Întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Bãncii Naþionale a României mi-a rãspuns, printr-un prieten comun, cã trimestrial sunt depuse în bãnci strãine diferite cantitãþi de lingouri pentru a se obþine dobândã. În cazul de faþã, ar fi fost vorba de circa 20 milioane de dolari.
S-ar putea ca afirmaþiile domnului Mugur Isãrescu sã fie corecte, dar ce ne facem cã, în vreme ce am aflat de ieºirea aurului din þarã, nu mai existã nici o evidenþã a repatrierii sale?
Aºa cum Aeroportul Otopeni are o evidenþã riguroasã a scoaterii aurului, de ce nu se gãseºte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România? Asta ca sã nu mai vorbim de faptul cã nimeni nu ºtie care este destinaþia sutelor de milioane de dolari care se încaseazã anual ca dobânzi pentru aceste documente.
Încep sã înþeleg termenul de ”prudenþialitate bancarãÒ, deºi în nici un dicþionar al limbii române nu figureazã cuvântul acesta, ”prudenþialitateÒ. Dar prea multã scretomanie strictã ºi te face sã intri la bãnuialã.
Bãnuiala a devenit certitudine în momentul în care am primit un alt document, eliberat la 19 decembrie 2001, de firma HCS Transporturi Speciale, pe care îl voi citi în întregime, mai ales cã este scurt.
”Cãtre Aeroportul Internaþional Otopeni Director general
Conform Contractului de prestãri servicii nr. 6.284/ 13.05.1999 ºi a Actului-adiþional nr. 15.264/18.XII.2000, vor însoþi transportul de valori ºi vor pãtrunde pe pista aeroportului Ñ prin Poarta I, în ziua de 20.XII.2001 la cursa KLM 1360, pentru ora 12,30, orã la care se vor prezenta la cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C. ”AurulÒ Baia Mare Ñ domnii Panait Ion ºi Pecingine Niculae, cu autoblindata BÐ36ÐHCS.Ò
Evident, conducerea aeroportului a aprobat cererea, precum ºi însoþirea transportului de aur de cãtre paza aerogãrii.
În aprilie 1999 intrasem în posesia altor documente, tot referitoare la scoaterea aurului din exploatarea din Maramureº. În mod concret era vorba de 325 kg lingouri îmbarcate într-un avion de cãtre firma româno-australianã ”EsmeraldaÒ. Atunci, în cadrul unei întâlniri pe care conducerea partidelor parlamentare a avut-o la Palatul Cotroceni cu domnul Emil Constantinescu ºi cu membrii Guvernului, i-am înaintat ºefului statului din acea perioadã o copie a setului de materiale ºi l-am rugat sã se implice
dacã nu ca preºedinte, mãcar ca geolog. Nu a fãcut-o în nici un fel.
Dupã numai câteva luni, ºarlatanii de la firma ”EsmeraldaÒ aveau sã provoace, prin nepriceperea ºi lãcomia lor, dezastrul ecologic cunoscut care a prejudiciat grav imaginea României în lume.
Revin la transportul de aur din 19.XII.2001 în care nu mai apare firma ”EsmeraldaÒ, ci este bãgatã la înaintare S.C. HCS Transporturi Speciale. Aceasta este patronatã de un personaj extrem de dubios, pe nume Heinrich Schorsch, care conferã ºi iniþialele firmei. Acest domn este un colaborator apropiat al domnului Mugur Isãrescu ºi de-a lungul timpului Departamentul anticorupþie al Partidului România Mare a furnizat numeroase dovezi despre activitãþile sale de tip mafiot.
Iatã ºi alte indicii ale caracterului ilegal al relaþiilor dintre Heinrich Schorsch ºi Mugur Isãrescu, ceea ce ne face sã-l suspectãm pe acesta din urmã cã, de fapt, nu a jucat cinstit niciodatã ºi spun toate acestea pentru cã Banca Naþionalã a României trebuie sã dea socotealã în faþa Parlamentului acestei þãri, cã nu e de capul ei.
Firma HCS reprezintã firma internaþionalã ”Handels Kontor Schorsch GM S.A. SimeralÒ din Germania, cu care Banca Naþionalã a României a încheiat în data de 18.XII.1991 un contract-cadru pentru livrarea de mijloace de transport valori ºi materiale pentru fabricat monede metalice, utilaje de tipãrit bancnote ºi înscrisuri de valoare, maºini de numerotat ºi împachetat bancnote ºi monede metalice, piese de schimb, aparaturã electronicã etc.
Cu toate cã Banca Naþionalã a României avea oferte din partea a 6 firme din S.U.A., Germania, Canada ºi din alte þãri pentru achiziþionarea de mijloace de transport de diferite tipuri ºi capacitãþi, s-a preferat firma HCS din Germania, care nu a prezentat nici o ofertã ºi, fãrã sã existe o comandã scrisã, au fost achiziþionate în anul 1991 prin aceastã firmã 20 de maºini cu o valoare de 1,1 miloane dolari.
De asemenea, prin adresa nr. 8/505/23.05.1991, eliberatã de Direcþia tezaur ºi operaþiuni de casã din Banca Naþionalã a României, s-au cumpãrat Ñ tot prin firma intermediarã HCS! Ñ încã 6 autoturisme blindate de tip GMC, cu capacitate de 3,5 tone fiecare, în valoare totalã de 973.800 mãrci germane.
Din pãcate, mijloacele de transport achiziþionate nu corespund câtuºi de puþin condiþiilor de transport valori, în sensul cã au 3 uºi de intrare în tezaur, în loc de una singurã, iar cabina ºoferului are uºa spre tezaurul din autodubã. Ca sã nu mai vorbim de faptul cã uºile nu sunt prevãzute cu douã încuietori diferite ºi nu dispun de sistem de alarmã, ceea ce denotã cã, din construcþie, aceste mijloace de transport au fost concepute pentru alte destinaþii.
Totodatã, maºinile importate pe sume atât de mari de cuplul Isãrescu Ñ Schorsch consumã o cantitate de carburanþi cu mult mai mare decât mijloacele de transport fabricate în þarã.
Problema de principiu e asta: câte tone de aur au scos pânã acum din România mafioþii de la ”EsmeraldaÒ ºi de ce beneficiazã de aprobãri legale din partea Bãncii Naþionale a României, a Direcþiei Generale a Vãmilor, a Poliþiei de Frontierã, a autoritãþilor aeroportuare? Unde în lume se mai petrece aºa ceva?
Am sã trec acum la partea ºi mai gravã a fãrãdelegilor sãvârºite pe Aeroportul Otopeni.
Am aici nu mai puþin de 18 documente care atestã scoaterea din România, cu o frecvenþã aproape zilnicã, a valutei.
Documentul nr. 1: Banca Comercialã a României solicitã, în ziua de 10 decembrie 2001, accesul pe pistã pentru un Ñ citez Ñ ”transport de valori bancare la ZŸrich, cu Compania Swiss AirÒ. Semneazã director Marin Treapãd ºi ºef de serviciu Viorica Frangeþi.
Documentul nr. 2: Banc Post solicitã accesul pe pistã pentru Ñ citez Ñ ”un transport de valori bancare la ZŸrich cu zborul SR 463, în ziua de 10 decembrie 2001Ò.
Documentul nr. 3: Banca Comercialã Românã scoate iar valutã spre ZŸrich, chiar a doua zi, în 11 decembrie 2001.
Documentul nr. 4: Banca Comercialã Românã scoate valutã, tot spre ZŸrich, la 3 ianuarie 2002.
Observaþi cã nici nu se terminaserã sãrbãtorile de iarnã. Ce grabã mare pe ei!
Documentul nr. 5: Banca Românã pentru Dezvoltare scoate ºi ea valutã din þarã, la 4 ianuarie 2002, tot cãtre Elveþia, cu cursa SR 463.
Documentul nr. 6: Banca Românã pentru Dezvoltare mai scoate valutã ºi în 8 ianuarie 2002, tot spre Elveþia, ºi tot cu cursa SR 463.
A se remarca faptul cã directorul bãncii, Ilie Gheorghe, nu-ºi asumã rãspunderea. Semneazã, de fiecare datã, altcineva pentru el.
Documentul nr. 7: Banca Comercialã Românã scoate din nou valutã, la 14 ianuarie 2002, tot cãtre ZŸrich.
Documentul nr. 8: Banca Comercialã Românã nu mai pridideºte cu scoaterea valutei, schimbã Compania Swiss Air cu Compania Cross Air, dar nu-ºi schimbã nãravurile, ºi mai efectueazã un transport, la 29 ianuarie 2002.
Documentul nr. 9: Banca Românã pentru Dezvoltare scoate din nou valutã din þarã, la 29 ianuarie 2002, tot cãtre Elveþia, iar directorul Ilie Gheorghe se ascunde din nou, lãsând pe altcineva sã-ºi asume rãspunderea.
Documentul nr. 10: Aceeaºi Bancã Românã pentru Dezvoltare efectueazã din nou un transport de valutã spre Elveþia, în ziua de 1 februarie 2002, iar directorul Ilie Gheorghe tot nu semneazã adresa, ceea ce aratã cã îºi dã ºi el seama de ilegalitãþile respective.
Documentul nr. 11: Banca Comercialã Românã scoate valutã din nou, la 11 februarie 2002, tot cãtre Elveþia.
Documentul nr. 12: Banca Comercialã Românã dã în clocot ºi efectueazã un alt transport, dupã numai douã zile, mai exact, la 13 februarie 2002, tot cãtre Elveþia.
Documentul nr. 13: apare ºi Raiffeisen Bank ºi Banca Agricolã, care scot ºi ele valutã, tot în 13 februarie 2002, dar nu spre ZŸrich, ci spre Viena.
Documentul nr. 14: Banca Comercialã Românã scoate valutã din nou, pe bandã rulantã, în 18 februarie 2002, tot cãtre ZŸrich.
Documentul nr. 15: reapare la orizont Banca Românã pentru Dezvoltare, care, la 19 februarie 2002, mai efectueazã un transport cãtre Elveþia.
Documentul nr. 16: printr-o adresã cãtre generalul Dan Gheorghe, director general adjunct al Aeroportului Otopeni, Banca Comercialã Românã cere sprijinul pentru efectuarea unui nou transport, dupã numai o zi, în 20 februarie 2002, tot cãtre Elveþia.
Documentul nr. 17: cu o frecvenþã ieºitã din comun, aceeaºi B.C.R. scoate valutã din România ºi în 21 februarie 2002, tot cãtre Elveþia, ºi tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.
În fine, documentul nr. 18: Banca Comercialã Românã mai efectueazã un transport, la 12 martie 2002, tot cãtre Elveþia, ºi tot cu ajutorul generalului Dan Gheorghe.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Voi pune la dispoziþia presei, în copie, câte un set al documentelor respective. Fac acest dar presei, pentru a încerca sã afle ºi ea ceea ce este destul de greu pentru niºte parlamentari sã afle.
Aveþi surse de informare, uneori mai bune decât oficialitãþile statului ºi vã rog sã sãpaþi mai adânc decât am reuºit s-o fac eu.
Nu cred cã greºesc dacã voi spune încã de acum cã aceste documente sunt incendiare ºi vorbesc despre corupþia din România mai mult decât toate ”ArmaghedoaneleÒ luate la un loc. Aºa ºi numai aºa se explicã dezastrul financiar-bancar în care se aflã România. Nimeni nu mai controleazã pe nimeni, ba, dimpotrivã, furã cot la cot mai toate oficialitãþile statului. Partidul România Mare a solicitat, în mod oficial, în cursul acestei dimineþi, conducerii Curþii de Conturi declanºarea unei anchete, la sânge, la toate aceste bãnci ºi la Aeroportul Internaþional Otopeni. Nici o justificare sau explicaþie nu se susþine. Frecvenþa transporturilor de valutã este prea mare pentru a nu da de gândit cã totul face parte dintr-un plan diabolic, de jefuire ºi decapitalizare a României.
Evident, cu asemenea gangsteri de mânã, nu vom intra noi în NATO, ci vom ajunge pe mâna Interpolului.
România a încãput pe mâna hoþilor, ºi românii care se întreabã de ce nu sunt bani pentru pensii, pentru medicamente, pentru spitale, pentru bursele studenþeºti au acum un rãspuns imposibil de contestat. Aici e nucleul dur al mafiei, la ”PetromÒ, la ”RomgazÒ, la ”TermoelectricaÒ, la vamã, la bãnci, la Aeroportul Otopeni.
ªi, pentru cã în ultimul timp se tot vorbeºte despre procesul de denominare, eu vã anunþ cã am ajuns la urmãtoarea concluzie: în realitate, singurul zero care trebuie eliminat de la coada leului românesc este guvernatorul Bãncii Naþionale, Mugur Isãrescu.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.