Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Stimați colegi,

Deschidem ședința Senatului de astăzi, 23 septembrie 2009.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, și-au înregistrat prezența pe foile de prezență 78 de senatori, 59 de senatori fiind absenți, din care 7 senatori sunt membri ai Guvernului, un coleg senator este în delegație.

Cvorumul de lucru este îndeplinit.

Ordinea de zi este cea care v-a fost anunțată și distribuită în casete.

Sunt observații asupra ordinii de zi? Nu sunt observații.

Programul de lucru. Sunt obiecțiuni la programul de lucru? Nu.

Mulțumesc.

Programul de lucru cuprinde: probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pe perioada 28 septembrie — 3 octombrie 2009; alegerea unui candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societății civile și dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Dacă asupra acestor puncte enumerate aveți observații? Nu.

Stimați colegi,

Având în vedere că luni am avut un program de lucru deosebit de programul standard, vă propun ca pe legile organice să dăm votul final astăzi, începând cu ora 11.00.

Vă rog să dați un vot și pe această propunere sau, dacă există altă propunere din partea sălii...

Nu.

Vă mulțumesc.

Deci voturile pe legile organice să le dăm astăzi, după ora 11.00.

Intrăm în primul punct din ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 septembrie — 3 octombrie.

Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, vă propune un program standard, care să conțină:

— luni, 28 septembrie — lucrări în grupurile parlamentare, de la ora 14.00; de la ora 15.00 până la ora 19.30 — lucrări în plenul Senatului, care vor conține declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, votul final pe inițiative legislative și, de la ora 18.00 la ora 19.30 — întrebări, interpelări și răspunsuri, de data aceasta această secțiune fiind transmisă la radio;

— marți, 29 septembrie 2009 — lucrări în comisiile permanente; ședința Biroului permanent al Senatului, la ora 13.00;

— miercuri, 30 septembrie, între orele 9.00 — 13.00 — lucrări în plenul Senatului pe probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna următoare, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, iar de la ora 15.00 — lucrări în comisiile permanente;

— joi, 1 octombrie, începând cu ora 9.00 — lucrări în comisiile permanente ale Senatului;

— vineri, 2 octombrie, și sâmbătă, 3 octombrie — activități în circumscripțiile electorale. Aveți obiecțiuni? Nu sunt.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă alegerea unui candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea societății civile.

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Senatul alege dintre candidații prevăzuți la art. 19, pe cei doi reprezentanți ai societății civile, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul acestei Camere.

În baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, plenul Senatului, în prezența majorității membrilor săi, alege, prin vot secret, dintre candidații propuși, un reprezentant al societății civile.

Conform prevederilor art. 132 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului, votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot pentru alegerea sau numirea în unele funcții.

Având în vedere că în raport comisia ne propune o listă de opt candidați pentru această importantă funcție în CSM, vă propun ca votul secret să-l dăm pe buletine de vot.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Biroul permanent al Senatului a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să examineze dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 19 și următoarele din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii de către candidații propuși de societatea civilă pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe locul rămas vacant ca urmare a demisiei domnului Petre Lăzăroiu.

Biroul permanent, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a parcurs calendarul acțiunilor prevăzute în Legea nr. 317/2004, astfel încât, în

ședința din 12 și, respectiv, 16 iunie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat toate documentele trimise de Biroul permanent pentru cei opt candidați.

În urma verificării condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească candidații pentru a deveni membri în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport favorabil privind alegerea pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societății civile a următorilor candidați — și îi citesc în ordinea în care și-au depus candidaturile la Biroul permanent al Senatului:

— Chiusbaian Gavril Iosif — Uniunea Juriștilor din România;

— Criste Mircea — Fundația Română pentru Democrație;

— Popescu Gheorghe — Comisariatul pentru Societatea Civilă, Direcția Generală de Monitorizare a Abuzurilor, Combaterea Infracționalității și Implementarea Relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO;

— Istrate Serafim — Asociația Victimelor Mineriadelor 1990–1991 din România;

— Dumitrescu Corina Adriana — Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”;

— Popescu Antonie — Asociația „21 Decembrie 1989”;

- Melnic Virgil — Asociația Victimelor Accidentelor de

- Circulație;

— Tănăsescu Elena Simina — Institutul pentru Politici Publice.

În urma votului pe care noi îl vom da astăzi, unul dintre cei opt candidați va deveni membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societății civile, pentru o diferență de mandat, adică până la 14 decembrie 2010.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să vă citesc art. 132 din Regulamentul Senatului, care spune: „Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot pentru alegerea sau numirea în unele funcții, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moțiunilor.

Procedura votului secret pe buletine se face în cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului”.

Ele sunt aici, în stânga mea, în dreapta dumneavoastră. O să

Din partea Grupului parlamentar al PD-L îl propunem pe domnul senator Dumitru Constantin.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC?

Domnule președinte Toni Greblă, puteți dumneavoastră să faceți o propunere? Sau altcineva?

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnul Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat... Al Partidului Național Liberal, scuzați-mă!

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Never ever!

Doamna senator, discutați cu vorbitorul? Îl propunem pe domnul senator Liviu Titus Pașca.

Mulțumesc. Grupul parlamentar al UDMR?

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente, microfonul 2.

Propunem pe domnul senator Tiberiu Günthner.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Stimați colegi,

Liderii grupurilor parlamentare ne-au propus ca din această comisie să facă parte domnii senatori Dumitru Constantin, Șerban Mihăilescu, Liviu Titus Pașca și Tiberiu Günthner.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, microfonul 4, vă rog.

## Domnule președinte,

Iertați-mi necunoașterea, dar am înțeles că pe lista aceea este un domn sau o doamnă din partea unui comisariat. Eu știu că avem o lege în care trebuie să respectăm... legat de termenii „academie“, „comisariat“...

Dacă cumva este în regulă, este perfect, dar eu am crezut că este cineva din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Vă mulțumesc _._

Domnule președinte Toni Greblă, lămuriți-ne, dacă este comisariat.

Nu, este o organizație nonguvernamentală care are activitate inclusiv în domeniul drepturilor omului și se numește Comisariatul pentru Societatea Civilă, Direcția Generală de Monitorizare a Abuzurilor, Combaterea Infracționalității și Implementarea Relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO, așa că are un obiect de activitate foarte vast, chiar cu profundă încărcătură europeană.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc. Sunteți lămurit, domnule senator? Da.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Au fost desemnați de către liderii de grup domnii senatori Dumitru Constantin, Grupul parlamentar al PD-L, Petru Șerban Mihăilescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, Titus Liviu Pașca, Grupul parlamentar al PNL, și Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR.

Sunt obiecții?

Nu sunt.

Vă rog, domnule senator Oprea, doriți să spuneți ceva? Microfonul 2.

Eu cred că întrebarea pe care o pun este și a colegilor mei: care sunt condițiile pentru selectarea unuia dintre cei opt, pentru că, dintr-un tur, majoritate plus unu nu poate să fie la opt oameni. Sper să fie un număr controlabil prin regulile pe care le definiți dumneavoastră.

Am să vă explic, dacă îmi permiteți, imediat după constituirea comisiei, cum vom proceda.

Conform art. 132 din Regulamentul Senatului, avem opt candidați pe buletinul de vot. Suntem în cvorumul de lucru. Reprezentantul CSM, conform Legii nr. 317/2004, se alege de către Senat. În cazul nostru, aici, pentru a completa, de fapt, lista membrilor CSM avem nevoie de votul majorității senatorilor prezenți.

Suntem în cvorumul de lucru, am depășit cvorumul de 69 de voturi. Având în vedere că există opt candidați și că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu s-a făcut o altă departajare, sarcina este a plenului Senatului.

În această situație, printr-un singur tur, va fi ales, ca reprezentant al CSM din partea societății civile, cel care va obține cele mai multe voturi ale majorității senatorilor prezenți. Așa spune Regulamentul Senatului.

Există obiecțiuni?

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că, în drum spre microfon, colegul nostru, distinsul dumneavoastră coleg de partid, domnul senator Cristian Rădulescu, îmi spunea deja cum este corect și poate ar fi cel mai bine să-l întrebăm pe domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Opinia mea este că majoritate înseamnă jumătate plus unu dintre cei care votează. Asta este majoritate și... Luăm și Dicționarul explicativ al limbii române, dacă este nevoie. Nu putem spune că, dintr-o sută, dacă cineva obține 49 de voturi, iar ceilalți mai puțin, cel care a obținut 49 de voturi este ales cu majoritate. E simplu, logic și cred că toată lumea este de acord.

Majoritate, în cazul în care spuneți dumneavoastră, este perfect așa. Majoritate poate avea și cel care obține cele mai multe voturi dintre cei opt candidați.

Vă rog, domnule senator Frunda, să încercăm să lămurim această problemă. Microfonul 2.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că discuția este bine-venită pentru a evita discuțiile și contestațiile ulterioare. Cred că domnul senator Puiu Hașotti are dreptate. Din câte cunosc eu, până acum, atunci când a fost vot _in personam_ în Senat, niciodată nu s-a votat într-un singur tur cu majoritatea voturilor exprimate.

Vă ascult, domnule senator.

Nu, nu, am timp. Sunt sigur că doamna director general de la Direcția generală legislativă vă va conduce în același sens, fiind cunoscută și recunoscută pentru cunoștințele dumneaei în domeniul juridic.

Spuneam că, niciodată, Senatul, din câte cunosc eu, nu a hotărât într-un singur tur cu majoritatea voturilor exprimate, majoritatea obținută, iar interpretarea... am lucrat la redactarea Constituției... În Constituție, lucrăm cu două noțiuni: majoritatea senatorilor și deputaților, ceea ce numim majoritatea absolută, sau majoritatea deputaților sau senatorilor prezenți, ceea ce înseamnă jumătate plus unu din voturile exprimate, direcție în care s-a exprimat și domnul senator Hașotti.

Dacă în Regulamentul Senatului există o altă prevedere, să se spună un singur tur de vot, cu numărul cel mai mare de voturi — și aceasta este definiția juridică sau expresia juridică corectă, „cu cel mai mare număr de voturi“ —, atunci, într-adevăr, se poate ține un singur tur de scrutin. Atâta timp cât dumneavoastră faceți referire la art. 132, care vorbește despre majoritatea voturilor exprimate, adică majoritatea simplă, cred că trebuie să se obțină jumătate plus unu din voturile exprimate și, continuând procedurile prevăzute în Regulamentul Senatului în articolele consecutive, a merge pe două tururi de vot, în situația în care nimeni în primul tur de vot nu obține jumătate plus unu din voturile exprimate, în turul doi putem discuta despre primii doi candidați cu numărul cel mai mare de voturi obținute.

Aceasta este cel puțin interpretarea mea a articolului respectiv. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ca să înțeleg, este și o propunere, pentru că și în art. 133 se spune așa „în cazul în care prin prezentul regulament nu se stabilește o anumită procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea președintelui sau a oricărui senator”.

Sigur, procedura de vot a fost stabilită, este prin buletine de vot, dar aici avem o dilemă căreia trebuie să-i dăm un răspuns.

Eu nu vreau să forțez lucrurile, ca să nu fiu acuzat iarăși de cine știe ce practici, pe care nu le doresc în Senat și în Parlamentul României.

Dacă vine cumva din partea unui coleg senator o propunere sau dacă această teză susținută de domnul senator Frunda György este acceptată de Senat, sigur că vom trece și la turul doi.

Deci primii doi clasați dintre cei opt, cei mai bine clasați dintre cei opt, vor intra în turul doi pentru a obține majoritatea senatorilor prezenți în sală.

Vă rog, domnule președinte Toni Greblă, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o chestiune care poate fi interpretată într-o manieră sau în alta, însă opinia noastră este că atâta timp cât legea nu distinge, nici noi nu avem voie să adăugăm sau să ne imaginăm pe lângă lege. Nu este prevăzut nici în Regulamentul Senatului, nici în Constituție că pentru această procedură specială de alegere a unui membru din partea unei entități exterioare Senatului nu este prevăzută organizarea unui al doilea tur de scrutin, eventual între primii doi sau între primii patru sau între primii cinci.

Avem situații și situații. Eu consider că atâta timp cât avem aceste prevederi ale Regulamentului Senatului, organizarea unui al doilea tur între primii doi, trei clasați – nu știu de unde s-a găsit cifra doi, și nu trei sau patru –, nu se știe dacă în aceeași ședință sau peste două săptămâni, sau peste o săptămână nu avem voie să raționăm în felul următor.

Vă dau un singur exemplu, ca să vedeți că ceea ce a susținut distinsul nostru coleg, domnul Frunda, nu este întotdeauna adevărat: președintele consiliului județean tot printr-o lege specială este ales într-un singur tur de scrutin, și el are o reprezentare de câteva sute de mii de locuitori, astfel încât eu consider că ar fi o procedură îngreunată dacă am adăuga la lege, dacă am hotărî să votăm în două tururi în situația în care în primul tur niciunul nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti, după care domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2, vă rog.

## Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Haideți să avem proprietatea termenilor, proprietatea cuvintelor. Mă rog, cine are dileme, să le aibă... sau „trileme“... Dar un lucru este foarte clar: majoritate înseamnă jumătate plus unu. Ne așteaptă niște alegeri prezidențiale. Păi, va câștiga un candidat care va obține 40% sau 45% sau 49%? Nu. Se va organiza un al doilea tur de scrutin. Pentru numele lui Dumnezeu! Suntem for legislativ și discutăm despre chestiuni elementare ale limbii române! Acolo nu se spune că va câștiga cel care obține cel mai mare număr de voturi, ci cel care obține majoritatea voturilor exprimate.

Consiliul județean... că a fost ales președintele consiliului județean cum a fost ales.... iertați-mă! dincolo de faptul că este o alegere neconstituțională, pentru că președintele consiliului județean nu este autoritate publică, acea prevedere este o prevedere legală aberantă, dar scrie în lege, că așa am fost noi deștepți să facem legea aceea, absolut ridicolă... Dar nu se spune în acea lege că președintele consiliului județean trebuie ales cu majoritatea voturilor exprimate, ci cu cel mai mare număr de voturi exprimate.

Vedeți, consultați legea și să vedeți că este așa cum spun eu! Și să avem proprietatea termenilor, ce Dumnezeu! Discutăm despre limba română!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnul senator Cseke Attila Zoltán, microfonul 2.

Domnule președinte,

Dumneavoastră, sigur, aveți regulamentul în față. Eu m-am uitat doar pe laptop, iar la art. 136 alin. (5) se spune în mod clar că în toate situațiile în care regulamentul nu dispune altfel, actele sau alte măsuri adoptate de Senat — și la măsuri cred că este și numirea unui reprezentant al CSM — se adoptă prin votul majorității senatorilor prezenți.

Cred că acest articol se aplică acestei situații. Este clar. Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Frunda György, microfonul 2.

Într-un studiu al Academiei Regale din Marea Britanie, există o susținere care, la prima vedere, este șocantă. Spune că limba engleză este cel mai corect vorbită de oameni care nu au naționalitatea engleză și care au învățat limba engleză la școală, nu în familie. Cred că acest lucru este valabil și pentru limba română. Noi, care nu în familie am învățat limba română, cu greșelile inerente familiei, ci la școală, de la profesori, de la vârsta de 7 ani, suntem mult mai sensibili la finețurile gramaticale ale acestei frumoase limbi române, de aceea în interpretarea noastră, din bancă, nu de la catedră, mi se pare că expresia „votul majorității senatorilor” nu poate fi interpretată în niciun caz ca numărul cel mai mare de voturi obținut în primul tur de scrutin. Cred că este o expresie clară, cred că exemplul dat de distinsul senator Toni Greblă este excepția acestui lucru pe care e adevărat că Parlamentul a votat-o tocmai în ideea că face o excepție de la regula generală. Nu am două tururi de scrutin în care doi candidați cu numărul cel mai mare de voturi se duelează într-un al doilea tur pentru obținerea funcției de președinte al consiliului județean, ci am stabilit prin lege că este un singur tur.

_Mutatis mutandis_ , dacă doream ca pentru alegerile în Senat, pentru orice funcție, să avem un singur tur, ar fi existat un articol separat în Regulamentul Senatului care spunea că pentru funcțiile respective ținem un singur tur în care cel mai mare număr de voturi contează.

Întrucât acest lucru nu s-a stabilit, noi trebuie acum, prin vot, domnule președinte, să stabilim un singur lucru: în turul doi, câți dintre candidați vor fi, dacă nu este cazul? După părerea mea, trebuie să fie primii doi pentru că asta este regula generală, și, dacă am acceptat un principiu, să-l ducem până la capăt. Deci, dacă în primul tur niciunul dintre candidați nu obține jumătate plus unu din voturile exprimate, trecem la turul doi cu primii doi candidați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Ultima întrebare cred că este rezolvată de câți vrem să aibă șanse. Vrem patru, patru tururi, vrem trei... Pentru că egalitatea șanselor înseamnă o distribuție statistică a voturilor.

Dacă s-a spus mai înainte că vrem în doar două tururi, este clar că primii doi. Distribuția este 50-50.

Da. Mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul la microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Eu mă așteptam ca domnul senator Frunda György să vorbească despre limba română. Nu știu dacă dumnealui se așteaptă ca eu să vorbesc despre Regulamentul Senatului. În orice caz, aș vrea să protejăm președintele de ședință, să-l protejăm neinvocând limba română, neinvocând paternitatea ideilor, invocând doar lipsa de prevedere din statut care, iată, nu ne dă soluția pe care noi trebuie să o urmăm și aici îi dau dreptate și domnului senator Frunda György, îi dau dreptate și domnului Puiu Hașotti, îmi dau și mie dreptate după ce am citit cu atenție prevederile statutare, prevederile Regulamentului Senatului pe care îl avem cu toții și în baza căruia ne desfășurăm activitatea.

De aceea, din dorința de a vă proteja pe dumneavoastră, domnule președinte, și din respectul pe care îl port tuturor deciziilor care se iau în Senatul României, haideți să

Vă mulțumesc.

Un moment!

Domnule senator Cristian Țopescu, aveți cuvântul la microfonul 1, vă rog.

## **Domnul Cristian George Țopescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

O intervenție foarte scurtă, pentru că, fiind relativ nou în mijlocul dumneavoastră, sunt, probabil, cel mai puțin îndreptățit să mă pronunț în această discuție care observ că durează de vreo 30 de minute, înainte de a trece la vot. Pentru că mă consider un apărător al limbii române, am făcut o monitorizare personală a greșelilor de limbă română pe care le aud în exprimările colegilor din Senatul României și o să vă surprindă faptul, dar cele mai puține greșeli de exprimare în limba română știți de cine sunt făcute? De parlamentarii Grupului parlamentar al UDMR. Dumnealor vorbesc cea mai corectă limbă română, spre deosebire de noi, care facem o mulțime de greșeli din neglijență.

Sunt de acord cu propunerea domnului senator Frunda György să

## **Domnul Alexandru Pereș:**

O să

În intervenția anterioară am spus că este o problemă controversată și, tocmai pentru a elimina orice fel de posibilitate de suspiciune sau de nereprezentativitate, ulterior alegerii și noi suntem de acord să se organizeze, eventual, două tururi de scrutin. În primul tur, dacă niciun candidat nu îndeplinește jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, între primii doi să se organizeze un al doilea tur de scrutin, urmând să fie desemnat câștigător cel care obține cele mai multe voturi valabil exprimate în al doilea tur.

Mulțumesc.

Domnule senator Constantin Traian Igaș, aveți cuvântul la microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Eu și Grupul parlamentar al PD-L susținem să fie două tururi de scrutin și cred că există unanimitate în acest sens, în ceea ce privește alegerea de astăzi în Consiliul Superior al Magistraturii și cred că trebuie să începem să votăm.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Până la urmă, am lămurit și această problemă, care nu e explicită nici în Regulamentul Senatului, nici în Constituție sau legea nu o precizează.

Domnule senator Puiu Hașotti, permiteți-ne totuși să votăm, dacă nu vă supără această idee. Nu întârziem mult, vă garantez, 10 secunde.

Votăm procedura de vot, două tururi de scrutin, în turul doi intră primii doi sau, mă rog, sigur, mai mulți clasați cu același număr de voturi, dacă din primul tur nu obține cineva jumătate plus unu din numărul domnilor senatori prezenți.

Vă rog să votați două tururi de scrutin.

Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-a votat alegerea unui membru al CSM în două tururi de scrutin.

Atunci, am să îl rog pe domnul secretar Orest Onofrei de la microfonul central să strige numele și prenumele senatorilor.

Am votat Comisia pentru numărarea voturilor, alcătuită din cei patru colegi.

Invit să vină la microfonul 8 un domn senator chestor pentru a înmâna buletinele de vot.

Explicați procedura de vot, vă rog!

Procedura de vot am anunțat-o. Dacă vreți, o mai repet o dată.

Se votează „pentru“, lăsând neatinse pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei dorite, sau „împotrivă“, ștergând numele și prenumele persoanei respective, după care se introduce buletinul în urna de vot.

Buletinele de vot sunt aici, la mine. Invit un domn chestor să vină la microfonul 8.

Domnule secretar Orest Onofrei, vă rog să citiți lista senatorilor.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina|prezent<br>prezent<br>prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel|absent<br>prezent| |Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>delegație| |Banias Mircea Marius<br>Bara Ion|prezent<br>prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>prezent| |Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel|prezent<br>prezent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile|prezent<br>Guvern<br>prezentă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|Guvern| |Diaconu Mircea|prezent| Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin absent Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan absent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița Guvern Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent

Îi rog pe domnii senatori să vină pentru a-și depune buletinele de vot în urnă.

Vă mulțumesc.

Rog Comisia pentru numărarea voturilor să se retragă pentru a proceda la numărarea acestora.

## PAUZĂ

* * *

DUPĂ PAUZĂ

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Constantin pentru a citi procesul-verbal al primului tur.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul tur, din 137 de senatori au participat la vot 106, iar rezultatul votului este următorul:

Chiuzbaian Gavril Iosif — niciun vot Criste Mircea — 17 voturi

Dumitrescu Corina Adriana — 37 de voturi Istrate Serafim — niciun vot Melnic Virgil — un vot Popescu Antonie — un vot Popescu Gheorghe — un vot Tănăsescu Elena Simina — 46 de voturi Voturi nule — 3 voturi.

Domnule președinte,

În consecință, trebuie efectuat cel de-al doilea tur de scrutin — doamnele Tănăsescu Elena Simina și Dumitrescu Corina Adriana.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Vă mulțumesc.

Rog secretariatul ședinței să se ocupe de redactarea buletinului de vot cu cele două persoane care au obținut cele mai multe voturi, respectiv doamna Tănăsescu Elena Simina și doamna Dumitrescu Corina Adriana.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Foarte pe scurt. Evident, fiecare partid a susținut un candidat, aceasta apropo de interferența dintre politică și justiție, evocată, blamată și condamnată de atâta lume și de atâtea ori.

Grupul parlamentar al PNL a luat decizia de a susține pe cineva în turul doi. Nu am voie să spun pe cine, pentru că votul este secret, dar acest lucru se va vedea la numărătoarea voturilor. Sigur, pot fi și interpretări politice după aceea, dar cred că sunt premature.

Mulțumesc.

Vă rog să nu părăsiți sala de ședințe până când redactăm buletinele de vot, urmând ca domnul secretar Orest Onofrei să reia citirea catalogului, pentru ca senatorii să-și exercite votul în turul doi.

## DUPĂ PAUZĂ

Vă rog să luați loc în sala de ședințe.

Îl rog pe domnul secretar să citească din nou lista senatorilor și pe domnul chestor Dumitru Constantin să împartă buletinele de vot.

Repet procedura de vot _. (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.)_

Pe procedură doriți? Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Ajungând acolo unde noi am decis, și anume la momentul trecerii în buletinele de vot a celor două nume — stafful a făcut acest lucru —, aș vrea, dacă este posibil, să cunoaștem cele două personalități care sunt câștigătoare ale primului tur și astfel, în cunoștință de cauză, să vedem ce putem alege dintre cele două oferte pe care le avem, prin decizia noastră.

V-aș rămâne recunoscător și cred că ar fi suficient de necesar, dacă este corect românește, pentru că mă gândeam că eu am monitorizat și atitudini politice și știu, de pildă, că cel mai frumos joc de fotbal este cel prezentat de colegul și valorosul om Țopescu. Este o recunoaștere a valorii Domniei Sale și un reproș că această valoare se înclină uneori conjunctural. Suntem oameni și acceptăm totul.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

V-aș ruga să nu intrăm în alte discuții. Suntem în cursul procedurii de vot.

Am să-l rog pe domnul secretar Orest Onofrei să citească lista senatorilor, iar dumneavoastră să vă prezentați la domnul chestor Dumitru Constantin pentru a vă înmâna buletinele de vot.

De data aceasta veți avea trecute în buletinele de vot numele a două persoane: Dumitrescu Corina Adriana și Tănăsescu Elena Simina. Pentru opțiunea dumneavoastră, radiați, ștergeți din acest buletin de vot numele care nu vă convine, rămânând astfel neatinse căsuța și numele persoanei pentru care optați.

Domnule secretar, vă rog să citiți catalogul.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>delegație| |Banias Mircea Marius<br>Bara Ion|prezent<br>prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva|Guvern<br>prezentă<br>prezentă| |Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent<br>prezent<br>absent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre<br>David Cristian|prezent<br>absent| |David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin|prezent<br>prezent<br>absent| |Frunda György<br>Găină Mihăiță|prezent<br>absent| |Geoană Mircea Dan|absent|

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/2.X.2009

Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu absent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița Guvern Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent

Nu a mai rămas niciun coleg care a fost citit și nu a votat. Rog comisia și secretariatul tehnic să se retragă cu urnele de vot pentru a număra voturile.

Un moment. Mai sunt colegi care nu și-au introdus buletinele în urne.

Îi rog pe cei patru colegi senatori din comisie să se retragă pentru a număra voturile.

PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori, domnul chestor al Senatului Constantin Dumitru va prezenta procesul-verbal referitor la rezultatul votului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedându-se la numărarea voturilor din al doilea tur de scrutin cu privire la alegerea unui reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, s-au constatat următoarele:

- numărul total al senatorilor: 137;

- numărul total al votanților: 106;

- voturi valabil exprimate:104;

- voturi nule: 2.

Dumitrescu Corina Adriana: 41 de voturi pentru; Tănăsescu Elena Simina: 63 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că a întrunit la al doilea tur de scrutin cel mai mare număr de voturi, este declarată aleasă ca reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 20 și ale art. 21 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 132, art. 138 și art. 139 din Regulamentul Senatului, doamna Tănăsescu Elena Simina.

Vă mulțumesc, domnule chestor Constantin Dumitru. Felicitări și succes în activitatea în CSM, și nu numai, doamnei Tănăsescu Elena Simina!

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi — Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria privind legislația aplicabilă relațiilor de muncă, securitate socială și securitate și sănătate în muncă legate de construirea unui nou pod mixt (rutier și feroviar) de frontieră între cele două țări, peste fluviul Dunărea, la Calafat — Vidin, semnat la București la 25 iulie 2008 și la Sofia la 26 august 2008.

Proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea inițiatorilor, domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Marius Lazăr** — _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege reglementează procedura de stabilire și aplicare a legislației muncii în procesul de proiectare, construcție și autorizare a podului peste fluviul Dunărea, la Calafat — Vidin, în ceea ce privește contractele de muncă, permisele de muncă, securitatea socială, sănătatea și securitatea în muncă, controlul exercitat de autoritățile competente pentru domeniile menționate anterior.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Guvernul României, supune plenului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

Este un act normativ a cărui necesitate nu mai trebuie susținută, sunt reglementări la care trebuie să ne aliniem și noi, așa că, fiind comisie sesizată în fond, am întocmit raport de admitere.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este raport de admitere, fără amendamente, și face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este Cameră decizională.

Înainte de a dezbate punctul 4, am rugămintea ca la ora 11.45, pentru că am întârziat cu procedura de vot, să

trecem la voturile pe rapoarte și voturile finale asupra inițiativelor legislative cu caracter organic.

Sunteți de acord?

Nu sunt obiecțiuni, deci la 12 fără un sfert.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950—1961.

Inițiatori: domnul senator Alexandru Cordoș, domnul deputat Mircia Giurgiu, domnul deputat Vasile Soporan. Doriți să interveniți? Nu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Cu toată înțelegerea pe care o manifestăm pentru aceste categorii sociale, ținând cont de presiunile și riscurile determinate de evoluția economică internă, precum și de faptul că adoptarea acestui proiect de act normativ ar presupune angajarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, apreciem că, pentru acest moment, nu putem susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog, domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

La punctele 5 și 6 din ordinea de zi sunt două acte normative care au fost examinate și pe care vi le prezint și de data aceasta împreună. Se referă la aceeași categorie care, în viziunea inițiatorilor, ar necesita sporirea unor drepturi. În viziunea inițiatorilor de la prima propunere legislativă, cea de la punctul 5...

Punctul 4, domnule președinte, vă rog frumos.

Da, punctul 4. Mă scuzați.

În viziunea inițiatorilor propunerii legislative de la punctul 4, parlamentari ai PSD și PD-L, este vorba despre triplarea indemnizației lunare acordate în momentul de față și acordarea unor alte drepturi.

La punctul următor, punctul 5 din ordinea de zi, este vorba de dublarea acestei indemnizații și, de asemenea, de acordarea unor drepturi suplimentare față de cele existente acum.

Comisia, la examinarea în fond, a întocmit un raport de respingere și la prima propunere legislativă, și la a doua.

Ajungându-se în plen cu cele două acte normative, într-una dintre ședințele precedente s-a considerat de către comisie că totuși ar mai putea, în înțelepciunea ei, să reexamineze, pentru raport suplimentar, aceste două acte normative și, eventual, să vadă cum s-ar mai putea da niște drepturi.

Raportul de respingere a fost întemeiat, în principal, pe punctul de vedere al Guvernului și pe cel al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care evaluau influențele financiare — aproximativ 100 de milioane de euro în plus, pe an, pentru prima propunere legislativă și 200 de milioane de euro în plus, pe an, pentru cea de-a doua propunere legislativă.

Atunci, respectând voința plenului, am reluat aceste două propuneri legislative în dezbatere la comisie și, în final, am ajuns la o soluție de compromis, în sensul de a se opera o creștere a indemnizației lunare nu la dublu, nu la triplu, ci simbolic, de la 2,53 lei, cât este în prezent, la 2,7 lei pentru fiecare persoană beneficiară și de a acorda unele drepturi suplimentare, care nu grevează impozitul central, ci mai ales pe cel al administrațiilor locale, cum ar fi: scutirea de la plata impozitului pentru locuința personală, scutirea de la plata abonamentului telefonic în rețeaua Romtelecom și, de asemenea, bilete de tratament pentru 18 zile, care oricum se acordă, în majoritate, dat fiind faptul că este vorba de persoane cu o vârstă mai înaintată.

Acest amendament, propus de inițiatorul de la prima propunere legislativă, domnul senator Cordoș, s-a votat și toată lumea a fost de acord.

După aceea, din punct de vedere al tehnicii legislative, fiind două inițiative cu aproximativ același conținut, a trebuit să cădem de acord care este cea admisă și care este cea respinsă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul și domnului senator Cordoș, inițiatorul propunerii legislative de la punctul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De fapt, domnul președinte Rădulescu a menționat evoluția acestei propuneri legislative. Eu vreau să întăresc câteva lucruri și să revin asupra faptului că atât inițiatorii de la punctul 4, cât și cei de la punctul 5 au convenit, în discuțiile pe care le-am avut, și au considerat că ambele vin să îndrepte o situație privind unele drepturi cuvenite și acordate unor categorii de cetățeni care au suferit în perioada 1950— 1961 în cadrul detașamentelor de muncă forțată și, de asemenea, să-i pună oarecum pe aceeași linie sau cel puțin să-i apropie de drepturile pe care le-au primit și alte categorii într-o situație relativ similară.

Aș vrea doar să vă mai spun că la reexaminare, așa cum s-a menționat în raportul suplimentar, efortul bugetar a coborât foarte mult, la 30.000 RON pe lună, și cred că de la 2,53 lei la 2,7 lei, față de 7 lei, cât s-a propus pe fiecare an de stagiu militar efectuat în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, este doar o mică îndreptare, cum spuneam, a unei situații privind unele drepturi cuvenite acestor persoane care au suferit.

Apoi, celelalte două puncte — transportul urban gratuit pe mijloace locale de transport în comun și 6 călătorii dus-întors gratuite, anual, pe calea ferată română, cu mijloace de transport auto sau, după caz, cu alte mijloace, fluviale sau la alegere — mă determină să vă rog să fiți de acord că acest lucru poate fi realizat în această etapă.

De asemenea, am auzit punctul de vedere al Guvernului, care nu susține această propunere legislativă. Era clar.

Este același punct de vedere ca în situația în care suportul financiar era foarte mare pentru această etapă. Acum însă, revenind și reanalizând, vă rog, stimați colegi, să revedeți această nouă variantă, pentru ca la punctele 4 și 5 din ordinea de zi să acordăm votul nostru favorabil, fiindcă este un prim pas, așa cum spuneam, spre recunoașterea drepturilor celor care, într-o formă sau alta, au suferit într-o anumită perioadă a istoriei noastre.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Domnul senator Nedelcu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, ambele inițiative, atât cea a Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC și a Grupului parlamentar al PD-L, cât și cea a Grupului parlamentar al PNL, sunt lăudabile din punct de vedere al ajutorului pe care trebuie să-l primească cei care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Muncii în perioada 1950—1961.

Însă, având în vedere faptul că niciuna dintre inițiative nu a întrunit numărul de voturi pentru a obține un raport favorabil, ne-am gândit, în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, să susținem una dintre cele două inițiative, și anume pe prima, cea de la punctul 4 din ordinea de zi. Efortul bugetar, practic, așa cum arătau domnul președinte Rădulescu și domnul senator Cordoș, este nesemnificativ, de 30.000 RON. Am putea să susținem măcar această inițiativă.

Este, într-adevăr, puțin, dar, în loc de nimic, până la urmă, trebuie să fim de acord să aprobăm ceva, pentru că am aduce un ajutor, nu semnificativ, dar cât de cât, celor care au suferit în acea perioadă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, microfonul 4, vă rog.

Noi suntem primă Cameră sesizată, însă eu sunt convinsă că la Camera decizională, care este Camera Deputaților, aceste două inițiative legislative se vor contopi, pentru că așa este Regulamentul Camerei Deputaților, și poate că ar trebui să operăm asemenea modificare și în Regulamentul Senatului. Practic, când avem de-a face cu două inițiative asemănătoare sau chiar identice, care ajung în același timp să fie dezbătute în comisie, cred că cel mai bine ar fi să le contopim.

Probabil că s-au gândit colegii noștri din comisie, atunci când au acceptat inițiativa legislativă înscrisă la punctul 4 din ordinea de zi a colegilor noștri de la actuala coaliție de guvernare, la faptul că în mandatul trecut și alți colegi, printre care mă număr și eu, au avut o asemenea inițiativă și a fost respinsă de Guvernul PNL. Deci, în aceste condiții, cumva, s-a făcut dreptate, ca să spun așa.

În orice caz, noi susținem această inițiativă legislativă. E puțin, e adevărat, față de cât ar fi meritat să primească acei oameni, dar cred că atât se poate, deocamdată, în această etapă și, oricum, inițiativa este bine-venită și îi felicit și eu pe colegii noștri care și-au pus semnătura pe ea. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Albert Álmos, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială așa am hotărât, cum au spus aici și domnul președinte, și domnul senator Cordoș. Nu știu dacă la Camera Deputaților cele două inițiative vor fi contopite.

Eu propun să aprobăm propunerea legislativă de la punctul 4. Grupul parlamentar al UDMR va vota această variantă, sigur, cu modificările care au fost enumerate. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări? Nu.

Stimați colegi, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Dacă asupra amendamentelor admise sunt observații? Înțeleg că doar Guvernul este, deocamdată, împotriva acestor amendamente.

Sunt observații?

Nu.

Mulțumesc.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950—1961.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu.

Inițiatori sunt domnii senatori Puiu Hașotti, Mircea Diaconu, Ioan Ghișe.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să intervină cineva? Nu.

Mulțumesc.

E la pachet, dar, ca procedură, trebuie să dăm un vot, nu avem ce face.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține această propunere legislativă, invocând aceleași argumente ca și la precedentul proiect, și anume efectuarea de cheltuieli suplimentare care trebuie suportate de la bugetul de stat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă domnul președinte Cristian Rădulescu mai are ceva de adăugat față de cele spuse anterior. Microfonul 7.

Cu acordul inițiatorilor, au fost preluate unele propuneri în actul normativ votat anterior.

Pe cale de consecință, raportul la această propunere legislativă este un raport de respingere.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Cred că nu este cazul, există o înțelegere în cazul acesta. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun deci votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6 — Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Inițiatori, domnii deputați Aurel Vainer, Miron Ignat, Nicolae Mironovici.

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Raportor, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnule secretar de stat, vă rog — microfonul 8 —, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pe aceeași argumentație a presiunii la bugetul de stat a cheltuielilor suplimentare.

Menționăm că influența financiară pentru o lună este de

34,95 milioane RON, iar pe un an, 419,4 milioane RON. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Pentru a prezenta raportul suplimentar, domnul Cristian Rădulescu, microfonul 7.

Și în cazul acestei inițiative legislative, venind din partea unui grup de deputați ai minorităților, altele decât cea maghiară, a existat multă încredere din partea plenului Senatului în posibilitățile comisiei de fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de a rezolva această problemă dificilă, deoarece inițiativa prevede niște drepturi care restabilesc echitatea între diversele categorii de persoane persecutate. Pe de o parte, deci, ca principiu, suntem de acord, pe de altă parte, influențele financiare sunt mari, de aproximativ 100 de milioane de euro anual. Și atunci, în urma pledoariei, bine primită de către plen, a domnului deputat Vainer Aurel, toate grupurile au votat retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar, deși comisia nu prea are de unde face rost de un buget suplimentar pentru aprobarea acestei inițiative. Și atunci, s-a căzut de acord, după ce s-au votat mai multe variante de compromis, pe o propunere a domnului deputat Vainer, prezent în comisie, care, luând de bună aprobarea de principiu a comisiei și a plenului, a fost de acord ca vârful de sarcină impus de această inițiativă, în cazul că se aprobă, să fie întârziat cât mai mult, în sensul că, pentru anul următor, să greveze bugetul doar în luna decembrie.

Amendamentul propus de dânsul și aprobat de comisie modifică această inițiativă, în sensul ca ea să opereze de la 1 decembrie 2010, deci, pe anul următor, aproximativ 8 milioane de euro, așteptând vremuri mai bune pentru anii următori, 2011 și 2012.

Asta a fost singura soluție pe care comisia, împreună cu inițiatorul, a putut-o găsi și v-o propunem dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale.

Domnul senator Vasile Nedelcu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, propunerea legislativă vine din partea unor colegi de la Camera Deputaților, de la Grupul parlamentar al minorităților naționale, și încearcă găsirea unei soluții pentru îmbunătățirea situației sociale a persoanelor persecutate politic și etnic.

De fapt, se dorește aducerea la un numitor comun a indemnizațiilor persoanelor persecutate din motive etnice cu indemnizațiile acordate persoanelor beneficiare ale indemnizațiilor stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990, care au fost persecutate politic.

Din acest punct de vedere, retrimiterea la comisie a fost de bun augur, adică s-a găsit o formulă pentru motivarea și pentru ajutorarea acestor persoane care au fost persecutate din motive etnice, în sensul că pentru a nu greva bugetul pe anul 2009 și pe anul 2010, s-a găsit soluția de a fi aprobată începând cu data de 1 decembrie 2010.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege, cu amendamentul care a fost aprobat în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Îmi cer scuze pentru lipsa de eleganță... Doamna senator Lia Olguța Vasilescu. Urmează domnul senator Tiberiu Günthner.

Microfonul 4, vă rog.

Am observat, domnule președinte, că nu aveți ochi pentru mine, nici dumneavoastră, nici domnul secretar care este pe partea aceasta a sălii...

Greșiți, doamna senator...

...și care ar trebui să se uite mai des și la noi.

O să fim cu ochii pe dumneavoastră.

Mai ales că suntem colegi de guvernare. Vă mulțumesc.

Suntem de acord cu această inițiativă legislativă. De altfel, și noi am cerut retrimiterea la comisie data trecută, când a fost aici domnul Aurel Vainer. Poate că suma, până la urmă, este chiar mai mare decât ne așteptam să iasă din comisie, adică exact așa cum au cerut-o inițiatorii, și poate că ar mai fi fost de pus niște amendamente dar, așa cum s-a aprobat în comisie, putem să spunem că suntem relativ mulțumiți și sperăm ca Guvernul de anul viitor să poată să facă acest efort financiar.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Tiberiu Günthner, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Se pare că astăzi avem o zi a recunoștinței în Senatul României față de diversele categorii persecutate în regimurile trecute. Până acum au fost trei inițiative, de la grupuri diferite, și mai urmează și inițiative pentru reactualizarea drepturilor ce revin veteranilor de război. Cred că este un gest frumos din partea colegilor, a diverselor grupuri parlamentare.

Sigur, văzând aceste materiale, nu putem să nu ne gândim la faptul că este vorba de evenimente petrecute în urmă cu 60-70 de ani, deci persoanele despre care vorbim, pentru care dorim să reactualizăm aceste drepturi de care beneficiază, sunt toate în vârstă, în jur de 90 de ani. Trebuie să avem în vedere acest lucru, întrucât, dacă noi amânăm acum punerea în aplicare a acestei propuneri legislative cu peste un an de zile, pentru o bună parte din aceste persoane echivalează cu respingerea ei.

De aceea, eu propun să respingem raportul și să aprobăm inițiativa în forma în care a fost propusă de colegi. Vă mulțumesc.

Am reținut propunerea dumneavoastră, dar, deocamdată, să-i dăm cuvântul domnului președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7, vă rog.

La prima dezbatere a existat o aserțiune din partea unui reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, spunând că nu este vorba de mulți beneficiari, ci poate de 10.000. Cifrele corecte arată, în iulie anul curent, 116.400 de beneficiari. Revenind la ce a spus doamna Lia Olguța Vasilescu, nu am ajustat suma cerută, am lăsat-o așa, fiindcă ajustarea o va opera, din păcate, timpul, pe partea cealaltă, a numărului de beneficiari. Peste doi ani de zile sau peste un an și trei luni, când vor ajunge să beneficieze, în mod categoric, vor fi mai puțini.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc pentru aceste intervenții.

Stimați colegi, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Înțeleg că Guvernul nu este de acord cu acest amendament.

Sunt observații asupra amendamentului? Nu.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Intrăm în zona propunerilor legislative cu caracter organic, dar v-aș propune să luăm punctele 9 și 10, înaintea punctelor 7 și 8, având în vedere că este și un termen de adoptare tacită în 30 septembrie a celor două proiecte de lege.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată pentru viitor.

Anterior, potrivit Legii nr. 24/2000, atât Parlamentul, cât și Guvernul aveau posibilitatea de a modifica sau abroga doar acele acte normative adoptate și intrate în vigoare. Legea nu includea prevederi referitoare la actele normative adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată.

Practica din ultimii ani a arătat că există acte normative adoptate care nu au intrat încă în vigoare și care nu mai pot fi aplicate, având în vedere că acestea nu mai corespund realităților actuale. Aceste legi sunt amânate _sine die_ deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu impact negativ atât asupra sistemului judiciar, cât și asupra cetățenilor. Dau ca exemplu Codul penal adoptat în anul 2004 sau Legea spitalelor nr. 270/2003, al căror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul.

Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat și a hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în raportul suplimentar, care a fost distribuit fiecăruia dintre noi.

În primul rând, am pornit de la un aspect practic, și anume necesitatea ca unele acte normative, neintrate în vigoare, să poată fi modificate, completate sau abrogate, pentru că, altfel, ar produce haos sau disconfort în sistemul judiciar. Nu numai Codul penal, așa-zis Rodica Stănoiu, trebuie să-și găsească o soluție pentru a fi abrogat înainte de intrarea lui în vigoare, dar, probabil, și alte acte normative, inclusiv Codul penal și civil, adoptate deja de Guvern prin asumarea răspunderii, precum și viitoarele coduri, Codul de procedură civilă și, respectiv, penală, s-ar putea să nască necesitatea de a fi modificate sau completate înainte de intrarea lor în vigoare.

Drept urmare, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a propus un amendament care sună în felul următor: „În situații temeinic justificate, actele normative pot fi modificate, completate sau abrogate de către autoritatea emitentă și înainte de intrarea lor în vigoare”. Amendamentul este propus de domnul senator Cseke Attila și de subsemnatul și a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Astfel, spunându-vă aceste argumente, doresc să vă spun că s-ar putea să modificăm și Codul penal, care a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului.

Dacă ceea ce a propus și și-a însușit președintele Traian Băsescu ieri, și anume legalizarea consumului de droguri și a prostituției, care vor face obiectul preocupării noastre, atunci va trebui să modificăm Codul penal înainte de intrarea lui în vigoare, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări — și închei această paranteză — vă propune spre dezbatere și adoptare acest raport, cu amendamentele cuprinse în raportul suplimentar, având în vedere faptul că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Este lege ordinară, domnule președinte. Face parte din categoria legilor ordinare pentru că tratează o problemă tehnică.

La dezbateri generale, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este un act normativ care a creat multe discuții, multă vâlvă și nemulțumiri, și prima instituție care, în mod normal, ar putea fi nemulțumită și trebuie să fie nemulțumită de prevederea acestei ordonanțe este Parlamentul pentru că, practic, prin prevederea acestei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 61/2009, Parlamentul devine un fel de accesoriu al Guvernului prin textul legal propus. Sigur, această tendință de a diminua atribuțiile puterii legislative se întâlnește și în alte acte normative, dar aici este expres prevăzut.

De fapt, prin textul pe care ni l-a propus și l-a adoptat Guvernul, de pierdut are democrația pentru că, în afară de acea prevedere de abrogare înainte de intrarea în vigoare a legilor, sunt și alte prevederi abrogate. Eliminarea necesității întocmirii unui studiu de impact care să arate rezultatul pe plan social și economic al unui proiect de act normativ a fost introdus în 2007 la inițiativa unor colegi deputați care astăzi fac parte din arcul guvernamental, iar cei doi ani de istorie a întocmirii acestui studiu de impact și-au arătat rostul.

De asemenea, reglementarea privind aplicarea principiului ierarhiei normelor de nivel superior pentru soluționarea unui eventual conflict în cazul unor categorii de acte normative diferite pur și simplu nu-și are rostul. Toată lumea știe că un principiu elementar în drept este că un act normativ de rang inferior nu poate contrazice un act normativ de rang superior.

În ceea ce privește posibilitatea abrogării și modificării unor proiecte de lege sau legi votate deja de Parlament înainte de intrarea lor în vigoare, până la urmă cred că s-a ajuns la o soluție de compromis în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, deși, în ansamblu, această ordonanță, cred că în toate reglementările ei, poate fi criticată, cred că acest raport de admitere cu amendamentele propuse măcar va împiedica situația în care Guvernul va putea să abroge o lege votată de Parlament, și din acest punct de vedere cred că proiectul de lege poate fi susținut, dar cu aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Guvernul este de acord cu amendamentele admise?

## Domnule președinte,

Guvernul susține proiectul de ordonanță de urgență așa cum a ieșit din ședința de guvern.

Nu suntem de acord cu amendamentele.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul cu amendamente a fost respins.

Urmează să fie discutat la Camera Deputaților. Domnule președinte Toni Greblă, microfonul 7, vă ascult.

În această situație, proiectul se convertește în proiect de...

Scuzați-mă, dar este vorba de o ordonanță de urgență...

De ordonanță de urgență, domnule președinte.

Da. Și se transformă în proiect de respingere a ordonanței de urgență.

Și vă rog să supuneți la vot proiectul de lege de respingere...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ar trebui să supun, din moment ce vom fi sesizați cu proiect de respingere a ordonanței. Deocamdată am respins aprobarea ordonanței.

Într-o ședință viitoare, probabil că o să... Dar nu avem timp...

Supun atunci votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2009.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2009 pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Suntem deja în zona legilor organice. Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea inițiatorilor, participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în sensul majorării nivelului venitului minim garantat cu 15% și asigurării fondurilor necesare pentru plata ajutorului social de la bugetele locale integral din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Susținem și vă rugăm să adoptați acest proiect de lege, menționând trei lucruri importante: la acest moment nivelul minim garantat este 18% din salariul minim pe 2009, față de 29% cât era în 2004.

Al doilea argument: nivelul mediu al ajutorului social acoperă mai puțin de 30% din valoarea necesară pentru satisfacerea nevoilor de bază.

Al treilea: nivelul venitului minim garantat este cu 25% mai scăzut decât indicele internațional de sărăcie, care este 2$/zi, iar în cazul gospodăriilor cu peste patru persoane, pragul este și mai scăzut, de 1,25$/zi.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Ariton, aveți cuvântul la microfonul 5 pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost suspus dezbaterii în ședința din 8 septembrie 2009. Comisia a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere.

Au fost transmise avize favorabile de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, cu mențiunea că acesta face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt solicitări, vă rog... Domnule Cristian Rădulescu, aveți cuvântul la microfonul central.

## Stimați colegi,

Legea venitului minim garantat este una dintre cele mai contestate și discutate de reprezentanții administrației publice locale, și avem destui în această Cameră a Parlamentului.

În ciuda acestui fapt, țin minte că, la începutul anului 2004, un raport al Băncii Mondiale spunea că dintre toate măsurile de protecție socială care au fost luate în decursul

anilor, în România, Legea venitului minim garantat este cea mai eficientă fiindcă a reușit să țintească cel mai bine acele categorii care necesită imperativ, ca să nu spun chiar, în unele cazuri, cu disperare acest ajutor social.

Sigur, ea a avut și unele modificări, cu zilele acelea de serviciu prestat în slujba comunității, și s-a încercat în decursul timpului să fie aduse mai aproape de realitate și de necesitățile comunității. Această lege sigur că poate fi perfecționată în continuare. Ea este în bună parte responsabilă de faptul că în anul 2003 aproape șase milioane de persoane erau, în statistici și în analizele Băncii Mondiale, la limita de sărăcie extremă, și aceasta este pe undeva pe la 2$/zi/persoană, pentru că sunt diverse praguri și mulți operează cu termenii fără să știe pe unde se situează cuantificarea. Deci, de la această cifră de aproape șase milioane de persoane, să se ajungă în momentul de față, în statisticile naționale, pe la 1,5 milioane de persoane care sunt clasificate la sărăcie extremă.

Guvernul vine acum cu o mărire de 15% într-una din acele direcții care au operat bine până în momentul de față, care se adresează cui trebuie, și cred că odată cu creșterea acestui venit minim garantat și nivelul de sărăcie extremă va scădea în consecință.

Doresc ca măcar această chestiune să fie reținută de către aceia care în diverse discuții spun: „să ne arate Guvernul măcar un singur lucru pe care l-a făcut pentru a ajuta populația pe timp de criză!” Iată unul dintre ele! Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Gabriel Berca, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Stimați colegi,

Cred că toți cei dintre dumneavoastră care ați lucrat în administrație știți foarte bine ce înseamnă Legea nr. 416/2001, o prevedere care privează bugetul României de foarte mult timp și eficiență în teritoriu. Acum vin alegerile, Guvernul dă o mărire de 15%, acum sunt bani care, eventual, se dau pe criterii stabilite de fiecare primar în parte, și nu întotdeauna pe criterii transparente. Nu se văd, în bună parte, în comunele României, nu am văzut realizările Legii nr. 416/2001 prin lucrări în infrastructura locală, în curățirea măcar a șanțurilor și a rigolelor din localitățile României. Cred că este o nouă măsură populistă din partea actualului Guvern și mi-aș fi dorit ca, din acest punct de vedere, să existe bani pentru asigurarea măcar a salariilor în primăriile României, pentru că sunt din ce în ce mai mulți primari în acest moment care vin și spun: „Închidem primăriile, nu mai avem posibilități financiare din acest punct de vedere”.

Cred că este o chestiune de bun-simț și de realism de care ar trebui să dăm dovadă și să fim mai atenți în aceste măriri electorale care nu au niciun fel de eficiență în teritoriu.“

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, aveți cuvântul la microfonul 4, vă rog.

Eu nu am înțeles foarte exact de la domnul Berca, dar poate ne explică mai clar dacă Domnia Sa cere ca această Lege nr. 416/2001 să nu mai existe. Atunci putem să le spunem și noi tuturor celor care beneficiază de ea, adică celor care, din câte știm noi, sunt cei mai săraci oameni din România, că Grupul parlamentar al PNL sau un senator al Grupului parlamentar al PNL a cerut să nu se mai aloce bani pentru Legea nr. 416/2001.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Petru Filip, aveți cuvântul.

Vă rog să aveți răbdare pentru că o să dau cuvântul tuturor.

măsură să scadă în continuare. Eu cred că proiectul de lege trebuie votat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Cseke Attila Zoltán, aveți cuvântul. Vă rog, dacă există posibilitatea, mai pe scurt, nu numai dumneavoastră, dar și ceilalți colegi. Vă rog pentru că ne apropiem vertiginos de ora 13.00.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că dacă primarii noștri, ai tuturor partidelor, ar fi astăzi în această sală, sunt convins că toți ar susține ceea ce acest proiect legislativ prevede. M-aș referi, în primul rând, poate nu atât la valoarea acestui venit minim garantat, cât la faptul că, prin acest act normativ, Guvernul se angajează să plătească aceste ajutoare sociale.

Dacă veți avea curiozitatea, și sunt convins că ați avut-o sau ați discutat cu primarii dumneavoastră, ai tuturor partidelor reprezentate aici, veți vedea că foarte multe dintre ele sunt în incapacitate de plată pentru că, până acum, această prevedere legală avea o exprimare ambiguă, acea finanțare partajată din bugetul central și bugetul local. Bugetul central plătea când putea și ce putea, iar bugetul local la fel, și este vorba, în principal, de orașele mici și comune.

De aceea, discutând acest proiect de lege în cadrul comisiei pentru administrație publică locală, țin să vă subliniez că votul a fost favorabil în unanimitate, indiferent de apartenența politică a reprezentanților grupurilor parlamentare din comisie. Nu era o chestiune legată de primari ai PD-L, PSD+PC, PNL, UDMR, este o chestiune care, din acest punct de vedere, rezolvă o problemă legislativă pentru tot ce înseamnă administrația publică locală din România.

## Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Constantin Valeca. Urmează domnul senator Cseke Attila Zoltán, apoi ceilalți colegi. Aveți cuvântul la microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Cred că ar trebui să clarificăm niște lucruri.

În primul rând, această măsură a fost adoptată de Guvernul PSD la vremea respectivă și mă bucur că și actualul Guvern vrea să o continue.

A doua clarificare pe care ar trebui să o facem: nu ar trebui să punem o categorie socială împotriva celeilalte. Legea se referă, așa cum s-a spus și aici, la persoanele foarte sărace, care trebuie să aibă un ban, să pună, până își găsesc un serviciu, o bucată de pâine și o bucată de salam pe masă. În privința faptului că mulți critică această măsură prin faptul că nu se curăță măcar șanțurile, asta ține fix de gospodarul local. Prevederea legală există, dar sunt niște primari mai populiști, care se gândesc: „Domnule, ce să-i pun pe ăia la muncă, sau decât să mă chinui să-i aduc la treabă să curețe șanțul? Mai bine le dau banii degeaba”.

Deci am vrut să fac aceste clarificări: este o măsură socială pe care noi am inițiat-o și am susținut-o tot timpul, mă bucur că gradul de sărăcie a scăzut, sper ca prin această

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voiam să salut partea a doua a acestei ordonanțe de urgență. Știu că se întâmplă mai rar să fiu de acord cu actele Guvernului, dar noi, bihorenii, suntem de acord cu domnul senator Petru Filip, și la acest aspect aș vrea să mă refer.

Până în prezent, în reglementarea legislativă era prevăzut că fondurile pentru plata ajutorului social se suportă de bugetele locale, în principal din sume care se transferă de la bugetul de stat, și-atunci, dacă statul nu avea posibilități, se întâmpla că autoritățile locale trebuiau să completeze din bugetele locale sau, de multe ori, nu aveau pur și simplu de unde și acest ajutor social nu mai era plătit.

Din acest punct de vedere, trebuie să recunosc că acest act vine și reglementează clar și expres: „în mod integral aceste sume vin de la bugetul de stat”, și este un lucru bun. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt colegi care doresc să intervină?

Domnule senator Gabriel Berca, aveți cuvântul pe scurt, pentru că ați luat cuvântul.

Foarte scurt. Am încercat să atrag atenția la ceea ce se întâmplă în realitate în teritoriu și la impactul care există la nivel local, că poate prevederea poate fi absolut corectă, din acest punct de vedere, însă, în realitate, poate că uneori adevărurile dor.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Lazăr, doriți să interveniți? Pe scurt, vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o singură mențiune: putem înțelege anumite rețineri pe care dumneavoastră le aveți legate de modul în care s-au făcut plățile legate de venitul minim garantat, dar vreau să precizez foarte clar că Guvernul, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor și Agenția de Strategii Guvernamentale au în derulare un sondaj de monitorizare a cheltuielilor publice legate de venitul minim garantat, sondaj care ne va permite să îmbunătățim procedurile de acordare a acestuia.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a reveni la punctul 7, am rugămintea să dăm rapid votul la punctul 19, punctul 20 și punctul 25 din ordinea de zi.

Sunt voturi finale.

La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Vot pentru raport și vot final.

Este vorba de o propunere legislativă cu caracter organic. Vă rog să vă exprimați prin vot.

În această situație, probabil că ne vom mai întoarce...

Îl vom supune votului, din nou, într-o ședință viitoare.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința plenului Senatului din data de 16 septembrie 2009.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de respingere.

Propunerea legislativă și raportul comisiei au fost dezbătute în ședința de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.

Vă reamintesc faptul că propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Revenim la punctul 7 din ordinea de zi — Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Domnul președinte Cristian Rădulescu va prezenta raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Având în vedere faptul că la punctele 7 și 8 din ordinea de zi de astăzi sunt înscrise două propuneri legislative cu caracter de lege organică, vă rog să rămâneți în sală.

Inițiator este domnul senator Viorel Arcaș.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.

Domnule senator Viorel Arcaș, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă se referă la persoanele în vârstă aflate în imposibilitatea de a se îngriji și gospodări singure și care nu au pe nimeni ca să le ajute. Din păcate, în România, numărul persoanelor angajate în calitate de îngrijitori la domiciliu acoperă doar 15% din necesar, din cauza salariului mic ce se acordă acestor oameni și a lipsei fondurilor la nivelul administrației locale.

Dacă media europeană a salariului pentru îngrijirea vârstnicilor aflați în dificultate este de 1.000 de euro, în România, abia dacă ajunge la 150-200 de euro. Calitatea serviciilor de asistență socială reprezintă un reper esențial pentru nivelul de civilizație al unei societăți. Mai mult, nu putem lăsa acești oameni de izbeliște, pentru că, practic, nefăcând nimic, îi condamnăm la moarte.

Măsura vizată de propunerea legislativă este de a acorda un salariu brut lunar de 1.500 lei asistenților sociali, sumă care va fi suportată în proporție egală: 50% de la bugetul local, 50% de la bugetul general.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Rădulescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu acest act normativ, Guvernul susține această propunere legislativă și vă propunem și dumneavoastră adoptarea ei, ținând seama și de amendamentele formulate de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din cadrul Senatului României. Prin urmare, susținem raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Inițiativa legislativă prezentată de domnul senator Arcaș mai este susținută și de domnii senatori Ion Toma, Dan Voiculescu și Mircea Geoană. Inițial, ea cuprindea, într-adevăr, o reglementare care, în opinia comisiei, nu poate fi cuprinsă aici: „Stabilirea prin lege a salariului”.

Am ajuns la o formă, în comisie, care stabilește faptul că „se va angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, cu fracțiuni de normă sau normă întreagă” și, sigur, salarizarea depinde de fiecare administrație locală.

Discuțiile care au fost pe fond în comisie au ținut de faptul că această inițiativă, deși benefică, este, într-un fel, pe contrasens cu dezvoltarea din momentul de față în ceea ce privește sectorul bugetar: standardele de cost la primării, reducerea cu 40%, poate 50% a numărului de angajați acolo și, pe de altă parte, instituirea Legii salarizării unice, care era în curs și pe care, între timp, s-a asumat răspunderea.

Acestea fiind discuțiile de fond, totuși votul majoritar a fost pentru adoptarea unui raport de admitere. Sarcina financiară va fi 50% pentru administrațiile locale și 50% din bugetul de stat.

Mulțumesc.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ion Rotaru. Aveți cuvântul. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să reiau ideea domnului senator de la Grupul parlamentar al UDMR, care spunea că astăzi avem o zi a recunoștinței. Poate nu este vorba de o zi a recunoștinței, pentru că acești oameni sunt oameni ale căror drepturi trebuie să fie susținute de noi pentru că sunt o minoritate sau o categorie „mută” și în imposibilitatea de a-și susține, printr-un sindicat sau prin orice altă formă, cauza, care este extrem de importantă și actuală.

Cred că propunerea legislativă este oportună și necesară și aș vrea să ridic, în fața plenului Senatului României, o problemă care ține de o informație recentă, aflată din presă: în România, circa 10% dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de Alzheimer. Unele sunt diagnosticate, altele nu sunt, dar suferința există și, ca atare, este un procent extrem de mare și de îngrijorător, care trebuie să ne dea de gândit în ce situație sunt acești oameni, în măsura în care ei nu-și pot striga dreptul și nu-i va susține cineva.

Aș vrea să vă spun că eu, împreună cu familia mea, am îngrijit o asemenea persoană, absolut voluntar, și această persoană îmi spunea că una dintre marile dureri pe care le are, pe lângă faptul că este singură, este aceea că se simte abandonată de toată lumea, abandonată de autorități, iar acesta cred că este un adevăr crud, care ar trebui să ne ducă cu gândul să înființăm un organism. Dacă avem o agenție a dansului, de ce să nu avem un organism care să aibă grijă de acest lucru, să coordoneze, să supravegheze, să monitorizeze, să găsească soluții pentru rezolvarea acestei probleme care este extrem de arzătoare?

Mi-am amintit cu acest prilej un citat care mi-a rămas în memorie și care spunea cam așa: „Să ne iubim bunicii cu amintirea copiilor ce-am fost și să-i iubim mai mult atunci când nu mai pot, și când, dintre toate bucuriile lumii, doar de dragoste au nevoie”.

Da, sunt bunicii noștri, sunt unchii și mătușile noastre, sunt vecinii noștri, sunt necunoscuți, dar au nevoie, pe lângă dragoste, și de sprijinul nostru, și cred că este o inițiativă pe care o susținem și este nevoie să treacă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Cordoș, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să fiu cât se poate de scurt, pentru că în ședința Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială am analizat foarte temeinic această propunere legislativă.

Aș vrea doar să vă reamintesc că vorbim de persoane vârstnice, vorbim de acoperirea, astăzi, doar a 15% din necesarul de personal pentru a susține aceste persoane, vorbim de salarii care sunt asigurate tot în același procent de 50. Iată de ce susțin, alături de colegii mei, această propunere legislativă care-și propune să asigure 50% din salariu de la fondul bugetului de stat și, adăugând și ceilalți 15%, să sperăm apoi că vom reuși să avem 65%, dacă nu 100% din necesarul de personal de care au nevoie persoanele noastre vârstnice pe care-mi place să le numesc, fără să le supăr, bătrânii noștri.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur că toți susținem această inițiativă, mai ales că vine din partea unui coleg de-al meu, de la Sibiu, dar vreau să atrag atenția că ar fi cazul să gândim foarte serios acest sprijin pe care îl acordăm diferitelor categorii profesionale.

Noi ar trebui să acordăm servicii. Ar trebui să gândim acești bani pe care, rând pe rând, îi acordăm, într-adevăr, categoriilor defavorizate. Trebuie să ne gândim că acești bani ar trebui să facă parte din niște servicii pe care le acordăm. Asistentul social este slab plătit, nu-și primește banii la timp...

Personal, mă îndoiesc că de acum va fi mai bine, pentru că asistentul social singur la o comunitate de 3.000—5.000 de persoane nu face decât să numere. El nu reușește să facă ceea ce dorim noi cu adevărat, îngrijire la domiciliu. El face o contabilizare a cazurilor sociale.

De curând am fost pusă în situația de a afla că unul dintre primarii noștri folosește asistentul social ca să supravegheze lucrările la șanțurile din comună. Poate că ar trebui să privim foarte atent aceste aspecte.

Repet, noi susținem, știm care este populația, mai ales cea rurală, știm că sunt comunități în care cetățenii depășesc vârsta de 60 de ani într-un procent de 90, susținem, dar, pe viitor, cred că ar fi mai bine să gândim serviciile pe care le acordăm acestor categorii.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, doamna senator. Mai sunt solicitări?

Nu.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise și amendamente respinse.

Vă consult dacă, asupra amendamentelor respinse, există propuneri.

Nu.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportoare este Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, reprezentată de domnul președinte Cristian Rădulescu.

Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Marius Lazăr, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Inițiator este domnul senator Arcaș Viorel, căruia îi dau cuvântul.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, stimați colegi.

Prin această propunere legislativă se urmărește creșterea pensiei de invaliditate pentru cei diagnosticați cu invaliditate de gradul I, în condițiile în care persoanele încadrate în această categorie sunt total dependente de pensia de invaliditate. În această propunere legislativă am prevăzut ca punctajul anual al asiguratului, care se ia în calcul pentru stabilirea pensiei, să crească de la 0,75 de puncte, cât este în prezent, la 0,90 de puncte. Nu este o creștere foarte mare, dar și aceasta reprezintă ceva pentru acești bieți oameni, care și-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă și capacitatea de a se îngriji și gospodări singuri.

În plus, o astfel de măsură nu reprezintă un efort bugetar prea mare, dat fiind faptul că la nivelul întregii țări sunt consemnați doar 41.113 pensionari de invaliditate de gradul I cu o valoare medie a pensiei de 522 lei. Consider că o astfel de măsură este absolut necesară și că aceasta ar fi o dovadă de cheltuire responsabilă a banului public.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului Marius Lazăr. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Cu toată înțelegerea pentru aceste categorii sociale, considerăm că această creștere, de la 0,75 puncte la 0,90 puncte a punctajului anual al asiguratului, acordat pentru calculul stagiului potențial la gradul I de invaliditate, respectiv pentru persoanele cu handicap grav, determină cheltuieli suplimentare din bugetul asigurărilor de stat, care este „foarte” deficitar — dacă putem spune așa. Este vorba de un deficit de 2,742 de miliarde lei în luna august.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu pentru a prezenta raportul comisiei.

Comisia sesizată în fond a efectuat analiza asupra acestei inițiative legislative și din punct de vedere al oportunității, al principiului și, sigur, din punct de vedere al conjuncturii actuale. Din primul punct de vedere este o inițiativă acceptabilă. Ne referim la o categorie de persoane care are nevoi mari, iar majorarea nu este foarte mare. Stagiul potențial este acel stagiu care se calculează prestat, de fapt, virtual — să zicem așa —, pe care îl dă statul, față de stagiul efectiv prestat de acele persoane. Fiind calculat de către stat se dau procente diferite pentru gradele diferite de invaliditate. În momentul de față, acestei categorii, gradul I de invaliditate, i se dau 0,75 puncte, iar prin această inițiativă se susține să se dea 0,90 puncte, deci nu este o creștere foarte mare. Una peste alta însă, calculul rece arată că este vorba despre 43.000 de persoane beneficiare și, dacă se adoptă această inițiativă legislativă, se ajunge la o influență financiară de 10.000 euro pe an.

Votul în comisie a fost influențat, în principal, de latura de principiu a analizei pe care am efectuat-o, de aceea s-a dat un raport de admitere, în ciuda avizului negativ al Guvernului care a arătat influențele financiare presupuse.

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale.

Domnul senator Ion Rotaru. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 19/2000 a reușit, în mare măsură, printr-o serie de recorelări și recalculări ale pensiei, să elimine multe inechități și discrepanțe între categoriile de pensionari și pensii, dar, iată, pe această problemă a pensionarilor de invaliditate există în continuare diferențieri majore.

În primul rând, dacă ne referim la faptul că un pensionar cu invaliditate de gradul I are un punctaj potențial de 0,75 puncte, comparativ cu 0,4 puncte cât are un pensionar cu gradul III, care are drept de muncă, o să constatăm că veniturile celui cu drept de muncă se pot dubla sau tripla, al celui cu gradul II, care poate, în anumite condiții, să lucreze, de asemenea, iar aici, pe aceste criterii și pe punctajul acordat, din punctul meu de vedere, există o discriminare.

În al doilea rând, cred că trebuie să fie revăzute și criteriile pe baza cărora se acordă gradele de invaliditate. Ca fost director al unei case de pensii, am fost pus de multe ori în situația în care un pensionar cu invaliditate nu putea fi încadrat într-un anumit grad pentru că nu avea piciorul tăiat un centimetru mai sus sau mai jos față de gambă sau față de genunchi, ceea ce este absolut aberant.

Este o problemă pe care o ridic în fața reprezentanților Guvernului și cred că, în ansamblu, această acțiune de reevaluare a pensiilor de invaliditate este un lucru benefic, care va aduce, în același timp, și bani la buget și va rezolva și această problemă care înseamnă bani pentru pensionarii cu grad de invaliditate gravă, adică pensionarii de gradul I.

De altfel, președintele Băsescu spunea că 11 milioane de pensionari sau oameni din România beneficiază de ajutor social sub o formă sau alta. Aici este vorba doar de 40.000, poate trebuie să revedem cum primesc și ceilalți acele ajutoare, sub o formă sau alta, și cred că numărul redus al acestor persoane și faptul că le va ameliora situația în care se află reprezintă motive să votăm această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Pe procedură? Doamna senator Olguța Vasilescu. Vă rog. Microfonul 4.

Cred, de multe ori, că Guvernul exagerează, indiferent că este vorba de acest Guvern sau de alt guvern, pentru că aici, după câte am înțeles de la președintele comisiei, este vorba de o sumă de 10 mii de euro per total.

Este o eroare.

M-ați speriat, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Da.

Ne-am lămurit?

Mai dorește cineva să intervină?

Doamna senator Minerva Boitan sau domnul senator Vasile Nedelcu?

Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să reamintesc colegilor parlamentari din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC că Grupul parlamentar al PNL a inițiat și a fost de acord cu majoritatea sau cu foarte multe inițiative legislative care privesc latura socială. Și, pentru faptul că la o inițiativă anterioară nu am putut da un răspuns la cele spuse de doamna senator Olguța Vasilescu — cu tot respectul pentru Domnia Sa —, am vrut să intervin acum.

De asemenea, vreau să spun că această inițiativă nu știu dacă îmbunătățește prea mult situația acestor pensionari cu invaliditate de gradul I, însă, totuși primesc o gură de aer cu această creștere de la 0,75 la 0,90, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog, domnule Alexandru Cordoș, scurt. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt. Aș vrea să menționez că astăzi am vorbit de foarte multe măsuri sociale. Cu siguranță că unele dintre ele ar fi trebuit luate mai de mult. Astăzi, aș vrea să aduc în atenția noastră cel puțin câteva elemente, și anume că aceste persoane care sunt încadrate în grupa I de invaliditate sunt persoane netransportabile, iată de ce ele se află într-o mare dificultate și au nevoie, mai mult decât celelalte categorii de pensionari, de această majorare a punctului de pensie de la 0,75 la 0,90.

Cred că Guvernul va trebui să găsească resurse pentru a se susține această propunere legislativă și mai cred că și în acest caz se face un pas înainte.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Stimați colegi, Raportul comisiei este un raport de admitere...

Doriți să interveniți, doamna senator?

Un minut.

Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut neapărat să intervin ca specialist în domeniul despre care vorbim. Sunt medic primar în expertiza și recuperarea capacității de muncă.

Sigur că susțin această inițiativă, sigur că v-aș putea vorbi foarte mult despre ce înseamnă invaliditatea de gradul I și atunci v-ați da seama că procentul pe care îl propune domnul senator este extrem de mic față de nevoile pe care le au acești bolnavi. Noi, ca societate, dorim, în general, să recuperăm invaliditatea și orice ban investit acum va însemna mai puțini bani investiți pe viitor. Eu vă mulțumesc și vă rog să susțineți această propunere legislativă.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator. Dau cuvântul, pentru un minut, domnului senator Traian Igaș.

Vă rog, microfonul 2.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constat că ministerul condus de domnul Marian Sârbu nu susține inițiativa legislativă a domnului senator Geoană și a domnului senator Voiculescu. În acest moment constat că există o bătălie între cele trei personalități _,_ așadar, noi, Grupul parlamentar al PD-L, nu vom intra în această bătălie și ne vom abține la vot.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

**Din sală**

**:**

Liste!

Liste pentru grupurile parlamentare.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi — Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Pentru raport, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul președinte Ariton.

Microfonul 5.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi** — _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca obiectiv general stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile, alocată României pentru obiectivul convergență al politicii de coeziune al Uniunii Europene.

El reglementează următoarele aspecte:

— redefinirea bugetelor, luând în considerare și prevederile Legii bugetului de stat pentru anul 2009;

— susținerea investițiilor publice atât la nivel central, cât și la nivel local;

— susținerea unor categorii de beneficiari prin restituirea la bugetul de stat a contravalorii TVA plătită de beneficiari; — accelerarea absorbției instrumentelor structurale prin acordarea de prefinanțare către beneficiari;

- includerea unor prevederi referitoare la proiectele

- implementate în parteneriat;

- legea abrogă prevederile Ordonanței de urgență a

- Guvernului nr. 29/2009;

- proiectul de act normativ nu prezintă impact financiar

- asupra bugetului general consolidat.

Față de cele prezentate, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Ariton, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Analizând proiectul de lege, precum și avizele asupra proiectului de lege, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Au transmis avize favorabile, în care au formulat 3 amendamente, Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia economică, industrii și servicii. Amendamentele admise au fost însușite și de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, acestea fiind cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Sunt solicitări?

Nu.

Vă mulțumesc.

Raportul este un raport favorabil, cu amendamente admise.

Asupra amendamentelor sunt observații? Nu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Se transformă în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009.

Vom relua procedura de vot într-o altă ședință.

Constat că nu prea mai există interes pentru legi organice.

Îmi pare rău pentru doamna secretar de stat Cristina Trăilă. Ne vom revedea, probabil, luni.

Vă reamintesc, stimați colegi, că la ora 13.00 este programată ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților.

Mâine, la ora 10.00, ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, având pe ordinea de zi Moțiunea de cenzură asupra Proiectului legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice — dezbateri și vot pe moțiune.

Astăzi, începând cu ora 15.00, avem ședințe în comisiile permanente. Vă rog să fiți prezenți în aceste comisii.

Ne vedem mâine dimineață, la ora 10.00, la sala de plen a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința noastră de astăzi, 23 septembrie 2009.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437753]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 117/2.X.2009 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei