Dragoș Luchian

Întrebarea este pentru domnul ministru al tineretului și sportului, Nicolae Bănicioiu.

Obiectul întrebării: „Suplimentarea listei persoanelor care primesc indemnizație de merit”.

Stimate domnule ministru,

Lista cuprinzând numele persoanelor care beneficiază de indemnizație de merit, conform Legii nr. 118/2002, pentru anul 2013, include un total de 116 persoane.

Din informațiile pe care le dețin în acest moment, mai sunt cereri care așteaptă să fie aprobate pentru a intra pe această listă. Multe dintre cereri sunt ale unor persoane care au făcut și fac, în continuare, cinste României, fiind, în opinia mea, cei mai buni ambasadori ai țării noastre.

Deși efortul financiar nu este foarte mare pentru a cuprinde toate persoanele care solicită această indemnizație pe lista aprobată, cei care sunt în așteptare pot primi acest beneficiu doar dacă o persoană aflată deja pe listă decedează. Criteriul mi se pare mai mult decât cinic.

Ca atare, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă, cel puțin pentru viitoarea construcție bugetară, aveți în vedere mărirea numărului celor care beneficiază de indemnizație de merit prin susținerea în Guvern a suplimentării bugetului pentru acest capitol și dacă veți face eforturi pentru includerea tuturor celor care au depus cereri, ani la rând, pentru a fi incluși pe această listă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Stadiul actual al proiectelor de acte normative în domeniul reglementării activității de lobby”.

## Domnule ministru,

Problema grupurilor de interes și a activității acestora pare, la prima vedere și mai ales în spațiul românesc, una marginală. Numai la prima vedere, deoarece această problemă deschide numeroase altele, a căror abordare implică incursiuni teoretice în chestiuni fundamentale pentru înțelegerea vastului concept de „democrație” și a diverselor variante în care acesta a fost pus în practică. În spațiul românesc, deoarece tradiția constituțională și politologică din țara noastră se înscrie pe linia de gândire continentală și, în special, a raționalismului francez, în opoziție cu paradigma anglo-saxonă, de factură empiric-pragmatică, între cele două metode există atât diferențe de premise, cât și de metodologie, fapt care, uneori, poate conduce la rezultate contrarii. Apoi, după o lungă perioadă în care practicile democrației au fost străine de România, asistăm la o redescoperire a acestor practici și a problemelor subsecvente lor, astfel încât este firesc decalajul temporal, atât la nivel teoretic, cât și practic, față de alte țări cu tradiție democratică îndelungată și neîntreruptă. Mă refer aici la definirea conceptelor de „grup de interes” și „lobby”.

Problema existenței și activității grupurilor de interes capătă sens, în contextul discuției despre principiul democrației reprezentative și despre raportul dintre interesul general și interesele particulare. Această discuție a fost purtată în mod diferit în cele două spații, cel anglo-saxon și cel continental-francez.