „la pas” cu liderul social-democraților buzoieni – deputatul Marcel Ciolacu – și cu alți cotizanți de partid prin comunele din județ.

Orice ar zice doamna prefect, dacă este pusă sau nu pe lista de viitori parlamentari ai PSD, un lucru este sigur:

instituțiile statului român sunt subjugate Partidului Social Democrat și ce s-a întâmplat săptămâna trecută în județul Buzău arată acest lucru. Îmi exprim regretul pentru faptul că doamna Carmen Ichim s-a lăsat târâtă în acest joc murdar și sper ca pe viitor cetățenii acestei țări să înțeleagă faptul că așa nu se mai poate și că nu putem merge la infinit în acest mod.

„PSD, cel mai mare dezastru pentru învățământul românesc”

„În România reforma învățământului a eșuat.” Aceste cuvinte nu îi aparțin unui politician de opoziție și nici vreunui jurnalist critic cu actuala putere. Aceste cuvinte îi aparțin lui Liviu Dragnea însuși, președintele partidului de guvernământ și prim-ministrul _de facto_ al României. Aceste cuvinte nu sunt o „păsărică” scăpată de Liviu Dragnea din neatenție, la vreun interviu. Le-a rostit solemn, în discursul său interminabil de la Congresul PSD.

Declarația ipocrită a lui Liviu Dragnea este simptomatică pentru modul în care PSD înțelege să-și asume responsabilitatea pentru propriile decizii greșite, pentru politicile catastrofale pe care le-a asumat și le-a aplicat în România timp de 20 de ani, cât s-a aflat la guvernare. Fie că s-a numit Ministerul Învățământului sau Ministerul Educației, autoritatea guvernamentală care, prin lege, are în grijă școala românească a fost condusă vreme de două decenii de miniștrii de la partidul al cărui șef suprem este acum Liviu Dragnea. Să fi aflat abia acum Liviu Dragnea că mult trâmbițata reformă a învățământului – mai ales de către miniștrii PSD – este un eșec total? Să fi fost până acum Liviu Dragnea, un om cu zeci de ani de politică la vârf în spate, complet paralel cu realitatea unui domeniu-cheie al guvernării? Mă îndoiesc.

În realitate, Liviu Dragnea, oricât de prins ar fi fost, în toți acești ani, cu combinatorica politică de culise, știe demult că învățământul românesc este la pământ. Și este la pământ în primul rând din cauza „reformelor” inventate sau mimate de foști sau actuali colegi de partid de-ai Domniei Sale care au ocupat funcția de ministru.

Prin această declarație care ne insultă tuturor inteligența, atât domnul Dragnea, cât și colegii săi din fruntea PSD pariază încă o dată pe răbdarea românilor. Numai că, în materie de școală, răbdarea noastră, a părinților de elevi ai unui sistem de educație eșuat, a ajuns la capăt. Noi nu putem uita că Liviu Dragnea și PSD l-au pus în funcție și l-au susținut timp de un an pe ministrul catastrofal, Liviu Pop, creatorul crizei manualelor, căruia i-am cerut de nenumărate ori demisia, de la tribuna Parlamentului. Noi nu putem uita că, din cauza guvernării PSD, la începutul acestui an școlar s-a înregistrat cel mai mare număr de școli din mediul rural care nu au putut fi deschise la timp, din cauza lipsei investițiilor în infrastructura școlară.

„Solicit înființarea redacției în dialectul istoric aromân în cadrul postului public TVR Internațional”

România, ca stat înrudit al minorităților sale de peste hotare vorbitoare ale celor patru dialecte istorice ale limbii române comune – dacoromân, meglenoromân, aromân și istroromân – și-a asumat, încă din momentul Unirii Principatelor, un șir de obligații de solidaritate culturală și identitară cu acești conaționali.

Aromânii reprezintă, ca mărime, a doua comunitate dialectală istorică românească, după cea dacoromână, și necesită o creștere a sprijinului cultural-identitar acordat de statul înrudit, cu mijloace adecvate la zi.

Până la hiatusul comunist, 1948–1989, statul român s-a achitat exemplar de obligațiile sale față de acești români din Balcani. După 1989, asistența culturală pentru grupul nostru dialectal aromân a fost reluată, cunoscând o evoluție ascendentă.

Înființarea secției aromâne a serviciului român de programe de la postul public „Radio România Internațional” în 1994 s-a înscris pe linia demersului legitim de menținere și consolidare a legăturilor cultural-identitare ale României cu minoritatea înrudită aromână din Balcani.

Consider că acest prim pas important trebuie urmat de al doilea, cel al înființării unei redacții în dialectul istoric aromân, în cadrul postului public TVR Internațional.

O asemenea soluție mediatică ar consolida statutul României de stat înrudit al aromânilor din țările balcanice, oferindu-ne un instrument modern și eficient de comunicare culturală cu frații aromâni, în beneficiul acestora.

În calitate de președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, le solicit Guvernului României și Societății Române de Radiodifuziune să identifice și să aplice în următoarele luni o asemenea soluție corectă, conformă atât cu legile și Constituția României, cât și cu standardele Consiliului Europei în materie de asistență acordată minorităților extrafrontaliere înrudite de către statul înrudit.

Din păcate pentru România și pentru români, de prea multe ori actuala putere s-a arătat dispusă să cedeze resurse care țin de simbolistica și bogățiile naționale, doar pentru a-și conserva puterea efemeră. Chiar ieri, la solicitarea PMP și PNL, Curtea Constituțională a blocat înțelegerile ascunse dintre București și Budapesta, declarând neconstituțională înființarea prin lege a Liceului Teologic Romano-Catolic „Rakoczi Ferenc” de la Târgu-Mureș. Prin această decizie, înțelegerile încheiate pe ascuns între Liviu Dragnea și Viktor Orbán au rămas fără conținut, după ce PSD promisese înființarea respectivului liceu pentru a beneficia de sprijin din partea UDMR în Parlament.

O altă concesie păguboasă făcută de PSD față de Ungaria vizează prerezervarea în secret a gazelor din Marea Neagră în beneficiul Ungariei. Partidul Mișcarea Populară a propus partidelor de opoziție să susțină constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea activității Transgaz în relația cu operatorul maghiar de transport gaze, dar faptul că am fost refuzați nu înseamnă că lucrurile nu trebuie lămurite. Trebuie demontate toate încrengăturile de interese din afacerea „Gaze românești de la Liviu Dragnea pentru Viktor Orbán”, trebuie clarificate toate operațiunile lipsite de transparență legate de livrarea de către România a unei cantități de 4 miliarde de metri cubi pe an Ungariei, din gazele exploatate în Marea Neagră.

După ultima vizită în România a ministrului de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, acesta a anunțat, la unison cu premierul Viktor Orbán, că cele două țări ar fi convenit ca, „până în 2020, România să creeze condițiile tehnice

necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022 să devină posibil transportul către Ungaria a unei cantități semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde m[3] , a acestui traseu”.

Există extrem de multe semne de întrebare cu privire la modul în care Transgaz, companie aflată în proprietatea statului român, care deține monopol în privința transportului de gaze în România, ar fi organizat o sesiune de rezervare a capacității de transport al gazelor pe ruta România–Ungaria, prin conducta BRUA, pentru perioada 2022–2037, înainte de începerea lucrărilor de realizare a interconectorului.

„Două recorduri care se anulează reciproc”

Informațiile diseminate public de Institutul Național de Statistică, la începutul acestui an, au confirmat previziunile analiștilor economici: produsul intern brut a crescut anul trecut cu aproape 7%, dar a rămas ancorat pe un piedestal de carton, câtă vreme s-a hrănit copios din consumul populației, care s-a confruntat și cu cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii patru ani.

Fidelă evoluției prețurilor de consum, rata anuală a inflației a depășit 4,3% în prima lună a acestui an, confirmând astfel ascensiunea constantă din ultimul trimestru și determinând executivul BNR să revizuiască în creștere prognoza pentru acest an.

Am asistat așadar la omologarea simultană de către INS a două recorduri, care, practic, se anulează reciproc: cea mai mare creștere economică de după 2008, dar și cele mai mari escaladări ale prețurilor de consum din 2013 încoace.

Paradoxal, majorarea succesivă a valorii punctului de pensie și a veniturilor salariale înregistrate în sectorul bugetar nu au contribuit semnificativ la creșterea puterii de cumpărare a populației.

Mai mult, politica mâinii largi la mâini întinse practicată de Guvern în ultimii ani a pus umărul la creșterea consumului și, implicit, la creșterea economică, dar a dat peste cap balanța de plăți externe, prin crearea numai anul trecut a unui deficit de 6,5 miliarde euro, aproape dublu față de cel înregistrat în anul precedent.

Pe de altă parte, în ciuda boomului economic (a)clamat, încasările bugetare s-au cam lăsat așteptate anul trecut, ponderea lor în PIB fiind sub cea din 2016, când au coborât pentru prima dată în ultimul deceniu sub 30%.

De altfel, Fondul Monetar Internațional estima în ultimul său raport că nici în 2018 nu se va depăși acest prag psihologic, ceea ce era de așteptat, în lipsa măsurilor compensatorii care trebuiau implementate pentru a reduce impactul politicilor populiste de relaxare a fiscalității, dacă ar fi să reamintim doar desființarea celor 102 taxe și impozite fără să se pună nimic în loc.

Nu este departe vremea când PSD se va vedea nevoit să ridice din nou haiducia fiscală la rang de principiu de guvernare. Presiunile sociale ale inechităților create prin aplicarea legii salarizării unitare vor împovăra fiscal sectorul privat pentru susținerea beneficiarilor acestui act normativ.

„Într-o lume în care regulile sunt încălcate flagrant pe scena internațională, România alunecă în prăpastia lui Liviu Dragnea”

Săptămâna curentă a început sub semnul unei umbre care planează pe scena internațională. Alegerile prezidențiale din Federația Rusă, sub regia bine-cunoscută a lui Vladimir Putin și desfășurate în contextul scandalului diplomatic declanșat de acuzațiile privind otrăvirea fostului agent dublu Sergei Skripal de către Federația Rusă, au semnalat, o dată în plus, caracteristicile și efectele politicii ruse în regiunea noastră și în Europa. Vladimir Putin se impune în urma unui simplu exercițiu de imagine, care demonstrează încă o dată că democrația este din ce în ce mai departe în anumite state din estul Europei și va deveni cel mai longeviv conducător rus de la Iosif Stalin încoace.

În plus, aceste alegeri au fost un bun prilej pentru consumarea unui nou episod de război cibernetic și informațional, unul pe care l-am putut observa și noi, destul de clar, în dezbaterile televizate servite românilor în cursul serii de 18 martie. Poate nu surprinzător, emisiuni cu grad ridicat de audiență au inclus anumiți comentatori pentru care Vladimir Putin a redevenit un personaj pozitiv, care poate salva relațiile dintre lumea occidentală și Federația Rusă. Vorbim, desigur, de același Vladimir Putin care, în urmă cu câteva săptămâni, susținea un discurs aproape eminamente militar și vorbea cât se poate de liniștit despre noile capacități nucleare ale Rusiei, cu săgeți cât se poate de evidente către organizațiile occidentale.

În același timp, la alte televiziuni se consuma un nou episod al luptei actualilor guvernanți cu „statul paralel”, într-o nouă mostră a majorității guvernamentale de luptă împotriva instituțiilor și cetățenilor României, prin care aceștia îi oferă un ajutor nesperat lui Vladimir Putin în regizarea războiului informațional.

Poate că simulacrul alegerilor prezidențiale din Rusia nu mai surprinde pe nimeni, însă pentru România acestea au o însemnătate aparte, dacă ne raportăm atât la contextul regional și la poziția țării noastre pe granița estică a Uniunii Europene și a NATO, cât și la pozițiile președintelui Putin din ultima vreme și la cele ale altor reprezentanți ai statului rus. Discursurile domnului Putin, ignorând situația reală a cetățenilor ruși și nerespectarea promisiunilor făcute inclusiv în ultimul an de conducere de la Kremlin, denotă concentrarea aproape exclusivă a Federației Ruse pe aspectul înarmării și pe amenințări voalate la adresa Statelor Unite ale Americii și a aliaților săi, într-o manieră care aduce cursa înarmării și alte manifestări specifice Războiului Rece în lumea actuală.

„Salariile au crescut, veniturile au scăzut. Dragnea s-a ținut de cuvânt!”

Nu cred că v-ați fi așteptat să recunosc faptul că Guvernul PSD–ALDE chiar s-a ținut de cuvânt! Pentru cei care au uitat, aș vrea să vă aduc aminte o afirmație făcută de președintele PSD, domnul Liviu Dragnea, care, în data de 6 octombrie 2017, consola angajații spunând cu zâmbetul pe buze că „le pot scădea veniturile, nu salariile”.

Chiar s-a ținut de cuvânt! Salariile au crescut, veniturile au scăzut! Acest lucru a fost promis de domnul Liviu Dragnea și doamna Olguța Vasilescu și chiar s-a întâmplat! Afirmațiile mele se bazează pe datele furnizate de Institutul Național de Statistică, instituție subordonată Guvernului, care de obicei transmite cam ce vrea Guvernul, numai că de această dată nu a putut ascunde realitatea evidentă. Așadar ce ne spun aceste date? Datele ne spun că în luna decembrie 2017 câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 3.662 lei, iar în luna ianuarie 2018 câștigul salarial mediu nominal brut a urcat la 4.143 lei. Deci salariile brute au crescut, salariile pe hârtie au fost mai mari. În regulă, însă oamenii nu trăiesc din salarii mai mari scrise pe hârtie. Hârtia nu ține de foame. Pe angajații români îi interesează salariul net, adică banii pe care îi duc acasă familiilor. Așadar ce ne spune Institutul Național de Statistică despre banii luați din casierie sau virați pe cardul salariatului? Ne spune că în luna decembrie 2017 salariul mediu net al angajatului, banii în mână, a fost de 2.629 lei, iar în ianuarie, surpriză!, acesta a scăzut cu 145 de lei, la 2.484 lei. Deci și de această dată promisiunile domnului Dragnea și ale doamnei Vasilescu au fost îndeplinite! Sunt oameni de cuvânt, nu glumă!

Nu aș vrea să privim aspectul scăderii salariilor din România doar ca pe o promisiune a PSD–ALDE de care s-a ales praful! Nu! Oamenii au crezut în promisiunile înșelătoare ale lui Liviu Dragnea, potrivit cărora salariile vor crește peste nivelul celor din Germania; medicii se vor întoarce acasă, pentru că sunt mai bine plătiți aici decât la Paris sau Londra;

dascălii vor fi așezați salarial în topul grilei salariale, acolo unde ar fi normal să se afle; din creșterea economică vom vedea răsărind șosele noi, spitale regionale și infrastructură modernă. Nimic, absolut nimic din promisiunile făcute românilor nu s-a concretizat!

„Cresc salariile, scad veniturile – noua invenție economică a coaliției PSD–ALDE”

Am asistat la tot felul de experimente puse în practică de actuala putere, cum ar fi trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului, Legea salarizării în sistemul bugetar, split TVA. De asemenea, am fost amenințați cu altele, așa cum este cazul impozitului pe gospodărie. Totuși, cheia de boltă a viziunii financiar-fiscale pare să fie „creșterea salariilor, scăderea veniturilor”.

Pe hârtie, atât bugetarii, cât și mulți angajați din sistemul privat se pot „lăuda” cu salarii brute care arată nesperat de bine. Însă în realitate românii nu trăiesc mai bine, din contră. Cum este posibil acest lucru, în contextul mult lăudatei creșteri economice, de 7%, din anul 2017?

Pe de o parte, avem ajustările bugetare făcute de Guvern doar din vârful pixului, care nu s-au simțit în creșterea veniturilor reale. Pe de altă parte, deficitele bugetelor asigurărilor sociale și de sănătate par să se fi micșorat aproape peste noapte prin revoluția fiscală. Doar că banii nu provin din venituri reale, ci dintr-un hocus-pocus fiscal. Statul nu mai acoperă oficial deficitele, ci le-a trecut fictiv în dreptul angajaților, sub formă de salarii brute. Pe termen mediu, acest balon social se va dezumfla, pentru că singura soluție pentru sustenabilitatea bugetelor sociale și de sănătate constă în creșterea numărului de salariați și a investițiilor masive publice și private.

La începutul anului, Institutul Național de Statistică a pus pe masa guvernanților informații dezastruoase, inflația a urcat la 4,7%. Mai mult, Fondul Monetar Internațional arată că ritmul de creștere a economiei se va reduce, în lipsa investițiilor statului. Așa încât, chiar dacă actuala putere se laudă cu salarii mărite, această măsură nu se reflectă în buzunarul cetățeanului. Lui îi rămân mai puțini bani pentru facturile la energie – creștere cu peste 6,2% –, pentru alimente – creștere de 3,7% –, servicii diverse – creștere cu 2,9%. Economia duduie, veniturile românilor sunt micșorate de inflație.

Creșterea continuă a prețurilor nu mai poate fi pusă pe seama statului paralel, ci este rezultatul direct al acțiunii guvernamentale – de la introducerea supraaccizei la carburanți la lipsa investițiilor în infrastructură, care să creeze locuri de muncă și plusvaloare în economie, la ritmul de melc al procesului de absorbție a fondurilor europene ș.a.m.d.

„Măsuri privind testarea psihologică a dascălilor”

Consider că este important să fie semnalată o problemă foarte gravă cu care se confruntă sistemul de învățământ din România.

După cum probabil ați văzut în presă, săptămâna trecută, un caz șocant a aruncat o pată neagră asupra învățământului românesc și a suscitat o intensă dezbatere în spațiul public. Este vorba despre cazul educatoarei de 39 de ani care și-a ucis cu o cruzime înfiorătoare fetița în vârstă de patru ani.

Neignorând drama personală a acestei femei și a întregii sale familii, consider însă că este și mai grav faptul că o astfel de persoană, cu grave probleme de sănătate, putea profesa ca educatoare fără ca anterior să fi fost supusă unor teste psihiatrice, după cum a declarat chiar inspectorul școlar general al județului Timiș.

Este în mod evident o hibă a sistemului educațional românesc, care permite, iată, unor astfel de persoane să profeseze și să pună în pericol siguranța copiilor noștri. Totodată, acest eveniment nefericit reprezintă și un puternic semnal de alarmă, pentru noi toți, că lucrurile nu funcționează așa cum trebuie și că este în responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne implicăm mai mult pentru a rezolva aceste probleme. Tocmai de aceea ar trebui să găsim de urgență soluții pentru ca astfel de drame să nu se mai repete!

Prin impunerea obligativității pentru personalul din învățământ de a efectua anual, în mod real, evaluări psihologice, astfel eliminând confuziile din actuala legislație, consider că s-ar face un pas important în această direcție. I-am adresat în acest sens o întrebare ministrului educației naționale, prin care i-am solicitat să clarifice și să elimine confuziile din legislația specifică. Sper ca responsabilii din minister să dea curs acestei solicitări, însă consider că, pe lângă implicarea ministerului, este nevoie ca și aici, în Parlament, să acordăm o mai mare atenție acestui subiect.

Cu siguranță, cei care tratează superficial această problemă pot argumenta că un om poate suferi o traumă de moment, ceea ce ar declanșa un astfel de comportament deviant, însă prin intermediul unui examen psihologic profesionist pot fi identificate eventualele semnale de alarmă, iar autoritățile ar putea lua măsuri la timp. Siguranța copiilor noștri trebuie să primeze, iar noi, ca oameni politici, nu trebuie să facem rabat în munca noastră de la acest principiu fundamental, care poate salva viețile a zeci de copii.

„Ce facem cu turismul românesc?”

În ultimii ani, România s-a zbătut să iasă din rândul țărilor care ocupă una dintre ultimele poziții în clasamentul Uniunii Europene referitor la numărul de turiști străini care le vizitează țara.

Această încercare este dramatică, având în vedere rezultatele infime realizate, comparativ cu potențialul real al turismului românesc și posibilitatea creșterii contribuției acestei ramuri a economiei la avuția națională a țării.

Din păcate, nu atât strategia inconsecventă de dezvoltare a acestui sector important al economiei sau insuficienta promovare a minunatelor locuri din țara noastră, cât mai ales lipsa infrastructurii de transport adecvate – respectiv șosele, porturi, aeroporturi, autostrăzi – reprezintă principalele cauze ale acestei situații nefericite în care se află turismul din România.

Cu toate acestea, România este cunoscută, este promovată, chiar și gratuit, prin internet. Seriile Wild Carpathia, documentar realizat în Transilvania, cu sprijinul Alteței Sale Regale Principele de Wales, au făcut înconjurul lumii.

Și există încă multe alte locuri de vizitat și de admirat în țara noastră, de exemplu în Bucovina, în Valea Jiului, în Delta Dunării, pe culmile munților sau la țărmul Mării Negre. Programe precum „Litoralul pentru toți” au deschis accesul unui număr mai mare de cetățeni români la vacanțe în România și mi-aș dori ca în continuare să avem numeroși turiști, nu numai români, pe litoralul românesc, zona Dobrogei fiind una dintre cele mai frumoase zone ale țării.

În mandatele precedente am făcut o serie de demersuri la Ministerul Culturii și la Ministerul Turismului, încercând să atrag atenția asupra monumentelor istorice din regiunea Dobrogei, care par uitate și nu se bucură de suficientă atenție. Am propus inclusiv includerea lor într-un circuit turistic dedicat vestigiilor istorice monumente de patrimoniu, cum este, spre exemplu, și podul de la Cernavodă, Podul Carol I, construit și proiectat de inginerul Anghel Saligny, o capodoperă arhitecturală și tehnică, la momentul realizării sale, în 1895, fiind cel mai lung pod din Europa.

„Retorica urii, promovată la rang de politică, în anul centenar”

Merg adesea în orașele și în satele din Dâmbovița și vorbesc cu foarte mulți oameni. Sunt preocupați de ziua de azi, dar și de viitorul copiilor sau nepoților și îmi spun deschis problemele lor. Și una dintre griji este starea de continuă și apăsătoare tensiune care se simte în politica românească și pe care, din păcate, o resimt și ei din ce în ce mai acut. Trăim vremuri în care ura și intoleranța ating cote greu de imaginat. Nu mai departe de zilele trecute, când a avut loc Congresul PSD, a trebuit să facem față unor jigniri incalificabile, unor presiuni din partea unor grupări extrem de vocale, doar pentru faptul că suntem social-democrați. Am fost etichetați în fel și chip, fără ca cei care au aruncat și continuă să arunce invective să aibă răbdare, fie și câteva momente, să asculte argumente.

Aveam să-l auzim, consternați și în egală măsură îngrijorați, pe președintele PNL, Ludovic Orban, în consiliul național al partidului, îndemnându-și colegii de partid să facă opoziție cu parul. Explicațiile ulterioare cum că acest îndemn, lansat de la tribuna principalului partid de opoziție, n-ar fi fost altceva decât o figură de stil sunt greu de crezut. Și asta cu atât mai mult cu cât același Ludovic Orban se întreba, nu demult, mai precis în campania din 2016, cum poate fi schimbat din funcție primarul unei comune din Dâmbovița care conduce localitatea de peste 30 de ani. Tot Domnia Sa răspundea într-o manieră greu de calificat altfel decât șocantă: „Poate dacă vine doamna cu coasa sau doamna cu cătușele.”

Mi-e foarte greu să admit și să înțeleg cum, într-o societate modernă, președintele partidului care vorbește despre valori și despre principii ar putea crede că adversarul politic trebuie învins prin astfel de... să le zicem... metode. Refuz să cred că, în loc de o ofertă politică serioasă, putem să venim în fața oamenilor cu îndemnuri la intoleranță și dovezi de cinism, concentrate într-o retorică a urii greu de înțeles și de acceptat.

Din păcate, ne-am obișnuit ca propunerile și proiectele să primească, în loc de răspunsuri argumentate, incitări la ură, la violență sau la jigniri. Ne-am obișnuit, din păcate, să acceptăm etichete nedrepte și acuzații nefondate. Dar oamenii așteaptă mai mult. Într-adevăr, opoziția are dreptul și chiar datoria să critice. Observațiile și propunerile constructive care vin din zona opoziției reprezintă o garanție în plus că societatea merge pe drumul corect. Dar ce ne facem când, în loc de opoziție parlamentară cu valori democratice, ne trezim cu o grupare de indivizi agresivi, fără nicio raportare la decență sau bună-credință?

„Pădurea înseamnă viață!”

Ziua internațională a pădurilor este marcată, la nivel mondial, în fiecare an la 21 martie.

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului și exercită funcții vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni, inclusiv peste 2.000 de culturi indigene, depind de păduri. Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafața terestră, adunând peste jumătate dintre speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice și contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon și a umidității din aer. Totuși, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale și de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care avem nevoie pentru a supraviețui. Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrișările cauzează între 12 și 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, care provoacă schimbările climatice.

La nivelul Uniunii Europene, pădurile acoperă 37,8% din teritoriul european și asigură existența a 3,4 milioane de persoane – silvicultura și industriile bazate pe resurse forestiere. În plus, Uniunea Europeană este al doilea producător de lemn rotund industrial, după Statele Unite ale Americii, și produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

La nivelul României, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 25 martie ca „Ziua națională a pădurilor” a fost inițiată de parlamentari ai PSD, ai UNPR și ai PNL, care, în expunerea de motive, au arătat că: „Luna plantării arborilor, instituită în România între 15 martie și 15 aprilie, prin art. 81 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, este unul dintre cele mai importante evenimente silvice și ecologice. Este perioada în care este subliniată importanța pădurilor, rolul esențial pe care îl au în menținerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare își are începuturile la noi încă din 1902, organizată de Spiru Haret, pe atunci ministrul instrucțiunii publice și al cultelor.” Astfel, inițiatorii au propus instituirea acestei zile și în țara noastră, începând cu anul 2017, la data de 25 martie, zi care se află în intervalul „Lunii plantării arborilor”, 15 martie – 15 aprilie.

Suntem preocupați de modul în care domnul Ludovic Orban, lider al Partidului Național Liberal, alege să se facă remarcat, și anume prin politica parului. Acesta le impune membrilor PNL o instigare la violență asupra tot ce înseamnă PSD.

Consider că este absolut penibil ca o persoană care se vrea premier să aibă un asemenea discurs, chiar dacă vine din partea unui lider de opoziție. Prin îndemnul violent expus nu va face decât să-și aducă un regres pe scena politică.

Electoratul așteaptă discursuri inteligente și calme, proiecte viabile, de dezvoltare pentru întreaga țară, iar prin toate aceste afirmații amenințătoare nu face decât să își proiecteze o imagine negativă.

Nu putem caracteriza decât ca fiind nedemnă ieșirea la atac a unui președinte de partid, prin folosirea unor termeni precum bătălie, oaste, duel sau a expresiei „oastea trebuie trezită și ridicată la luptă”, care ne duce cu gândul la o Românie medievală, nicidecum una democratică, a anului 2018.

Este revoltătoare maniera în care acest ins aduce politica PNL la nivelul „datului cu parul în cap”. Să fie oare aceasta o metaforă? Se poate... Însă în întreaga istorie politică a României nimeni, niciodată, nu a coborât exprimarea la acest nivel.

„Ești mic, fii activ, învață și colectează selectiv!”

Strategia națională de gestionare a deșeurilor, SNGD, revizuită în anul 2013 și aprobată prin HG nr. 870/2013, stabilește politica și obiectivele strategice ale României în domeniul gestionării deșeurilor pentru perioada 2014–2020.

Pe lângă prioritățile importante stabilite de SNDG, se dorește, de asemenea, și îmbunătățirea serviciilor către populație și către sectorul de afaceri:

– susținerea inițiativelor care premiază și recompensează populația care reduce, reutilizează și reciclează deșeurile din gospodării;

– colaborarea cu autoritățile administrației publice locale pentru creșterea eficienței și calității deșeurilor colectate, făcându-le mai ușor de reciclat;

– colaborarea cu autoritățile administrației publice locale și sectorul de afaceri pentru îmbunătățirea sistemelor de colectare a deșeurilor.

Cantitățile deșeurilor generate de populație rămân la un procent destul de mare, iar noi, ca adulți, suntem datori să învățăm viitoarea generație să ia măsuri în protejarea mediului înconjurător.

Familia, școala, autoritățile locale sunt principalii pioni în această luptă a protejării mediului. Nu este o luptă ușoară, necesită timp și răbdare, dar e ceva ce noi putem să întipărim în structura unui viitor adult.

Învățându-l acasă, apoi la școală, și ajutat prin proiecte ale instituțiilor locale, și nu numai, copilul va fi responsabilizat în protejarea mediului.

În acest sens, Primăria Municipiului Galați a inițiat un proiect care are la bază dorința de a conștientiza comunitatea locală în privința importanței colectării selective a deșeurilor. Elevii sunt receptivi atunci când vine vorba de acțiuni de grup și mai ales de concursuri. Astfel, Primăria Municipiului Galați, în colaborare cu Serviciul Public Ecosal și Inspectoratul Școlar Județean Galați, organizează în unitățile

de învățământ din municipiul Galați un concurs care are ca scop creșterea colectării selective la nivelul municipiului.

Ținând cont de Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 19 noiembrie 2008, privind deșeurile, România trebuie să se alinieze la cerințele impuse. Astfel, trebuie încurajate astfel de inițiative precum cea a Primăriei Municipiului Galați și sprijinite de către autoritățile naționale prin proiecte finanțate și impuse.

„Necesitatea reformării serviciilor de informații”

Dezvăluirile președintelui PSD, urmate de cele ale lui Sebastian Ghiță și Marian Vanghelie, arată o implicare nepermisă și ilegală a serviciilor de informații în viața partidelor politice și în media. Lucrurile nu mai pot continua în acest fel. Este necesară o revizuire amplă a legilor serviciilor de informații, astfel încât acestea să reintre în matca lor constituțională.

Președintele PSD a anunțat în cadrul congresului PSD necesitatea revizuirii legilor serviciilor de informații, care nu au mai fost actualizate din anii ’90.

Deciziile CCR privind utilizarea interceptărilor în cadrul dosarelor penale, cu interzicerea celor efectuate pe mandate de siguranță națională, impun o delimitare clară în lege a competențelor serviciilor de informații în raport cu sistemul judiciar. De asemenea, numeroasele cazuri de interceptări măsluite, respinse de instanțele de judecată, impun reglementări mai stricte asupra competențelor serviciilor de informații în raport cu drepturile fundamentale ale omului, garantate de Constituția României.

Noile legi ale serviciilor de informații trebuie să conțină sancțiuni mai aspre cu privire la tentativele sau presiunile exercitate de reprezentanți ai serviciilor de informații asupra partidelor politice sau asupra altor instituții fundamentale ale statului.

O altă reglementare esențială în noile legi ale serviciilor de informații trebuie să consolideze capacitatea de control civil exercitat de Parlament, prin comisiile de specialitate, asupra serviciilor de informații.

Astfel, tăinuirea de probe și documente, declarațiile mincinoase, încercarea de împiedicare a aflării adevărului, precum și refuzul celor convocați de a se prezenta la comisiile de control ale Parlamentului trebuie să fie aspru sancționate de lege, astfel încât nimeni din aceste servicii să nu mai încerce să se sustragă controlului parlamentar.

Toate dezvăluirile din ultima perioadă arată că a existat o complicitate toxică între SRI și diverse instituții judiciare, în principal DNA, care a avut drept scop execuțiile unor oameni politici incomozi sau controlul acestora prin acțiuni de intimidare și șantaj. Toate aceste lucruri au fost posibile ca urmare a protocoalelor secrete dintre SRI și instituțiile din sistemul judiciar, ceea este ilegal. Președintele Iohannis, care este și șeful CSAT, în cadrul căruia s-au aprobat aceste protocoale secrete, trebuie să le desecretizeze rapid. Altfel devine complice și protector al abuzurilor comise de cei care au folosit în nume propriu autoritatea acestor instituții, respectiv SRI, DNA, ANI.

„Asigurarea gospodăririi și a curățeniei localităților” Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale a fost elaborată în scopul creării cadrului legislativ necesar activităților edilitar-gospodărești desfășurate din inițiativa și sub coordonarea autorității administrației publice locale, pentru asigurarea gospodăririi și a curățeniei, precum și pentru respectarea normelor de igienă.

Totodată, pe baza principiilor autonomiei administrative și financiare, prevăzute de Legea administrației publice locale nr. 251/2001, ordonanța sus-menționată stabilește obligațiile și răspunderile ce le revin autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice, agenților economici și cetățenilor pentru buna gospodărire a localităților, finanțarea, precum și modalitățile de realizare a activităților de utilitate și interes local.

Cu toate aceste reglementări, viața la bloc, la comun cu mulți alți oameni cu apucături și tabieturi diferite, i-a obișnuit pe unii să-și imagineze că spațiul din fața și cel din spatele blocului sunt ale nimănui sau ale statului, un loc în care poți să arunci ceea ce îți prisosește prin casă, fără a le duce la locul de depozitare a gunoiului.

După unii, dacă locuința fiecărui cetățean începe și se finalizează la ușă, înseamnă că terenul și pomul din fața ferestrei sunt ale nimănui, așa că nu are cine să se supere dacă sunt acoperite de obiecte, de resturi menajere etc.

Aruncatul pe fereastra apartamentelor a gunoaielor și din autovehicule poate deveni costisitor, dacă amenzile vor deveni usturătoare.

Ordonanța Guvernului nr. 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale prevede, la art. 8, emiterea de hotărâri ale consiliului local, la propunerea primarului, dar practica a demonstrat că acestea nu produc efecte juridice în domeniul curățeniei.

În alte țări amenzile pentru aruncarea gunoiului în locuri nepermise sunt usturătoare și, cel mai important, se aplică, astfel încât oamenii respectă legea mai mult de frica amenzilor, iar de aruncat gunoi pe ferestre și din autovehicule nici nu se mai pune problema.

Aceste fenomene inumane ar trebui să dea de gândit reprezentanților autorităților publice locale.

„Ne doare sufletul când moare un copac!”

Organizația Națiunilor Unite a declarat, în anul 2013, ziua de 21 martie – Ziua internațională a pădurii. Scopul este de a determina crearea și întărirea angajamentului politic pentru gestionarea durabilă a pădurilor în toate țările lumii.

Circa 300 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc în păduri, iar viețile a peste un miliard și jumătate de oameni sunt direct legate de păduri, care constituie și habitatul a aproape 80% din speciile de animale existente pe planetă. Deși în România suprafața acoperită cu păduri, implicit cea a zonelor verzi urbane, se află mult sub media Uniunii Europene și a standardelor Organizației Mondiale a Sănătății, pădurile dispar sub ochii noștri, iar jumătate din acest fenomen dramatic se petrece în zone oficial protejate și care constituie un areal armonios al biodiversității, bogat în faună și floră. Încotro ne îndreptăm?

Printre consecințele masacrării pădurilor se află și schimbările climei, care intensifică frecvența fenomenelor periculoase: inundații, secete, înghețuri, alunecări de teren, poluare. Sunt fenomene care pun în pericol asigurarea cantităților de hrană necesare populației, devenind o problemă de siguranță națională. „Natura nu face niciodată nimic fără motiv”, spunea filozoful antic Aristotel, iar motivul suntem noi, oamenii, care batjocorim natura, pe care Dante Alighieri o numea „arta lui Dumnezeu”.

## **Domnul Constantin Șovăială:**

„Nici incompetența, nici corupția nu se rezolvă din pix, cu măriri de salarii!”

Conform statisticilor, 3.500 de medici pleacă anual din România, iar cauzele sunt multe: nu există aparatură modernă pentru a-și trata pacienții, mulți își desfășoară activitatea într-un mediu neplăcut, în condiții grele, iar salariile nu sunt pe măsura muncii lor. După aderarea României la Uniunea Europeană, din 2007 și până în prezent, 43.500 de medici și-au anunțat intenția de a pleca din România. Au trecut 11 ani, iar politicile publice care să rezolve aceste probleme lipsesc.

România se plasează acum pe ultimele locuri între statele membre ale Uniunii Europene, cu cei mai puțini medici, pentru că țara noastră i-a alungat! Majoritatea celor care au plecat sunt dezamăgiți de sistemul de sănătate din România. Există o lipsă de seriozitate a sistemului medical din România, mereu trebuie oarecum să existe o intervenție sau să cunoști pe cineva. Medicii, dar și cetățenii își doresc să fie respectați, ceea ce în România clar nu se întâmplă. Din păcate, multora dintre cei plecați în străinătate le este greu să se întoarcă și pentru faptul că specializările de acolo nu sunt recunoscute aici, iar ei ar trebui să dea niște examene suplimentare, care costă foarte mult, între 1.000 și 2.000 de euro.

Din păcate, trăim într-un sistem în care medicii sunt împiedicați să lucreze, iar acest lucru nu este normal. Stocul de medicamente în spitale este redus, materialele pentru operații în unele spitale lipsesc, fapt pentru care unii dintre bolnavi se întorc acasă netratați.

În România medicii trebuie să aibă curaj să profeseze. Sunt multe servicii ținute în loc sau care regresează din cauza incompetenței conducerii. Aceasta este la fel de periculoasă ca lipsa de resurse. Totodată, am constatat că, în ultimii ani, în România medicul nu are un program fix, iar acest lucru duce la un grad ridicat de oboseală și la probleme de sănătate.

Lipsa medicilor din România este o problemă care îngrijorează pe toată lumea, dar nimeni nu ia măsuri concrete. Locul celor care pleacă este luat de medicii care rămân, asta înseamnă că trebuie să se ocupe de mai mulți pacienți. Statisticile ne arată că România are 2,5 medici la o mie de locuitori, față de media europeană, de 3,4 medici la o mie de locuitori, astfel încât cei care rămân sunt depășiți de foarte multe ori de situații, iar la sfârșitul programului sunt epuizați atât fizic, cât și moral. De suferit au și pacienții, care nu au parte de tratamente normale.

## Bună dimineața!

Vă rog să vă invitați colegii în sală.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 179.

Începem cu punctul 5.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017...

Vă rog, domnule Năsui.

## Bună ziua, domnule președinte!

Am dori să revenim cu o cerere de scoatere de pe ordinea de zi a punctelor 2, 3 și 4, puncte care au fost adăugate din scurt ieri și pentru unele dintre ele chiar avem deja raport, deci a fost adăugat ieri pe ordinea de zi. Și astăzi, totodată, este pus, mai ales că este vorba de un punct foarte important, referitor la reforma în justiție, așa-zisa „reformă” în justiție și la „faimoasele” legi ale justiției. Considerăm că lucrurile acestea se întâmplă mult prea rapid – ieri au fost puse pe ordinea de zi, astăzi deja o să le propuneți la votul final.

Prin urmare, solicităm scoaterea de pe ordinea de zi a punctelor 2, 3 și 4.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

S-a votat ieri, domnule Năsui! S-a votat ieri!

Doamnă Elvira Șarapatin, ați apăsat din greșeală? Nu.

Domnul Vîlceanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervin pentru a reclama o încălcare a Regulamentului Camerei Deputaților. Este legată exact de punctul acesta de pe ordinea de zi, Ordonanța nr. 90, în sensul în care au fost aprobate ieri, într-o ședință care nu a fost aprobată de Biroul permanent, prin programul stabilit pentru Camera Deputaților, o ședință care n-a fost anunțată, conform regulamentului, cu 24 de ore înainte. Deci, practic, această ședință nu există.

De altfel, dacă consultați raportul acestui proiect de act normativ, o să vedeți că ce am discutat ieri nici măcar nu există în raport și au fost admise anumite amendamente, lucru care mă face să vă solicit, conform regulamentului, retrimiterea la comisie, pentru ca aceste amendamente sau orice alte discuții să se discute în cadrul regulamentar legal. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule Vîlceanu, ieri ați fost în ședința Biroului permanent și ați aprobat chestiunea aceasta. În fine, voi fi nevoit să

Da, doamnă Turcan.

În baza art. 69 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, proiectele de lege intră în dezbatere în urma depunerii rapoartelor din partea comisiilor, transmise cu 24 de ore înainte.

Aș dori să vă rog să vă uitați la ceas. Arată 10 și 15 minute. La punctul 3 al ordinii de zi, imediat, probabil, după ce dezbatem Ordonanța nr. 90, avem Proiectul de lege nr. 304, din calupul de legi ale justiției, pentru care raportul a fost pus pe site la ora 10 și două minute.

Așadar, dragi colegi din majoritatea parlamentară, astăzi, pe ordinea de zi, ar trebui să începem dezbaterea legilor justiției, probabil după ora 10 și 25, în condițiile în care raportul pe prima lege a justiției a fost depus la 10 și două minute sau și trei minute.

Revin cu o întrebare pe care am adresat-o și ieri. Care este graba, care este motivul pentru care dumneavoastră doriți să treceți în această manieră, pe repede-nainte, fără ca măcar parlamentarii, în special cei ai majorității guvernamentale, să aibă posibilitatea să citească un raport pe o lege care s-ar putea să le definească în viitor cariera politică?

Vă solicităm așadar să mutați punctul acesta al ordinii de zi la punctul 47, să treacă 24 de ore, probabil să ajungem săptămâna viitoare în dezbateri, și toată lumea să aibă posibilitatea să citească acest raport.

Același lucru o să vi-l solicităm și pentru celelalte două legi la care acum, în acest moment, au loc dezbateri în comisia specială și pentru care, probabil, în câteva secunde, subordonând întreg aparatul Camerei Deputaților, veți transmite rapoartele plenului, pentru a primi astăzi votul final.

Este nefiresc! Acum se poartă dezbateri în comisia specială. Urmează, pe repede-nainte, să vă transmită cele două rapoarte, pentru 303 și 317.

Vă rog, domnule președinte de ședință, nu girați un asemenea demers din partea majorității parlamentare, pentru că nu numai că o țară întreagă se va întreba ce stă în spatele acestei uriașe...

Am înțeles, doamnă deputat!

...grabe, care nu are nicio justificare!

Ce vă mână în această bătălie, pe care ați început să o duceți cu o instituție care ar trebui să-i apere pe cei mulți?

Vă rog să supuneți votului ca toate cele trei puncte privind legile justiției să fie mutate la punctele 43, 44 și 45, astfel încât toată lumea să poată să citească raportul.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

S-a votat ieri, la propunerea Grupului USR!

## **Doamna Raluca Turcan**

**:**

Articolul 69 alin. (4)!

Articolul 69 nu spune ce spuneți dumneavoastră! Am citit mai înainte.

Mulțumesc.

S-a supus votului propunerea dumneavoastră.

O singură propunere de procedură, de la USR. A vorbit liderul dumneavoastră de grup, mai acceptăm una.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

## Bună ziua!

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Aș vrea să vă solicit în felul următor:

De pe punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Federativă a Braziliei privind asistența judiciară reciprocă în materie penală aș vrea să-l mutăm pe primul loc, pentru că mi se pare prioritar să discutăm extrădarea în Brazilia, față de... să reîncepem să măcelărim legile justiției. Cred că, la final, pentru țara aceasta, dat fiind că avem oameni în fruntea statului care au anchete demarate și aici, dar și pe alte continente, cred că aceasta devine o prioritate.

Mulțumesc frumos.

## Vot.

56 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu optează.

Rămâne la poziția 12.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene; în procedură de urgență. Raportul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Proiectul de lege supus dezbaterilor are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri cu privire la limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, inclusiv cele prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017, cu impact asupra bugetului general consolidat în anul 2018, în vederea respectării țintei de deficit de sub 3% din PIB, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile și-au desfășurat lucrările în ședința comună din data de 13 martie 2018.

În urma analizării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în anexa nr. 1, iar amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2. Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 februarie 2018.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale? Câte un coleg din fiecare grup. Domnul Năsui.

## Mulțumesc, domnule președinte.

OUG nr. 90 este una dintre multele ordonanțe prin care recunoașteți incompetența guvernării PSD–ALDE.

Practic, haideți să vă citesc exact din textul ordonanței unul dintre motivele care au justificat urgența pentru care a trebuit dată o ordonanță, deci ținând cont că neadoptarea acestor măsuri ar genera un impact suplimentar asupra deficitului general consolidat de 5,14%. Deci practic recunoașteți că toate măsurile populiste și nesustenabile pe care le-ați luat în cursul anului 2017 ar fi produs prăpăd în 2018 și ați venit cu ordonanța aceasta, așa cum veți mai veni și cu alte ordonanțe – OUG nr. 3, OUG nr. 8 și toate acestea pe care le-ați mai dat anul acesta –, să reparați, să peticiți din mers ceea ce ați stricat anul trecut.

Ipocrizia merge într-atât de mult încât ați adoptat aceleași măsuri de austeritate pe care le-ați criticat la alte guvernări de dinaintea dumneavoastră, de tipul blocării angajărilor la stat, deși în unele zone este mare nevoie de personal, de exemplu în munca cu publicul, unde se formează cozi imense, de exemplu în spitale, unde avem o penurie de doctori, mai ales în mediul rural și în multe alte zone.

Din păcate, această ordonanță de urgență arată exact tot ceea ce vi s-a spus din partea opoziției, și nu numai din partea opoziției, ci și din partea tuturor experților internaționali care s-au uitat la politicile noastre pe 2017: că vor fi nesustenabile și că ne vor duce în gard în 2018.

Mulțumesc.

Domnul Roman.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Este a treia oară când cârpim o lege prezentată ca fiind unitară, care este tot mai neunitară, tot mai inechitabilă și cu tot mai multe probleme.

Așa cum procedează o opoziție de bună-credință, am semnalat la nivelul comisiei multe dintre inechitățile care astăzi sunt puse spre a fi cârpite sau spre a fi aranjate sau „coafate”.

Nu am fost ascultați niciodată!

Vă dau un exemplu de acum două săptămâni, când prezentam situația de la centrul de transfuzii, unde șeful centrului avea un salariu la jumătate din cel al unui subordonat și egal cu al unui asistent medical, și atrăgeam atenția că sunt multe alte situații de acest gen.

Sigur că majoritatea respinge pe bandă rulantă amendamentele opoziției, pentru ca, ieri, această comisie, regulamentară sau neregulamentară – urmează să stabilească cei în drept –, să revină asupra acestui amendament, care este asumat, și foarte bine că este asumat de membrii comisiei.

De bună-credință, am atras atenția, de mai multe ori, asupra unor inechități, asupra unor categorii care sunt uitate și, de fiecare dată, doar din dorința de a fi respinse, au fost lăsate pe dinafară.

De „fericiți” ce sunt acești oameni, săptămâna aceasta îi vom avea și pe polițiști în stradă, îi vom avea și pe cei de la „Sanitas” în stradă, iar aici plafonarea sporurilor a produs un adevărat cutremur în sistem.

Domnule președinte, în înțelepciunea dumneavoastră, sunt convins că ne veți lămuri.

Nu dialogați cu sala, domnule deputat!

Datoria noastră este să vă semnalăm aceste lucruri, să vă spunem că nu îl puteți trata cu un spor similar pe cel care lucrează la HIV-SIDA cu al celui care lucrează la ortopedie, domnule deputat Solomon. Sau nu puteți să le spuneți că le cresc veniturile și le plafonați sporurile. Nu puteți să vă jucați, să le spuneți că le-ați crescut și ei, de fapt, rămân, în foarte multe categorii, la nivelul veniturilor din decembrie 2017.

Vă spunem toate lucrurile acestea cu bună-credință și ne bucurăm că asupra unora dintre ele ați revenit! Ați înțeles că ați greșit.

Până în 2022, dragi colegi, pentru că există această dorință a puterii de a pune pumnul în gura opoziției, această lege va fi în permanent amendată și vom avea din nou cârpeli fără număr!

Vă mulțumesc.

Domnul Movilă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară nu va vota acest proiect de lege, pentru că el va fi reperul care va fi arătat întotdeauna românilor pentru lipsa banilor pentru investiții, va fi reperul legislativ care va fi arătat românilor pentru faptul că nu vor fi bani pentru corecțiile salariale, conform Legii unice a salarizării bugetarilor.

Iar dumneavoastră știți foarte clar că Legea unică a salarizării bugetarilor a fost adoptată fără niciun fel de impact financiar. Știți foarte clar că sunt categorii socioprofesionale – și, sigur, pot să mă refer la cele din sistemul de sănătate: biologi, chimiști, psihologi, kinetoterapeuți – care nu au simțit niciun fel de creșteri salariale. Pot să mă refer la instituții publice care nu au fost incluse în această lege – mă refer la administrațiile locale, la primării, care jumătate dintre ele sunt în faliment – și ați mai venit cu un lucru foarte grav, acela că ați dat voie să se ia bani pentru salarii de la investiții.

Deci această lege de aprobare a Ordonanței nr. 90 nu va fi susținută de Partidul Mișcarea Populară, pentru că este o lege care confirmă tot ce s-a spus la dezbateri în Comisia pentru muncă, în Comisia pentru buget, finanțe, în Comisia juridică, ce au spus sindicatele, ce a spus opoziția: că legile făcute în România în ultima vreme nu au niciun fel de impact bugetar calculat.

Și mai vorbim de jungla fiscală pentru mediul economic, care, în fiecare săptămână sau lunar, cel puțin, are modificări ale Codului fiscal și multe alte asemenea argumente, pe care dumneavoastră le știți.

Mulțumesc.

Domnul Solomon?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-ar fi rău, înainte să venim la această tribună să spunem dacă susținem sau nu, să citim despre ce este vorba în proiectul de lege.

În primul rând că este o ordonanță și ea se aplică. Că votează PMP, că nu votează, ea rămâne în vigoare.

Ceea ce am reușit noi să facem în comisiile reunite a fost să clarificăm anumite aspecte care au reieșit în urma aplicării Legii salarizării. Și, pentru ca toți profesorii să primească salarii mărite cu 20% de la 1 martie, ar trebui să spunem acolo „personalul didactic”, și nu „personalul care ocupă funcții didactice”, pentru că, dacă în legislația muncii sau în viziunea Ministerului Muncii a ocupa o funcție didactică este definit în limba română ca fiind profesor, fiind cadru didactic auxiliar, secretară de școală și așa mai departe, în viziunea Legii nr. 1, atât de „minunat” scrisă de un membru al Partidului Național Liberal, funcțiile didactice sunt strict cele de profesor și atât.

Prin urmare, dacă vreți ca în momentul aplicării Legii salarizării trei sferturi din personalul didactic să nu primească măririle, pentru că nu vreți să clarificăm acest aspect, nu aveți decât să votați împotrivă.

Am clarificat, totodată, chestiunea gărzilor obligatorii, care erau, conform Codului muncii, scrise în Legea nr. 153, firesc, până la 48 de ore pe săptămână, care era timpul normal de lucru plus orele suplimentare. Lucrul acesta ar fi făcut ca medicii, mai ales cei care nu fac gărzi obligatorii, cei din ambulatoriu, să muncească 9,5 ore pe zi, mai mult decât orice altă categorie din România. Trebuie să clarificăm și acest aspect, pentru că toate legile – am mai spus – sunt perfectibile.

Spre deosebire de dumneavoastră, care ați făcut o lege și vreo 4-5 ani nu ați vrut să intrați pe ea deloc, pentru că erau date de Cel de Sus, probabil, și erau perfecte, la fel ca și legile justiției, despre care vom vorbi... Le-a făcut Monica Macovei, nu mai trebuie schimbate! Dar de ce? În practică s-a dovedit că trebuie modificate, trebuie aduse la zi. Au trecut atâția ani!

Așa și noi, decât să așteptăm 3-4 ani să intervenim pe Legea salarizării, haideți să o facem împreună astăzi, tocmai pentru a fi corect aplicată și a nu suferi nimeni în urma aplicării Legii nr. 153.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Alte intervenții de la grupuri?

A fost un vorbitor, domnule Budăi! Nu mai sunt.

A fost un vorbitor, doamnă Turcan! Procedură, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Vă propun, ca procedură, să permiteți Partidului Național Liberal să mai aibă o intervenție pe fond în această dezbatere, întrucât, o dată, așa cum a spus și președintele comisiei care a transmis raportul pe fond, ordonanța este în vigoare, produce efecte și cred că avem dreptul, în această instituție, să mai exprimăm câteva puncte de vedere legate de dezbaterea pe fond pe această ordonanță.

Nu este un lucru nefiresc ceea ce vă solicităm, s-a mai întâmplat lucrul acesta și vă rog să permiteți încă o intervenție pe fond la această dezbatere.

Dumneavoastră sau altcineva?

Deci informez plenul că voi face o încălcare de regulament, la propunerea doamnei lider al Grupului PNL. Vă rog.

La vot!

Procedură!

Vă rog, doamnă!

Dumneavoastră aveți proceduri prin care îmi propuneți să încalc regulamentul.

Vă rog.

Nu!

Domnule președinte de ședință, în niciun caz nu v-am propus...

Haideți să facem până la capăt! Vă rog.

...să încălcați regulamentul, ci să respectați...

Vă rog, dezbateri generale!

...o cutumă, pe care ați mai făcut-o în această... – de aceea se cheamă „cutumă” – în această Cameră.

Vă rog, dezbateri generale, doamnă Turcan!

Vă mulțumesc foarte mult.

Dragi colegi,

Acum o săptămână purtam dezbaterile pe o altă ordonanță, Ordonanța nr. 91, care modifica „Legea salarizării neunitare”, o lege definitorie pentru alianța de guvernare. Și, la dezbaterea acelei ordonanțe de urgență, cu maximă bunăcredință și implicare, v-am propus ca din Legea salarizării unitare să nu excludeți anumite categorii care pur și simplu fuseseră uitate din cauza incompetenței cu care a fost elaborată acea lege – legea mare a salarizării neunitare. Și vă atrăgeam atenția atunci asupra personalului nedidactic, vă atrăgeam atenția asupra anumitor categorii din sistemul medical și cu maxim cinism ați respins propunerile noastre.

La ce asistăm acum? O nouă ordonanță de urgență care preia exact amendamentele pe care noi vi le-am propus, Partidul Național Liberal, la ordonanța precedentă.

Domnilor din majoritatea guvernamentală,

Vă întreb unde este seriozitatea, unde este buna-credință, în condițiile în care niște amendamente ale PNL le-ați respins la o lege, le-ați inclus în altă ordonanță de urgență, despre care... Apropo!... Câți dintre dumneavoastră știți care a fost temeiul acestei ordonanțe de urgență pe care o dezbatem astăzi?! Să vă închideți cheltuielile pentru anul trecut, pentru că ați fi sărit din deficit și n-ați fi putut să respectați niciun parametru asumat prin Legea bugetului de stat. Acesta a fost scopul acestei ordonanțe de urgență și ați completat-o cu acele categorii sociale pe care noi vi le-am propus, într-o altă lege, și care era firească, de întărire și îmbunătățire a „Legii salarizării neunitare”.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Au mai rămas amendamente pe care le vom susține și în continuare considerăm că aceasta este a treia cârpeală la o lege proastă, la o lege în care v-ați grăbit și ați șters cu buretele pur și simplu anumite categorii de angajați, o lege prin care...

Mulțumesc, doamnă deputat!

...ați lăsat profesorii pe treapta cea mai de jos a salarizării și îi veți transforma în cei mai săraci pensionari ai națiunii române!

## Vă mulțumesc.

Domnul Budăi, două minute, să fiu echidistant până la capăt.

## **Domnul Marius Constantin Budăi:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

N-aș fi intervenit dacă nu se vorbea de impact bugetar, de bugetele unităților administrativ-teritoriale și, iată, de grija colegilor noștri de la PNL pentru salariați.

Este super ok! Eu am să aduc săptămâna viitoare declarațiile mai multor primari ai PNL din județul Botoșani, care spun, în presa locală, că bugetul alocat în acest an este mult mai mare față de anul trecut. Unu.

2. Este emoționantă îngrijorarea dumneavoastră față de salariați; păcat că n-ați avut-o și în 2010, când ați susținut tăierile cu 25%!

## Mulțumesc frumos.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Nu mai avem proceduri, domnule Vîlceanu! Păi cum să nu existe?! Dacă aveți iar o procedură în care îmi cereți încălcarea regulamentului...

Bine!

## Domnule președinte,

Eu vă cer respectarea regulamentului și vreau să vă demonstrez exact despre ce este vorba.

La poziția 20 de la amendamente admise apare un text adoptat de Senat care a fost, în ședința la care s-a adoptat raportul la această ordonanță, eliminat în comisie. Dacă cereți stenograma ședinței, o să vedeți că este eliminat, s-a votat împotrivă. Or, acum apare adoptat.

Ne spuneți și nouă cum s-a întâmplat asta, din moment ce n-a mai fost ținută altă ședință de comisie, conform raportului?

Când ajungem la el, o să vă explice președintele. Domnul Stanciu, un minut.

Mulțumesc că în sfârșit îmi dați cuvântul. Domnule președinte,

Pentru o intervenție de procedură nu există o limită. Art. 151 alin. (2) vă obligă să acordați cuvântul oricărui deputat când solicită o intervenție pe procedură. În plus, aceste intervenții nu vor depăși două minute, nu un minut.

Mă iertați, am fost abuziv. Invocați procedura, domnule deputat.

Mă bucur că recunoașteți. E cea mai bună recunoașterea.

Da. Invocați procedura acum.

Pe jumătate vă iert.

Art. 151 alin. (1). Aș vrea să iau cuvântul pe probleme de ordin personal.

Cum n-a fost la început, aș vrea să-mi dați cuvântul la sfârșitul plenului.

La dezbateri generale, dumneavoastră aveți chestiuni de ordin personal.

Da, am încercat să iau cuvântul la început, la ordinea de zi, dar ați spus că...

Vă rog.

...ne-am epuizat numărul de luări de cuvânt.

Vă rog, vă rog, vă rog.

La sfârșit, conform regulamentului. Mulțumesc.

## Art. 151 alin. (1)?

A, și m-ați reclamat că nu v-am dat cuvântul, aceasta era procedura.

La sfârșit, am înțeles.

Domnul Movilă.

## **Domnul Petru Movilă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ținând cont de toate argumentele care s-au expus aici, din ambele părți, și putere, și opoziție, Partidul Mișcarea Populară vă propune retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Deci, domnule coleg, am o rugăminte. Eu citesc Petre Ispirescu...

Domnule deputat...

...de mult. Și v-am ascultat și pe dumneavoastră, nu e nicio diferență.

Domnule Movilă...

Da, domnule președinte.

Vă rog frumos, am făcut o excepție, v-am dat cuvântul a doua oară, deci exprimați-vă dorința.

Deci sunt pe procedură. Sunt de acord cu dialogul cu sala, că nu trebuie să existe. Dar în același timp mă așteptam ca dumneavoastră întâi să-l atenționați pe colegul nostru, să aibă un alt comportament. Și eu aș fi făcut la fel. Deci rugăminte.

Respect toate regulile Parlamentului. Pe procedură, nu povești, am spus că Partidul Mișcarea Populară, ținând cont de toate argumentele care au fost expuse, solicită retrimiterea la comisie, să fie incluse toate textele corecte. Și colegul nostru, domnul deputat, președinte de comisie, a spus: da, e greu, e nevoie, vom avea gradual.

Și, întrucât argumentele sunt pertinente, noi vă propunem retrimiterea la comisie. Și cu precizarea că ordonanța există și își produce efectele, domnule președinte de comisie.

Deci încă o săptămână, ca să includem pe un tratament corect încă...

Mulțumesc.

...zeci de mii de români. E un lucru...

Mulțumesc.

Mulțumesc.

S-a votat aceasta deja, domnule deputat. La articole, vă rog. Intervenții? La admise. De la 1 la 10? De la 10 la 20? Vă rog.

Revin, domnule președinte, cu poziția 20, pentru a vă...

20 e numărul marginal?

Da. E art. 13 alin. (3). După lit. g) se introduc două noi litere – lit. h) și lit. i). Acest amendament sau acest text adoptat de Senat a fost respins de comisiile reunite, în ședința la care s-a scris acest raport, raportul la acest proiect de act normativ. Iar acum apare admis, ceea ce este inadmisibil.

Încă o dată, vă solicit să respectăm legea și regulamentul.

Așa, și care e propunerea? Vă rog, domnule Solomon, explicați situația. Lăsați-l pe președinte.

## **Domnul Adrian Solomon:**

Spre deosebire de ceilalți colegi ai Domniei Sale din Comisia pentru buget, care au fost prezenți ieri la comisiile reunite, pentru a regla, în urma unor atenționări din partea

Departamentului legislativ, raportul care s-a redactat săptămâna trecută, ar fi aflat, dacă era prezent, că am votat aceste amendamente din nou și au rămas în raport, la admise. De ce? Pentru că Președinția României – ați auzit de Președinția României? – a solicitat ca acea literă h) să fie păstrată în forma finală a raportului, datorită faptului că, deși au automobile și la Președinție, și la SPP, nu au microbuze sau autocare. Și, când vine câte o delegație mai numeroasă, precum cea a Serbiei, care a fost săptămâna trecută, au nevoie să închirieze în mod excepțional un astfel de automobil.

Prin urmare, am fost de acord cu toții să dăm dreptate Administrației Prezidențiale și s-a votat ieri în plenul celor două comisii și apare în noul raport și o abținere. Apare în acel raport, la admise.

Lit. i), de asemenea, este necesară pentru Ministerul Apărării datorită faptului că, pe lângă programul de înzestrare a armatei, trebuie să se organizeze o bază multinațională la Craiova. Acolo trebuie, pe lângă dotările specifice, să cumpere mobilier, să cumpere ceea ce este necesar. De aceea trebuie introdusă la excepție.

S-a votat ieri și apare la admise. Dacă erați prezent, lucrurile nu mai trenau astăzi în plen. Că eu cred că găsim motive să lungim dezbaterea.

## Ce?

Eu n-am auzit. N-am auzit, îmi pare rău. Dați-mi stenograma și vă dau, dar nu a fost... 10 secunde. 10 secunde, lămuriri suplimentare.

Am fost prezent la comisie, domnule președinte. Domnul Solomon probabil nu mai ține minte.

Dar un singur lucru mai vreau să adaug. Domnul Solomon, mai devreme, tocmai mi-a dat dreptate.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## E în regulă.

Alte intervenții la articole dacă mai sunt? Nu mai sunt. Legea merge la votul final.

Am întrebat de trei ori, domnule Simionca. Am întrebat de trei ori. O fi fost, eu nu l-am văzut. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Amendamentul se referă la...

Precizați. Care?

Număr marginal 3.

3 la respinse?

Da.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Amendamentul se referă la includerea și a indemnizațiilor stabilite în baza Legii nr. 341/2004 în categoria celor cărora li se majorează, astfel încât cuantumul brut să se mențină în plată la nivelul cuantumului net acordat pentru luna decembrie 2017.

Indemnizațiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004 nu au mai fost majorate din anul 2010, deși actul normativ prevede în mod expres majorarea anuală a acestora, în corelare cu câștigul/salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Dragi colegi,

Numărul de indemnizații aflate în plată la momentul actual reprezintă doar o treime din cele aflate în plată în anul 2010. Este vorba de indemnizațiile revoluționarilor, stimați colegi.

Din aceste considerente, vă rog să fiți de acord cu amendamentul propus.

Și vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Deci

Respins.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La amendamentele respinse, la marginal 8, la art. 29. Conform textului din ordonanța de urgență, finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap, se va asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporție de cel mult 90%.

Modificarea mea vizează ca să fie acoperită integral din bugetul de stat, așa cum a fost și înainte de emiterea acestei ordonanțe. Pentru că este foarte important să asigurăm finanțarea acestor drepturi ale persoanelor cu handicap.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Amendamentul este respins. Vi-l

Vă rog, doamnă deputat.

Da. Și mai am încă o modificarea propusă. Un amendament la art. 51 alin. (5[2] ). Finanțarea centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap care se înființează și funcționează ca structuri cu sau fără personalitate juridică în subordinea consiliilor județene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în structura DGASPC-urilor, din surse defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Aici, iarăși, ordonanța de urgență conține o finanțare de 90%. Propunerea noastră este ca să fie finanțată tot așa, în proporție de 100%, cum au fost și înainte de emiterea acestei ordonanțe de urgență.

Vă rog, amendamentul este respins, vot.

88 de voturi pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere. Vă rog, vot pentru forma inițială.

125 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, 12 abțineri. A rămas în forma inițială.

Domnule Vîlceanu, mai aveți? Vă rog.

## Da, domnule președinte.

La poziția 5, la amendamente respinse. E vorba de art. 15 alin. (3): „Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) autoritățile și instituțiile publice nou-înființate în anii 2017, 2018, numai în primul an de funcționare, dacă acestea nu provin din restructurarea și/sau organizarea unor instituții publice deja existente, autoritățile și instituțiile publice înființate în anul 2016 și care nu au efectuat plăți cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării pe întreg anul 2017, precum și instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.” Și, adăugăm noi, „și instituțiile publice care desfășoară activitatea medicală de urgență și sunt coordonate operativ de către Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. Este vorba despre SMURD.

Mai pe scurt: care au organizat o licitație, ei sunt aproape să încheie un acord-cadru. Și, dacă nu introducem acest amendament, ei nu vor putea încheia un contract subsecvent, în baza contractului-cadru, pe care să-l încheie.

Deci practic nu vor putea cumpăra ambulanțe. Or, așa cum știți, ambulanțele SMURD sunt autovehicule cu, unele dintre ele, milioane de kilometri, probabil, și s-ar impune achiziționarea de noi ambulanțe SMURD.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Amendament respins,

127 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Doamna Turcan.

## Dragi colegi,

Vă supun atenției și dezbaterii, sper eu, punctul 6. Și anume completarea art. 15 alin. (3) de la pct. 29, amendamente admise. Și...

La admise sunteți?

Eu sunt la respinse, dar vă spun unde să vă uitați. Că sunt la pct. 29 de la admise. Deci dumneavoastră vă uitați într-un calup, că sunteți în majoritatea guvernamentală, noi ne uităm la altul, că suntem la amendamente respinse, asta e viața, ghinion.

Deci îmi permiteți? Îmi permiteți. Mulțumesc.

Tocmai de aceea tac.

Mulțumesc.

Deci ce susțineți dumneavoastră? Spuneți-mi.

Ce susțin eu o să vă spun...

Indicați-mi exact, doamnă deputat.

Deci poziția 6. Uitați-vă la... Dacă vreți să vă uitați și la capitolul destinat opoziției, vă rog, deschideți capitolul „Amendamente respinse”.

Eu vă propuneam să vă uitați pe raportul de bază, că vă era mai ușor.

Însă Partidul Național Liberal solicită ca în avalanșa de instituții de la care tăiați cheltuielile și le puneți în imposibilitate de a mai suporta inclusiv plata salariilor pe asistență socială să includeți și consiliile județene. De ce? Pentru că în momentul de față consiliile județene reprezintă 60%, de fapt consiliile județene au 60% în buget cheltuieli cu asistența socială. Or, dumneavoastră, prin această ordonanță, asta faceți. Tăiați posibilitatea unor cheltuieli la anumite instituții.

Iar dacă din cheltuielile consiliilor județene mai tăiați încă 10% – cum vine și spune această ordonanță – înseamnă că practic le puneți în imposibilitatea de a mai suporta cheltuielile cu asistența socială chiar mai devreme de luna octombrie. Pentru că deja majoritatea consiliilor județene pe asistență socială nu mai au bani pentru cheltuieli decât până în luna octombrie. Deci este o situație dramatică.

Or, dumneavoastră practic ignorați faptul că veți aduce în situația de a nu mai putea plăti cheltuielile cu asistența socială majoritatea consiliilor județene.

În plus față de aceasta, al doilea amendament pe care vi-l propun este să exceptați de la instituțiile care beneficiază de tăierea cheltuielilor, adică să le includeți în categoria favorizată, și unitățile de învățământ, instituțiile publice din domeniul învățământului preuniversitar.

Faptul că avem dreptate cu acest amendament o dovedește o inițiativă a PSD-ului care tocmai a fost votată în Comisia pentru învățământ de la Camera Deputaților și în care un coleg de la PSD, ca urmare a discuțiilor, cred eu, sincere, cu unii dintre dumneavoastră, a propus ca o parte dintre cheltuielile urgente pe care trebuie să le facă instituțiile

școlare să poată să fie făcute de către bugetele autorităților locale și chiar de către ele însele.

Așadar, vă rog, vă solicit, scoateți și instituțiile de învățământ. Chiar dacă prin acea inițiativă rezolvați punctual o problemă, ca sistem și ca și corectitudine pentru datoriile din 2017, ar trebui să faceți această modificare și în Ordonanța nr. 90.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Amendament respins. Vă rog, vot.

65 de voturi pentru, 138 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Forma inițială, vot.

143 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu optează.

Adoptat.

Domnul Bichineț? Nu.

Alte intervenții?

Nu mai sunt. Vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog, comisia.

Doamna Gavrilă.

Punctul 8 l-am făcut ieri.

9 – Pl-x 566.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011

Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii respective.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, în scopul clarificării unor aspecte privind titularizarea cadrelor didactice, detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar, detașarea pentru ocuparea unor posturi didactice din unități, instituții de învățământ și unități conexe.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus, cu 17 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă.

În esență, este vorba de stabilitatea cadrelor didactice prin titularizare și de limitarea detașărilor, în contextul în care de multe ori în zona rurală detașările sunt excesiv de îndelungate. Și cred că este firesc să asigurăm posibilitatea unor cadre didactice care să aibă continuitate la clasă.

Este un demers pozitiv, pe care comisia l-a susținut. Mulțumesc.

Deci a fost punctul 11 de ieri adus pe punctul 8 și punctul 8 a devenit punctul 9. De aceea e punctul 9 acum.

Vă rog, domnișoara Mareș Mara, dezbateri generale.

Stimați colegi,

Prin această propunere legislativă se intenționa ca detașările cadrelor didactice să se facă pe o perioadă nedeterminată. Ceea ce ar însemna că un profesor care s-a titularizat la o școală oarecare să poată fi detașat pe viață la o altă școală, ocolind, prin această procedură, un concurs pentru acel post. Era o formă de discriminare, în comparație cu ceilalți potențiali candidați.

Din fericire, inițiativa a suferit amendamente și s-a scos această prevedere, ca detașarea să fie făcută fără limită. Astfel, detașarea se poate face acum pe patru ani.

Cu toate acestea, corect ar fi fost ca detașarea să nu fie făcută pe un întreg ciclu educațional, ci doar pe o perioadă de un an de zile. Iar în anul următor firesc ar fi fost să se organizeze un nou concurs pentru acel post.

În aceste condiții, mai există o problemă foarte gravă. Profesorii care sunt detașați de la o școală lasă vacant un post. Și sunt elevi care, la început de an, nu au profesor la catedră, deoarece profesorul titular s-a detașat la o altă școală.

Așadar, dragi colegi, PNL va vota împotriva acestei inițiative legislative, deoarece considerăm că legea trebuie modificată din temelii în acest domeniu. Concursul trebuie organizat pentru fiecare școală în parte. Concursurile pentru sistem trebuie să dispară și să apară un concurs pentru școala „X” sau pentru școala „Y”, deoarece fiecare școală în parte știe mai bine de ce profesori are nevoie. Școala trebuie să-i poată angaja, să impună criterii și bariere, și tot școala să-i poată demite.

Vă mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön.

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dați-mi voie și în numele inițiatorilor, întrucât este o inițiativă pe care v-am propus-o, să vă spun câteva lucruri care poate aduc lumină. Întrucât antevorbitoarea mea nu a precizat corect inițiativa legislativă.

Legea nu dorea o detașare pe viață – trebuie citite atât expunerea de motive, cât și materialul –, este fals. Propunerea legislativă prevedea trei ani. A fost prelungită la patru ani, ca și ciclu, întrucât era o diferență de abordare în lege și pentru acuratețe legislativă.

Inițiativa de care vorbea antevorbitoarea mea, în sensul în care titularizarea să se realizeze la nivelul fiecărei unități școlare, a fost prevăzută în Legea nr. 1 și a fost schimbată cu brio, și cu ajutorul dumneavoastră, în USL.

Deci Legea nr. 1 a fost cea care a adus o titularizare pe școală. Ulterior, a fost modificată de USL.

A doua chestiune foarte importantă. Da, această lege prevede foarte clar că titularizarea este pe post în urma unui concurs. Trebuie citită legea în ansamblu. Titularizarea se va realiza întotdeauna pe baza unui concurs. Detașarea: în lege, în momentul de față, în lege sunt prevăzute două modalități de detașare – detașare în interes de serviciu și detașare la cerere. S-a putut jongla cu cele două articole din lege, spunând că pentru un ciclu te detașezi la cerere și, după aceea, în celălalt ciclu, în interes de serviciu.

În acest context, avem posturi blocate, titulare, de pe care persoana respectivă este detașată de 20 de ani. Acest lucru îl reglementează inițiativa legislativă.

Și, da, trebuie să mulțumesc ministerului pentru deschidere. Că încearcă să limiteze acest lucru. Da, într-un interval de 10 ani, la patru ani. Și eu cred că este corect. Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Foarte clară expunerea colegului nostru de la UDMR, încât cred că și colega noastră de la PNL a înțeles. Dacă nu, o să revin eu cu câteva precizări.

În învățământ un om poate fi titular pe bază de concurs. Nu mai sunt repartiții guvernamentale, cum am prins eu, când am terminat facultatea. Și mulți dintre dumneavoastră. Vrei să ocupi un post la un liceu de elită, dai concurs.

În schimb, în timpul vieții, oamenii, care nu sunt roboți, suportă diferite chestiuni. Fetele se mărită și trebuie să-și urmeze soții. Și, dacă sunt profesoare, merg, domnișoară, prin detașare la o altă școală. Nu o să vi se întâmple dumneavoastră treaba aceasta. Se duc după soții lor la școli, da.

Și invers se poate întâmpla. Luăm un caz pe înțelesul dumneavoastră. Un polițist primește un post într-o comună. Soția sa este profesor în oraș. În interesul învățământului, soția sa este detașată în comuna unde este polițistul dat la serviciu. Și, atunci, detașarea aceea poate să fie pentru doi ani, trei ani, patru ani, cinci ani, dar nu pentru o viață.

De asemenea, nu credeam că am să-i dau dreptate doamnei Turcan. La amendamentul...

Domnule președinte de ședință, nu sunteți atent?

Mă iertați, domnule profesor!

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Păi vă spun domnului Dragnea, dacă nu sunteți atent. A susținut foarte corect un amendament. Iată, nu credeam că am să ajung să pledez eu pentru ceea ce susține doamna președinte Turcan.

Și vă rog să fiți mai atenți când diminuați resursele consiliilor județene. Am fost 12 ani șeful unui consiliu județean. Anul trecut, prin grija lui Adrian Solomon și a altora de aici, pentru Protecția Copilului, direcția din județul Vaslui, a fost nevoie de câteva sute de miliarde de lei, pentru că s- au mărit salariile și acolo, că erau foarte, foarte mici. N-au mai avut resurse, nici cei de la protecție, nici consiliul județean. Și, prin rectificări de buget, s-a putut rezolva această problemă.

Acum ce faceți, diminuați fondurile consiliilor județene, uitând că unele județe au în subordine direcții cu câte 2.000 de angajați și cu câte 2.500 de copii? Nu toate județele sunt la fel.

De aceea, vă rog să reveniți, chiar dacă ați votat împotrivă. Nu... Pentru că a venit de la PNL un amendament foarte bun trebuie să-l respingeți?

Îmi pare rău că suntem mai puțini, cei de la PNL, că vă răsturnam rău de tot.

Asta e. Domnul Zisopol.

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:**

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Mă număr printre cosemnatarii acestei propuneri legislative. Propunerea noastră vizează realizarea unui mecanism transparent cu privire la detașări și preia ca model de stabilitate prezența obligatorie la catedra titulară a cel puțin unui ciclu de patru ani, dintr-un total de șapte.

În legislația actuală se prevede că: „Personalul didactic titular care din proprie inițiativă solicită să se specializeze sau să continue studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate să depășească 3 ani, într-un interval de 7 ani” – subliniez, într-un interval de 7 ani. „Aprobările în aceste situații sunt de competența unității școlare, prin consiliul de administrație, dacă se face dovada activității respective.”

Practic, inițiativa noastră preia acest model existent în lege și propune același sistem și pentru detașări.

Trebuie să specificăm clar că inițiativa se referă exclusiv la detașările care se realizează pe posturi didactice între școli și nu afectează detașarea în interesul învățământului la nivelul inspectoratelor școlare sau instituțiilor conexe, respectiv minister.

În acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

De unde acoperă această gaură un președinte de consiliu județean sau un primar?

Tăind de la investiții.

Opriți această nebunie! S-a luat o dată circa un miliard, prin revoluția fiscală. Le mai luați acum încă 300 de milioane de euro. Omorâți orice investiție, stimați colegi.

Gândiți-vă că dacă cineva a făcut ceva în țara aceasta, acest lucru a fost făcut de un primar. Bun sau rău. A făcut un drum, a făcut o rețea de apă, o rețea de canalizare. Omorâți orice investiție la nivel local.

Vă solicit, celor care știți ce înseamnă administrație și ați mâncat o pâine – bună, rea – în administrație, să votați împotrivă. Pentru că îi omorâm pe colegii noștri. Iar când mergem în județe o să ne arate din nou obrazul, că ei sunt din nou cei batjocoriți și călcați în picioare.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Au fost doi...

La articole. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Mulțumesc.

Ați avut doi vorbitori, domnule primar.

- 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și

- completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale. Comisia?

Pl-x 420.

Domnul Năsui.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe fond, legea are problemele ei. În schimb, aș vrea să reamintesc unor colegi că suntem totuși în secolul XXI și că în secolul nostru se poate foarte bine și ca soțul să urmeze soția, și nu doar soția să-și urmeze soțul peste tot.

Și sper că referința pe care ați făcut-o colegei noastre să se refere la faptul că dânsa nu este profesoară, și nu la altceva.

Vă mulțumesc.

Domnul Roman.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor, domnilor colegi,

Domnul Bichineț, fost vicepreședinte de consiliu județean, a ridicat o problemă foarte importantă.

Cu mare atenție deci, dacă trecem pe această formă. Și e aici domnul Nistor, care a fost președinte de consiliu județean, e domnul Nechifor, care a fost președinte de consiliu județean, sunt primari.

Stimați colegi, 10%, transferând 10% din asistență socială în partea de buget a consiliului județean sau a consiliului local, la un județ mic, ca Alba, înseamnă 240 de miliarde de lei vechi. Dacă faceți o socoteală cu numărul consiliilor județene și cu numărul celor 3.258 de UAT-uri, o să ajungeți la 300 de milioane de euro, care se evaporă din nou din vistieria consiliilor județene și a consiliilor locale.

Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale – Pl-x 420

Comisia noastră a analizat în fond propunerea legislativă menționată.

În ședința plenului din 13 februarie s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative spre comisia sesizată în fond, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă se referă la introducerea în curriculumul național aferent învățământului preșcolar, primar și gimnazial a disciplinei „Nutriție și educație nutrițională”, ca disciplină opțională de studiu, în contextul promovării măsurilor educative menite a preveni și combate obezitatea în rândul copiilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Respingerea noastră inițială s-a referit la faptul că planurile-cadru și programele școlare pentru domeniile de studiu, pentru discipline, modulele de pregătire sunt elaborate de instituții și organisme abilitate ale Ministerului Educației Naționale și se aprobă prin ordin al ministrului.

Am reanalizat, în contextul precizărilor făcute de Organizația Mondială a Sănătății, în contextul punctului de vedere al Ministerului Sănătății. Am avut în vedere faptul că există o disciplină opțională, „Educație pentru sănătate”, care acoperă foarte multe capitole legate de sănătatea copiilor și de educația în acest sens.

Domnul Moldovan Sorin, dezbateri generale.

De altfel, să știți că această propunere legislativă a fost dezbătută intens în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Inițial, nici eu nu am susținut-o.

Dar, având în vedere schimbarea pe care președintele comisiei noastre..., schimbare pe care a amintit-o aici, de la microfonul Camerei Deputaților, adică trecerea de la modificarea sistemului curricular la o strategie privind educația pentru sănătate și nutriție, în acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative, având în vedere ceea ce am subliniat anterior.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin prezentul raport se dorește introducerea în curriculumul național pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial a disciplinei „Nutriție și educație nutrițională”, ca disciplină opțională.

Educarea copiilor în ceea ce privește sănătatea și nutriția este foarte importantă. Astfel că Ministerul Educației Naționale a introdus deja opționalul „Educație pentru sănătate”, ce cuprinde un pachet întreg de norme și principii care vizează formarea și sănătatea elevilor.

Deci actualul proiect care vă este supus dezbaterii nu își mai are rostul.

Având în vedere cele expuse mai sus, Grupul parlamentar al PNL nu susține adoptarea acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Doamna Cobuz.

## **Doamna Maricela Cobuz:**

Bună ziua!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă 420/2017 are ca obiect de reglementare introducerea în curricula națională aferentă învățământului preșcolar, primar și gimnazial a disciplinei opționale „Nutriție și educație nutrițională”.

Obezitatea este o problemă majoră de sănătate publică a secolului XXI. România ocupă locul 2 în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă.

Pornind de la butada „Copilul nu este un adult în miniatură”, avem obligația să-i învățăm să se hrănească sănătos, pentru sănătatea copiilor noștri. Și vorbesc acest lucru din perspectiva unui medic pediatru care a întâlnit copii de 72 de kilograme la vârsta de 13 ani.

Propunerea legislativă a fost semnată de colegi deputați și senatori din toate grupurile parlamentare.

Consider că sănătatea nu are culoare politică și am să vă rog să susțineți acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Domnul Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Îi dau dreptate colegului nostru, domnului deputat Moldovan.

Domnul Movilă.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege. Este un proiect de lege care ar fi trebuit să facă parte dintr-o strategie, dintr-un pachet mai larg, care să asigure educația pentru sănătate a copiilor. Și nu mă refer doar la nutriție. Trebuie să vorbim despre primul ajutor, trebuie să vorbim despre mișcare, trebuie să vorbim despre multe activități pe care noi ar trebui să le susținem prin lege, astfel încât copiii noștri să devină sănătoși.

Acum 10 ani am inițiat Legea privind interzicerea fast-foodurilor în școli, o lege care a fost un succes. Însă, din păcate, nu se aplică. Și astăzi în școlile și liceele din România găsim în continuare produse de fast-food, care nu fac bine sănătății copiilor.

Și, tocmai, în continuare cred că acest proiect de lege este bine-venit.

Însă, la un moment dat, Comisia pentru învățământ – și o salut pe doamna președinte – sau Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Sănătății ar trebui să vină cu un pachet complet al legislației privind educația pentru sănătate.

Pentru că noi, parlamentarii, suntem nevoiți să avem proiecte de lege, să venim cu soluții, dar cred că cele două ministere, Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, ar putea stabili împreună un pachet legislativ pentru copiii din România, să-l susținem toți. Într-adevăr e un lucru necesar educația pentru sănătate.

Mulțumesc.

Domnul Ungureanu.

O felicităm pe colega noastră Maricela Cobuz. Am susținut în Comisia pentru sănătate acest proiect, cu tot dragul. Însă cu o tristețe și cu reținere.

În mod normal, atunci când avem un proiect de lege de genul acesta, care întrunește unanimitatea, ar trebui să avem și o garanție că la nivelul Ministerului Sănătății și Ministerului Educației deja există un grup de lucru care gândește manuale, gândește o anumită normare pentru posturi. Adică acest proiect de lege are cap și coadă. Deocamdată are cap. Dacă are și coadă depinde foarte mult de cele două ministere.

Noi susținem orice inițiativă. Va veni și una pentru educația pentru sănătate în școli, care are aceeași susținere, însă nu are încă speranță pentru o finalitate. Sper ca cei de la cele două ministere să fie responsabili și să se creeze, în baza acestei legi, un grup de lucru care să dea finalitate acestui demers foarte bun.

Mâncăm foarte prost, asta este foarte clar. Se vede foarte clar și de Crăciun, și de Paști, și de alte evenimente. Nu doar copiii, ci și adulții. Orice ne duce spre zona de educație pentru un stil de viață mai sănătos este un lucru foarte bine venit.

Dacă mai sunt intervenții aici? Nu.

La articole? Nu. Vot final. Domnul Suciu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să supuneți votului plenului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la punctele 2, 3 și 4 de pe ordinea de zi.

Vot.

145 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă, două abțineri...

Vă rog.

În felul acesta s-a confirmat tot ceea ce spunea Partidul Național Liberal până acum. Și anume că ați schimbat programul de lucru de miercuri de vot final pentru marți – vot final, astfel încât astăzi să reușiți să dați votul pe legile justiției. De ce? Nu ne-ați răspuns nici până acum.

Mai mult decât atât. Pentru simplul fapt că ați suprapus dezbaterile în comisia de specialitate cu dezbaterile de plen și încă nu au sosit rapoartele comisiei de specialitate de pe două legi dintre cele trei legi ale justiției, acum prelungiți programul de lucru.

Pe cine credeți că păcăliți? Chiar credeți că românii vor crede că v-a apucat hărnicia acum și vreți să stați în Parlament, în condițiile în care aproape zilnic dai cu pușca și nu vezi parlamentar la dezbateri pe legi cu impact direct asupra nivelului de trai?!

Aceasta este o fățărnicie și, în același timp, un abuz incredibil pe care dumneavoastră îl săvârșiți și scădeți încrederea în Parlamentul României, transformați Parlamentul, pur și simplu, într-un instrument care să vă satisfacă această dorință oarbă de a pune mâna pe justiție!

Oameni buni, ne scoateți afară din Europa!

Lăsați astăzi să trecem la votul final. Ghinion că n-au terminat la comandă rapoartele pe cele trei legi ale justiției și încetați cu această avalanșă și cu acest comportament care pur și simplu aruncă în derizoriu o instituție fundamentală a statului român!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

## Ați avut o procedură!

Domnul Năsui.

## Domnule președinte,

Aceste trei proiecte de lege sunt nediscutate, deci, repet, rapoartele pentru ele ne vor veni acum, unele nici n-au venit, unul ne-a sosit astăzi, după ce am început plenul oficial. Practic încălcați orice bun-simț parlamentar.

Într-adevăr, poate găsiți o procedură de urgență pe care să ne cantonați. Dar ceea ce este clar pentru tot poporul și ceea ce explică motivul pentru care Parlamentul este în continuare și va fi pentru multă vreme în topul instituțiilor cu cea mai mică încredere a populației – deci, practic, este cea mai necredibilă instituție – este tocmai genul acesta de atitudine, atitudinea aceasta în care, în loc să dezbatem și să vorbim și să ținem în procedură normală niște legi care schimbă fundamental sistemul justiției în țara noastră și care îl subordonează politic – după cum știți foarte bine, după cum v-au anunțat nu numai opoziția, ci și instituții internaționale –, niște legi care ne vor supune unor sancțiuni potențiale de la Uniunea Europeană, dumneavoastră vreți să le treceți pe repede-înainte, în această săptămână.

Nu este corect ceea ce faceți, nu este democratic și vă reamintesc un singur lucru – nu veți fi la guvernare tot timpul! La un moment dat, lucrurile se vor întoarce împotriva dumneavoastră. În momentul acela, gândiți-vă, vă doriți o justiție subordonată politic sau vă doriți o justiție independentă? Sper că v-ați dori o justiție independentă, care este mai bună pentru absolut toată lumea!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Ați avut o procedură, domnule Stanciu!

Aveți un lider de grup care a vorbit, a invocat procedura. 2. Vă rog, raport, comisia. La Legea nr. 304/2004.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La Legea nr. 304/2004, raportul a fost distribuit încă de dimineață, celelalte două rapoarte, din informațiile mele, și Legea nr. 303/2004, și Legea nr. 317/2004, sunt deja distribuite.

Ceea ce am făcut noi în comisia specială..., nu am făcut decât să punem în concordanță cu deciziile Curții Constituționale, astfel încât comisia, în ședințele din 14 și 19 martie, analizând Decizia Curții Constituționale nr. 303, în prezența doamnei secretar de stat, a hotărât să adopte un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului raport.

În raport cu conținutul său, prezenta lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Dezbateri generale?

Fiind în procedură de urgență, vă rog să vă stabiliți, liderii, un singur vorbitor.

De la USR, domnul Stelian.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Înainte de a vorbi pe dezbateri generale, solicitam pe procedură, pentru că acum câteva minute ne-au venit aceste rapoarte, pe cele trei legi ale justiției, ceea ce înseamnă că ele erau gata scrise, înainte de a se dezbate aceste legi în comisia specială, ceea ce mi se pare absolut inadmisibil.

S-au făcut doar mici rectificări, însă vă spun foarte clar că am avut multe amendamente... Numai la Legea nr. 303 am numărat vreo șase amendamente care nu se regăsesc în acest raport.

Avem de-a face cu un abuz incalificabil! Colegul meu a spus că nu se respectă chestiunile elementare de bun-simț parlamentar. Eu spun: mai mult decât atât, în momentul în care vii cu un raport gata făcut, cu o noapte înainte, la o ședință care încă nu se va fi terminat, eu spun că avem de-a face cu infracțiuni. Acest raport este un fals și el nu cuprinde toate amendamentele care ar trebui să fie cuprinse pentru a le dezbate aici.

Noi înțelegem că vreți să dați lovitura de grație justiției. Ați mai administrat o doză de poloniu radioactiv, așa, justiției astăzi. Consecințele le vom vedea în termen mediu și poate lung, dar ele sunt clare, sunt de sufocare a justiției, de distrugere a acestui mecanism foarte important într-un stat de drept. Ele nu se văd de pe o zi pe alta, se vor vedea în timp, numai că vestea proastă pentru dumneavoastră este că românii încep să-și dea seama de ceea ce încercați dumneavoastră să faceți. Încep să-și dea seama și în 2020 avem convingerea că vom repara toate aceste nenorociri pe care dumneavoastră încercați să le faceți acum.

Să vă spun, în plus, ce s-a întâmplat în această comisie? Nu diferă cu nimic ceea ce s-a întâmplat acum de ceea ce s-a întâmplat în iarna trecută, când ați forțat la maximum votarea acestor legi, în sensul că, în ciuda sesizărilor noastre repetate, nu ați dat curs solicitării de sesizare a Comisiei de la Veneția. Mai mult decât atât, considerându-vă că sunteți, precum Curtea Constituțională, atotștiutori, nici dumneavoastră nu aveți nevoie de ceea ce spune Comisia de la Veneția. Din fericire, această comisie nu este reprezentată de domnul Tudorel Toader, să știți!

Nu au fost invitați la lucrările acestei comisii, deși am solicitat în mod expres, reprezentanții magistraților. Vreți să faceți niște legi care le afectează în primul rând activitatea de zi cu zi și afectează autoritatea judecătorească, dar nu doriți să-i consultați pe magistrați. Declarativ ați tot mers pe la televiziuni și ați spus că de data aceasta va fi un dialog, îi veți invita pe toți cei implicați. Acestea sunt doar declarații, sunt minciuni. În realitate, ați forțat maxim aceste așa-zise dezbateri și ați ajuns în așa fel încât să aduceți în plenul Parlamentului niște rapoarte făcute pe genunchi, într-o noapte.

Vă rog să concluzionați!

Au fost foarte multe critici care au scăpat controlului de neconstituționalitate.

În plus, Curtea Constituțională nu verifică întotdeauna că o lege este bună sau proastă! Legiuitorul are o marjă foarte mare de a fi neglijent sau de a fi diligent în adoptarea unei legi.

Din păcate, ceea ce se întâmplă acum, inclusiv cu aceste legi, va genera discuții foarte importante pe viitor, cu privire la importanța și la o regândire a modului în care sunt numiți judecătorii la Curtea Constituțională, pentru că observăm, din ce în ce mai mult, niște influențe care se reflectă în deciziile Curții Constituționale, nepermise. Știm foarte bine că acești judecători sunt numiți politic!

Concluzionați, domnule deputat!

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Legile sunt dezastruoase, nu doar proaste. Sunt dezastruoase, afectează justiția! Vom avea de-a face cu o justiție slabă, așa cum vă doriți dumneavoastră, pentru că numai o justiție sufocată, o justiție îngenuncheată, o justiție neputincioasă vă poate servi intereselor. Interesele dumneavoastră fiind acelea de a slăbi lupta împotriva corupției.

Încercați pe toate căile, încercați mediatic, încercați legislativ, slăbiți justiția, veți face modificări și codurilor penal, de procedură penală... Acestea vor veni, așa, în tăvălug, cum le-ați făcut acum!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă mulțumesc. Vă rog!

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Acum, să știți că lucrurile acestea se văd!

Vă rog!

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Vociferați degeaba! Deci strigați...

Domnule deputat! Domnule deputat!

Domnule deputat!

Ați depășit timpul! V-am rugat de trei ori să concluzionați; vă mai rog, într-un minut, să trageți o concluzie.

Trimiteți toate aceste trei legi înapoi la comisie pentru o verificare de maxim bun-simț, și anume aceea de a vedea dacă măcar amendamentele pe care le-am făcut în comisie sunt cuprinse în raport.

Eu vă spun că, în câteva minute, câte mi-au fost puse la dispoziție, am verificat și aceste amendamente nu sunt cuprinse în raport, ceea ce este de o gravitate maximă și nu este o jignire adusă nouă, personal, nu este vorba despre asta, este vorba de jignirea adusă românilor pe care îi reprezentăm.

Dumneavoastră jigniți, batjocoriți, nesocotiți drepturile a sute și milioane de români!

Este de o gravitate maximă și să știți că opoziția va fi crâncenă, nu se vor termina lucrurile aici, așa cum doriți dumneavoastră.

Lupta va continua, nu veți reuși să faceți ceea ce v-ați propus!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Vă spun foarte clar că urmează o nouă...

Domnule deputat! Vă rog.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Sper ca opoziția să se mobilizeze și să contestăm împreună aceste legi pe care vreți să le trecem astăzi forțat prin Parlamentul României, pentru că, în loc să aduceți în acord unele texte, ba chiar le-ați pus în contra a ceea ce zice chiar Curtea Constituțională, ceea ce iarăși este inadmisibil!

Mulțumesc. Domnul Andronache. Domnul Andronache? Domnul Andronache! Doamna Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Am maxima rugăminte să transmitem mesajele corect astăzi. Și în acest Parlament al României sunt oameni care nu sunt penali. Sunt oameni, așa cum suntem eu și cu colegii din Partidul Național Liberal

, care milităm la fel de mult ca oricare dintre colegii frumoși, deștepți, inteligenți și entuziaști din USR.

Așa că, în spirit de respect față de Partidul Național Liberal, vă rog să nu stați cu spatele la colegii mei din PNL!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Doamnă Turcan? Vă rog!

Stimați colegi, vă rog!

## **Doamna Raluca Turcan:**

Mesajul colegilor din USR a fost unul corect. Majoritatea este una dăunătoare pentru România astăzi, dar majoritatea, nu toți parlamentarii! Și, dacă în acest Parlament mai rămân oameni cinstiți care vor să-i redea credibilitatea, atunci vă rog să nu judecați cu aceeași unitate de măsură toți oamenii din Parlamentul României! Mai există o speranță și astăzi suntem la dezbaterea pe legile justiției pentru că Partidul Național Liberal a depus o contestație în termen, corectă, argumentată și Curtea Constituțională ne-a dat dreptate!

Așadar, cu maximă bunăvoință și deschidere, aș vrea ca majoritatea parlamentară să perceapă corect mesajul.

Nu vă bateți joc de Parlamentul României!

Nu favorizați penali în funcții publice!

Nu favorizați penali apărați de un întreg sistem de justiție, așa cum intenționează să facă astăzi șefii dumneavoastră, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu!

Ne îndepărtați de Uniunea Europeană!

Amputați speranțele la o viață corectă, frumoasă și civilizată și demnă aici, în România, pentru milioane de oameni!

Ne pleacă anual 200.000 de tineri! Cât mai vreți să-i fugăriți din țară?

Până când veți accepta ca România să fie golită de tot ceea ce are mai frumos, și anume spiritul liber, spiritul față de dreptate, spiritul față de lege, față de familie, față de ceea ce vor să-și construiască românii în această țară?

Vă solicităm în mod oficial: opriți această nebunie pe care ați declanșat-o, de controlare a justiției, de favorizare a șefilor dumneavoastră direcți printr-o instituție fundamentală a statului român!

Astăzi puneți mâna pe justiție, mâine le spălați dosarele, poimâine folosiți justiția în scop politic, răspoimâine puneți mâna pe serviciile secrete și vom ajunge la România totalitară, pe care milioane de tineri au salvat-o la Revoluția Română!

Nu vă bateți joc de România!

Care este procedura, domnule Năsui? Drept la replică.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ce a spus doamna Turcan este parțial corect. Există oameni de bună-credință și nepenali și în acest Parlament!

Am speranța că acești oameni există nu doar în opoziție, ci că există și printre dumneavoastră, reprezentanții majorității. Dacă sunteți printre ei, acum aveți ocazia să spălați această rușine a modificării legilor justiției și să votați împotriva lor! Ele au revenit acum în Parlament. Prima oară n-ați făcut-o, dar acum istoria vă mai dă o șansă să spălați rușinea și să spuneți NU penalilor, NU domnului Dragnea și NU acestei infamii a reformei justiției!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Domnul Tomac.

Îmi pare rău, domnule Andronache, a vorbit doamna Turcan! ## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

## Procedură!

A vorbit doamna Turcan din partea grupului. Și procedură, și declarații, și tot!

Vă rog, domnule Tomac.

## **Domnul Eugen Tomac:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Într-un an atât de important cum este anul Centenarului, faceți un minim efort și ridicați-vă la înălțimea celor care ne-au lăsat o țară în urmă, acum 100 de ani.

România nu va putea face progrese mari atât timp cât justiția va fi încătușată și ținută departe de dreptate.

Avem obligația să privim cu luciditate spre viitor, spre o lume în care să fim respectați, iar cei care astăzi încearcă să mimeze o dezbatere civilizată, legată de legile justiției, nu fac decât să ducă România înapoi.

Avem obligația să privim cu încredere spre viitor, nu să ne gândim la niște oameni care vor doar să țină România blocată.

Susținem necondiționat ca lupta împotriva corupției și independența justiției să se desfășoare civilizat, plecând de la principiul că nimeni nu este mai presus de lege.

Deci grupul nostru rămâne ferm convins pe aceeași linie pe care a avut-o și până acum.

Mulțumesc. Procedură, domnul Viziteu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum v-am mai spus și acum 10 minute, ar fi bine să existe cel puțin doi-trei oameni în sală care să rămână calmi și speram ca dumneavoastră să fiți unul dintre aceștia.

Repet încă o dată, nu există o tolbă de muniție care se va consuma pentru procedură; și colegii de la PNL solicită la fel. Deci sunteți obligat de regulament să ne acordați dreptul la procedură...

Vă rog.

...de fiecare dată când o solicităm.

Vă rog!

Acum voi invoca procedura. Două secunde.

Articolul 97 alin. (2) spune așa: că raportul pe legile care se dezbat se trimite spre Biroul permanent, „care va asigura multiplicarea și difuzarea acestuia..., cu respectarea termenului prevăzut la art. 69 alin. (2)”.

Iar art. 69 alin. (2) spune că: „Raportul va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin trei zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege...”

Aș vrea să-mi spuneți dumneavoastră dacă considerați, ca președinte de ședință, că s-a respectat această procedură și că deputații au avut raportul cu cel puțin trei zile înainte. Și, dacă dumneavoastră confirmați, să continuăm dezbaterea. Dacă nu a fost difuzat cu trei zile înainte, atunci aveți posibilitatea să opriți această dezbatere, pentru că este o farsă procedurală.

Aștept răspunsul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Articolul 69 alin. (3): „La propunerea motivată a Biroului permanent se pot înscrie pe ordinea de zi...”

V-am răspuns.

Domnule Andronache, procedură.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Stimate domnule președinte,

Așa cum am afirmat și ieri, art. 151 alin. (3) mă obligă, în calitate de deputat, să iau cuvântul de fiecare dată când este încălcată procedura parlamentară. Și vă invoc art. 134 din regulament, care spune așa: „În cazurile în care este constatată neconstituționalitatea, potrivit art. 146 lit. a) din Constituția României, republicată, și în situația în care Camera Deputaților a fost prima Cameră sesizată – situația noastră –, Biroul permanent, în prima sa ședință care are loc după publicarea deciziei, va sesiza” – atenție, imperativ! – „va sesiza Comisia juridică, de disciplină și imunități și comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau propunerea legislativă în vederea reexaminării.”

Ca atare, atât timp cât acest raport, în reexaminare, a fost realizat de comisia specială, și în niciun caz de Comisia juridică, așa cum imperativ dispune art. 134, suntem într-o situație de încălcare a Regulamentului Camerei Deputaților.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională, prin decizia pe care a dat-o, a spus clar că reexaminarea trebuie făcută conform procedurilor parlamentare.

Nicio decizie a Curții Constituționale, inclusiv cea care se referea la constituirea Comisiei speciale pe legile justiției, nu permit sau nu permite discutarea, în procedură de reexaminare, a acestei legi de către comisia specială, ci de către Comisia juridică, de disciplină și imunități. Este o încălcare a regulamentului.

Pe cale de consecință, este o încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituția României, care spune că în România respectarea legii este obligatorie.

Nu continuați pe această cale, de încălcare a legii, implicit a Constituției!

Ca atare, vă solicităm să procedați în felul următor.

Să supuneți la vot trimiterea acestei propuneri legislative pentru reexaminare, pe calea corectă, regulamentară, de către Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu de către o comisie specială care nu are la niciunul dintre punctele sale această procedură, de reexaminare.

Este – vă repet – dispoziție regulamentară, imperativă! Procedați ca atare!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnule deputat, nu vreau să intru în polemici regulamentare cu dumneavoastră. Vă informez doar că, potrivit cutumelor și hotărârilor Biroului permanent, comisiile speciale trec peste comisiile permanente, în momentul în care avem situații de genul acesta.

Dar voi supune la vot propunerea dumneavoastră. Vă rog, vot.

Mulțumesc, stimați colegi.

Vă rog, vot. Suntem în vot!

Doamnă Chichirău, nu votați?

Nu votați?

59 de voturi pentru, 154 de voturi împotrivă. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă. Mulțumesc. Vă rog.

Doamna Turcan?

Domnilor juriști din PSD și din ALDE, astăzi satisfaceți pofta șefilor dumneavoastră, neregulamentar și neconstituțional.

Dragilor, poate măcar pentru că vreți să vă apărați pielea încercați ca aceste legi să fie trecute în spiritul și litera Constituției și regulamentului!

Procedura, doamnă!

PNL va contesta la Curtea Constituțională această manieră prin care dumneavoastră votați, prin majoritatea pe care o aveți, legile justiției. Legea care scoate președintele din procedura de numire a magistraților, legea prin care scoateți...

Procedura, vă rog!

## **Doamna Raluca Turcan:**

...la pensie 2.500 de magistrați și salvați dosarele...

Mulțumesc. Domnule Andrei Gheorghe, dacă aveți o procedură? Nu mai aveți procedură. Aveți procedură? Vă rog.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că ceea ce se întâmplă aici nu duce decât la decredibilizarea Parlamentului. Nu înțeleg de ce atâta urgență. De ce trebuie să prelungim astăzi programul? Am...

Mulțumesc. Vă rog.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Propunerea Grupului PNL ar fi să scoateți de pe ordinea de zi punctele 2, 3 și 4 din legile...

Mulțumesc.

S-a votat de două ori chestia aceasta.

Dacă la dezbateri generale mai este cineva de la vreun grup care n-a intervenit?

Nu.

La articole, vă rog?

Nu.

Mulțumesc. Vot final.

Punctul 3, Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018; Pl-x 418/2017/2018; procedură de urgență.

Vă rog, raport.

## **Domnul Florin Iordache:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia specială a fost înființată tocmai pentru a pune în concordanță legislația existentă cu deciziile Curții Constituționale. Noi tocmai aceasta am făcut. Și, ca să nu vorbesc de mai multe ori pentru fiecare lege în parte, vreau să vă spun că noi am ținut cont de deciziile Curții Constituționale. Între altele, am fost atacați permanent că încercăm să politizăm justiția, să subordonăm justiția.

Eu am cerut, de la începutul dezbaterilor, să-mi precizați un singur articol care subordonează justiția sau, într-un fel sau altul... _(Aplauze.),_ modifică legislația penală.

2. De fiecare dată ați invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneția.

Eu v-am solicitat, stimați colegi, înainte de a ne critica, haideți să citim! Deci, dacă am citi mai mult și dacă am citi cu atenție deciziile Curții Constituționale, la fiecare din cele trei decizii Curtea Constituțională ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut și le-am propus nu afectează în niciun fel independența justiției, iar modificările pe care le-am făcut, tocmai, sunt în concordanță cu deciziile Comisiei de la Veneția.

Deci, în aceste condiții, vă prezint foarte succint și raportul la Legea nr. 303.

A fost dezbătută Legea nr. 303 în prezența tuturor grupurilor parlamentare și amendamentele au fost depuse de către noi, în condițiile în care, repet, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și pentru dumneavoastră. În spirit de colegialitate, puteați veni dumneavoastră, nu trebuia să facem lecții de citire împreună. Deci puteați citi deciziile Curții Constituționale, puteați veni dumneavoastră cu amendamente. Dumneavoastră nu faceți decât să criticați sau să modificați amendamentele pe care noi le-am propus. Aceste amendamente, repet, s-au făcut în concordanță cu deciziile Curții Constituționale.

Și, în aceste condiții, stimați colegi, eu vă propun raportul pentru Legea nr. 303, care vă prezintă amendamentele admise în anexa nr. 1 și amendamentele respinse în anexa nr. 2.

Și, din punct de vedere legislativ, legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Cu rugămintea... Domnule Năsui, sunteți doi înscriși. Procedură?

Domnule președinte,

Dacă la proiectul de lege anterior sosise raportul cu două minute după ce a început plenul, acesta a sosit efectiv acum câteva minute.

V-ați grăbit să-l dați. Nu puteți să cereți opoziției să citească rapoartele, când dumneavoastră le faceți în același timp și ni le dați acum pe genunchi.

Solicitarea noastră este să se retrimită această lege la comisie.

Mulțumesc.

S-a votat!

Domnul Stelian, dezbateri generale.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

De ce spunem că e simulacru? Pentru că doar ne prefacem că avem un dialog. Aceste discuții, în realitate, nu au avut loc, ni se dau cu cinci minute înainte de ședința de plen, astfel încât ar trebui să verificăm zeci de articole, să vedem dacă sunt în concordanță cu ceea ce s-a vorbit în această comisie.

Vreau să vă spun că am avut discuții și propuneri referitoare la următoarele articole – mă refer la Grupul USR.

La art. 31 din Legea nr. 303 am propus, în primul rând, eliminarea articolului de abrogare a alin. (6) al art. 31, după aceea, am propus să se păstreze varianta în vigoare, aceea de simplă abrogare. Au fost respinse. Dar nu a fost aceasta problema cea mai mare. Mi se pare problema cea mai gravă că nici măcar aceste discuții nu sunt reflectate în raport.

Repet, raportul a fost întocmit chiar înainte de a se purta discuțiile în această ședință. Era imposibil, din punctul de vedere al timpului alocat unei astfel de operațiuni de redactare a unui raport, să se efectueze așa de repede redactarea.

Pe de altă parte, toate aceste discuții sunt absolut esențiale, pentru că avem de-a face cu articole care se referă la răspunderea magistraților, avem de-a face cu instituții foarte importante, care afectează modalitatea de funcționare a justiției.

Ne-a spus mai devreme domnul Florin Iordache, ne-a recomandat să citim mai mult. Credeți-ne, citim foarte mult! Nu despre aceasta este vorba. Și lucrul acesta se vede și în lucrările comisiei. Dar măcar să dați posibilitatea unei dezbateri reale. Dumneavoastră nu faceți acest lucru. Ați spus că nu este necesară sesizarea Comisiei de la Veneția, pentru că așa a arătat în decizia sa Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a spus cu totul altceva! A spus că ea însăși, Curtea Constituțională, nu simte nevoia să se consulte cu cei din Comisia de la Veneția. Aceasta nu înseamnă că Parlamentul nu o poate face! Parlamentul o putea face, au existat recomandări exprese din partea Comisiei Europene, care au fost nesocotite.

Dar haideți să revenim la ceea ce s-a discutat și ceea ce ar trebui să se reflecte în acest raport.

Bine. Mulțumesc. Doamna Turcan.

Dezbateri generale pe Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Ce ne aduce această lege astăzi, aici, într-o procedură pe care a văzut-o o țară întreagă, defăimătoare, pe fond, pentru Parlamentul României?

O dată, Președintele României este scos din procedura de numire a magistraților, procurorilor și judecătorilor, pentru că nu mai poate refuza numirea acestora în funcție.

Unii dintre dumneavoastră invocați, cu o argumentație care nu are nicio legătură cu realitatea politică pe care o propovăduiți, că președintele este om politic.

Însă Constituția României spune că președintele, odată ales, se ridică peste partide. Dar dumneavoastră l-ați scos pe Președintele României și ghiciți pe cine ați adus? Ministrul justiției! Ministrul justiției este cel care face propunerile.

Și, atunci, vă rog, haideți să facem un exercițiu de imaginație. Ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, se apucă să facă niște propuneri de procur general și procuror-șef. Ghici ghicitoarea mea: pe cine va propune domnul Tudorel Toader?! Aveți vreun dubiu? Aș putea să vă dau trei nume de aici din sală care... De aceea vă supuneți ordinelor nefirești, doar pentru a intra în grații, sperând că o să ocupați vreo funcție.

Așadar, acest argument pe care dumneavoastră îl invocați pică și este o minciună în fața românilor.

Al doilea punct pe care îl aduceți cu această lege. Ați introdus în legea de bază ca pensionarea magistraților să se facă la 20 de ani de vechime în sistem.

Aveți un studiu de impact? Aveți o analiză? Corpul profesional apreciază că aproximativ 2.500 de judecători și procurori vor ieși din sistem. Și ce se întâmplă? Haideți să vă spun. Știți că procesul domnului Dragnea..., în procesul de corupție al domnului Dragnea, cu doamna Bombonica, am asistat la reluarea procesului pentru că un judecător – măi, să fie! – s-a pensionat și, atunci, tot procesul s-a reluat.

Așadar, dragilor colegi de coaliție guvernamentală, printr-un proiect prin care dumneavoastră oferiți superfacilități, veți determina cel mai probabil 2.500 de magistrați să iasă la pensie, ceea ce înseamnă blocarea sistemului judiciar, ceea ce înseamnă reluarea marilor procese de corupție pe care mulți dintre dumneavoastră le aveți. Aceasta aduceți prin această lege!

Vă rog să concluzionați!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Am un amendament respins la poziția 24.

Pentru că și colegii noștri liberali sunt îngrijorați de mulțimea judecătorilor care au plecat din sistem și pentru că, în considerația deciziei Curții Constituționale, care a respins ca fiind neconstituționale acele articole care interziceau cumularea pensiei cu indemnizația primită la ieșirea înaintea vârstei de pensionare din magistratură, consider că acel alin. (3) din art. 62, care față de legea actuală...

82!

## 82, mă scuzați!

...care față de legea actuală are o prevedere în plus... Deci ieșirea la pensie după o activitate de 20 de ani, în care se calculează și alte activități juridice, într-adevăr este exagerată, într-adevăr, există acel pericol pe care și doamna Raluca Turcan l-a menționat și cred că este benefic să eliminăm acest alin. (3) din art. 82, pentru a nu avea acel impact dezastruos și, într-adevăr, să rămână la vârsta de 40 și ceva de ani oamenii pensionați. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Amendamentul respins de la poziția 24. Vă rog, vot.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Fără dezbateri? Aveam de discutat!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Păi nu trebuie să supun la vot, domnule Stelian, propunerea domnului Márton Árpád?!

Bine.

- 89 de voturi pentru, 148 de voturi împotrivă, 5 abțineri,

- un coleg care nu optează.

- Vă rog, vă

- doi colegi care nu optează.

- Forma inițială a rămas.

- Vă rog, domnule Benga.

## Închei!

Și vă rog, vă rog, vă solicit să încercați să nu mai susțineți acest abuz pe care șefii dumneavoastră vi-l ordonă, într-un mod care n-are nicio legătură cu democrația din România!

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale dacă mai sunt? Nu.

La articole, vă rog? Nu.

Vot final. Domnul... Vă rog, acum v-am văzut. Vă rog. Domnul Márton Árpád.

## **Domnul Tudor Vlad Benga:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

O intervenție pe procedură, în baza art. 151 alin. (5). Vreau să vă citesc un articol scurt din Constituție.

Profit de faptul că a vorbit domnul Márton Árpád înaintea mea.

Vorbesc de art. 148, de la „Integrare Euroatlantică”, alin. (2): „Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Să vă explic de ce fac referire la acest punct.

Înțeleg că programul acestei săptămâni a fost modificat, cu plenul de miercuri mutat marți, datorită faptului că mâine Grupul parlamentar al UDMR va fi prezent la Bruxelles pentru o reuniune planificată de multă vreme. Și ni se pare o mare ironie că legile justiției vor fi trecute cu votul indispensabil al UDMR și al minorităților, în contextul în care tot procesul acesta de modificare a legilor justiției a atras nenumărate avertismente și critici de la partenerii noștri europeni.

Cred că este foarte important să fi acordat mult mai multă atenție acestui dialog și mi-aș dori, sincer, ca, în calitate de reprezentant al unui partid care tot timpul va apăra libertățile individuale, până la capăt, mi-aș dori ca reprezentanții etniei maghiare să nu vândă voturile cetățenilor lor pentru măcelărirea legilor justiției.

Mulțumesc frumos.

Vă rog. Domnul Stelian.

Domnule Stelian, mai aveți vreun articol de susținut, ceva, vreun amendament?

Nu.

Nu. Domnul Antal István? Nu. Domnul Márton Árpád?

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Îmi pare bine că avem mulți colegi și sunt situații când, într-adevăr, prin votul lor, demonstrează că au grijă de comunitatea maghiară, dar, în mod evident, după cum știți, electoratul nostru, dacă nu va fi de acord cu ceea ce reprezentăm noi, atunci ne va sancționa.

Dar, deocamdată, electoratul nostru este revoltat de abuzurile pe care le constată împotriva comunității noastre, abuzuri făcute de unii reprezentanți din justiție și, mai ales, de DNA.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții. Legea merge la votul final. Și ultima.

4. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018; Pl-x 419/2017/2018; procedură de urgență. Comisia?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Și în cadrul acestui proiect de lege am ținut cont de observațiile Curții Constituționale și pentru că se tot invocă amendamente depuse sau nu.

Deci atâta timp cât noi am eliminat factorul politic din numiri, fie că discutăm de numiri la judecători, fie că discutăm numirile la Înalta Curte, fie că discutăm de posibilitatea

de a revoca judecătorii, indiferent de instanța la care sunt, mutăm aceste posibilități de a numi și a revoca la CSM, la secțiile speciale, din punctul nostru de vedere, este un mare câștig.

Și în Legea nr. 317, dacă tot discutăm de cariera magistraților, acel amendament pe care îl invocați dumneavoastră a venit tocmai din partea CSM-ului.

Din punctul nostru de vedere, noi dăm credit total CSM-ului, ca fiind, potrivit art. 132, art. 133 din Constituție, garantul independenței justiției. Astfel încât tot ce înseamnă activitatea judecătorilor și procurorilor noi o lăsăm la CSM, fără amestecul cuiva, nici măcar al Președintelui României. Este rău că lăsăm activitatea judecătorilor să fie coordonată de Secția de judecători sau Secția de procurori... să fie cea care gestionează activitatea procurorilor din România? Noi zicem că nu. Cu cât eliminăm factorul politic, cu atât credem noi că actul de justiție va fi mai bun.

Și, în consecință, în acest proiect de lege pe care vi l-am înaintat noi am pus în concordanță decizia Curții Constituționale și am reparat acele chestiuni invocate prin decizia Curții.

Vă mulțumesc.

Rog, dezbateri generale. Domnul Schelean? Doamna.

Văd Schelean-Șomfelean Vale... Și de la „Vale” încolo nu știu dacă e Valentina sau Valentin.

Valeria și chiar și Diana. Mulțumesc, domnule președinte.

Valeria. Vă rog.

## **Doamna Valeria Diana Schelean-Șomfelean:**

PNL va vota împotriva acestui proiect legislativ, pentru că, așa cum au spus și colegii mei mai devreme, ansamblul modificărilor destabilizează pe termen lung sistemul judiciar.

Și pentru că de la acest microfon, mai devreme, s-a spus că rolul CSM, așa cum este el acordat prin Constituție, a fost întru totul respectat, am să vă dau un exemplu, cuprins tocmai în acest proiect, în care rolul CSM, acela de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, este limitat față de ceea ce spune textul constituțional.

Și avem în acest proiect o procedură întreagă cu privire la întocmirea de către Inspecția judiciară a raportului cu privire la existența unor cazuri de eroare judiciară sau exercitare a funcției magistraților cu rea-credință și gravă neglijență, care se întocmește la solicitarea Ministerului de Finanțe și se finalizează, în urma acestui control, pe baza unui raport. Acest raport nu este supus adoptării plenului CSM și împotriva acestui raport nu s-a prevăzut nicio procedură prin care magistratul vizat ar putea să conteste concluziile din cuprinsul raportului, cu atât mai mult cu cât, chiar în textul Constituției, hotărârile CSM în materie de răspundere disciplinară pot fi cenzurate de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Deci eu cred că acest raport, așa cum este el reglementat în cuprinsul proiectului de act normativ, ar fi trebuit să aibă o cale de contestare, tocmai pentru a asigura toate garanțiile magistratului respectiv că beneficiază de dreptul la apărare și dreptul de a contesta o măsură aplicată.

Din această perspectivă, cred că proiectul de lege, astfel cum a fost supus, trebuie respins, dincolo de celelalte argumente, care țin, evident, de separarea carierelor, care s-a făcut fără niciun fel de studiu de impact, sau alte critici legate de vulnerabilizarea mandatului membrilor CSM față de posibilitatea revocării lor.

Vă rog, încă o dată, să votăm împotriva acestui proiect, pentru că, așa cum vă spuneam mai devreme, destabilizează pe termen lung sistemul judiciar.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Stelian.

Îmi cer scuze, domnule Stelian; domnul Ion înțeleg că este numele de familie!

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

E în regulă! Deficit de magistrați în sistem.

S-a vorbit mai devreme de către domnul Márton Árpád, care și-a și susținut amendamentul, de această situație deosebit de gravă. Actualmente este un deficit de 900 de magistrați, aproximativ, în sistemul judiciar.

Cu acel articol pe care ne propunea să-l modificăm, s-ar fi putut rezolva această chestiune, numai că în această procedură, a reexaminării, o astfel de abordare nu poate fi primită.

Așa încât acel dezastru, pe care îl recunoștea chiar domnul deputat Márton Árpád, este iminent.

Acum ați votat și dumneavoastră împotrivă, știind că este o problemă, știind că provine de la dumneavoastră acest articol și, cu toate acestea, știind că nu putem face nimic, pentru că suntem în reexaminare. Iată cum așteptăm să cadă de sus ghilotina!

Da, este un deficit foarte mare de magistrați. Deficitul se va adânci în perioada imediat următoare, pentru că stagiul la INM se dublează, deci următorii magistrați care vor intra în profesie vor intra abia peste șase ani, în condițiile în care vor ieși foarte mulți din justiție. Aceasta înseamnă că magistrații vor avea de soluționat cu mult mai multe dosare decât au acum. Și acum sunt sufocați, pe viitor vor fi și mai sufocați de aceste dosare. Aceasta este o mare problemă a justiției și de aceea durează foarte mult procesele, dacă vă întrebați, așa, printre altele, care dintre dumneavoastră ați avut procese, de ce durează atât de mult, și de aceasta uneori scade și calitatea actului judiciar.

Mai mult decât atât, s-a vorbit, dar cred că nu suficient, despre faptul că aceste legi – și toate trei legile îngemănate produc aceste efecte negative – afectează sistemul judiciar. Unul dintre mijloacele folosite este acela de creare a unor instituții care să reprezinte instituții de intimidare la adresa judecătorilor. Este vorba de acea secție specială pentru judecarea infracțiunilor din justiție.

Pe de altă parte, este vorba despre o Inspecție judiciară foarte puternică. Această inspecție judiciară este pusă sub autoritatea unui inspector judiciar, care face ce vrea, dictează, face regulamente, face legea în domeniul inspecției judiciare – o chestiune foarte gravă.

Domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte,

N-am dorit să intervin, dar colegul nostru Stelian are o calitate de inducere în eroare a persoanelor care nu cunosc situația exactă ieșită din comun.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Dacă nu avem raportul din timp, cum să știm situația exactă?!

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

1. Ultimul enunț al Domniei Sale. Da, într-adevăr, acel articol a fost găsit neconstituțional și a fost eliminat din lege. Ca atare...

Punctul 2. Pentru cei care nu știu! CSM, compus din 19 membri, are nouă membri judecători și cinci membri procurori.

Atât judecătorii, cât și procurorii sunt aleși de judecători și procurori. Deci politicul n-are nicio ingerință!

Iar activitatea în secții înseamnă că judecătorii între ei... judecătorii decid asupra judecătorilor și procurorii între ei, adică procurorii aleși de procurori decid asupra procurorilor. Aceasta este depolitizarea, pentru că în acel moment nu mai intervin nici Ministerul Justiției și nici reprezentanții societății civile, care pot să vină, eventual, din altă parte decât din însăși justiția.

Ca atare, așa trebuie să fie văzută această lege, această măsură de a decide judecătorii despre judecători și procurorii despre procurori. Este adevărata depolitizare a justiției, de aceea o vom vota.

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Drept la replică!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Dar ce s-a întâmplat?! Dar n-a fost ofensator, domnule Stelian!

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Dar nici măgulitor!

Din contră, era... pedagogic! Vă rog.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Nu știu dacă este o calitate neapărat să induci în eroare. Probabil, din partea puterii, aceasta este o calitate, să induci în eroare lumea, cum am fost eu acuzat mai devreme.

Nu am indus în eroare pe nimeni. Este adevărat, acel articol a fost declarat neconstituțional. Dar cine a propus acel articol și de ce a fost declarat neconstituțional? Dumneavoastră l-ați propus?

Nu, CSM nu are inițiativă legislativă. Da? L-ați propus, l-ați promovat și a fost declarat neconstituțional și eu vi l-am înfățișat.

A doua chestiune, legată de această activitate, pe secții...

Nu, nu îmi place să mă aud vorbind, dar nici pe dumneavoastră nu-mi place să vă aud vociferând aiurea!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședințe. Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci. Scoatem și reintroducem cartela, pentru că s-a resetat sistemul, și vom face un vot test într-un minut.

Vot test.

Este în regulă.

255. Suntem în cvorum. Începem.

Legi organice. Adoptări.

Punctul 1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018; Pl-x 417/2017/2018.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției propune adoptarea. Vă rog, vot.

183 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul Cupșa; și vă hotărâți, la USR, un singur vorbitor.

## **Domnul Cătălin Drulă**

**:**

Procedură!

Explicarea votului, nu avem procedură aici!

Drept la replică!

O altă chestiune. Aceasta referitoare la activitatea pe secții a fost o problemă veche, nu este de azi, de ieri – și am spus și în toamna anului trecut –, problema aceasta a fost relevată de un fost judecător al Curții Constituționale, decan al Facultății de Drept, București – este vorba de domnul profesor Viorel Aurel Ciobanu...

Mulțumesc, domnule deputat!

...care a spus foarte clar că, dacă se golește de conținut activitatea plenului și se preiau toate aceste prerogative pe secții, influența, posibilitatea unei influențări a secțiilor va fi cu mult mai mare. Nu am spus-o eu, nu am inventat eu aceste lucruri, sunt niște chestiuni bine știute, de ani de zile!

Mulțumesc. La articole, vă rog? Nu sunt intervenții la articole. Legea merge la votul final.

Stimați colegi, luăm o pauză de fix opt minute, adică la 12.40 suntem în sală pentru ședința de vot final.

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, Partidul Național Liberal, nu am votat nici forma inițială a legilor de modificare a legilor justiției. Așa cum nu am făcut-o acum trei luni, la fel vom proceda și astăzi.

Nu am votat acest prim proiect și nu vom vota nici celelalte două proiecte care urmează.

După cum bine știți, acum trei luni am sesizat Curtea Constituțională și am făcut-o cu succes. Vom face din nou o sesizare pe care o vom adresa Curții Constituționale a României și puteți conta pe cuvântul nostru.

Forma pe care ați adoptat-o cu mare grabă, înainte de Crăciun, s-a dovedit a fi un act normativ superficial, cu nenumărate erori, erori de limbaj, limbaj neclar, texte neconstituționale, care au fost sancționate ca atare.

Admițând sesizarea noastră, Curtea Constituțională a inițiat această procedură de reexaminare, procedură în care noi ne aflăm astăzi.

Din păcate, textele normative, pe care noi nu le vom vota astăzi, vădesc aceeași superficialitate...

Nu cred că o să le lăsăm, dar ținem cont de dorințele dumneavoastră!

Deci vădesc aceeași lipsă de... superficialitate, au fost adoptate cu aceeași grabă nejustificată, textele sunt echivoce, textele sunt neclare, sunt impredictibile și, drept urmare, sunt neconstituționale.

În egală măsură, vă atenționăm că nu ați respectat deciziile Curții Constituționale, prin felul în care le-ați transpus în cele trei acte normative.

PAUZĂ Mai mult decât atât, subliniem faptul că ați adoptat texte normative modificatoare care nu au nicio legătură directă și nici funcțională cu textele care au fost declarate neconstituționale și care urmau a fi reexaminate...

Concluzionați, domnule deputat, că ați depășit timpul!

...încălcând din nou Constituția.

În mod cert, nu puteam vota și nu vom face acest lucru! Ce este cu adevărat important în legătură cu aceste modificări ale legilor justiției? Nu aspectul lor particular, nu ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni de zile, ci faptul că fac parte dintr-un demers amplu, un adevărat fenomen sociopolitic, un fenomen de înstăpânire asupra justiției de către PSD și ALDE...

Mulțumesc.

Dacă-mi permiteți să închei și vă promit că la celelalte două nu voi avea nicio intervenție.

Încă un minut.

Mulțumesc.

Vă rog.

## Revenind.

...acest fenomen de înstăpânire a justiției, în care vă manifestați autoritarismul, autoritarism care este foarte bine relevat de expresia „pentru că noi putem!”. Aduceți-vă aminte că unul dintre principalii vorbitori în numele Partidului Social Democrat ne-a spus tuturor că: „Aceasta este România de astăzi. Pentru că noi putem, o și facem!”

Ne vom opune din răsputeri acestui fenomen din care faceți parte și în care tindeți să trageți întreaga societate românească!

Este un fenomen social care este caracterizat prin acțiuni, activități îndelungate. În ultimele 15 luni s-au întâmplat nenumărate lucruri, pe care permiteți-mi să le enumăr. Nenumărați oameni politici, membri ai Guvernului, membri ai Parlamentului, s-au implicat în aceste activități. Împreună, toate aceste activități relevă esența ultimă a scopului pe care îl urmăriți de un an și câteva luni.

Vă doriți cu adevărat să vă înstăpâniți asupra justiției.

Fenomenul – aduceți-vă aminte de ianuarie 2017 –, amnistia și grațierea! A reacționat societatea civilă, au reacționat organizațiile profesionale, au reacționat instituții și autorități internaționale, au reacționat partenerii noștri, am reacționat noi, partidele politice, și, drept urmare, v-ați repliat.

Februarie 2017 – dezincriminarea abuzului în serviciu, și nu numai. V-ați repliat din nou, ca urmare a reacțiilor pe care le-ați ocazionat.

23 august 2017 – o zi care, într-adevăr, pentru un partid serios, care își cunoaște istoria, înseamnă ceva, adică pentru Partidul Social Democrat. Tezele din 23 august ale domnului Tudorel Toader erau niște teze ale înstăpânirii asupra justiției!

Vă rog să încheiați!

## **Domnul Ioan Cupșa:**

Luna octombrie...

O să închei!

Vă promit că în mai puțin de un minut o să închei! În luna octombrie a anului trecut v-ați repliat, ca urmare a reacțiilor dure sociale. 10 dintre colegii noștri parlamentari au inițiat niște modificări la legile justiției, pe care le-au și motivat amplu, o jumătate de pagină.

A urmat dezbaterea în comisiile speciale; totul pe repedenainte, totul superficial! Urmarea, textele pe care le cunoașteți.

În luna noiembrie, după ce v-ați repliat din nou și n-ați mai dorit sau n-ați mai putut, de fapt, să numiți procurori de rang înalt, n-ați mai reușit să duceți Inspecția juridică, să v-o apropiați, ducând-o la Ministerul de Justiție...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat, v-ați încălcat toate promisiunile pe care mi le-ați făcut!

Continuăm.

De la USR, v-ați decis? Domnul Drulă?

Explicarea votului.

Nu avem procedură în votul final, domnule Drulă!

## Domnule președinte,

Vă atrag atenția asupra unei situații care s-a mai repetat în plen. Pe locurile destinate președinților comisiilor este o persoană care nu are calitate în Parlamentul României sau nicio calitate pentru a se așeza acolo...

Mulțumesc.

...domnul Marian Neacșu, secretarul general al PSD...

Mulțumesc.

Dacă dorește să asiste la ședință, îl puteți invita la lojele de sus, dar nu pe acele locuri care au un rol bine determinat în Parlament!

Mulțumesc. Domnul Năsui, explicarea votului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că s-a abătut din nou iarna asupra noastră. Iarna este momentul cel mai prielnic pentru dumneavoastră să atacați justiția și să atacați instituțiile fundamentale ale statului român! Iarna anului trecut, în luna februarie, ați dat OUG nr. 13. Nu v-a mers!

Tot iarna, anul trecut, ați dat legile justiției și iată-ne acum, chiar dacă suntem în luna martie, ninge puțin afară și din nou atacați justiția!

Este o tristă ironie că vremea din România chiar arată prin ceea ce trec românii și frigul în care dumneavoastră băgați această țară, prin a submina unul dintre pilonii esențiali ai democrației și ai statului de drept, anume instituțiile justiției!

V-am mai spus că aveți o putere vremelnică, aveți o majoritate acum și probabil până în 2020, dar din 2020 nu știți ce se va întâmpla! Zidul pe care colegii mei l-au făcut aici, USR l-a făcut aici, este un zid de care vă veți mai lovi mult timp de acum încolo.

Chiar vă doriți o justiție politizată și subordonată unui ministru al justiției numit politic?!

Chiar credeți că poporul român nu înțelege ceea ce faceți și care sunt prioritățile cu adevărat pe care le-ați urmărit în momentul în care modificați aceste legi, momentul în care instituția în care suntem este condusă de persoana de care este condusă, cu problemele penale pe care le are?!

Vă promit un lucru: că din 2020 vom fi mult mai mulți și vom întoarce toate aceste mizerii pe care le-ați făcut în justiție și vom restabili statul de drept pe care dumneavoastră cu atâta putere îl atacați acum!

Dacă aveați cea mai mică intenție să dezbateți democratic aceste legi, nu le duceați în procedură de urgență, nu făceați o comisie specială, nu făceați un blid, punându-le pe ordinea de zi ieri și aducând rapoartele astăzi, motivând apoi că „A, de ce n-ați citit rapoartele, vi le-am dat acum două minute?! Sunt încă calde, pentru că au fost proaspăt imprimate!”.

Problema numărul unu a României este corupția!

Concluzionați!

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Avem un stat mare și îmbâcsit, din care se fură cu duiumul!

Toate rapoartele Curții de Conturi ne-au arătat lucrul acesta. Cum ați jefuit țara, prin programe pe care le susțineți – PNDL –, din care furați întruna!

Mulțumesc.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Singura șansă pe care o avea România...

Vă rog, stimați colegi!

Numai atât mai spun, domnule președinte!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog, stimați colegi!

Numai un pic, domnule deputat!

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Singura șansă pe care o avea România era ca instituțiile justiției, care au început să-și facă treaba, să și-o facă până la capăt...

Mulțumesc.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

...și lucrul acesta îl împiedicați astăzi!

Mulțumesc.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

Să vă fie rușine!

Mulțumesc. Domnul Băișanu.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

## Stimați colegi,

Cu tot respectul pentru toate forțele politice din Parlamentul României, vreau să vă spun că m-am gândit mult dacă astăzi să iau cuvântul sau nu, pentru că este un moment important – sunt foarte mulți ochi asupra noastră.

După ce voi spune ce voi spune, sunt convins că mă voi înscrie clar pe acea linie cu care ne-am obișnuit cu toții, și anume aceea de a deveni, posibil, foarte repede, un penal.

Am să vă dau un exemplu.

La 1640, România era bântuită de holeră. Un cetățean neromân, care făcea comerț cu alcool în Moldova, s-a gândit să profite de această boală și a început să vândă la sticluțe mici alcool pentru bolnavii de holeră. Bolnavii de holeră aveau frisoane, iar în momentul în care luau 50-100 de ml de rachiu își mai reveneau și toți spuneau că este un medicament. Acel rachiu poartă numele astăzi de holercă. Băieții care au făcut comerț și au făcut bani în România vânzându-ne alcool pe post de pansament și de panaceu pentru boala secolului, pentru holeră, s-au îmbogățit, românii noștri, moldovenii noștri, au murit, care au murit – unii au mai scăpat –, dar a rămas încetățenit că ce le-a adus omul acela din străinătate, holerca, i-a salvat.

Domnule, în situația aceasta ne aflăm noi astăzi. Cineva, din afara țării, care vine și suge banii poporului român, pentru că toți banii noștri pleacă afară... Dacă vrei să cumperi pâine, cumperi pâine congelată adusă de afară! Dacă vrei să cumperi roșii, le aduci din Turcia și din Polonia! Dacă vrei să-ți cumperi benzină, motorină, o cumperi din Austria! Dacă vrei să te împrumuți, te împrumuți de la bănci din străinătate!

Noi am rămas cu holerca, cu rachiul, și am continuat-o pe drumul acesta, iar băieții și-au făcut de cap în continuare în Țara Românească.

Așa se întâmplă și astăzi, când văd, în momentul de față, că nimeni nu mai vorbește de muncă, de demnitate, de căință și de patriotism. Vorbim de „Hai, cum să-i mai arestăm pe aceia care au furat?!”.

Da, domnilor, sunt de acord cu lucrul acesta. Sunt de acord cu lucrul acesta! O justiție corectă, în care orice om care are un dosar penal este judecat și, dacă este găsit vinovat, să plătească!

Dar nu orice om care primește de la „un prieten” o zapistă, o hârtie precum că ar fi penal, să fie transformat cu adevărat în penal.

Cei care trebuie să plătească în România – vă dau un exemplu, două, trei de pe la fostul PDL...

care au furat milioane, care au făcut...

Vă rog să încheiați.

...un an, doi de pușcărie, iar banii nu s-au întors în România, nu mai există...

Încheiați.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

...avem doar oameni arestați.

De ce voi vota. Voi vota și o să le spun colegilor de la USR și prietenilor pe care îi susțin, de afară. Mi-e frică, Doamne ferește!, ca mâine să nu primim iar de la Bruxelles, de la Comisia Europeană, o hârtie prin care să ni se ceară, stimați liberali, arestarea Brătienilor, arestarea lui Iorga, arestarea lui Eminescu, pentru că, nu-i așa?, nici ei n-au fost perfecți.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Continuăm.

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 5 martie 2018; Pl-x 418/2017/2018.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției propune adoptarea legii, cu amendamente.

Vă rog, domnule Stelian.

Vă rog, stimați colegi, e un drept regulamentar.

Și remarc că după explicarea voturilor crește numărul de voturi pentru.

Vă rog.

O imagine sugestivă cu ce s-a întâmplat și se întâmplă cu aceste legi ale justiției.

O doamnă, Justiția, se prezintă cu o durere de gât la medic. Și acesta o prinde. O prinde și îi face operație forțată, așa, de transplant de ficat, de care nu are nevoie, fără analize, care...

Misoginule, de ce o doamnă?

Mulțumesc. Domnul Movilă.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, n-am avut șansa să fiu nici prefect al PNL, nici al PDL, să-i înjur pe aceia care atunci m-au ținut în brațe și din care acum să fac adevărații inamici.

Și am mai atras, încă o dată, atenția că puțină măsură nu strică niciodată la microfon.

Nici să nu uităm istoria, că unii au cărat genți la PNL, PDL, PSD și acum sunt prin alte partide. Și nici să nu uităm faptul că, într-adevăr, legile justiției sunt un proiect important, un proiect de cursă lungă, care trebuie să asigure separația puterilor în stat, un stat de drept; trebuie să asigure lupta împotriva corupției, cu respectarea, deopotrivă, a drepturilor omului.

Din păcate, au fost proceduri, mecanisme parlamentare care ne-au determinat pe noi, Partidul Mișcarea Populară, să votăm împotriva acestui pachet de proiecte de lege. Lucru pe care îl facem și astăzi, cu argumentul – important, tehnic – că nu aveam nicio obligație să votăm azi, puteam să votăm și mâine, era program normal. Pentru ca membrii Parlamentului României să aibă timp să citească raportul comisiilor de specialitate, care, într-adevăr, a venit cu câteva minute înainte de votul final.

Vă mulțumesc.

Pentru că e vorba de Justiție, de aceea.

...n-are nevoie, fără studii, fără măcar o ecografie. Cam asta se întâmplă. Cu efecte nocive pe termen lung. Că poate a doua zi va fi OK, poate va fi și peste o lună, dar nu avea nevoie de așa ceva. O imagine plastică.

Am vorbit deja de efectele negative. Această lege, Legea nr. 303, e una din cele mai nocive legi din cele trei. Pentru că are o întindere mare și are reglementări vaste pe diferite paliere. Afectează, în primul rând, magistrații. Am amintit deja, și nu mai dezvolt, de deficitul de magistrați pe care îl creează. Am vorbit de aceste mecanisme de intimidare a magistraților.

Și, în plus față de ce am zis mai devreme, vă dau un simplu exemplu. Pe viitor, un judecător sau procuror, dacă își va spune părerea unui prieten – și poate aveți prieteni judecători sau procurori și mai vorbiți cu ei, așa, de anumite aspecte –, dacă își va spune părerea cu privire la o anumită pricină – nu pricina sa, o pricină din țară, de undeva –, va putea fi exclus din magistratură, potrivit noii legi. Pentru că e singura posibilitate pe care o dă legea. Nu are dreptul să dea consultații, aceasta este o interdicție.

Concluzionați, domnule deputat.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...exclus din magistratură.

Vă dau niște exemple concrete, ca să înțelegeți ce ați făcut cu aceste legi. Că sunt convins că mulți dintre dumneavoastră habar n-aveți despre ce e vorba.

Justiția are nevoie de trei lucruri. Are nevoie de o balanță, are nevoie de o sabie și are nevoie de o eșarfă. Nu are nevoie să-i scoateți dumneavoastră ochii sau să îi tăiați mâinile și picioarele.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Conti... Domnul Cupșa? Domnul Cupșa? Nu...

Domnule Cupșa, v-ați epuizat timpul, conform promisiunilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mi-ați promis ceva, mi-ați cerut o îngăduire...

## **Domnul Ioan Cupșa**

**:**

...m-ați întrerupt.

La șapte minute v-am întrerupt. Vă rog să luați loc în bancă.

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 6 martie 2018; Pl-x 419/2017/2018.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției propune adoptarea legii, cu amendamente.

Vot.

189 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, o abținere, doi colegi care nu optează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul Barna.

Așadar am început din nou. Că, practic, astăzi, prin acest vot, am început din nou.

Tot anul trecut România a fost ținută captivă de problemele penale ale domnului Liviu Dragnea. Tot anul trecut tema României – tema României – a fost justiția. Sute de mii de oameni în stradă, scrisori de la Uniunea Europeană, mesaje de la Departamentul de Stat, vizite de la Uniunea Europeană, mesaje de la cetățeni; din februarie până în decembrie.

Anul trecut, România n-a discutat despre autostrăzi. N-a discutat despre spitalele acelea regionale, magice, care să îndepărteze infecțiile nosocomiale. A discutat doar despre justiție. Pentru că asta ați servit României.

Și acum, deși cumva am sperat – poate pentru că încă suntem naivi și la început de drum în politică –, am sperat că învățătura anului trecut o să ajute cu ceva această guvernare stabilă și consistentă...

Efectul care este? Un abuz fără precedent de legislație și de regulament parlamentar, astăzi. Ne-ați aruncat printurile calde ale rapoartelor și ne-ați spus: haideți să votăm legile justiției, că am rezolvat.

O temă importantă cum e justiția – pentru că chiar este și pot fi de acord că sunt lucruri de îmbunătățit acolo –, o astfel de temă o expediați pe scurt, pe genunchi, într-o ședință de două sau de trei ore.

Ce s-a întâmplat?

Domnul Márton Árpád ne spune frumos că infractorii sunt supărați pe organele de cercetare. Incredibil!

Domnul Iordache ne spune senin, privindu-ne în ochi, că, respectiv, Comisia de la Veneția ne susține și și-a dat acordul la întrebări pe care nu i le-am pus niciodată, de fapt.

Sau, pensionând mii de magistrați, dumneavoastră spuneți că sistemul va fi mai funcțional și mai bun, e „reformă”.

Practic, suntem în pilda aceea cu calul care, spre surpriza noastră, moare când abia îl învățasem să trăiască fără mâncare.

Pentru că asta se întâmplă. Dacă omorâm sistemul, dacă eliminăm oameni din sistem fără să venim cu forțe proaspete, ce se va întâmpla când intrați prin instanțe sau când mergeți pe la instituții publice – și nu vorbesc doar de justiție – și cad bibliorafturile pe noi? Asta de unde vine?

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

Este o problemă foarte mare.

Astăzi, prin votul de astăzi, tocmai am făcut un pas uriaș, noi, ca țară, spre „Neuropa” Rusiei sau a Turciei, pentru că e modelul pe care îl urmăm.

Da, haideți să fim foarte corecți unii cu ceilalți. Ne propuneți să începem un nou an de trosneală socială.

Probabil pentru asta USR trebuie să fie aici și probabil societatea va trebui să reacționeze. Pe asta contăm. Felicitări, domnilor!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Doamnă Turcan, ați desemnat pentru explicarea votului un coleg de-al dumneavoastră...

Domnule...

Domnule Márton Árpád, numai o secundă.

Ați desem... nu, ca să înțelegem, să nu mai spuneți că nu știu ce abuzuri fac eu.

Ați desemnat un coleg care mi-a cerut toți timpii pentru cele trei legi. L-am lăsat încă un minut și jumătate peste cele șase regulamentare.

Deci, în ceea ce privește punctele 1, 2 și 3, v-a expirat timpul pentru explicarea votului.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor, Deloc stimate coleg antevorbitor,

Puteți verifica ce am spus eu. Am grăit în felul următor: comunitatea maghiară este revoltată.

Dumneavoastră adineauri ați zis că eu am vorbit despre infractori care sunt revoltați. Ați făcut comunitatea maghiară infractoare? Dacă nu asta ați dorit, vă rog să vă cereți scuze.

Mulțumesc.

## **Domnul Ilie Dan Barna:**

Evident că nu mă refeream la comunitatea maghiară. Pentru că, domnule Márton Árpád, știți foarte bine ce amendamente ați susținut în Comisia „Iordache”. Mă refeream exact la argumentele pe care dumneavoastră le-ați invocat, care au fost invocate în cadrul Comisiei „Iordache”, prin care dumneavoastră ați spus, repet, de nenumărate ori, că instituțiile publice responsabile cu implementarea legii în România abuzează și infractorii suferă din această cauză. Despre asta vorbim. Hai să nu dăm nuanțe.

Deci, ca să fie foarte clar, nu m-am referit la comunitatea maghiară în ansamblu. Nu vreau să fie niciun echivoc aici.

Mulțumesc, domnule Barna. Continuăm.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 448/2017.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun adoptarea.

Vă rog, vot.

174 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 63 de abțineri.

Adoptată.

Continuăm?

Nu văd de aici.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru politică economică propun adoptarea. Vă rog, vot.

191 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu optează. Adoptat.

Domnul Simionca, explicarea votului.

Domnule președinte, Stimați colegi, În calitate de vicelider al Grupului PMP, explic că noi am votat împotriva acestui proiect legislativ.

Și noi, împreună cu cei de la USR, vom contesta această lege la CCR.

Mulțumesc.

OK. Doamna Cherecheș.

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Deputații Partidului Național Liberal au votat împotriva acestei legi prin care se instituie monopolul, prin faptul că Editura Didactică și Pedagogică va fi unicul producător de carte școlară în România.

Și, de fapt, în acest fel se încearcă mascarea neputinței de a gestiona problema contestațiilor în ceea ce privește procedura de achiziție publică.

Vreau să vă spun, dragi colegi, că toate acele contestații au avut câștig de cauză, deci au fost „pe bune”.

Se încalcă legi economice. Se încalcă Legea concurenței. Este un mod abuziv prin care se elimină concurența, ceea ce nu ar duce la creșterea calității.

Ne dorim manuale bune și ne dorim să existe competiție reală, pentru a avea cele mai bune manuale, cu conținut și cu o prezentare grafică de excepție.

Pentru că ceea ce dumneavoastră ați făcut astăzi este să omorâți tot ceea ce vine din alte edituri și să țineți în brațe o singură editură, care a fost cea mai neperformantă, în condițiile în care a câștigat doar sub 5% din toate achizițiile publice.

Și, domnule...

Continuăm.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; lege organică.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

6. Propunerea legislativă pentru completarea art. 65 din

Legea educației naționale nr. 1/2011; lege organică. Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Legi ordinare. Adoptări.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică – SA ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică” prin transformare; lege ordinară.

Aveți poză?

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Și, domnule...

Da, am și poză.

Domnule Tudose, un drept la replică, cu întârziere, că sunt ardeleancă.

Aș vrea să vă spun că nu reprezint interesele niciunei edituri. Reprezint interesele milioanelor de elevi din România, ale copiilor, ale părinților și ale profesorilor, care au dreptul să aleagă în ceea ce privește manualele din care să învețe, să aleagă ceea ce este mai bun și mai potrivit pentru ei, și nu să li se dea ceea ce consideră partidul unic și conducătorul iubit că trebuie să învețe.

Mulțumesc.

Domnul Băișanu.

## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**

Nu vreau să dau drept la replică. Vreau să vă spun doar că Editura Didactică și Pedagogică a fost și este o editură serioasă. Patru dintre cărțile mele au fost publicate la această editură. Într-adevăr, acolo n-am văzut decât cărți de specialitate.

Cărți de specialitate, și nu „almanahe”. Cărți de specialitate, și nu broșuri.

România și copiii României au nevoie de o editură care să le publice cărțile repede și care să ajungă pe masa elevilor..., nu folosindu-ne de tertipuri pentru a bloca lucrul acesta.

Consider din nou că e nevoie de monopol pentru elevii din România și această editură să poată funcționa cu adevărat. Vă mulțumesc.

Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Din pură întâmplare, absolut din pură întâmplare, am la mine o carte de antropologie, cursul „Medicină și cultură”, la care am lucrat trei ani și pe care am publicat-o la Editura Didactică și Pedagogică. Asta e una la mână.

Doi, vreau să felicit Guvernul, care a reușit să distrugă mușuroaiele de interese în materie de editare a manualelor și să introducă controlul statului în procesul îmbogățirii unora pe spinarea copiilor săraci.

Ura! Ura!

Domnul Năsui.

## **Domnul Claudiu Iulius Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, ca să fii în secolul XXI, să fii dintr-un partid care își zice „liberal” și zice, pe Facebook, „adevărații liberali”, și să vii la această tribună să zici că România are nevoie de un monopol... Păi bravo! Bravo, felicitări! Nu știu la care lecție de economie ați fost, liberală, în care e nevoie de monopoluri.

În schimb, pentru explicarea votului, USR, împreună cu PMP, va ataca la Curtea Constituțională această lege. Și sperăm să avem câștig de cauză.

Să vă spun un singur lucru. De fiecare dată când statul eșuează, cei din Ministerul Educației eșuează, dați vina pe privat. Și acum faceți altceva, chiar creați o nouă instituție.

Sper ca aceasta să fie prima companie de stat din România din care nu se va fura ca din codru și care va merge bine.

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu am votat pentru legea aceasta, dar, dacă auzeam discursurile de dinainte, vă jur că aș fi votat împotrivă.

Mi-e foarte greu să cred că de la tribuna Parlamentului, în anul 2018, putem auzi sintagme precum „controlul statului”. Mi-e foarte greu să cred lucrul acesta.

Vă repet, am votat pentru lege. Dar, vă rog, haideți să încercăm să gândim lumea în contextul ei de astăzi.

Lumea este din ce în ce mai liberă. Că sunt anumite momente când este necesar să faci anumite lucruri, acestea se mai pot înțelege. Dar să lauzi controlul statului nu e bine. Pentru că, dacă astăzi îl avem într-un domeniu, mâine îl mai putem avea încă într-unul, poimâine în altul. Și, la un moment dat, constatăm că totul devine din nou controlul statului.

Și, știți, îmi aduc aminte de definiția statului dată de un libertarian, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în care eu cred și care spunea că „statul este acea mare ficțiune prin care toți vor să trăiască pe cheltuiala tuturor”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Am încheiat aici cu explicarea votului. Continuăm.

Am încheiat, domnule Bacalbașa, am încheiat. Am încheiat.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele...

Vă rog, vă rog.

...privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene; PL-x 52/2018; lege ordinară.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget propun adoptarea.

Domnul Vîlceanu?

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor...

Stimați colegi, nu s-a încheiat ședința...

## **Domnul Dan Vîlceanu:**

## Doamnelor și domnilor,

Vă pun în vedere faptul că astăzi, la votul final, ați votat o lege care are la bază un raport fals. Ceea ce este incredibil. V-am atras atenția din timpul dezbaterilor.

Și, dacă dumneavoastră, domnule președinte, și stimați colegi din majoritatea parlamentară, continuați în acest mod, aici nu mai e Parlamentul României, este Marea Adunare Națională.

Eu nu cred că cineva din țara aceasta își poate imagina lucrurile care se întâmplă în acest Parlament.

Această lege are la bază un raport fals. În comisia în care s-a emis acest raport nu s-au discutat acele lucruri, pentru că în acea comisie un amendament apărea respins și apoi a fost admis. Despre ce vorbim?

Încă ceva. După ce prin „marea revoluție fiscală” ați condamnat administrațiile publice la sărăcie și subdezvoltare și le-ați luat cam un miliard de euro, acum, prin această lege, le mai luați 500 de milioane și le obligați să ia bani de la investiții și să plătească asistența socială. Pentru că statul român vrea să suporte din aceste cheltuieli doar 90%, și nu 100%, cum era până acum. 10% din aceste cheltuieli le-ați transferat autorităților publice locale.

De unde credeți că vor lua banii? De la investiții. Ceea ce nu este în regulă.

Însă cea mai mare problemă este că am ajuns să votăm legi având la bază documente false, iar dumneavoastră..., dumneavoastră agreați acest lucru și văd că-l perpetuați.

Mulțumesc.

Explicarea votului la Pl-x 448, doamna Bîzgan.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege, Dragi colegi,

Cu siguranță că polițiștii și militarii merită aprecierea și sprijinul nostru. La fel cum merită medicii, personalul medical, personalul din educație, cei din asistența socială și profesioniștii din orice domeniu de activitate.

Apreciere și sprijin merită și victimele violenței domestice, copiii care suferă de cancer, cei cu tulburări din spectrul autist sau cu boli rare.

Cu toate acestea, pentru niciunul dintre aceste grupuri vulnerabile nu se alocă fonduri pentru centre de primire în regim de urgență, tratament, îngrijire sau recuperare.

Apreciere și sprijin merită și mamele și tații care își cresc singuri copiii sau toți cei care nu pot câștiga un venit minim care să le dea acces la o locuință.

Într-o țară europeană, în 2018, avem datoria să asigurăm un cadru legal și instituțional care să nu discrimineze și mai mult categoriile de cetățeni.

Avem datoria să gestionăm responsabil, și nu populist, banii cetățenilor ajunși la bugetul de stat.

Îmi pare rău că nu reușim în mod echilibrat și responsabil să susținem proiecte echitabile pentru întreaga societate și pentru toate categoriile de cetățeni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Stanciu-Viziteu, o chestiune de ordin personal.

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu:**

Mulțumesc.

Astăzi asistăm la o zi istorică. Câteva paradoxuri. Partidul de guvernare își invită secretarul general și îl pune să troneze peste deputați, pentru a verifica că votează bine.

Tot aceștia spun că depolitizea...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Am înțeles că aveți o problemă de ordin personal.

Continuăm cu... Am dreptul să vă citesc un document.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 20 martie, s-a depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului. Termenul de sesizare este de cinci zile de la data depunerii.

Mulțumesc colegilor care au rămas în sală până la sfârșitul ședinței, un gest de respect față de cei care au vorbit, nu față de noi, care am rămas aici, la prezidiu.

Biroul permanent, la sala Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084891]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/28.III.2018 conține 72 de pagini.**

Prețul: 180,00 lei