Stenogramă plen

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, precum și a Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare;

5. Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere;

Domnule președinte, Stimați colegi,

Reiau din intervenția de săptămâna trecută a colegului Oprea. Dacă propunerea vine de la Guvern, atunci sigur că el o susține, dar era cazul să spună care este motivul procedurii de urgență cerute. Așa ar fi corect. Chiar în câteva cuvinte.

## De acord.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Municipiul București a emis, în cursul anului 2005, obligațiuni în valoare de 500.000.000 de euro pentru investiții publice de interes local, în baza Legii nr. 225/2005, durata finanțării fiind de 10 ani, anul 2015 fiind anul rambursării obligațiunilor.

Gradul de îndatorare al bugetului municipiului București estimat pentru 2013, respectiv 2014, este sub 9%, dar, în 2015, depășește 30%, limita permisă de Legea nr. 273/2006. Deci municipiul București se află, în prezent, în imposibilitatea de a contracta noi credite până când nu se publică în Monitorul Oficial al României actul normativ în baza căruia municipiul București se mai poate îndatora.

Prezentul proiect de act normativ propune exceptarea rambursării într-o singură tranșă anuală a obligațiunilor în valoare de 500.000.000 de euro emise de municipiul București în anul 2005 din totalul datoriilor anuale aferente finanțărilor rambursabile contractate sau garantate de municipiu, în baza căruia se determină gradul de îndatorare al bugetului local al municipiului.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamnă senator Boagiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că municipiul București are nevoie de această lege, așa cum pare, dar ne spune, în egală măsură, că a depășit gradul de îndatorare și dorește să fie susținut printr-un act normativ pe care noi să-l votăm să facă lucrul acesta.

Cred că în situație similară se află și alte primării din țară, nu numai Primăria Municipiului București, iar reprezentantul Guvernului ne solicită astăzi doar să deschidem poarta spre a depăși acel plafon de îndatorare aferent administrațiilor locale și, de aici, urmând să depășim în fiecare oraș, în fiecare municipiu și să intrăm într-o întreagă sarabandă în ceea ce privește chiar interesele pe care noi le-am susținut în fața Fondului Monetar Internațional.

Cred că este un prim pas în a deschide poarta și a modifica legea care stabilește plafonul de 30%.

Nu cred că această motivație poate să conducă și la – eu știu? – susținerea urgenței adoptării proiectului. El are chiar nevoie să fie dezbătut.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Haideți să stabilim procedura pe speța asta, cu solicitarea procedurii de urgență. Vedem dacă se susține în plen. Se motivează. După aceea votăm, da? Nu mai facem dezbateri.

Vă rog deci să votați pentru prima solicitare, nr. 1, procedura de urgență.

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Inițiator, Guvernul României. Doriți?

Vă rog, microfonul 10.

Prezentul proiect de lege răspunde necesității asigurării unui tratament fiscal echitabil în mediul economic, care să respecte principiul proporționalității.

Noua modalitate de impozitare, aplicabilă contribuabililor din sectorul întreținerii și reparării autovehiculelor, sectorul turistic, sectorul restaurante și alimentație publică, va conduce la promovarea unei etici în afaceri, prin eliminarea concurenței neloiale și creșterea conformării voluntare.

La fel, asigură consolidarea fiscală prin creșterea încasării la bugetul de stat, începând cu anul 2014, printr-o colectare mai eficientă a creanțelor fiscale de la un număr mai mare de contribuabili.

Se impun, la fel, efectuări în corelările tehnice. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Inițiator, Guvernul României. Vă rog.

Acest proiect de lege asigură transpunerea în legislația națională a Directivei 2010/41UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă.

Termenul stabilit pentru transpunere a fost 5 august 2012. Întârzierea transpunerii în legislația națională conduce la:

– riscul încât Curtea de Justiție a Uniunii Europene să impună în sarcina statului român plata unei sume forfetare și a unei penalități;

– menținerea unor inegalități de tratament între femeile și bărbații care desfășoară activități independente. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați asupra solicitării prin vot.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive, precum și a Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare. Inițiator, Guvernul României. Vă rog.

La fel, se transpune Directiva 2011/70 Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, adoptată la 19 iulie 2011.

Termenul limită de transpunere a fost 23 august 2013. O parte din prevederile directivei se regăsesc deja în legislația națională.

Prin prezentul act normativ se propune transpunerea totală în legislația națională a directivei respective. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere. Inițiator, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Practic, prezentul act normativ dorește transpunerea în legislația națională a Directivei 2009/119 CE a Consiliului, care prevede posibilitatea ca stocurile minime să fie constituite de către operatori economici și de către stat. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Ultimul proiect propus.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic. Inițiator, Guvernul României. Vă rog.

S-a constatat că prezenta Lege nr. 46/2008, adică Codul silvic, nu reglementează corespunzător anumite aspecte sau conține reglementări contradictorii în cuprinsul ei, motiv pentru care, prin acest act normativ, se propun modificări și completări care să reglementeze aceste aspecte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiect de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Îi dau citire.

Hotărâre privind declararea ca vacant a unui loc de senator

În temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și alin. (4) și (5) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 188 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare,

Luând act de sentința penală nr. 701/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 178, din 20 septembrie 2013, a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători,

Având în vedere raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări nr. XIX/996/2013, potrivit căruia se constată încetarea de drept a mandatului de senator exercitat de domnul Solomon Antonie, începând cu data de 20 septembrie 2013, Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Senatul declară vacant locul de senator deținut de domnul Solomon Antonie, Circumscripția Electorală nr. 17, Dolj, Colegiul uninominal nr. 1.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 15 octombrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Dacă sunt... în legătură cu acest proiect de hotărâre? Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 8 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat act de hotărârea judecătorească definitivă de condamnare a domnului Solomon Antonie și au constatat, cu unanimitate de voturi, încetarea de drept a mandatului de senator, exercitat de acesta începând cu data de 20 septembrie 2013.

Având în vedere că, potrivit prevederilor art. 7 alin (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006, calitatea de senator încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi, și că, în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. (4) din aceeași lege, „președintele Camerei Deputaților ia act de situația de încetare a mandatului de deputat sau de senator și supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator”,

Comisia juridică solicită plenului Senatului să ia act de încetarea de drept a mandatului domnului senator Antonie Solomon, cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, adică 20 septembrie 2013 – Dosarul penal nr. 6.618/121/2010 –, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și adoptarea hotărârii de vacantare a locului de senator în Circumscripția Electorală nr. 17, Dolj, Colegiul uninominal nr. 1.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc doamnă senator.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi.

Avem o problemă juridică interesantă – aș spune eu – ca urmare a efectului Legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

Urmărind raportul Comisiei juridice, sunt de acord să adoptăm o hotărâre care privește doar prima teză, respectiv cea privind constatarea încetării mandatului de senator al domnului fost senator Solomon, ca urmare a sentinței penale rămase definitivă.

În ce privește însă vacantarea avem o problemă. Noi avem în Senat un senator ales în Circumscripția Electorală nr. 17, Dolj, Colegiul nominal nr. 1. Cred că e vorba de doamna senator Cristiana Anghel. Vacantarea ar presupune organizarea de alegeri. Or, din punct de vedere strict legal, domnul Solomon nu reprezintă Colegiul 1, Circumscripția Electorală nr. 17, Dolj, colectând voturi pentru a accede în Senat la nivel național, în numele partidului, păstrând proporția pe care partidul a obținut-o ca scor electoral la alegerile din 2012.

De aceea, eu v-aș propune ca proiectul de hotărâre să privească – cel puțin la această fază, până când ne lămurim și până când constituim eventual o regulă, o cutumă, în Senat – doar „cu privire la constatarea încetării de drept a mandatului domnului senator Antonie Solomon”.

Declararea vacantării, repet, ridică o problemă legată de reprezentativitate, pentru că, altminteri, să facem alegeri într-un colegiu în care a fost deja ales un senator constituie o problemă dificilă pentru noi și nu cred că trebuie să luăm o decizie cu privire la vacantare în acest moment.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Cu alte cuvinte, propunerea dumneavoastră este ca articolul unic să sune așa: „Senatul constată încetarea mandatului de senator deținut de domnul... în Colegiul...” și fără formula vacantării sau: „Senatul ia act de încetarea mandatului.”

Nu știu în ce măsură intrăm în... Vă rog.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

## Stimați colegi,

Asta este o discuție care s-a făcut de nenumărate ori și, până la urmă, s-a recunoscut că nicio soluție nu este totalmente susținută constituțional.

Așa că, aici, pe picior, nu putem să modificăm ceea ce Comisia juridică, în ansamblul ei, a decis. Corect este ca, dacă ei au venit cu un raport și cineva din sală, pe bună dreptate, spune că nu este 100% în ordine, să se întoarcă totuși raportul la comisie și comisia să ne propună asta. E o chestiune absolut de fond, poate ne luminează și asupra cazurilor viitoare. Cred că bază constituțională nu prea există, dar totuși să ne vină din partea comisiei un raport cu cât o fi, cu un articol, cu două.

Cazuri viitoare! Cobiți sau știți ceva? Domnul senator Ghișe.

## Domnule președinte și stimați colegi,

Expunerea făcută de către domnul senator Șerban Nicolae mi se pare foarte precisă, foarte clară. Sunt două lucruri distincte. Constatarea încetării mandatului este fără putință de tăgadă. Însă, dacă lucrurile stau așa, în sensul că mandatul fostului senator Solomon Antonie este mandat primit prin redistribuirea mandatelor pe țară, este problemă de reprezentativitate pentru partidul care l-a promovat. Noi aici suntem, de fapt, într-o dificultate în sensul următor: legea asta aiurită pe care am păstrat-o ca moștenire de atâția ani creează trei tipuri de situații, unele dintre ele incompatibile.

Pe de o parte, câștigi un mandat printr-un vot reprezentativ de peste 50% plus unu, se face apoi o redistribuire de mandate pentru a respecta reprezentativitatea la nivel de județ, județele nemaiavând relevanță în situația asta a votului uninominal, și se mai face și o redistribuire pentru reprezentativitatea partidului la nivelul țării. Deci este un viciu principial în lege și, atunci, propunerea domnului senator Șerban Nicolae este foarte bună. Deci se constată încetarea mandatului la care ne-am referit, al fostului domn senator Solomon Antonie, iar cealaltă chestiune, cum spune domnul Rădulescu, domnul senator, foarte bine, trebuie să meargă la comisie și Comisia juridică să ofere o soluție, pentru că legea este foarte imprecisă pe subiectul acesta și se bat cap în cap trei situații cu abordări principiale diferite.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sigur că voi supune votului propunerea domnului Rădulescu.

Domnul senator Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o situație de noutate ca urmare a legii care a reglementat alegerea parlamentarilor și, din această cauză, și eu consider că un moment de meditație în plus nu strică, dar, în același timp, astăzi, plenul Senatului poate să ia act,

pentru că Senatul numai ia act, ia act de încetarea mandatului și eu consider că e bine-venită retrimiterea la comisie, pentru ca, în urma unor consultări și a unor discuții mai ample, să vedem cum prefigurăm astfel de situații care sunt de nedorit, dar care s-ar putea să mai apară în următorii trei ani în Parlament.

Mulțumesc.

Domnul senator Tudor Barbu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

O să par un pic bizar, dar nu am ce să fac. Cum nimeni de la partidele vizate nu intervine, dar am văzut că domnul profesor Oprea o să-și spună punctul de vedere în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, eu vreau să atrag atenția – deși era menirea altora, dar, mă rog, ce să înțeleagă! –, să spun că neaplecarea cu multă atenție asupra acestui subiect poate conduce la o situație absolut bizară, dispariția opoziției din Parlamentul României în totalitate. Adică Grupul parlamentar al PDL și Grupul parlamentar al PP-DD, printr-o reducere la absurd, pot dispărea din Parlamentul României, ceea ce ar fi un caz unic în istoria parlamentarismului, fapt pentru care o analiză atentă a situației, pentru că vorbim de parlamentari care nu au închis colegiile, care nu și-au câștigat dreptul de a fi – mă număr printre ei, bineînțeles – aici prin câștigarea acelui mandat cu 50 plus unu, ci prin redistribuire, fiind un caz unic... Plecând de la situația nefericită – îmi pare rău! – a domnului fost senator Solomon, eu cred că trebuie nu numai retrimisă la comisie, ci cred eu că ar trebui cerut și un punct de vedere al Curții Constituționale privind situația aceasta. Poate mergem prea departe, dar eu cred că așa trebuie privite lucrurile, pentru că cei din Dolj, unde domnul Solomon a fost mandatat să meargă în Senat, ca senator, alături de colega mea Cristiana Anghel, rămân nereprezentați de domnul Solomon, dar rămân reprezentați de colega mea, Cristiana Anghel. Dar – și cu asta închei –, acolo unde senatorul – ferească Dumnezeu și Măicuța Domnului! – ajunge în situația domnului Solomon și este singurul reprezentant în Senatul României, lucrurile sunt evidente.

Aici, în schimb, ne trebuie un punct de vedere mult mai detaliat.

Mulțumesc.

Domnul senator Pelican.

Mulțumesc, domnule președinte, Dragi colegi,

Chiar că este un caz delicat și poate că este o premieră. Cel puțin eu nu mai știu de o astfel de situație.

Părerea expusă aici de un jurist eminent cum este domnul Șerban este absolut una corectă și eu subscriu la ea. Am ascultat însă cu atenție și părerile celorlalți colegi. Am mai avut o astfel de intervenție în Biroul permanent, în care spuneam, culmea, parcă toți avem dreptate. Și totuși nu putem avea cu toții dreptate. Parcă e prea mult să-i împovărăm pe colegii din Comisia juridică. Să nu lăsăm totuși absolut această apăsare pe umerii colegilor, pentru că și ei sunt oameni și plec și eu de la ideea: _errare humanum est_ . E o situație aparte faptul că avem reprezentantul care a câștigat cu jumătate plus unu, colega mea, doamna Cristiana Anghel, și merg pe ideea colegului meu Tudor Barbu că dispare opoziția, dar nici nu pot fi sigur că opoziția va câștiga, dacă vom organiza din nou alegeri, acel mandat, că nu e obligatoriu. Spunea bine și domnul Ghișe: „reprezentativitatea este la nivel de țară, prin redistribuire”. Chiar că e o situație delicată.

Personal aș opta nu atât pentru împovărarea Comisiei juridice, ci pentru o dezbatere mai amplă și pentru puncte de vedere cât mai multe, pentru că – nu-i așa? – dintr-o lege a contrariilor sau a acelorași lucruri putem extrage măcar adevărul să fim siguri că nu greșim. Chiar că e o situație delicată.

Mulțumesc. Domnul senator Oprea.

Eu cred că se face mult zgomot pentru nimic. În momentul în care orice coleg de-al nostru din Senat a trecut printr-o validare, a fost înregistrat într-un colegiu și într-o circumscripție electorală... Ce scrie în dreptul domnului Solomon? Și, dacă scrie un colegiu și o circumscripție, acolo va fi postul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

Trebuie să spun, în primul rând, că regret ceea ce i s-a întâmplat domnului Solomon, așa ceva nu dorești nici la dușmani, dar ideea mea este ca noi să facem sau dumneavoastră, Biroul permanent, către Autoritatea Electorală Centrală... Cred că sunt cei mai în măsură să ne lămurească ce ar trebui să se întâmple în acest moment. Pentru că, în momentul în care trimitem la Curte, dacă legea nu prevede un lucru, Curtea nu poate să adauge la lege.

Domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deși nu sunt jurist, din ceea ce spunea antevorbitorul de la Grupul parlamentar al PDL, practic, declarându-se vacant acel colegiu, toate partidele, inclusiv USL, își vor depune candidatura pe acel colegiu. Probabilitatea ca USL să aibă senator pe acel colegiu este foarte mare. Asta ar însemna că acel colegiu ar fi reprezentat de doi senatori USL, ceea ce nu mi s-ar părea logic.

Mulțumesc.

## Ei! Cine știe?

Domnul senator Verestóy în persoană dorește să se refere la această problemă minoră.

## Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi de câteva ori am spus, v-am atras atenția că legile astea sunt perfectibile. Legea după care noi, onor colegi, suntem aici nu este o lege bună și dumneavoastră, și noi am constatat de câteva ori. Deci problema în speță rezidă, de fapt, în lacunele legii electorale, care trebuie schimbată pentru următorul mandat.

Aici, dumneavoastră știți foarte bine că, de fapt, există un dram de neconstituționalitate în faptul că într-un colegiu există doi deputați sau doi senatori. Deci aceste lacune trebuie eliminate. Nu o să le puteți elimina acum. În momentul de față ne izbim de următoarea situație: un senator sau un deputat ales chiar prin redistribuire are aceeași putere dată de mandat ca și cel care a luat 80% din voturi. Deci, din păcate, și pentru noi este clar un exemplu pe care îl trăim: într-un colegiu din județul Covasna, unde noi am obținut majoritatea voturilor și am avut un senator care și-a dat demisia, noi, în momentul de față, suntem în situația de a avea un reprezentant, un senator, care nu a fost ales cu o majoritate de voturi, dar există mandatul lui legal, legitim în colegiul respectiv din județul Covasna.

Nu o să putem să lămurim această situație în cadrul acestei legi. Suntem nevoiți și cred că și voiți să îmbunătățim situația printr-o nouă lege pentru mandatul viitor, pentru alegerile care vor veni.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Sigur, legea are multe probleme, am discutat-o mult. Ea are incontestabil și părți bune, a creat noi locuri de muncă.

Vă rog să comprimăm totuși, să luăm o decizie, pentru că aceste dispute se pot reporta, eventual, la Comisia juridică, nu înainte de a-i oferi cuvântul domnului senator Nicolae Popa.

Microfonul 2.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că din cauza efectului legii acel colegiu nu se vacantează, pentru că acolo există un senator plin – cum se spune. Repartizarea unor voturi a dus, pentru că domnul fost senator avea un număr important de voturi, la repartizarea Domniei Sale.

Sigur că Autoritatea Electorală poate și are toate datele să vadă cine este următorul, ca număr de voturi, care să poată să facă această reprezentare, pentru că, altfel, vacantând locul și organizând alegeri, evident, nu se respectă reprezentativitatea de la data alegerii.

## Vă mulțumesc.

O întreb pe doamna senator, reprezentanta comisiei, dacă propunerea cu retrimiterea la comisie o susține sau nu, înainte de a supune la vot.

Da, susținem retrimiterea la comisie, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Și acum avem următoarea variantă: să trimitem totul înapoi la comisie sau să adoptăm hotărârea, în sensul că luăm act de încetarea mandatului și trimitem...

Eu

54 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și două abțineri. S-a retrimis la comisie.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reglementarea regimului juridic al societăților ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor mobiliare necotate.

Inițiatori, o serie de colegi senatori.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Procedură. Domnul senator Dumitru Oprea, procedură. Vă rog.

Din câte știu, ați deschis ședința cu 120 sau 114.

127.

Deci jumătate plus unu înseamnă 64 și ați avut 57.

Din câți votează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

44 e minimum obligatoriu, dacă sunt jumătate plus unu din cele exprimate.

Domnule profesor, astea sunt la grădiniță, domnule profesor. Nu se poate!

Nu. Nu. Nu. Inițiatorii sunt de față? Doresc să intervină la punctul 3? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, punctul 3.

Domnule secretar de stat Dan Manolescu, vă rog.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are drept obiect de reglementare procedurile aplicabile societăților comerciale ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața RASDAQ în vederea admiterii acestora la tranzacționare pe o piață reglementată sau a tranzacționării pe un sistem alternativ de tranzacționare, precum și societăților comerciale ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața valorilor imobiliare necotate și

organismelor de plasament colectiv ale căror titluri se tranzacționează pe piața RASDAQ.

Guvernul nu susține propunerea legislativă, menționând totodată că există la nivelul Guvernului un proiect de act normativ privind societățile comerciale ale căror acțiuni se tranzacționează pe piața RASDAQ sau pe piața valorilor imobiliare necotate, care au promovat în cel mai scurt timp. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule senator Nicula, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, de asemenea, din partea Comisiilor: economică și afaceri europene.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 26 iunie 2013.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Dan Manolescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2013 a avut drept obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenție semnate pe data de 10 iunie 2013, care a reflectat rezultatele celei de-a șaptea și, respectiv, ale celei de-a opta evaluări a Fondului Monetar Internațional, în cadrul Aranjamentului stand-by de tip preventiv. Odată cu încheierea celor două evaluări și aprobarea de către Consiliul director al Fondului Monetar Internațional a scrisorii de intenție, Aranjamentul stand-by încheiat inițial cu FMI pe o perioadă de 24 de luni și prelungit cu încă 3 luni, până la data de 30 iunie 2013, s-a finalizat.

Guvernul susține Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2013 în forma în care a fost adoptată. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia de buget finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte Nicula, vă rog.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin (2) din Constituția României, iar potrivit prevederilor art. 75 alin (1), din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central.

## Mulțumesc.

O fac pentru că, în primul rând, cred că și colegii mei au simțit nevoia unei piese pe care trebuia s-o avem la îndemână, și anume scrisoarea de intenție și toate anexele. Nu știam de ce nu ni s-a prezentat, dar, ulterior, am aflat.

2. Este o manipulare făcută într-un mod grosier vizavi de ce există pus la mapă, la expunere de motive, și, ca să nu greșesc, vă citesc doar un început de declarație. Scrisoarea de intenție semnată pe 10 iunie 2013 spune că reflectă principalele progrese ale reformelor asumate în cadrul Aranjamentului stand-by, după care... „rezultatele obținute (...) au demonstrat capacitatea instituțională și politică a autorităților de a continua implementarea unor politici sănătoase”.

Am intrat, ca mulți români, în posesia scrisorii pe care Guvernul României și guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, o înaintează doamnei Lagarde.

Hai să vă citesc ce scrie aici. Sunt trei grupuri de evaluări.

1. Criterii de performanță cantitativă, în care se spune, negru pe alb: din cele cinci criterii de performanță cantitativă trei nu au fost realizate.

2. Țintele indicative. Din cele cinci ținte trei nu au fost realizate.

Și apoi sunt criteriile structurale de referință, în care, tot așa, din cinci criterii patru n-au fost îndeplinite.

Procedând ca un dascăl, pentru prima grupă se acordă 40%, care înseamnă nota 4, pentru a doua grupă se acordă nota 4, pentru a treia, unde sunt... – că am greșit, am uitat să spun și partea de inflație – unde sunt doi indicatori, unul da, unul ba, este nota 5, și apoi criteriile structurale, cu unul din cinci, care înseamnă nota 2.

Deci o guvernare de 3,75, o guvernare de media 3,75 primește credit de la Fondul Monetar și Comisia Europeană.

Interesant este întregul material prezentat de oameni care și-au făcut cu zel datoria: „Suntem pregătiți să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu Fondul și așa mai departe.” Și am aflat, în final, și secretul nepromovării scrisorii și anexelor. Se spune, la final: „Acordăm permisiunea noastră Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene pentru publicarea scrisorii de intenție și a anexelor.”

Domnul senator Mircea Geoană.

## Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Este, fără îndoială, nevoie de o discuție foarte serioasă, pe un subiect foarte serios. Dar nu pot să nu mă gândesc un pic la momentele de acum câțiva ani de zile, când Președintele României și Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc veneau în fața națiunii spunând că avem nevoie de o centură de siguranță și că trebuie să apelăm la împrumuturi externe pentru a putea să depășim o situație dificilă în care se afla România.

Am împrumutat 20 de miliarde de euro și România, astăzi, de-abia, de-abia, iese din recesiune.

De aceea, ceea ce cred că ar trebui, ca sfat pedagogic, este ca, atunci când cineva care și-a asumat o astfel de răspundere printr-o procedură similară, de ocultare a dezbaterii în Parlament și în fața opiniei publice, să evite să invoce un astfel de subiect, pentru că sunteți principalii vinovați pentru lipsa de transparență cu care statul român și fiecare cetățean s-au împrumutat, bani pe care trebuie să-i dăm înapoi.

Este o discuție necesară, pentru că riscul pe care îl văd este ca noi să mergem înainte ca națiune, ca stat, ca nou Guvern, ca nouă majoritate, ca viitor Guvern, și viitor președinte, și viitoare majorități fără să fi învățat ceva din ceea ce s-a întâmplat în acești ani cumplit de grei pentru România, cumplit de grei pentru România! Și cred că este foarte facil pentru unii politicieni din România să acuze FMI sau Comisia Europeană pentru propriile noastre neputințe și pentru propriile noastre minciuni față de propriii noștri cetățeni.

Centură de siguranță? Douăzeci de miliarde de euro împrumutați fără ca economia să reacționeze? De aceea, în dreapta acestui hemiciclu al Senatului și în Camera Deputaților partidul dumneavoastră este atât de mult înjumătățit. Pentru că, de centură de siguranță și de douăzeci de miliarde de euro, a trebuit să tăiem pensii și salarii și să punem, într-adevăr, țara într-un moment foarte dificil. Ceea ce vreau să adresez pentru a fi, ca întotdeauna, încercând să fiu, ca întotdeauna, echilibrat, este ceea ce spuneam și atunci când am ocupat funcția de președinte al Senatului, înainte ca domnul președinte Antonescu și domnul președinte Blaga să-mi fi succedat. Nu este normal, dragile mele colege și dragii mei colegi, ca noi să dezbatem _post factum_ un gest atât de important, care angajează România în modul cel mai plenar. Și am încercat să suplinim în anii în care conduceam eu Senatul... Și știu bine colegii și colegele noastre că încercam să invităm delegațiile Fondului și ale Comisiei, și ale Băncii Mondiale să vină să vorbească și cu noi, reprezentanții Parlamentului României, ai Senatului României în speță. Și fac un apel către actuala majoritate și către actualul Guvern să nu mai continuăm să fim un simplu ghișeu de aprobare _post factum_ a unor astfel de decizii, care sunt vitale, sunt importante. Nu e niciun fel de risc ca majoritatea să nu răspundă pozitiv la ceea ce Guvernul a negociat, nu acesta este un risc. Riscul este ca, la douăzeci și cinci de ani de la începerea unei noi republici în această țară, noi să continuăm să ne complăcem în a fi o simplă butaforie democratică atunci când lucruri importante sunt decise.

Domnul senator Ghișe.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog frumos să avem îngăduința, răbdarea să reflectăm foarte serios asupra acestui subiect, cum bine au evidențiat domnul senator Oprea și domnul senator Geoană. În mandatul trecut eram tot aici, la Senat, când se petrecea evenimentul prin care un om decidea de la sine, după care i-au trebuit Guvernului două luni să emită două proiecte, de modificare a Legii salarizării și, mai apoi, a Legii pensiilor, ca să se pună în acord cu acest amplu program, prin care

România s-a trezit că și-a dublat datoria publică externă și, doar pe bază de propagandă, în lipsa oricărui document justificativ depus la Parlament, a început caruselul de a face colaborare cu instituțiile financiare, cele trei, și, acum, ce se petrece cel mai grav este un aspect de constituționalitate și suveranitate.

Avem o lege, Legea nr. 590/2003 privind tratatele și acordurile internaționale, vă recomand cu respect art. 1 lit. o). Are o definiție explicită a ceea ce înseamnă „contract de stat”. Or, noi suntem puși în situația, cum bine evidenția domnul președinte Geoană, ca, după niște ani, să constatăm că banii s-au luat, mâncarea s-a mâncat, am mai și plasat bani afară – noi, de fapt, ne-am împrumutat ca să împrumutăm, dobânda o plătește poporul – și, din șase în șase luni, plecând de la scrisori de intenție – stimați colegi, citim Constituția, dacă acolo găsiți acest concept juridic, aș fi și eu curios –, acorduri stand-by care nu respectă Legea tratatelor și acordurilor internaționale, din șase în șase luni se modifică programul de guvernare fără acord al Parlamentului. După doi ani, vine câte un reprezentant de la Ministerul Finanțelor și spune: „Domne, programul s-a încheiat, banii s- au dus, poporul a rămas cu necazurile.”

Ce vreau să spun, domnule președinte, stimați colegi? Lucrurile trebuie schimbate exact în sensul celor prezentate de domnul președinte Geoană, adică titularul banilor este poporul român, nu suntem noi. Noi suntem niște mandatați, iar Guvernul este mandatatul nostru să aplice legea. Or, el, Guvernul, oricare ar fi, că o luăm din urmă cu câțiva ani, el stabilește scrisori de intenție, negociază secret... Păi, ce? Negocieri?! Nu negociază, face acorduri... face angajamente pentru care noi, poporul, prin Parlament, organul reprezentativ suprem al poporului, nu i-am dat mandat și, în baza acestor scrisori de intenție, ne mai trezim după aia și împrumutați, fără ca poporul să fi decis și fără ca Parlamentul să fi decis.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Doamna senator Boagiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

V-am solicitat să iau cuvântul pentru că subiectul legat de acordurile cu Fondul Monetar Internațional devine, pe zi ce trece, un subiect cât se poate de demagogic, folosit, dacă vreți, în scopuri electorale. Strict electorale!

Și aș vrea să încep prin dovada faptului că unii dintre noi fac demagogie. Păi, tot ceea ce se aprobă și s-a aprobat, de la prima scrisoare de intenție, primul acord cu Fondul Monetar Internațional, avem în mapele noastre, stimați colegi. Toate măsurile vin în Parlament, vin în Senat și vin în Camera Deputaților! Singurul lucru care ar trebui făcut ar fi acela ca unii dintre noi să și citească aceste documente, pentru a nu învinui guvernele trecute, că am văzut că toată lumea dă vina pe guvernul trecut. Și, aici, aș face apel la memoria colectivă, a celor tineri și a celor mai bătrâni: primul acord a fost semnat cu participarea tuturor partidelor politice. Exista în coaliția de la vremea respectivă și PSD-ul, exista și PDL-ul, existau, de-a lungul timpului, și PNL-ul, și UDMR-ul, și PC-ul și toată lumea a participat la semnarea acestor

acorduri cu Fondul Monetar Internațional și elaborarea scrisorilor de intenție.

Doi, ceea ce cred că nu băgăm în seamă – și mi se pare deja un punct slab și un punct negativ pentru România – este faptul că suntem stat membru al Uniunii Europene. Mă bucur că aud colegi care continuă, continuă să fie obsedați, să se scoale de dimineață și să se culce de cu seară, cu personaje individuale în cap, dar ar trebui să se culce în cap cu o nație, care este nația română. Statul român este membru al Uniunii Europene, avem niște angajamente pe care nu ni le bagă nimeni pe gât. Noi am vrut să fim parte a Pactului fiscal. Noi am vrut și ne-am asumat – și pe bună dreptate ne-am asumat lucrul acesta – să respectăm toți indicatorii macro pe care ni i-am asumat la nivel european, așa încât să avem stabilitate economică în România. Noi am depășit cu foarte multă ușurință, până la urmă, chiar dacă unii continuă să fie demagogi, criza economică și nu am trecut prin convulsii cum au trecut alte state europene.

Deci cred că ceea ce este important este să vedem documentele. Le avem în față, au trecut prin comisii, prin Comisia pentru buget, finanțe, prin toate comisiile de specialitate interesate și responsabile. Vin în plenul Parlamentului. Cred că este foarte important să ne uităm în plen ce ne-am angajat să facem și să susținem aceste angajamente, lăsând râca politică, care văd că domină. Ea nu are niciun sens. În momentul acesta avem obligația să luptăm pentru România în Uniunea Europeană. Acesta este scopul nostru. Să ne pierdem timpul aducându-ne aminte... sau, unii, aducându-ne aminte de cine ne supără mai tare sau mai puțin, nu are sens. Îmi doresc ca fiecare dintre noi în viața noastră să lăsăm ceva în urmă, chiar dacă lăsăm și lucruri proaste, dar să facem ceva. Și mai puțină demagogie.

Vă mulțumesc. Doamna senator Anghel. Microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Noi am mâncat, noi am făcut! Care noi?! Care noi?! În 2011 eu nu eram parlamentar.

Aveau majoritate. Și au făcut legi cum au vrut, și furate, și nefurate, și cu asumare de răspundere. De ce nu au adus toate lucrurile astea în Parlament atunci? Pentru că Parlamentul acela nu mai este Parlamentul acesta. De ce să vin eu să acopăr viciile dumnealor și, mâine-poimâine, dacă se constată că, de fapt, a fost o ilegalitate, eu am acoperit-o prin votul meu?! Nu.

Deci în momentul în care Guvernul acesta a venit cu scrisoarea de intenție, da, a procedat corect. Și pentru el trebuie să votăm lucrul acesta. Dar, pentru ceilalți, să-și asume răspunderea pentru ceea ce s-a întâmplat, pentru dezastrul pe care l-au lăsat în această țară!

Mulțumesc. Domnul senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am ascultat cu atenție, recunosc, și cu admirație intervențiile colegilor noștri și, pe bună dreptate, mi-am pus și eu întrebarea pe care și-au pus-o și alții, sigur, dincolo de notele pe care le-a dat domnul rector, care e obișnuit să dea note, cu examene, sesiuni.

Dincolo de asta, dincolo de tot ce se poate spune: că e în plan demagogic, că e în alt plan, că e electoral, că e preelectoral, putem găsi argumente de tot felul. Întrebarea de bază, pe care ar trebui să ne-o punem, este următoarea: ne-a forțat cineva să facem acest pas? Îl facem că abundența pe toate domeniile în România a ajuns la culmile pe care ni le-am dorit? Putem ieși din impas? Ieșim din impas și suntem credibili fără acest acord sau fără cele precedente? Vorbim de poporul român, că suntem noi, aici, reprezentanții și noi decidem. „Popor”, noțiune abstractă, știți și dumneavoastră bine. Când să vină demnul popor român să decidă? Decide prin intermediul nostru. Păi, altădată, am decis prin intermediul celor care au avut majoritatea. Acum o avem noi, acum decidem noi. Haideți să fim corecți. Știm ce vrem? Vorbim despre alt Guvern sau este Guvernul nostru? Face Guvernul actual ceva împotriva poporului? Suntem atât de naivi să ne imaginăm chestia asta? Sau vine să facă ceea ce se mai poate pentru popor, dacă ne plasăm pe noțiuni savante și pe noțiuni încărcate de greutate.

Eu cred că discuțiile acestea nu-și au sensul. Poate ce spunea colega noastră, Anca Boagiu, este corect: haideți să studiem bine documentele și o să vedem că avem toate informațiile de care avem nevoie să ne explicăm noi anumite enigme, anumite lucruri pe care nu le-am înțeles sau pe care nu am vrut să le înțelegem. Sunt structurile parlamentare care lucrează și vin aici și ne spun cum trebuie să votăm. Așa se întâmplă peste tot. Dar, așa, doar să venim și să vorbim de dragul de a ne afla la pupitrul de aici sau la un microfon și să aruncăm acuzații în dreapta și stânga fără să producem nimic, asta o facem de douăzeci și trei de ani. Cu toții! Eu nu mă exclud și nu exclud nici formațiunea politică din care fac parte. Toți am greșit. Poate mai greșim și astăzi, dar haideți, atunci când tratăm lucruri serioase, când se pune în joc soarta națiunii, a poporului, de care vorbim cu atâta admirație și cu atât respect, și cu atâta forță, să le tratăm ca atare. Acestea nu sunt lucruri banale. Nu discutăm aici despre răsadurile de flori sau – știu eu? – altceva. Nici alea nu sunt banale.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Domnul senator Cotescu.

Vă e rezervat, nicio grijă.

Microfonul 3.

Mulțumesc.

Încerc să vorbesc scurt.

1. Nu am ajuns aici niciunul dintre noi propuși de Guvern, nici de acesta, nici de cel dinainte – da? – am ajuns propuși de partide.

2. Niciun Guvern nu a vrut răul și totuși destule l-au produs, cum bine știm și bine recunoaștem.

E bine să ne împrumutăm, foarte bine că s-au împrumutat, dar, după cum vedeți, nici acum nu știm foarte clar ce s-a făcut cu banii și cât în interesul celor pe care îi reprezentăm. Și noi asta cerem sau asta s-a cerut aici. Nu altceva.

Guvernul actual, întâmplător, prin acest acord, scrisoare de intenție, chiar nu spune că e bun, spune că e mai bun decât cel dinainte, că a realizat niște lucruri pe care Guvernul dinainte nu le-a realizat. A făcut pași.

Domnule profesor, și eu am o carieră universitară de treizeci și cinci de ani, dar nota zero încă nu am dat-o, așa că, vă rog, mai atent când dați note, că sunt niște reguli, da? Bun.

Eu aș vrea, sigur, ca noi toți, să știu cum se folosesc banii de către Guvern, nu numai banii împrumutați, ci și banii care se strâng din taxe și impozite. O să vină vremea acum să discutăm bugetul, peste puțin timp. De aceea, eu cred că atunci trebuie să vină cu o secțiune Guvernul, să ne spună ce se întâmplă și cu acești bani din împrumuturi.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

În fine, un drept la replică solicită domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Niciodată nu am dat zero, că e baza unu, domnule profesor. Și la Guvern am pornit cu bază și, mai departe, astea sunt notele reieșite corect din calcule. Dar aș vrea să fie clar un lucru de la început: nu a zis nimeni că PDL nu va vota pentru. Doamne ferește!

Deci unul este votul și altul este punctul de vedere critic față de subiect. Și aș vrea să-i conving pe colegii care nu au avut timp, dar îi rog din suflet să-l citească, fiindcă Guvernul României și Banca scriu această scrisoare:

„Stimată doamnă Lagarde,

Din păcate, în ultima parte a anului 2012 – când nu mai era Boc, nici Ungureanu, intervenția mea – au existat derapaje în implementarea programului. (...) mai multe criterii de performanță stabilite pentru cea de-a șaptea și cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate și programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri.”

Nu am scris eu. A scris Guvernul Ponta, dragi colegi. Eu doar vi le amintesc. Iar, mai departe, dacă vreți să știți ce a făcut Guvernul Boc, deschideți la pagina 11...

Aduceți-ne aminte.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...unde o să aveți toate evaluările anterioare. Peste tot scrie „realizat”, „realizat”, „realizat”. Nu vă convine? O să vă convină mai târziu, când citiți.

Da. Domnul senator Dincă și, după aceea, dacă toți vreți să votați, să votăm.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg faptul că unii colegi nu apreciază că este o ordonanță a Guvernului actual. Domnul Ilie Sârbu a vrut să scoată în evidență că nu este vorba de o ordonanță a altui guvern, ci a Guvernului în funcție, pentru că unii colegi vorbeau de ce au făcut alții, nu de ce au făcut cei care sunt în prezent. Despre asta vorbim și asta o să votăm, deci scrisoarea de intenție a Guvernului Ponta.

Eu înțeleg și de ce gândesc așa, pentru că au frustrări. Din punctul meu de vedere, este o chestiune de notorietate faptul că foarte mulți colegi din USL, acum un an și jumătate, spuneau, în frunte cu Victor Ponta, că nu sunt de acord cu acordurile cu Fondul Monetar Internațional și țin minte că nici nu au avut... au refuzat discuția cu Fondul Monetar Internațional acum doi ani de zile.

Deci, astăzi, când vorbim, vorbim de ordonanța Guvernului privind scrisoarea de intenție formulată de Victor Ponta. Iar noi toți, cei care suntem aici, am fost în plenul reunit al Camerelor unde a prezentat ceva din această scrisoare, și nu întreaga scrisoare. Prevede și măriri de taxe, și suplimentări de taxe, iar eu înțeleg că trebuie să folosim principiul acela, destul de păgubos, al poporului sau al unei părți dintre cetățenii acestei țări, când facem ceva rău, să spunem: ba pe-a mă-tii!

În momentul de față nu ne asumăm decât împreună sau nu o măsură care privește această țară. S-a pus întrebarea de către domnul Mircea Geoană: ce am făcut cu cele douăzeci de miliarde? Cu siguranță că miniștrii finanțelor vor răspunde mult mai bine decât mine. Dar, în același timp, vă rog să observați ce a declarat domnul Victor Ponta, în ultimul

an și jumătate, când se lăuda – și pe bună dreptate se lăuda – că se împrumută pe piețele externe la cele mai mici prețuri la care s-a împrumutat România. Puteți să vă uitați la Banca Națională, la rezerva ei. Puteți să vă uitați la stabilitatea leului. Și puteți să vă uitați și la cele patru sute de șantiere închise în ultimul an de Guvernul Ponta, pentru că nu mai are resurse.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă s-au încheiat dezbaterile,

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Inițiatori, un număr de colegi.

Dorește cineva? Sunteți inițiator? Primul.

Din partea inițiatorilor, domnul senator Tudor Barbu. Îl invit la microfon.

Microfonul 6.

- Aveți cuvântul.

## Domnule președinte, mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi,

Fac un act reparatoriu la începutul intervenției mele, care vă promit că va fi foarte scurtă. Doamna Steliana Miron este cea care a umblat cu lista și cu argumentele de a ne convinge. Am fost de acord, la vremea respectivă, nu doar pentru că eram colegi de partid, ci pentru că mi se părea o propunere și o inițiativă legislativă corectă... – corecte, e subiect multiplu.

Am bucuria să revăd lista celor care ne-au fost alături. Sunt distinși senatori care reprezintă grupul condus de maestrul Ilie Sârbu, până la grupul condus de Markó Béla, adică tot spectrul parlamentar. Mai rar o astfel de inițiativă legislativă în Parlamentul României. Mai rar. Și nu sunt 18, și nici 28. Sunt foarte mulți senatori, doamne și domni senatori. Nici nu i-am numărat. Sunt foarte mulți. Dacă am avea voturile Domniilor Lor acum, propunerea legislativă, la Senat, ar trece.

Știu argumentul cu „nu sunt bani”. Nu intru în detalii, pentru că toată lumea cunoaște inițiativa legislativă. Este vorba, pe scurt, pe drumul cel mai scurt, de un plus acordat copiilor din România la capitolul „alocație”. Un plus, e adevărat, substanțial, de la 420 la 2 milioane de lei... la 200 de RON. De la 42, iertați-mă. Mi-e greu cu RON-ul și cu leul vechi. Este o creștere substanțială, dar este o creștere pe care Steliana Miron și inițiatorii v-au propus-o și ne-o propun în continuare, într-un moment de restriște, când creșterea unui copil devine o problemă și eu sunt convins că pentru mulți a devenit un calvar. Să-i dai de mâncare, să îmbraci un copil, să-l trimiți la școală devin lucruri din ce în ce mai greu abordabile pentru foarte multe familii din România. Și nu e populism ieftin, este realitatea pe care o cunoaștem cu toții.

Înțeleg și punctul de vedere al celor care au dat aviz negativ. Îl înțeleg, nu-l aprob. Nu sunt bani la buget, dar, doamnelor și domnilor colegi – și cu asta termin susținerea –, ne aflăm într-un moment în care discutăm cu o mână despre Roșia Montană, cu cealaltă despre Fondul Monetar Internațional. Avem colegi care sunt într-o comisie, parte a unei comisii speciale care discută despre foarte multe miliarde de euro ale României, ale copiilor ăstora... Ale copiilor ăstora. Miliardele de la Roșia Montană, de la CupruMin, de la marmură, de la ape minerale, de la Romsilva... Miliarde, foarte multe miliarde pe an!

## Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Codrin Scutaru.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Codrin Scutaru** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin această inițiativă legislativă se dorește o creștere a cuantumului alocației, de la 42 de lei la 200 de lei, o creștere de circa 158 de lei.

Având în vedere că vom avea de plată pentru circa 3,5 milioane de copii, acest efort bugetar suplimentar va fi de 550 de milioane de lei, respectiv, pe 6 luni, de 3,3 miliarde de lei, în timp ce bugetul Ministerului Muncii pentru plata alocațiilor, în cuantumurile actuale, este de 2,8 miliarde de lei.

În plus, această propunere legislativă nu modifică indicele aplicabil copiilor cu dizabilități, acesta rămânând la circa 84 de lei.

În consecință, Ministerul Muncii nu poate susține această propunere legislativă, cu toate că, trebuie să menționăm foarte clar, politicile de sprijinire a copiilor și a familiei, în general, sunt centrale pe agenda ministerului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia, domnul președinte Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem transmis un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Puncte de vedere negative avem din partea Guvernului și Consiliului Economic și Social.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, de asemenea, a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, sunt 18 ceasuri. Vă propun să oprim aici, conform programului votat, dezbaterea, după ce am avut intervenția inițiatorului... sau a unuia dintre inițiatori, punctul de vedere al Guvernului, punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe. Dacă mai... mai aveam o comisie... Și mâine să continuăm cu această propunere legislativă, cu dezbaterile și cu votul.

Vă mulțumesc. Apreciez mult că ați stat până la această oră toți.

Vă urez o seară plăcută în continuare.

Se continuă, evident, cu întrebări, interpelări. Chinul Guvernului nu s-a sfârșit.

## PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

Bună seara, stimați colegi!

Trecem la partea a doua a ședinței de astăzi, 15 octombrie 2013, sesiunea de întrebări, interpelări.

Neavând transmisie radio, am început puțin mai devreme. Ca să fim operativi, vă propun, ca și data trecută, cei care au și interpelări... Cu rugămintea să fim cât mai conciși, ca să alocăm timp tuturor colegilor.

Trebuie să mai spun că ședința de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

O rog pe doamna senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea și interpelarea, dacă aveți.

Urmează domnul senator Boeriu Valeriu. Este? Nu este. Urmează domnul senator Deneș Ioan. Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Stimate domnule ministru Constantin Niță,

În județul Ilfov, ca probabil în majoritatea zonelor țării, rețeaua de electricitate este foarte îmbătrânită, uzată, depășită de solicitările consumatorilor.

Investiții în acest domeniu s-au făcut în ultimii ani, dar s-au dovedit a fi insuficiente. Locuitorii din colegiul meu senatorial, nr. 1 Ilfov, au adus mai multe plângeri și sesizări în legătură cu faptul că, frecvent, mai ales în sezonul rece, care a venit, și în preajma sărbătorilor, rămân cu locuințele în beznă și neîncălzite, fiind în imposibilitatea de a-și crește copiii într-un mediu decent.

Cele mai afectate localități, care au stârnit și interesul mass-mediei, sunt: Pantelimon, Voluntari, Popești-Leordeni, Dobroești, Afumați, Găneasa, Cernica, Berceni, Nuci etc. Vă atașez și o listă cu aceste localități afectate din Ilfov.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi spuneți dacă aveți în vedere, în această perioadă, investiții pentru îmbunătățirea rețelei electrice în județul Ilfov și, dacă da, când vor începe lucrările.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Deneș Ioan, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

Întrebare adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Reducerea TVA la carne”.

Stimate domnule ministru,

Recent a apărut în spațiul public informația conform căreia ministerul pe care-l conduceți pregătește un proiect prin care dorește promovarea în Guvern a unui proiect prin care se dorește, având ca model hotărârea prin care se reduce TVA la pâine și la produse de panificație, diminuarea acestei taxe și la carne.

Cum informațiile au fost ambigue, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care este strategia ministerului pe care-l conduceți în privința diminuării TVA la carne.

Vă mulțumesc anticipat.

Solicit răspuns în scris. Cu deosebit respect.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL.

Domnule profesor, ați rămas de la ședința trecută. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul și motivarea întrebării: „ARACIS – o sursă de stopare a dinamicii în educația universitară”.

Domnule ministru,

Nu de puține ori universitățile au criticat modul în care ARACIS se adaptează la trendurile educaționale, plecând de la conservatorismul în acceptarea unui învățământ flexibil, în condițiile asigurării calității, și până la neadaptarea criteriilor de evaluare conforme realităților, inclusiv legislative.

Ca urmare, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când se vor adapta criteriile ARACIS de acreditare a specializărilor la noile prevederi ale Legii educației naționale și ale normelor metodologice specifice?

2. Ce măsuri veți lua pentru a elimina acele reguli inadecvate mediului economico-social actual, cum ar fi imposibilitatea de a avea la catedră specialiști recunoscuți în diverse domenii, dar care nu sunt cadre didactice titulare în învățământ?

3. Ce soluții aveți pentru reducerea tarifelor ARACIS la un nivel decent pentru condițiile financiare actuale în care universitățile își desfășoară activitățile?

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul și motivarea întrebării: „Cuantumul real al subvențiilor agricole”.

## Domnule ministru,

La ultima ședință de Guvern s-au stabilit valorile pentru subvențiile pe hectar. Conform așteptărilor fermierilor, acestea ar fi trebuit să fie de 27 de euro pe hectar de la bugetul de stat, iar prin decizia luată ajung doar la 21 de euro pe hectar. De asemenea, și în privința cuantumului plăților directe unice pe suprafață există o serie de incertitudini, având în vedere că suprafețele totale pentru care se solicită plăți depășesc suprafața națională de referință, conducând la diminuarea sumei prevăzute inițial.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Cordoș Alexandru, Grupul parlamentar al PSD. Și întrebarea, și interpelarea.

Se pregătește domnul senator Marian Valer. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări scurte și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul întrebării: „Finalizarea lucrărilor la șoselele ocolitoare”.

Stimate domnule ministru,

S-au demarat multe lucrări pentru reabilitarea/ modernizarea șoselelor ocolitoare în vederea decongestionării traficului din localități prin redirecționarea traficului greu pe aceste șosele. Din păcate, în unele situații, după recepția și darea în folosință a acestei categorii de drumuri, acestea s-au deteriorat rapid și au fost închise circulației, traficul greu reluându-se prin localitate. În aceste condiții, autoritățile locale au introdus o taxă suplimentară pentru traversarea localității.

Având în vedere cele comunicate, cum vedeți dumneavoastră cooperarea Ministerului Transporturilor cu autoritățile locale pentru a evita suprataxarea transportatorilor de marfă?

Vă mulțumesc.

A doua întrebare, domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul întrebării: „Meșteșugurile tradiționale, pe cale de dispariție”.

Stimate domnule ministru,

Sunt multe meșteșuguri tradiționale, unele dintre ele pe cale de dispariție, în satele românești din regiuni faimoase, precum Munții Apuseni, Maramureș, Bucovina și Delta Dunării. Torsul, țesutul la război, olăritul sunt câteva dintre meșteșugurile care au adus recunoașterea internațională a valorilor tradiționale românești.

Din păcate, se afundă din ce în ce mai mult în anonimat, iar transmiterea către generațiile tinere a acestor meserii nu este deloc susținută și încurajată.

Având în vedere cele comunicate, cum vedeți dumneavoastră implicarea Ministerului Culturii în susținerea și conservarea meșteșugurilor tradiționale, promovarea lor în rândul tinerilor și promovarea internațională?

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Marian Valer, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PP-DD.

Domnule senator, aveți trei minute și jumătate, ca să putem să-i dăm și doamnei senator Miron...

Vă rog să le prezentați pe amândouă.

Prezentați-le. Și întrebarea, și interpelarea.

Interpelarea e mai lungă.

Mai lungă... Vorbiți cu doamna senator Miron, dacă la interpelare vă dă din timpul dumneaei.

Vă rog, prezentați întrebarea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Mihnea Cosmin Costoiu, ministrul delegat pentru învățământul superior și cercetare tehnologică.

Funcția de președinte al Consiliului de administrație al Universității „Dimitrie Cantemir” din Brașov este deținută, de mai mulți ani, de numitul Marian Georgescu, colonel în rezervă al Ministerului de Interne, fost lucrător de penitenciar, ce a deținut funcția de director al Penitenciarului Codlea, suspectat că ar fi fost colaborator al Securității și torționar al regimului comunist, îndeosebi cu ocazia Revoltei muncitorești de la Brașov din 15 noiembrie 1987.

Vă solicit să-mi răspundeți cum a ajuns un fost șef de închisoare președinte de universitate, urmând să-mi comunicați dacă a îndeplinit condițiile de studii superioare, de experiență universitară (studii, lucrări, doctorat) și de probitate morală pentru a ocupa o astfel de funcție în învățământul universitar.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule senator. Urmează și interpelarea.

Vă rog, după domnul senator Luchian Dragoș, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe.

Am o întrebare și o interpelare.

Da. Amândouă, rapid, să fim operativi.

Întrebarea este pentru domnul ministru al tineretului și sportului, Nicolae Bănicioiu.

Obiectul întrebării: „Suplimentarea listei persoanelor care primesc indemnizație de merit”.

Stimate domnule ministru,

Lista cuprinzând numele persoanelor care beneficiază de indemnizație de merit, conform Legii nr. 118/2002, pentru anul 2013, include un total de 116 persoane.

Din informațiile pe care le dețin în acest moment, mai sunt cereri care așteaptă să fie aprobate pentru a intra pe această listă. Multe dintre cereri sunt ale unor persoane care au făcut și fac, în continuare, cinste României, fiind, în opinia mea, cei mai buni ambasadori ai țării noastre.

Deși efortul financiar nu este foarte mare pentru a cuprinde toate persoanele care solicită această indemnizație pe lista aprobată, cei care sunt în așteptare pot primi acest beneficiu doar dacă o persoană aflată deja pe listă decedează. Criteriul mi se pare mai mult decât cinic.

Ca atare, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă, cel puțin pentru viitoarea construcție bugetară, aveți în vedere mărirea numărului celor care beneficiază de indemnizație de merit prin susținerea în Guvern a suplimentării bugetului pentru acest capitol și dacă veți face eforturi pentru includerea tuturor celor care au depus cereri, ani la rând, pentru a fi incluși pe această listă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul interpelării: „Stadiul actual al proiectelor de acte normative în domeniul reglementării activității de lobby”.

## Domnule ministru,

Problema grupurilor de interes și a activității acestora pare, la prima vedere și mai ales în spațiul românesc, una marginală. Numai la prima vedere, deoarece această problemă deschide numeroase altele, a căror abordare implică incursiuni teoretice în chestiuni fundamentale pentru înțelegerea vastului concept de „democrație” și a diverselor variante în care acesta a fost pus în practică. În spațiul românesc, deoarece tradiția constituțională și politologică din țara noastră se înscrie pe linia de gândire continentală și, în special, a raționalismului francez, în opoziție cu paradigma anglo-saxonă, de factură empiric-pragmatică, între cele două metode există atât diferențe de premise, cât și de metodologie, fapt care, uneori, poate conduce la rezultate contrarii. Apoi, după o lungă perioadă în care practicile democrației au fost străine de România, asistăm la o redescoperire a acestor practici și a problemelor subsecvente lor, astfel încât este firesc decalajul temporal, atât la nivel teoretic, cât și practic, față de alte țări cu tradiție democratică îndelungată și neîntreruptă. Mă refer aici la definirea conceptelor de „grup de interes” și „lobby”.

Mai scurt, mai scurt.

Domnul senator Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și are ca obiect: „Ne-au vândut bulgarii miere contrafăcută?”.

Domnule ministru,

Se pare că, în fiecare an, achiziționarea alimentelor pentru persoanele nevoiașe din fonduri europene are repercusiuni ori asupra distribuției pachetelor cu alimente, ori asupra sănătății oamenilor.

Dacă anul trecut APIA a fost înșelată de o firmă bulgară cu uleiul și făina mult așteptate de românii nevoiași, în acest an tot vecinii noștri ne-au furnizat miere contrafăcută. Cel puțin așa reiese din analizele efectuate de mulți români curioși de ce mierea bulgarilor are gust și aspect diferite față de cea românească.

Vă întreb, domnule ministru, dacă ați demarat o anchetă în speța prezentată și dacă există obligația ca, înaintea încheierii contractelor de achiziție a produselor alimentare, să se efectueze și analize amănunțite de laborator, astfel încât calitatea produselor să fie conformă cu legislația în vigoare. Ce măsuri veți dispune ca, pe viitor, astfel de incidente să fie evitate?

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu. Pentru a da posibilitatea și colegilor să se exprime, o s-o depun la staff.

Îmi permiteți să citesc și interpelarea?

Vă permit, domnule senator. Vă rog.

Mulțumesc.

Este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, și are ca obiect: „Eșecul privatizării CFR Marfă”.

## Doamnă ministru,

Privatizarea CFR Marfă a eșuat, deși, în urmă cu câteva luni, Ministerul Transporturilor anunța că toată procedura merge strună. Statul a „iertat” de datorii uriașe compania tocmai pentru a găsi un cumpărător cât mai urgent, conform acordului încheiat cu Fondul Monetar Internațional, dar și pentru a „repune pe șine” transportul feroviar de marfă. Acest lucru nu s-a întâmplat, după cum bine știm, însă principala problemă care se pune este dacă instituția pe care o conduceți are pregătită o strategie pentru perioada imediat următoare și dacă a previzionat și varianta eșecului privatizării, astfel încât funcționarea CFR Marfă să nu fie afectată.

Cine se face vinovat de eșecul acestei privatizări strategice și care sunt repercusiunile asupra angajaților companiei?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la cheltuieli de sănătate legate de cancer”.

Domnule ministru,

Recent a fost dat publicității un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Oxford, care evidențiază faptul că, în anul 2009, România s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor de sănătate legate de cancer, cu 52 de euro pe persoană. Situație îngrijorătoare, mai ales în condițiile în care doar în județul Alba o femeie primește diagnosticul de cancer la sân o dată la trei zile și tot aici se înregistrează și cea mai ridicată a îmbolnăvirii de cancer din Regiunea Centru.

## Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicați de ce fonduri financiare dispune acum Ministerul Sănătății pentru bolnavii de cancer și ce programe de sănătate pe acest domeniu desfășoară sau va desfășura ministerul pe care-l coordonați pentru anul 2014.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru, până astăzi, Daniel Chițoiu.

Obiectul întrebării: „Amânarea licitației pentru vânzarea producției de concentrat de cupru de la SC CupruMin Abrud”. Domnule ministru,

În primăvara anului 2012 s-a încercat privatizarea SC CupruMin Abrud, dar acest proces a eșuat. În anul 2013, Ministerul Economiei a propus o altă metodă de relansare economică a acestei companii, prin vânzarea producției de concentrat de cupru pe șapte ani.

Constat însă că și acest procedeu de atragere de capital este amânat, iar cei care suferă, în primul rând, sunt angajații SC CupruMin Abrud.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicați cauzele amânării licitației pentru vânzarea celor 331.890 de tone de concentrat de cupru de la SC CupruMin – SA Abrud.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

Interpelarea, dacă-mi permiteți, domnule președinte.

Vă permit, vă rog.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL, vă rog să prezentați întrebările și interpelările.

Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul interpelării: „Lipsa reprezentării agricultorilor români în federația europeană COPA-COGECA”.

Domnule ministru,

Din cauza lipsei de finanțare, România nu mai este reprezentată la nivel european în COPA-COGECA, organ reprezentativ pentru întregul sector agricol și cea mai puternică federație a agricultorilor europeni, formată din 60 de organizații din țările membre UE și 36 de organizații partenere din alte țări europene.

Astfel, problemele agricultorilor români nu-și mai găsesc ecou la nivel european, interesele acestora nefiind reprezentate de nicio federație română membră a COPA-COGECA.

Având în vedere că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe 2013 nu au fost prevăzute sume cu această destinație, vă adresez următoarele două întrebări:

1. Care este stadiul aprobării de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat pentru finanțarea reprezentării sectorului agricol?

2. Ați prevăzut, în proiecția bugetară pe anul 2014 a ministerului pe care-l conduceți, alocarea de sume necesare finanțării în vederea reprezentării agricultorilor români în federația europeană COPA-COGECA?

Solicit răspuns în scris. Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamnă senator, vă rog să prezentați întrebarea. Se pregătește domnul senator Lazăr Constantin.

Întrebarea este adresată doamnei ministru Ramona Mănescu.

Doamnă ministru,

DN18, drumul care leagă Bucovina de Maramureș, este cotat ca fiind cel mai degradat drum din România.

Pe porțiunea care leagă Bucovina de Maramureșul istoric (adică ruta Ciocănești – Botoș – Valea Stânii – Cârlibaba și care continuă apoi prin popasul Prislop spre stațiunea Borșa) condițiile de trafic sunt dezastruoase.

Deși foarte multe articole de presă au semnalat situația deficitară a infrastructurii din zonă, nu s-a întreprins nimic până în prezent.

Nici cel mai îndemânatic șofer nu ar fi în stare să ocolească gropile din asfalt, iar viteza de circulație nu poate fi mai mare de 30 de km/h. Cel mai bine știu acest lucru oamenii locului, puși în situația de a circula zilnic printre cratere în plin secol al autostrăzilor.

Așa se face că un drum prin zonele amintite se parcurge într-un interval dublu sau chiar triplu față de ceea ce ar fi normal. Și, tot pe acele drumuri, Bucovina își invită turiștii să-i calce pragul.

Având în vedere această situație deficitară, vă întreb, doamnă ministru, care sunt măsurile pe care Ministerul Transporturilor intenționează să le adopte pentru remedierea acestei situații?

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl rog pe domnul senator Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește doamna senator Federovici. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare o adresez domnului Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Obiectul întrebării: „Obiectivele propuse pentru anul 2014”.

Stimate, domnule secretar de stat,

În vederea dezvoltării parteneriatului dintre autoritățile administrației publice centrale, cele locale și cultele religioase recunoscute de lege în domeniul social, cultural și educațional, prin promovarea, în beneficiul întregii societăți, a relației de respect și cooperare între cultele recunoscute de lege, Secretariatul de Stat pentru Culte organizează și desfășoară diferite acțiuni.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt obiectivele propuse pentru anul 2014 și ce sume propuneți a fi alocate în vederea îndeplinirii acestora.

Solicit răspuns oral și în scris.

A doua întrebare o adresez domnului Ion Moraru, secretarul general al Guvernului.

Se referă la: „Obiectivele Departamentului pentru Relații Interetnice”.

Stimate domnule secretar general,

În vederea promovării diversității etnoculturale și lingvistice, prevenirii și combaterii rasismului și xenofobiei, cultivării valorilor comune și a dialogului intercultural, Departamentul pentru Relații Interetnice, instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, organizează și desfășoară unele programe și proiecte interetnice.

Vă rog să-mi comunicați care sunt obiectivele Departamentului pentru Relații Interetnice pentru anul 2014 și ce sume propuneți pentru proiectul de buget.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

O rog pe doamna senator Federovici, Grupul parlamentar al PSD, să-și prezinte întrebarea. Aveți și interpelare?

Nu, doar întrebare.

Se pregătește domnul senator Dincă Mărinică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Condiții decente de învățământ pentru copiii din mediul rural”.

Stimate, domnule ministru,

Supun atenției dumneavoastră situația Școlii gimnaziale „Dimitrie Pompeiu” din comuna Broscăuți, județul Botoșani.

Pentru a veni în sprijinul autorităților locale, în anii precedenți, prin hotărâre de guvern, Ministerul Educației Naționale a alocat, în limita plafoanelor bugetare, fonduri din bugetul propriu pentru finanțarea lucrărilor de natură investițională la unități de învățământ preuniversitar de stat. O astfel de alocare a fost făcută și pentru această școală. Astfel, în anul 2008 a fost aprobat obiectivul de investiții „Reabilitare termică și grup sanitar”, valoarea inițială a contractului fiind de 584.209 lei. Lucrările decontate până în acest moment sunt de 345.998 de lei, stadiul fizic executat fiind în proporție de 50%. Se pune, astfel, problema, în acest moment, a diferenței de 238.211 lei pentru finalizarea lucrărilor.

În condițiile în care aici învață peste 300 de elevi, în școală nu există apă curentă, iar căldura este asigurată de sobe cu lemne, vă întreb, domnule ministru, care este soluția ca astfel de lucrări să primească finanțarea de care au nevoie, în contextul în care, în prezent, pentru încadrarea în bugetul anului 2013, Ministerul Educației Naționale nu are posibilitatea financiară de a susține lucrările de investiții din unitățile de învățământ preuniversitar, așa după cum mi-ați răspuns la o interpelare anterioară.

Care este soluția ca acești copii să învețe în condiții cel puțin decente, domnule ministru?

Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Dincă Mărinică, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Mircea Dușa, ministrul apărării naționale.

Obiectul întrebării: „Transparența în luarea deciziilor în programul de achiziții și transparența privind cheltuielile bugetare la MApN”.

Stimate, domnule ministru,

În primul rând, vreau să vă precizez că sunt în cunoștință de cauză în ceea ce privește necesitatea de înzestrare a forțelor aeriene române cu aparate F16, context în care întrebările subsemnatului sunt legate doar de transparența decizională, transparență în procesul de achiziție, transparență privind cheltuielile bugetare pe acest segment.

În acest sens, voi formula o serie de întrebări firești:

1. Pe ce criterii s-a hotărât achiziționarea aparatelor de zbor F16 din Portugalia, și nu dintr-o altă țară membră a NATO, și care este suma totală cuprinsă în contractul încheiat cu Guvernul Republicii Portugheze, având în vedere că, pe lângă achiziționarea aparatelor de zbor, sunt prevăzute și alte operațiuni, precum modernizarea acestora, reparații capitale pentru motoare și pregătirea personalului român ce va opera cu aceste aparate?

2. Care este termenul sau care sunt termenele prevăzute în contractul de achiziție la care se va achita suma integrală, prevăzută a fi plătită Guvernului Republicii Portugheze? De asemenea, dacă până în prezent a fost achitată vreo sumă ca avans și cât reprezintă aceasta.

3. În afară de costul aparatelor de zbor mai trebuie plătite și alte sume? Cât și cui?

4. Dacă până în prezent a fost achitată vreo sumă ca avans și cât reprezintă aceasta și, dacă plata a fost

prevăzută a se efectua pe mai multe exerciții bugetare, vă rog să precizați cum veți asigura sumele necesare în buget, având în vedere experiențele prin care s-a trecut pentru plata altor tipuri de aparate de zbor, care a înregistrat întârzieri majore, dând naștere la comentarii multe și negative despre România.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PP-DD.

Urmează, la interpelări, domnul senator Frătean Alexandru.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare o adresez domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Sumele necesare pentru achiziționarea urgentă a 45 de microbuze școlare în județul Iași”.

## Domnule ministru,

Conform datelor actualizate, oferite de către Inspectoratul Școlar Județean Iași, în prezent sunt necesare cel puțin 45 de microbuze. Mașinile ar trebui să deservească urgent unitățile școlare din cele mai întinse comune ale județului, acolo unde copiii sunt nevoiți să meargă pe jos chiar și până la 8 kilometri zilnic pentru a urma cursurile. Țigănași, Țibana, Miroslava, Liteni, Hodora, din comuna Cotnari, Belcești, Vânători, din comuna Popricani, Bivolari, Drăgușeni, Gorban, Lețcani, Scobinți, Românești, Țibănești, Bârnova, Lespezi sunt doar câteva din localitățile care necesită de urgență, imediat, dotarea cu microbuze școlare.

Domnule ministru, care este valoarea sumelor alocate pentru achiziționarea de microbuze școlare pentru Iași, respectiv la nivel național?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare o adresez domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Rata de absorbție a fondurilor europene”.

## Domnule ministru,

Rata de absorbție a fondurilor europene a crescut în septembrie nesemnificativ, cu doar 1%, la fel ca și în luna august, ajungând la doar 21,1% din totalul fondurilor structurale, de 19 miliarde de euro, alocate României între 2007 și 2013. Situația va rămâne la fel atât timp cât România nu transmite Bruxellesului declarații de cheltuieli semnificative.

Domnule ministru, care sunt motivele acestei rate de absorbție dezastruoase și care sunt măsurile ce le veți lua pentru a atrage, măcar în al doisprezecelea ceas, banii de la Uniunea Europeană?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Îl rog pe domnul senator Frătean Alexandru Petru, Grupul parlamentar al PSD.

Urmează domnul senator Isăilă Ovidiu Marius.

Bună ziua!

Obiectul interpelării: „Sprijinirea producătorilor agricoli locali și încurajarea consumului de produse românești”.

Domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Doresc să vă supun atenției o temă care aduce în discuție o problematică cu impact important asupra societății românești, a cărei relevanță este accentuată de această perioadă a recoltelor, și anume, pe de o parte, sprijinul acordat producătorilor agricoli – în special fermelor de dimensiuni mici – pentru a-și realiza și valorifica producția, iar pe de altă parte, necesitatea încurajării consumului de produse autohtone, care, pe lângă faptul că sunt mai sănătoase și mai gustoase, contribuie la dezvoltarea economică a comunităților locale și la păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și specificului național.

Dat fiind faptul că Guvernul USL și-a asumat prin programul de guvernare câteva direcții de acțiune strategică pentru dezvoltarea agriculturii și a satului românesc, care au început să se concretizeze și pe care le apreciez ca fiind bine-venite – inclusiv cele șapte hotărâri de guvern adoptate în ședința din 9 octombrie 2013 –, doresc să fiu informat cu privire la programele concrete pe care le derulează sau urmează să le deruleze ministerul pe care îl coordonați, cu referire la:

- educarea resurselor umane din agricultură;

- procedurile de obținere a certificatelor de producător;

- crearea de centre de colectare și depozitare regionale;

- stimularea proceselor de asociere pentru fermele de

- mici dimensiuni;

- sprijinul financiar pentru producătorii agricoli, din fonduri

- europene, cât și de la bugetul se stat;

- acțiuni pentru facilitarea accesului produselor autohtone

- în magazine și supermarketuri;

- campanii de promovare și încurajare a consumului de

- produse alimentare românești.

Cu toată stima și considerația, aștept răspuns în scris. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator,

Să știți că vitraliile acelea sunt cu lumină artificială, nu naturală. E seară. Dar, nu e nicio problemă.

Domnul senator Isăilă, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Motoc Octavian.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice. Doamnă ministru,

Ariile naturale protejate sunt zone terestre sau acvatice în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și

formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită. Datorită acestor calități, zonele respective au statut special de protecție.

Un incendiu declanșat intenționat de cineva care vrea să construiască într-o arie protejată sau un accident industrial (de exemplu, o deversare de petrol) pot face ca Parcul Național Retezat sau Delta Dunării să-și piardă statutul de arie protejată și să ajungă la cheremul rechinilor imobiliari. Această prevedere face parte dintr-un proiect de ordonanță pus în dezbatere publică de către ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți. Documentul prevede că în cazul în care o arie naturală protejată este distrusă „în parte”, își poate pierde statutul. Asta în loc ca autoritățile să se ocupe de refacerea zonei și de protejarea ei.

De asemenea, potrivit proiectului de lege, pentru intervențiile din zona respectivă, avizul administratorilor și custozilor (ONG-uri, universități) devine consultativ. Până acum, avizul era obligatoriu.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, doamnă ministru: care este în prezent poziția ministerului referitoare la acest proiect?

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Motoc Octavian, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Cristina Ion. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se numește „Calvarul pacienților bolnavi psihic din Delta Dunării”.

Este adresată domnului ministru Gheorghe Eugen Nicolăescu.

## Domnule ministru,

Este lăudabil efortul dumneavoastră pentru reformarea sistemului de sănătate care suferă foarte mult și nu asigură nici servicii de calitate pentru pacienți, nici condiții de muncă și salarizare pentru medici și personalul medical. Ați încercat să provocați un amplu proces de consultare publică, însă există zone cu condiții specifice, care nu au fost luate în considerare în acest mecanism până acum.

În județul Tulcea și mai ales în Delta Dunării sunt zone periferice și marginalizate, nu numai din cauza localizării geografice. În județul nostru, spre exemplu, există doar cinci medici specialiști psihiatri. Din cauza numărului mare de pacienți, aceștia aveau până acum între 28.000 și 30.000 de prescripții medicale pe an. Prin introducerea restricțiilor de către Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate vor mai beneficia de consultații incluse în contractul cu CAS doar 700 de pacienți pe lună, față de un necesar de 2.500. De ce? Pentru că s-a normat o jumătate de oră pentru o consultație în domeniul psihiatric, ceea ce înseamnă că în 3,5 ore pe zi pot fi consultați doar 7 pacienți de un medic, deci 35 de pacienți pe zi de către toți cei 5 medici sau 700 de pacienți pe lună. Dacă se ține seama de faptul că medicii fac și gărzi, numărul de consultații se diminuează considerabil. La bolnavii cu un istoric mai vechi nu este nevoie de 30 de minute pe consultație, ci de mult mai puțin, dar acest lucru nu se ia în calcul de ministerul dumneavoastră.

Acum însă medicii specialiști nu mai dau rețete pacienților, ei doar consultă și prescriu medicația. Rețetele sunt eliberate de către medicii de familie. Ordinul nr. 961/536 din 21 august 2013 determină, practic, ca foarte mulți dintre pacienți să nu mai beneficieze de consultații și medicație gratuită sau compensată prin CAS. Revenind la medicii specialiști, aceștia trimit un fel de scrisori către medicii de familie în care le dau medicația necesară, cu modul de administrare, urmând ca aceștia să completeze rețetele. De foarte multe ori însă medicii generaliști – cum sunt de obicei medicii de familie – schimbă medicația prescrisă de specialist pentru a se înscrie în plafoanele valorice aflate la dispoziția lor. Schimbarea medicației în boala psihică, mai ales de către nespecialiști, conduce la probleme grave ale pacienților. În alte situații se întâmplă ca rețetele să fie scrise greșit și pacienții trebuie să se întoarcă la specialist.

Îl rog pe domnul senator Cristina Ioan, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ramona Mănescu și se referă la: „Problema semaforizării intersecțiilor dintre tronsoanele rutiere și căile ferate”.

Doamnă ministru,

În județul Arad s-au întâmplat o serie de accidente mortale din cauza lipsei semafoarelor de avertizare la intersecția drumurilor naționale sau județene cu rețelele de căi ferate. Un caz elocvent în acest sens este intersecția celui mai circulat drum din județ, Arad – Șiria – Ineu – Moneasa, cu drumul național Ineu – Hălmagiu și cu linia ferată Arad – Brad. În această zonă au fost prea multe evenimente tragice de când s-au desființat barierele de la trecerile de nivel cu calea ferată, fapt pentru care se impun o serie de măsuri legale. Pe tot traseul căii ferate nu există semaforizare și bariere la trecerile de nivel, din această cauză au avut loc foarte multe accidente soldate cu morți și răniți.

Pornind de la aceste considerente, vă rog să precizați ce măsuri se pot lua pentru resemaforizarea respectivei intersecții sau montarea unor dispozitive specifice de semnalizare rutieră.

De asemenea, vă precizez că, pe ruta Pâncota – Seleuș, din cadrul căii ferate Arad – Moneasa, operează o companie privată. Vă rog să analizați și să precizați ce măsuri se pot lua de către ministerul pe care îl coordonați, pentru ca, într-un parteneriat cu respectivul operator de trafic feroviar, să se realizeze o semaforizare adecvată a intersecțiilor cu drumurile județene de pe această rută în scopul evitării tragediilor petrecute în ultima perioadă în respectivele zone. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Todirașcu Valeriu, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PDL, să prezinte interpelarea.

Se pregătește domnul senator Rotaru Ion.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Propunerea de înființare a unor rețele medicale ale universităților de medicină și farmacie sau ale facultăților de medicină”.

Stimate domnule ministru,

Recent, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică propunerea de modificare a Legii reformei sănătății, în care se cere, printre altele, reorganizarea rețelelor sanitare proprii ale unor instituții, altele decât ale Ministerului Sănătății, permițând universităților de medicină și farmacie și facultăților de medicină să-și poată construi rețea sanitară proprie.

Cadrele didactice angajate cu normă întreagă în instituțiile de învățământ și cu normă redusă în spitalele clinice promovează, în special, interesele instituției de învățământ, și nu ale spitalului, risipind și deturnând banii asiguraților în interesul învățământului medical și, de multe ori, în interes propriu. Funcțiile de conducere pe care le ocupă în învățământ, tutela asupra celorlalți medici, exercitată prin: conducerea secțiilor clinice, doctorate, diversele examene, Colegiul medicilor și comisiile profesionale din Ministerul Sănătății și, nu în ultimul rând, prin veniturile disproporționat de mari față de medicii obișnuiți, oferă cadrelor didactice superioare din învățământul medical un ascendent, de cele mai multe ori nemeritat, față de medicii ceilalți, ascendent care le permite un comportament de feudali pe moșia statului, reprezentată aici de spitalul clinic.

Comportamentul de tip feudal al acestora este o cauză principală a exodului medicilor tineri capabili și a imposibilității de angajare în țară a medicilor valoroși, specializați în străinătate.

Este de notorietate corupția care domnește la nivelul multor instituții de învățământ medical (ultimul exemplu fiind UMF Constanța), unde, beneficiind de autonomie universitară, profesorii cu comportament feudal controlează discreționar facultățile de medicină, fraudând diversele examene și blocând accesul tinerilor integri, competenți și eficienți.

## Domnule ministru,

## **Domnul Nicolae Moga:**

Da. La secțiunea întrebări puteați să faceți... nu la interpelări, dar, mă rog, este în regulă și asta.

Vă rog, domnule senator Rotaru Ion, prezentați-le pe amândouă, și întrebarea, și interpelarea. Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Crearea depozitelor pentru legume și fructe”.

Domnule ministru,

Crearea unor centre de colectare și depozitare pentru legume și fructe la nivel național reprezintă unul din proiectele asumate de Ministerul Agriculturii în scopul sprijinirii producătorilor agricoli și promovării produselor românești. Înființarea acestor depozite este o necesitate, în condițiile în care marile magazine care comercializează produse alimentare se feresc să se aprovizioneze de la producătorii autohtoni, deoarece oferta este limitată în timp, iar produsele nu sunt selectate și etichetate într-un mod adecvat.

În luna aprilie 2013 ați declarat că până la sfârșitul anului este prevăzută realizarea a 35 de astfel de centre moderne de depozitare, care vor furniza legume și fructe pentru marile piețe de desfacere din România. Pentru punerea în practică a acestui deziderat, producătorii agricoli interesați au avut posibilitatea de a depune proiecte și a accesa fonduri europene prin Măsura 123 – „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.

Din datele publicate pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit rezultă că, până la începutul lunii octombrie, pe Măsura 123, au fost încheiate contracte de finanțare pentru 557 de proiecte.

În acest context, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, câte proiecte din cele 557 selectate vizează înființarea de depozite pentru legume și fructe, atât în țară, cât și în județul Brăila, și câte centre de depozitare pentru legume și fructe au fost realizate până în prezent.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați când se va mai lansa o nouă sesiune pentru depunerea de proiecte pe Măsura 123.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea am s-o depun în scris.

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Domnule senator, fiți scurt, ca să-i dăm posibilitatea domnului coleg Marian Valer să prezinte...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știți că vă mănâncă tot timpul domnul Marian Valer. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, premierul României.

Obiectul interpelării: „Un director CNADNR este împotriva interesului național”. ## Domnule prim-ministru,

Cu riscul de a-i supăra pe unii, mă repet, și vă mai spun încă o dată că România este cea mai mare oportunitate investițională din Europa pentru următoarele două decenii. Am avut, de nenumărate ori, ocazia de a vă atrage atenția asupra necesității elaborării unei politici coerente de sprijinire a economiei naționale, de atragere a investițiilor străine și de creare a unui climat de dezvoltare economică necesar soluționării problemelor economice și sociale atât de grave cu care se confruntă țara noastră.

Din păcate, constat că unele declarații și poziții ale oficialilor ce fac parte sau se află în subordinea cabinetului dumneavoastră sunt împotriva interesului național.

În urmă cu o săptămână, domnul Narcis Neaga, șeful CNADNR, a anunțat public că personal consideră inoportună începerea lucrărilor de la Autostrada Iași – Târgu Mureș. Asta exact în aceeași perioadă în care domnul Christian von Albrichsfeld, șeful Continental România, declara că, pe lângă cei 12.000 de angajați din România, compania este gata să creeze alte mii de locuri de muncă, cu o singură condiție: infrastructura. Cu alte cuvinte, o autostradă absolut necesară, care să lege Iașiul de Târgu Mureș, de Brașov, de București, de Cluj, de Timișoara. Asta pentru că grupul de firme Continental face producție, iar producția trebuie transportată înspre Occident, peste granițe.

Domnule premier, cum putem interpreta afirmația directorului CNADNR în acest context, altfel decât una împotriva interesului național? Autostrada Iași – Târgu Mureș este un obiectiv investițional de grad zero, pe care-l așteaptă și va deservi aproape o treime din populația țării.

Și aș vrea, domnule premier, să nu uitați de promisiunile făcute în campania electorală, pentru că sunt convins de faptul că cetățenii din partea de est a României nu vor uita acest aspect.

Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Dați-mi voie și mie să prezint întrebarea.

Întrebarea este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

## Domnule ministru,

Nutresc convingerea că prevederile noului Cod rutier au luat în considerare faptul că, potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății, numărul deceselor din accidente rutiere este de 1,24 de milioane de oameni pe an, iar pierderile economice sunt estimate la peste 100 de miliarde de dolari americani pe an. Conform acestui raport, la noi au fost înregistrate 2.377 de accidente mortale anul trecut.

În vederea reducerii factorilor de risc, se impun măsuri concrete de educație și conștientizare a participanților la traficul rutier.

## Întrebările mele sunt:

– Există un plan de măsuri educative și de educație cu adresabilitate diferențiată pe grupe de vârstă și categorii sociale?

– A doua întrebare: ce se va întreprinde pentru evaluarea eficienței unor astfel de măsuri?

Solicit răspuns în scris.

Și acum îl rog pe domnul senator Marian Valer să prezinte interpelarea.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, și are ca obiect: „Retrocedarea satului Nadăș din comuna Tăuț, județul Arad”.

În data de 2 octombrie 2013, un grup de 30 de cetățeni din satul Nadăș, comuna Tăuț, județul Arad, mi-au transmis la Senat un memoriu prin care reclamă că au rămas „săteni fără sat”, întrucât satul lor a fost retrocedat integral, respectiv suprafața de 8.742 de hectare, incluzând teren arabil, păduri, pășuni, gospodării, cimitir și biserică, printr-o hotărâre judecătorească pronunțată în baza unor acte de moștenire false.

Concret, prin Sentința civilă nr. 657/30.03.2006, Judecătoria Ineu a admis plângerea reclamanților Colțeu Viorica și Colțeu Mihai Alexandru și le-a retrocedat acestora întreaga localitate Nadăș, sat cu circa 1.200 de locuitori, dar, în dispozitivul hotărârii, au fost nominalizate numai 102 numere topo, deși localitatea are peste 2.100 de numere topo. Instanța de fond a retrocedat soților Colțeu suprafața de 8.762 de hectare, deși circa 4.000 de hectare din această suprafață intraseră în proprietatea sătenilor din Nadăș în urma reformei agrare efectuate anterior anului 1918 în Imperiul Austro-Ungar și în urma reformei agrare efectuate în 1921 în România, iar restul suprafeței a fost înstrăinată de Grosz Elena, prezumtivul ascendent al pretinsei moștenitoare Mairovitz Ecaterina, prin vânzarea acțiunilor sale Societății Forestiere Nadăș, care a deținut, potrivit unui raport din 1942, suprafața de 4.538 de hectare și a fost naționalizată în 1948. După retrocedare, soții Colțeu au beneficiat de subvenții anuale de 840.000 de lei, au constituit un ocol silvic privat, de 5.000 de hectare, din care, potrivit sătenilor, se taie zilnic material lemnos în valoare de circa 10.000 de lei, și au amenajat un fond privat de vânătoare, la care a fost văzut primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, finul președintelui Traian Băsescu. În ultima perioadă, soții Colțeu au declanșat proceduri judiciare pentru a intra și în posesia terenurilor și gospodăriilor deținute de sătenii din Nadăș din moși-strămoși.

Cu o celeritate suspectă, Judecătoria Ineu a respins, cu o motivare îndoielnică, cererile de revizuire formulate în acest an în cazul Nadăș, prin Sentința civilă nr. 720/25.04.2013, dar, a doua zi, judecătoarea care a pronunțat această sentință, Floriță Boloș, a fost arestată pentru luare de mită în altă cauză, fapt ce pune în discuție probitatea sa profesională. Revizuienții au declarat recurs, care a fost însă respins prin decizia pronunțată de Tribunalul Arad în data de 18 septembrie 2013. Locuitorii din Nadăș au fost bulversați de faptul că, la termenul de judecată din 4 septembrie 2013, președintele completului de judecată de la Tribunalul Arad, judecătorul Horea Oprean, i-a dat afară pe o parte din cei 130 de săteni prezenți în sala de judecată, cu vârste între 30 și 80 de ani, reproșându-le de ce au venit atâția, că nu sunt la cinematograf. În schimb, nu a avut obiecții la adresa avocatului soților Colțeu, Nicolae Crăciun (fost judecător la Curtea de Apel București și secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor), care i-a etichetat, în mod repetat, pe revizuienții din Nadăș, „analfabeți”, „nespălați”, „ciobani și porcari clandestini”, „porcari sau ciobani care bântuie prin păduri”.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie, pentru stenogramă, să spun cine a mai depus în scris întrebări și interpelări:

- Pop Liviu Marian, Darius Bogdan Vâlcov, Mitu Augustin

- Constantin, Bota Marius Ovidiu, Savu Daniel, Constantinescu Florin,

Sârbu Ilie, Butunoi Ionel Daniel, Saghian Gheorghe – din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Nasta Nicolae, Boeriu Valeriu, Cotescu Marin Adrănel –

- din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Boagiu Anca Daniela, Chiru Christian Gigi, Tișe Alin –

- din partea Grupului parlamentar al PDL;

- Vochițoiu Haralambie, Dumitrescu Florinel – din partea

- Grupului parlamentar al PP-DD;

- Biró Rozalia – din partea Grupului parlamentar

- al UDMR, la întrebări.

Iar interpelări au mai depus:

- Pop Liviu Marian, Bodog Florian, Valeca Șerban

- Constantin, Mitu Augustin Constantin, Toma Ion, Constantinescu Florin, Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Mazăre Alexandru – din partea Grupului parlamentar al PSD;

- Ichim Paul, Luchian Ion, Nasta Nicolae, Iliescu Lucian,

- Bodea Cristian, Grapă Sebastian, Cotescu Marin Adrănel – din partea Grupului parlamentar al PNL;

- Tișe Alin, Pașcan Marius – din partea Grupului

- parlamentar al PDL;

- Popa Constantin – din partea Grupul parlamentar

- al PP-DD.

- Cu acestea, încheiem sesiunea de întrebări, interpelări

- din seara aceasta.

- Vă mulțumesc dumneavoastră, celor din staff, mulțumesc

- și stenografelor, mulțumesc și echipei tehnice de sus.

- Vă doresc să aveți o seară bună!

- Mulțumesc și celor de la afaceri interne, vă doresc o

- seară bună!

- Ne vedem mâine.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647824]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/23.X.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei