Alexandru Pereș

Intrăm în zona propunerilor legislative cu caracter organic, dar v-aș propune să luăm punctele 9 și 10, înaintea punctelor 7 și 8, având în vedere că este și un termen de adoptare tacită în 30 septembrie a celor două proiecte de lege.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată pentru viitor.

Anterior, potrivit Legii nr. 24/2000, atât Parlamentul, cât și Guvernul aveau posibilitatea de a modifica sau abroga doar acele acte normative adoptate și intrate în vigoare. Legea nu includea prevederi referitoare la actele normative adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată.

Practica din ultimii ani a arătat că există acte normative adoptate care nu au intrat încă în vigoare și care nu mai pot fi aplicate, având în vedere că acestea nu mai corespund realităților actuale. Aceste legi sunt amânate _sine die_ deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu impact negativ atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra cetățenilor. Dau ca exemplu Codul penal adoptat în anul 2004 sau Legea spitalelor nr. 270/2003, al căror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.

Prin urmare, aceste acte normative nu ar fi putut fi abrogate în condițiile prevederilor legale anterioare. Astfel, soluția adoptată nu presupune în niciun caz substituirea puterilor Legislativului, întrucât toate actele normative de acest fel vor trece în mod obligatoriu prin Parlament.

În ceea ce privește eliminarea studiilor de impact pe care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2009 le prevede în cazul actelor normative adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, precizăm că această decizie este justificată, având în vedere că asumarea răspunderii se referă la o situație de urgență excepțională. În astfel de situații, nu există perioada necesară, de regulă, între 6 și 12 luni, pentru efectuarea unor studii de impact.