Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Declar deschise lucrãrile Senatului României din ziua de 15 aprilie 2002.

Lucrãrile sunt conduse de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

La lucrãri sunt prezenþi 86 de senatori. Lipsesc motivat urmãtorii domni senatori ºi doamne senator: Ioan Belu Ñ bolnav, Gheorghe Buzatu Ñ în delegaþie, Octav Cozmâncã Ñ la Guvern, Carol Dina Ñ în delegaþie, PŽter Kov‡cs-Eckstein Ñ în delegaþie, Gheorghe Flutur Ñ învoit, Gyšrgy Frunda Ñ în delegaþie, Mircea Ionescu-Quintus Ñ în delegaþie, Liviu Maior Ñ în delegaþie, Sergiu Nicolaescu Ñ în delegaþie, Constantin Nicolescu Ñ în delegaþie, Aurel Panã Ñ în delegaþie, Nicolae Vlad Popa Ñ în delegaþie, Nora Cecilia Rebreanu Ñ în delegaþie, Rodica Mihaela Stãnoiu Ñ la Guvern ºi Rãzvan Emil Theodorescu Ñ la Guvern.

Constatãm cã Senatul se aflã în cvorumul de lucru.

Vã supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 15 aprilie 2002. Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu 75 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

Vã fac cunoscut cã la lucrãrile Senatului, de astãzi, participã ºi un numãr de studenþi ai Facultãþii de Administraþie Publicã din cadrul ªcolii Naþionale de Studii Politice ºi Administrative, care se aflã în partea stângã a sãlii.

Trecem la primul punct din ordinea de zi, declaraþii politice, amintindu-vã, încã o datã, care este minutajul acordat fiecãrui grup parlamentar: Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist) Ñ 38 de minute, Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 22 de minute, Grupul parlamentar al P.D. Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. Ñ 10 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Ñ 9 minute ºi senatorii independenþi Ñ 6 minute.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), doamnei senator Elena Sporea.

Vã rog, doamna senator, aveþi cuvântul!

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Urmare a declaraþiei politice care a fost fãcutã în plenul Senatului de cãtre doamna senator Maria Petre privitor la ”HorticonsÒ Feteºti se cuvine a fi precizate urmãtoarele:

Asociaþia salariaþilor P.A.S. ”HorticonsÒ Feteºti a fost creatã foarte târziu, în luna mai 2001, datoritã dezinteresului manifestat de cãtre fosta conducere a societãþii ºi, implicit, datoritã lipsei de sprijin care a existat în acel moment în cadrul societãþii.

Membrii asociaþiei au decis ca valoarea cotizaþiei sã fie de 100.000 lei lunar, decizie consemnatã în procesulverbal de constituire a P.A.S.-ului. Facem aceastã precizare pentru a evidenþia precaritatea financiarã atât a asociaþiei, cât ºi a membrilor acesteia.

În cursul anului 2000 a fost scos la vânzare, de cãtre Agenþia Domeniilor Statului, pachetul majoritar, care reprezintã 50,09% din capitalul social al Societãþii Comerciale ”HorticonsÒ Feteºti, singurul ofertant prezent Ñ ºi ulterior selectat de cãtre Agenþia Domeniilor Statului Ñ fiind P.A.S. ”HorticonsÒ Feteºti. Prezenþa unui singur ofertant se explicã prin faptul cã la momentul respectiv Societatea Comercialã ”HorticonsÒ Feteºti înregistra datorii de peste 120 miliarde lei. Datoritã scoaterii la vânzare a pachetului deþinut de cãtre Agenþia Domeniilor Statului, la numai ºapte luni de la crearea P.A.S. capacitatea de platã a asociaþiei era, în momentul respectiv, nesemnificativã.

În vederea prezentãrii la licitaþie Ñ ºi ulterior a achitãrii obligaþiilor cãtre Agenþia Domeniilor Statului Ñ Asociaþia P.A.S. ”HorticonsÒ a fãcut uz de articolul 5 din statutul asociaþiei, care prevede posibilitatea de a împrumuta de la persoane fizice sau juridice, în situaþia în care nu existã resurse financiare.

În consecinþã, P.A.S.-ul a decis recurgerea la angajarea unui credit, adresându-se în acest scop mai multor persoane fizice sau juridice. Cele mai bune condiþii de creditare au fost oferite de cãtre douã persoane fizice, Gheorghe Frangulea ºi Cristinel Savu, de unde ºi legãtura fãcutã între creditori ºi preºedintele Consiliului Judeþean Ialomiþa.

Astfel, cei doi creditori au prezentat o scrisoare de garanþie bancarã având o contravaloare de un miliard ºase sute zece milioane, prezentând alãturi ºi garanþia de 1,9 miliarde lei, acoperitoare faþã de suma solicitatã prin caietul de sarcini, garanþie în vederea participãrii P.A.S.-ului la cumpãrarea pachetului de acþiuni scos la vânzare de cãtre Agenþia Domeniilor Statului.

ªi eu vã mulþumesc, doamna senator. Are cuvântul domnul senator Dumitru Petru Pop, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule senator, vã rog sã luaþi cuvântul!

## **Domnul Dumitru Petru Pop:**

Domnule preºedinte, Onorat plen al Senatului României,

Suntem obligaþi ºi de recentele proteste ale elevilor din Târgu-Mureº sã revenim asupra nefastului protocol încheiat de P.S.D. cu U.D.M.R., protocol care sfideazã necesitãþile reale ale dezvoltãrii societãþii româneºti, tulburând pacea socialã.

Elevii români ºi unguri de la Liceul ”BolyaiÒ din Târgu Mureº, care nu vor sã audã de un pact P.S.D.Ñ U.D.M.R., sunt obligaþi sã protesteze împotriva unei mãsuri pe care o considerã absurdã, respectiv separarea elevilor din liceu pe criterii etnice.

P.R.M. a atras de mai multe ori atenþia, respectiv în 2001, în 2002, asupra primejdiosului concubinaj politic P.S.D. ºi U.D.M.R. Aceste douã formaþiuni politice ºi-au unit recent votul împotriva moþiunii simple privind criza actualã a sistemului de învãþãmânt, introdusã de P.R.M., ºi au respins-o la vot.

Iatã cã viaþa confirmã, însã, punctul nostru de vedere, aducând în atenþie ºi accente aproape tragice, dacã lucrurile vor scãpa de sub controlul raþiunii ºi al bunuluisimþ.

A trata din birou problemele concrete pe care le pune aplicarea în practicã a unui protocol contra naturii, fãrã a þine cont de fragila pace socialã menþinutã cu greu în zonã, dupã cunoscutele evenimente din martie 1990, reprezintã un gest politic lipsit de responsabilitate, în cel mai fericit caz.

Izolarea în enclave etnice, încã din cursul preuniversitar, a tinerilor pe care cu toþii îi considerãm viitorul þãrii este o iniþiativã a discordiei, o iniþiativã de leznaþiune. Consecinþele pe termen lung pot fi incalculabile ºi nu face decât sã sporeascã îngrijorarea tuturor politicienilor lucizi.

Faþã de inconºtienþa responsabililor P.S.D. ºi U.D.M.R., atitudinea elevilor români, cât ºi a celor unguri reprezintã o lecþie de maturitate ºi civism superior. Cine vrea sã repete evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu-Mureº, care au pornit ºi atunci de la acelaºi liceu?! De ce uitãm cã separatismul ºcolar încurajat în 1990 chiar de ministerul de resort a dus la conflicte tragice ºi la victime, ca moartea lui Sand Ionel, Fãrcaº ºi Frandeº, care au plãtit atunci cu viaþa, iar Mihai Cofariu cu o invaliditate pe viaþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt pe domnul senator Ion Sârbulescu, din partea Grupului parlamentar PN.L.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea de astãzi este, de fapt, o informare pe care am intitulat-o ”Parlamentari turci, tãtari, bulgari, maghiari, români, în Hora Unirii pentru interesul naþionalÒ.

În organizarea Camerei de Comerþ ºi Industrie Turcia Ñ România o delegaþie parlamentarã a României a participat în perioada 11Ð14 aprilie la un schimb de experienþã cu omologii din Turcia, capul de afiº al întâlnirii constituindu-l meciul de fotbal dintre cele douã reprezentative parlamentare, disputat pe cel mai bun teren din Antalia. Scorul a fost 1Ð1, dar cu puþin noroc, cel puþin din partea mea, puteam învinge, dupã umilitoarele înfrângeri suferite în anii trecuþi: 2Ð7 ºi 2Ð5. Meciul a fost transmis în direct de televiziuna turcã ºi, þinând cont ºi de întãlnirile oficiale cu primãria Istanbul ºi Parlamentul Turciei, consider cã s-a fãcut o foarte bunã imagine României, apreciatã, de altfel, la faþa locului de cãtre secretarul de stat Sorin Encuþescu ºi de cãtre Mircea Lucescu. Pentru prima datã mi-a fost dat sã vãd marea unire parlamentarã a Românei: P.S.D., P.U.R., P.N.L., P.D. România Mare, U.D.M.R. ºi celelalte minoritãþi naþionale. Trecând peste unele speculaþii de presã, indiferent cã s-a cântat ºi în limba maghiarã, turco-tãtarã sau bulgarã, delegaþia parlamentarã s-a comportat ºi a gândit pozitiv româneºte, în interesul comun naþional. Meciul de fotbal jucat pe viaþã ºi pe moarte, ca ”la Rovine-n câmpiiÒ, a avut un susþinãtor puternic, presa românã, care a scandat continuu: ”Noi de-aicea nu plecãm, nu plecãm acasã, pânã nu-i batem pe turci, chiar la ei acasã!Ò; ”România, RomâniaÒ. Frumoasã aceastã unitate ºi simþire!

Doresc sã menþionez atenþia cu totul ºi cu totul deosebitã acordatã de oficialitãþile Turciei delegaþiei noastre ºi interesul real al acestora pentru dezvoltarea relaþiilor politice, economice, culturale ºi sportive dintre cele douã þãri. Sunt fericit cã am participat, ca reprezentant al Senatului, la acest moment frumos ºi util pentru România.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna Maria Petre, din partea Grupului parlamentar al P.D.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã mãrturisesc cã sunt oarecum surprinsã, dupã bucuria pe care am avut-o în momentul în care am câºtigat un mandat de senator în Ialomiþa, nu doar eu, ci ºi colega mea, doamna senator Elena Sporea, ºi spuneam atunci, fãcând o încercare de metaforã, dacã vreþi, cã iatã, Ialomiþa, un judeþ cu nume de femeie, a trãit bucuria sã aibã doi senatori, ºi amândouã locurile sã fie ocupate de doamne. Vom pãstra, din punctul meu de vedere, aceastã bucurie ºi o sã-i spun mai întâi doamnei colege Elena Sporea ”La mulþi ani!Ò, pentru cã ºtiu cã este astãzi ziua de naºtere a dânsei, îi doresc multã sãnãtate

. Ceea ce vreau sã-i spun de ziua dânsei sunt urmãtoarele lucruri: datoria noastrã, în primul rând ca femei, ºi în al doilea rând ca senatori, este sã încercãm, atât cât ne þin puterile, sã reprezentãm cu adevãrat Ialomiþa. Vã anunþ, din nou, doamnã senator, cã eu m-am nãscut în Ialomiþa, am crescut în Ialomiþa ºi am lucrat toatã viaþa mea, înainte de a fi senator, în acest judeþ. Ca atare, am pretenþia cã toate încercãrile mele, toate problemele pe care le aduc la acest microfon reprezintã cu adevãrat interesele Ialomiþei. Mai departe nu vã spun, pentru cã este ziua dumneavoastrã de naºtere, decât douã lucruri: vã rog foarte mult sã citiþi stenograma ºedinþei în care eu am prezentat declaraþia politicã, o sã constataþi, dacã n-aþi fost atentã, pentru cã eraþi preocupatã atunci sã-l anunþaþi în grabã pe domnul Savu ºi pe domnul Marian Bãlan de ceea ce eu am prezentat la acest microfon. Vã rog, reluaþi stenograma, citiþi-o, ceea ce am cerut a fost intervenþia primului-ministru, a domnului Adrian Nãstase în clarificarea acestei probleme. V-am spus pe hol ºi vã spun acum ºi la microfon, pentru cã m-aþi obligat sã fac asta, adevãrul este cel pe care eu l-am susþinut la microfon, pe care preºedintele P.S.D. Ialomiþa l-a spus direct în presa localã, fãrã sã-l oblige nimeni, ºi, ca atare, nu este cazul sã folosim tribuna Senatului pentru asemenea lucruri.

ªi vã mai anunþ în final, doamnã senator Sporea, cã ceea ce dumneavoastrã aþi citit astãzi la microfonul Senatului a fost scris în toate ziarele locale toatã sãptãmâna trecutã. Citiþi presa localã, doamna senator, ºi nu veniþi cu asemenea lucruri la tribuna Senatului! Vã mulþumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Mark— BŽla, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

N-am avut intenþia sã fac o declaraþie politicã, dar consider cã este de datoria mea sã nu las sã fiþi induºi în eroare de cãtre un coleg senator din Târgu-Mureº, membru al Partidului România Mare, care s-a referit la

problema Liceului ”Bolyai FarkasÒ din Târgu-Mureº ºi de aceea þin sã vã informez în legãturã cu poziþia noastrã. Domnul coleg senator al Partidului România Mare mi se pare cã a dormit 12 ani ºi acum s-a trezit cu aceleaºi idei ºi cu aceleaºi ameninþãri pe care le-a fãcut ºi în anul 1990. Sunt convins, domnule coleg, cã aceste ameninþãri nu-ºi mai au locul în Senatul României, dacã ne ameninþaþi cu spargerea pãcii sociale, ne ameninþaþi cu evenimente tragice, ne ameninþaþi cu focarul destabilizãrii. A trecut vremea, domnule coleg! Suntem în anul 2002, suntem într-o situaþie în care partidul de guvernãmânt ºi Uniunea Democratã Maghiarã din România, oricât de mult v-ar durea acest lucru, colaboreazã în interesul rezolvãrii unor probleme, inclusiv ºi ale comunitãþii maghiare din România.

În ceea ce priveºte Liceul ”Bolyai FarkasÒ trebuie sã vã informez cã în România în acest moment existã peste 30 de licee de sine stãtãtoare cu limba de predare maghiarã, în Cluj-Napoca, de exemplu, existã trei licee cu limba de predare maghiarã; tot aºa existã astfel de ºcoli în Zalãu, Satu-Mare, Oradea, Arad, Braºov, Baia Mare, Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni ºi aºa mai departe. În Târgu-Mureº, este adevãrat, nu s-a reuºit reînfiinþarea liceului cu limba de predare maghiarã, din voia colegilor care astãzi încearcã iarãºi sã ne ameninþe cu focarul destabilizãrii. Sunt convins cã aceste ameninþãri nu-ºi vor avea efectul în anul 2002, fiindcã este vorba de reînfiinþarea unui singur liceu cu limba de predare maghiarã din Târgu-Mureº, modalitate prin care sã nu se lezeze interesele elevilor maghiari ºi elevilor români, ca sã se asigure pentru toþi elevii, în continuare, calitatea învãþãmântului, fiindcã acest lucru este pe primul plan Ñ calitatea învãþãmântului Ñ ºi existã garanþii ca sã se asigure acest lucru pentru toþi elevii care în acest moment studiazã în acea ºcoalã. În rest, eu cred cã suntem într-un stadiu unde, deja, în învãþãmântul nostru existã alternativã, existã mai multe tipuri de ºcoalã ºi în cazul de predare maghiarã se învaþã ºi în ºcoli mixte, se învaþã ºi în ºcoli cu limba de predare maghiarã sau, eventual, cu limba de predare românã în Ardeal, foarte multe ºcoli, bineînþeles, mai multe; funcþioneazã ºi acele tipuri de ºcoalã ºi în continuare optãm nu pentru un anumit tip de ºcoalã în exclusivitate, ci pentru posibilitatea alternativei ºi în cazul elevilor care vor sã înveþe în limba maghiarã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnul senator.

Are cuvântul domnul senator Bindea, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist). Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Din salã:**

Din România când îi daþi afarã?

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Dar dacã vã dãm ºi noi afarã pe voi din þarã?

Vã rog, domnule senator, nu mã obligaþi sã fac poliþia ºedinþei. Vã rog frumos, domnule senator. Aveþi cuvântul, domnule senator Bindea!

## **Domnul Doru-Liviu Bindea:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Doresc sã mã refer în câteva fraze la participarea delegaþiei Grupului interparlamentar la Reuniunea Uniunii Interparlamentare, cu ocazia celei de-a 58-a sesiuni a Comisiei pentru drepturile omului a Naþiunilor Unite.

În ziua de 8 aprilie, Uniunea Interparlamentarã a organizat la Palatul Naþiunilor Unite din Geneva prima reuniune a parlamentarilor cu ocazia celei de-a 58-a sesiuni a Comisiei pentru drepturile omului a Naþiunilor Unite. Reuniunea a fost deschisã în mod oficial de doamna Mary Robinson, înaltul comisar al Naþiunilor Unite pentru drepturile omului, ºi a fost prezidatã de domnul Jacques Lefevre, membru al Camerei Reprezentanþilor din Belgia, membru al Consiliului Uniunii Interparlamentare. Voi prezenta în continuare câteva dintre elementele de interes evidenþiate pe parcursul dezbaterii: una dintre temele abordate a fost parlamentele ºi drepturile omului. Mesajulcheie al înaltului comisar ºi al celorlalþi oficiali ai Naþiunilor Unite s-a focalizat pe rolul esenþial al parlamentelor naþionale în transpunerea efectivã în practicã a instrumentelor ºi programelor Naþiunilor Unite în domeniul drepturilor omului. Doamna Mary Robinson arãta cã parlamentele sunt parteneri indispensabili în eforturile vizând: încurajarea unei acþiuni globale de aºezare a standardelor ONU la temelia practicii naþionale în materie, realizarea deplinã a drepturilor omului pentru toate popoarele lumii, diminuarea discrepanþelor dintre majoritatea sãracã ºi minoritatea bogatã, crearea condiþiilor pentru respectarea universalã a demnitãþii umane în conformitate cu principiile Cartei Naþionale Unite. În exercitarea atribuþiilor ce le sunt proprii, parlamentele trebuie sã vegheze la asigurarea unei abordãri din perspectiva drepturilor omului a legilor, politicilor ºi programelor naþionale. S-a insistat asupra funcþiei de control parlamentar ca modalitate de promovare a responsabilitãþii guvernamentale în domeniul drepturilor omului, recomandându-se o mai bunã valorificare a comisiilor parlamentare specializate.

Totodatã, s-a recomandat o interacþiune sporitã a parlamentarilor cu instituþiile naþionale de tip ombudsman, cu societatea civilã ºi cu ONG-urile. În opinia oficialilor ONU, principalele direcþii ale acþiunii parlamentare ar trebui sã fie urmãtoarele: aplicarea Declaraþiei ºi a programului de acþiune adoptate la Conferinþa mondialã împotriva rasismului, discriminãrii rasiale, xenofobiei ºi intoleranþei. Combaterea torturii, egalitatea de ºanse între bãrbaþi ºi femei, protecþia copiilor ºi combaterea traficului de fiinþe umane, drepturile persoanelor aparþinând grupurilor vulnerabile, persoane în vârstã, persoane cu handicap, minoritãþi ºi populaþii indigene ºi, în fine, consolidarea democraþiei ºi promovarea pãcii, in general.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Înainte de a prezenta declaraþia mea politicã propriuzisã, vreau sã-i dau replicã domnului de la U.D.M.R., care a avut o reacþie de furie la acest microfon.

Vreau sã vã spun cã pe noi nu ne impresioneazã furia ºi nevricalele domnilor de la U.D.M.R. ºi le atrag atenþia cã totul este permis pânã la copii. Pânã acum noi nu ne-am implicat în nici un fel în scandalul de la TârguMureº, dar vã anunþ cã, începând de azi, Organizaþia de tineret a Partidului România Mare Ñ Mureº va picheta zi ºi noapte liceul din Târgu-Mureº ºi Prefectura ºi va cere dreptul copiilor de români sã rãmânã ºi sã înveþe acolo.

România nu este sat fãrã câini ºi aºa-zisa liniºte pe care ar fi adus-o Protocolul P.S.D.ÑU.D.M.R. reprezintã un atentat grav la siguranþa naþionalã.

Domnilor de la P.S.D., nu daþi foc la Þarã!

Ceea ce se întâmplã acum împotriva copiilor de români din Târgu-Mureº constituie o expresie a terorismului Ñ pentru cã tot vorbim de terorism!

Dumneavoastrã vã purtaþi cu copiii de români de la Târgu-Mureº la fel cum se poartã regimul Voronin cu copiii de români de la Chiºinãu! Aceasta este realitatea!

Doamnelor ºi domnilor senatori, printr-un concurs de împrejurãri am intrat zilele acestea în posesia unui set de documente care aratã, fãrã dubii, cã valuta ºi aurul României sunt scoase aproape zi de zi din þarã.

Primul document se referã la scoaterea a 20 de tone de lingouri de aur cu destinaþia Germania, în ziua de 25 martie 2002. Acesta este documentul.

Întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Bãncii Naþionale a României mi-a rãspuns, printr-un prieten comun, cã trimestrial sunt depuse în bãnci strãine diferite cantitãþi de lingouri pentru a se obþine dobândã. În cazul de faþã, ar fi fost vorba de circa 20 milioane de dolari.

S-ar putea ca afirmaþiile domnului Mugur Isãrescu sã fie corecte, dar ce ne facem cã, în vreme ce am aflat de ieºirea aurului din þarã, nu mai existã nici o evidenþã a repatrierii sale?

Aºa cum Aeroportul Otopeni are o evidenþã riguroasã a scoaterii aurului, de ce nu se gãseºte nici o hârtie cu privire la revenirea lui în România? Asta ca sã nu mai vorbim de faptul cã nimeni nu ºtie care este destinaþia sutelor de milioane de dolari care se încaseazã anual ca dobânzi pentru aceste documente.

Încep sã înþeleg termenul de ”prudenþialitate bancarãÒ, deºi în nici un dicþionar al limbii române nu figureazã cuvântul acesta, ”prudenþialitateÒ. Dar prea multã scretomanie strictã ºi te face sã intri la bãnuialã.

Bãnuiala a devenit certitudine în momentul în care am primit un alt document, eliberat la 19 decembrie 2001, de firma HCS Transporturi Speciale, pe care îl voi citi în întregime, mai ales cã este scurt.

”Cãtre Aeroportul Internaþional Otopeni Director general

Conform Contractului de prestãri servicii nr. 6.284/ 13.05.1999 ºi a Actului-adiþional nr. 15.264/18.XII.2000, vor însoþi transportul de valori ºi vor pãtrunde pe pista aeroportului Ñ prin Poarta I, în ziua de 20.XII.2001 la cursa KLM 1360, pentru ora 12,30, orã la care se vor prezenta la cargo KLM toate documentele de expediere a valorilor ridicate de la S.C. ”AurulÒ Baia Mare Ñ domnii Panait Ion ºi Pecingine Niculae, cu autoblindata BÐ36ÐHCS.Ò

Evident, conducerea aeroportului a aprobat cererea, precum ºi însoþirea transportului de aur de cãtre paza aerogãrii.

În aprilie 1999 intrasem în posesia altor documente, tot referitoare la scoaterea aurului din exploatarea din Maramureº. În mod concret era vorba de 325 kg lingouri îmbarcate într-un avion de cãtre firma româno-australianã ”EsmeraldaÒ. Atunci, în cadrul unei întâlniri pe care conducerea partidelor parlamentare a avut-o la Palatul Cotroceni cu domnul Emil Constantinescu ºi cu membrii Guvernului, i-am înaintat ºefului statului din acea perioadã o copie a setului de materiale ºi l-am rugat sã se implice dacã nu ca preºedinte, mãcar ca geolog. Nu a fãcut-o în nici un fel.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Doamna senator, aveþi cuvântul!

## **Doamna Norica Nicolai:**

Doamnelor ºi domnilor colegi,

România mai are de privatizat circa 6.000 de societãþi comerciale, le va privatiza într-o manierã acceleratã, ºi, în final, nu va mai fi nimic de privatizat. Eventual, ceva de desfiinþat, de pildã, A.P.A.P.S.

Ce vor face guvernele fãrã privatizare? Ce vor mai gãsi ele de privatizat? Este o întrebare care nu trebuie sã rãmânã fãrã rãspuns.

Ultimele luãri de poziþie ale Guvernului în programul legislativ sunt intenþiile clare de a privatiza conºtiinþa ºi cultura.

Prin Ordonanþa de urgenþã privind interzicerea organizaþiilor ºi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului persoanelor vinovate de sãvârºirea unor infracþiuni contra pãcii ºi omenirii, Guvernul ne aduce aminte de lecþiile oferite omenirii de cel de Al Doilea Rãzboi Mondial ºi de raportul

Parlamentului European din 1986, un raport privind creºterea fascismului ºi a rasismului în Europa.

Cred cã cei 57 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial ºi cei 12 ani de când ºi noi am avut acces la documentele democraþiilor europene justificã caracterul de urgenþã al acestei ordonanþe.

Dincolo de conþinutul confuz al legii, de faptul cã, pentru prima oarã, Guvernul ne spune ce e totalitar ºi ce nu, uitând comunismul, în aceastã ordonanþã, dar þinând minte cã este un regim totalitar doar în discursurile externe, aceastã ordonanþã substituie Guvernul României Academiei Române.

Cred cã, dincolo de aceste întrebãri, trebuie sã ne punem ºi altele, ca reprezentanþi ai intelectualitãþii române, ca reprezentanþi ai întregului popor român.

Au, oare, intelectualii responsabilitate publicã? Acolo unde intelectualii tac, societãþile nu mai au viitor. Intelectualii pot dori sau nu sã adopte o anumitã poziþie într-o dezbatere partizanã?

Este responsabilitatea intelectualilor sã ia atitudine, adresându-se celor implicaþi în procesele vieþii active? Sunteþi de acord ca istoria secolului XX, în România sau aiurea, sã fie o istorie de partid?

Nu încerc sã rãspund la aceste întrebãri, dar doresc un rãspuns de la cei care pot sã rãspundã.

Are cuvântul domnul senator Szab— K‡roly-Ferenc, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

S-au pronunþat aici câteva cuvinte extrem de grele la adresa unui demers politic ai cãrui actori sunt Partidul Social Democrat ºi Uniunea Democratã Maghiarã din România ºi, în acest context, s-au folosit douã expresii uzitate, îndeobºte, atunci când e vorba de lucruri serioase, ºi anume ”atentat la siguranþa naþionalãÒ ºi ”terorismÒ.

Aici vã rog sã observaþi cã libertatea de expresie ºi libertatea de a spune orice de la acest microfon sunt utilizate într-un sens care face cât se poate de clarã constatarea cã avem de-a face cu un derapaj iremediabil.

Sigur cã poate fi un atentat chiar la sãnãtatea mintalã a cuiva sau a unora faptul cã un asemenea protocol capãtã expresie practicã ºi în teritoriu, pentru cã, iatã, respectivii nu mai au mijloace la care sã facã apel decât acest fel de declaraþii.

Vã rog sã luaþi ca atare scurta mea intervenþie ºi, întrucât mai avem douã minute ºi ceva, vã voi spune ceea ce a constituit motivul înscrierii mele pe listã, ºi anume o chestiune care îºi face loc în presã, din când în când, dar de la acest microfon nu s-a vorbit despre ea.

În aparenþã, este o problemã minorã, ºi anume problema gãrzilor de corp oferite pe cheltuiala statului, deci din bani publici, unor demnitari.

Dupã cum cunoaºteþi, asupra acestei probleme nu o lege dicteazã ºi dispune, aºa cum ar fi cazul, ci într-un loc anume, într-un for anume, nota bene, la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, chiar instituþia chematã sã punã în practicã aceastã chestiune, altminteri nelipsitã de importanþã, se pronunþã.

Vã rog, onoraþi colegi, sã sprijiniþi ideea cã aceastã chestiune legea trebuie sã o reglementeze ºi acceptaþi ideea cã prea multe persoane, în þara noastrã, beneficiazã de acest tratament, altminteri, inutil, în cazul celor mai mulþi dintre demnitarii în favoarea cãrora se face.

Aºadar, haideþi sã reglementãm prin lege aceastã chestiune, o datã, nu pentru totdeauna, ci pentru o vreme cât mai îndelungatã.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu:**

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule preºedinte,

Recent, într-un articol publicat de William Pfaff în ”International Herald TribuneÒ, preluat de ”New York TimesÒ ºi ”Washington PostÒ, referindu-se la conflictul arabo-israelian, reputatul ziarist american le recomanda acestora sã punã în aplicare modelul românesc de

convieþuire interetnicã, prezentat ca unul din marile succese ale democraþiei în Europa.

Rãmâne de neînþeles în aceste condiþii încercarea de separare etnicã a învãþãmântului liceal din municipiul Târgu Mureº, urmare a protocolului P.S.D.ÑU.D.M.R. Este vorba de cele douã colegii, ”BolyaiÒ ºi ”Papiliu IlarianÒ, care trebuie sã devinã pure din punct de vedere etnic, unul maghiar ºi celãlalt românesc.

Concret, este vorba ca elevii români din Colegiul ”BolyaiÒ sã fie transferaþi la Colegiul ”Papiu IlarianÒ, iar copiii maghiari de la Colegiul ”Papiu IlarianÒ sã fie transferaþi la Colegiul ”BolyaiÒ.

Nici elevii români, nici elevii maghiari nu sunt de acord cu mãsura preconizatã.

Ceea ce se încearcã astãzi la Târgu-Mureº este forþarea separãrii etnice a copiilor care nu doresc acest lucru.

Deplasarea la Târgu-Mureº a doamnei ministru Ecaterina Andronescu, legatã de acest moment, a fost total lipsitã de transparenþã, din punct de vedere al soluþiei preconizate.

Cerem pe aceastã cale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii sã informeze opinia publicã care sunt mãsurile preconizate, pentru cã nu vrem sã credem cã înrãiþi ai vechilor mentalitãþi încã mai sãlãºluiesc pe lângã noi. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Fac declaraþia mea politicã într-un moment în care mai mulþi pensionari, în frunte cu domnul Ion Stoian, din Bulevardul Bucureºtii Noi nr. 56, mi se adreseazã cu rugãmintea de a propune în Parlament ca, pentru categoria de nevoiaºi, foarte largã, de altfel, între care ºi pensionarii, ºi pentru nevoile lor, Guvernul sã creeze un sistem de cote de benzinã pentru cã, de la un moment al istoriei încoace, aceºti nevoiaºi nu mai pot ajunge nicãieri în þara lor, la rudele lor, la necazurile lor.

Eu îmi fac datoria de a deveni purtãtorul de cuvânt al acestor pensionari, care vor doar o minimã stabilitate în situaþia în care se aflã, cerând o cotã de benzinã reglementatã printr-un sistem de bonuri, 100Ð150 de litri, ca sã se poatã miºca ºi sã-ºi poatã potoli, cât de cât, amãrãciunea vârstei ºi a sãrãciei.

Sigur cã m-a impresionat ceea ce doamna senator a spus aici despre fascizarea biografiilor unor oameni iluºtri ai României ºi care s-au fãcut remarcaþi prin operã, nu prin biografie.

De fapt, asta face parte dintr-o acþiune foarte largã ºi cãreia noi nu-i vedem marginile, dar de la o înãlþime a timpului ele se pot distinge, ºi anume depersonalizarea poporului român, lipsirea lui de valori, învinovãþirea, în fond, a rãdãcinilor noastre. Asta este explicaþia: noi trebuie sã fim niºte recenþi, niºte orfani care sã gãseascã niºte pãrinþi adoptivi, sã se supunã altor criterii de existenþã ºi de moralitate. ªi atunci, jumãtate din creatorii noºtri au fost bolºevici, jumãtate au fost fasciºti. ªi, sigur, ca sã fiu paradoxal, mai existã ºi a treia jumãtate, cei care nu au fost. Orice om excepþional a avut o tinereþe pe care a consumat-o într-un exces. Acesta este adevãrul. Nici un mare spirit nu a fost chiriaºul unui laborator, ci a trãit în condiþiile epocii ºi ale excepþiei care a fost el însuºi. Asta a fost opþiunea de o lunã, de douã, opþiune pe care ei înºiºi au înfierat-o, a tinerilor Cioran ºi Eliade, de altfel, douã genii absolute. ªi asta a fost Ñ cãci asta e culmea, se aduce un reproº aberant, înnebunitor lui Ionescu Ñ opþiunea lui Eugen Ionescu, sã nu vorbeascã despre prietenii ºi colegii lui la modul descalificant. Toate acestea, într-un moment istoric dat, devin examene pe care trebuie sã le trecem din nou. Trebuie sã-i lapidãm. Cum spunea un idiot, **”sã-i lapidãm cu pietreÒ** . Sã-i lapidãm pe cei care au fãcut carierã universalã plecând de la acest fel de biografie cãtre o operã incomparabilã, pentru cã asta este chestiunea pe care se pare cã unii nu vor sã o înþeleagã. Numai o biografie dramaticã dã naºtere unor opere fundamentale. Numai o viaþã trãitã în toatã amplitudinea ei, cu erori ºi cu iluminãri, duce la asemenea opere.

Are cuvântul doamna senator Angela Bãlan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Doamna senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu peste 10 ani, mai bine zis în anul 1990, primul an al noului regim, un an în care majoritatea dintre dumneavoastrã v-aþi început cariera politicã, despre noua Românie se ºtiau puþine lucruri în lume. Se ºtia despre Timiºoara Ñ punctul de origine al Revoluþiei din Decembrie 1989 Ñ, despre Bucureºti, Capitala þãrii, ºi cam atât.

La un moment dat, cam pe la mijlocul anului 1990, a început sã se vorbeascã tot mai mult în presa strãinã despre Valea Jiului. Aºa de mult se vorbea despre aceastã zonã ºi despre rolul pe care comunitatea muncitoreascã de acolo îl juca pe scena social-politicã româneascã, încât numele principalului lider de sindicat din zonã, Miron Cozma, ajunsese sã le concureze pe acela al ºefului statului, domnul Ion Iliescu, ºi pe acela al primului-ministru, domnul Petre Roman. Nu voi intra în comentarii inutile. Voi aminti doar cã zona minierã a Vãii Jiului, zonã în care majoritatea absolutã a populaþiei depindea de exploatarea minelor de cãrbuni, îºi pusese mari speranþe în aceia care, la Bucureºti, erau de partea maselor muncitoreºti. Acum, la peste un deceniu distanþã, când la putere se aflã aceiaºi oameni pentru care minerii din Valea Jiului au luptat, Valea Jiului a ajuns ceea ce se poate numi o ”vale a plângeriiÒ, iar Petroºaniul, capitala de facto a regiunii, este un oraº-fantomã. Liderul de atunci al minerilor, domnul Miron Cozma, zace în închisoare, iar populaþia Vãii Jiului, îndepãrtatã treptat de principala sa ocupaþie, mineritul, fãrã sã i se ofere vreo alternativã, a ajuns acum sã nu-ºi mai poatã duce traiul zilnic. S-ar putea face ceva pentru oamenii aceºtia?

În urma negocierilor dintre Guvern ºi Fondul Monetar Internaþional în anul 2002 vor dispãrea peste 24.000 posturi din sectorul bugetar, majoritatea din sectorul minerit, respectiv: Compania Naþionalã a Lignitului Oltenia, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, Societatea Naþionalã a Cãrbunelui Ploieºti, MININVEST Deva ºi REMIN Baia Mare. Toate aceste concedieri, de o amploare nemaiîntâlnitã pânã acum, au la bazã motivaþia reducerii cheltuielilor bugetare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

În acest moment am încheiat punctul din ordinea de zi privind declaraþiile politice.

Vã prezint, în continuare, o notã aÉ

## **Domnul Aron Belaºcu**

:

Permiteþi-mi un drept la replicã!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu. Am trecut la urmãtorul punct al ordinii de zi. Deci, în continuare la punctul urmãtor din ordinea de zi, aduc la cunoºtinþã colegilor senatori urmãtoarele proiecte de lege care pot fi atacate la Curtea Constituþionalã pe motiv de neconstituþionalitate, astfel:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plãþii în vamã a taxei pe valoarea adãugatã aferentã importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum ºi amânarea exigibilitãþii taxei pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri ºi/sau prestãrilor de servicii efectuate de persoane juridice române cãtre aceastã firmã pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea, în exclusivitate, de cãtre Ministerul Justiþiei în ediþie oficialã a codurilor ºi a altor legi complexe;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei ªinca Nouã, judeþul Braºov;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/1999 privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unui imobil care a aparþinut Bisericii Evanghelice C.A. din România Ñ Comunitatea Evanghelicã C.A. Sibiu;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/1998 privind acreditarea ºi infrastructura pentru evaluarea conformitãþii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1999 pentru modificarea Legii bancare nr. 58/1998;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/2001 privind sancþionarea unor fapte sãvârºite în afara teritoriului þãrii de cetãþeni români sau de persoane fãrã cetãþenie domiciliate în România;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dobânzilor ºi a altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã ”TermoelectricaÒ S.A.;

La literele b), c), f), g) sunt textele Senatului.

La litera h), existã un text comun votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere. Vi-l

Mai supun o datã votului.

Text adoptat cu 68 de voturi pentru, 3 împotrivã, douã abþineri.

La litera m), textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate. Vi-l

Se mai voteazã o datã.

Da. Constatãm cã nu este cvorum.

Îi rog pe domnii secretari sã facã apelul. Lista, vã rog! ªi rog, de asemenea, colegii care nu se aflã în acest moment în salã, dar se aflã sigur în clãdirea Senatului, sã vinã la lucrãri.

Vã rog, citiþi lista!

|**Domnul Mihai Ungheanu:**|**Domnul Mihai Ungheanu:**| |---|---| |Domnelor ºi domnilor senatori, citim lista senatorilor.|| |Acatrinei Gheorghe|absent| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Balcan Viorel|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|prezent|

|Bãlan Angela Mihaela|prezentã| |---|---| |Bãlãlãu Constantin|absent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |Bîciu Constantin|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|prezent| |Bucur Dionisie|absent| |Bunduc Gheorghe|absent| |Buzatu Gheorghe|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciorcârlie Alin Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ion|absent| |Dina Carol|absent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta<br>Dumitrescu Viorel|prezentã<br>absent| |Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent<br>absent| |Fabini Hermann Armeniu<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent<br>absent| |Filipaº Avram<br>Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda Gyšrgy<br>Gãucan Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Gogoi Ion<br>Guga Ioan<br>Hanganu Romeo Octavian<br>Hîrºu Ion<br>Hoha Gheorghe<br>Honcescu Ion<br>Horga Vasile<br>Hriþcu Florin<br>Ilaºcu Ilie<br>Iliescu Ion|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Iorga Nicolae Marian<br>Iorgovan Antonie<br>Iustian Mircea Teodor|absent<br>absent<br>absent| |Kereskenyi Alexandru<br>Leca Aureliu<br>Lupoi Mihail<br>Maior Liviu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Marcu Ion<br>Marinescu Simona Ana Maria|absent<br>prezentã| |Mark— BŽla|absent| |Matei Vintilã|prezent| |Matei Viorel|prezent| |Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|absent| |Mihordea Mircea|absent| |Mocanu Vasile|prezent| |Munteanu Tudor Marius|absent| |Nedelcu Mircea|prezent| |NŽmeth Csaba|absent| Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe prezent S-au întors domnul Mark— BŽlaÉ

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

|**Domnul Alexandru Athanasiu:**|| |---|---| |Au mai venit:|| |Apostolache Victor<br>prezent<br>Cârciumaru Ion<br>prezent<br>Novolan Traian<br>prezent<br>Viorel ªtefan<br>prezent<br>Suntem în cvorum. Sunt cel puþin 89 de senatori<br>zenþi.|pre-|

Reluãm procedurile de adoptare ale raportului comisiei de mediere, de la lit. m). Este vorba de textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate de cãtre membrii comisiei de mediere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 89 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat textul.

Pentru cã celelalte texte aflate în divergenþã au fost adoptate în forma aprobatã de cãtre Senat,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronicã de Garanþii Reale Imobiliare.

La punctul 1 este textul Senatului. La fel la punctul 2 ºi 3.

La punctul 4 din raport este textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere.

Vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 97 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 5, text Senat.

Punctul 6 este textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate de comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 99 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Urmãtoarele texte sunt în varianta Senatului, mai puþin cel de la punctul 8 art. 29 alin. 1 unde este un text comun, votat în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat.

Punctul 5 din ordinea de zi Ñ raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã.

Este un singur text, a fost aprobat în varianta Senatului, cu precizarea cã textul face parte dintr-o lege organicã.

Punctul 6 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Pentru cã la punctul 1 din raport nu s-a ajuns la o soluþie a comisiei de mediere, acest text urmeazã a fi adus în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului în vederea tranºãrii prin vot a formei care urmeazã sã fie cuprinsã în corpul legii.

La punctul 2 din raport, referitor la art. 4 lit. b) punctul 4, existã un text comun votat în unanimitate de cãtre membrii comisiei de mediere. Îl

Îl

Ultimul text, la punctul 9 din raport, este, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate de membrii comisiei de mediere. Îl

În final,

Urmãtorul raport, al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile de transport public local de cãlãtori. Punctul 1 din raport, textul Camerei Deputaþilor, votat

în unanimitate de comisia de mediere. Îl

- Punctul 2 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- 4 abþineri.

- Punctul 3 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- 8 abþineri.

- Punctul 4 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- 3 abþineri.

- Punctul 5 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- o abþinere.

- Punctul 6 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Îl

-

- douã abþineri.

- Punctul 7 din raport, text comun. Îl

- 6 abþineri. Punctul 8, textul Camerei Deputaþilor. Îl

- 3 abþineri.

- Punctul 9, text comun. Îl

- douã abþineri.

Punctul 10, textul Senatului la alin. 1. La alin. 2 este textul Camerei Deputaþilor.

- o abþinere.

- Punctul 11, text comun. Îl

- 4 abþineri.

- Punctul 12, text comun. Îl

- 3 abþineri. Punctul 13, textul Camerei Deputaþilor. Îl supun votu-

lui.

- Adoptat cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri.

La alin. 3, fac precizarea, este un text comun aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Doriþi sã reluãm votul pentru acest alineat sau considerãm articolul care are la primele douã alineate textul Camerei Deputaþilor, iar la ultimul alineat este un text comun votat ºi acesta în unanimitate de membrii comisiei de mediere. Deci punctul 13 vizeazã tot articolul.

Dacã sunteþi de acord, pentru uºurarea stenogramei, se considerã cã Senatul a votat textul în varianta de la alin. 1 ºi 2 a Camerei Deputaþilor ºi varianta de la alin. 3, în textul comun propus de comisia de mediere. Ca sã nu mai complicãm lucrurile. Bun! Atunci, sã se reþinã în stenogramã exact acest lucru. Punctul 14, textul Camerei Deputaþilor. Îl

Punctul 15 din raport, la alin. 1 textul Camerei Deputaþilor. Îl

Punctul 16, text comun. Îl

- 7 abþineri.

- Punctul 17, textul Senatului.

- Punctul 18, textul Camerei Deputaþilor. Îl supun

- votului.

- Adoptat cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri.

- Punctul 19, textul Senatului.

-

- 5 abþineri.

- Urmãtorul raport, al comisiei de mediere pentru

- soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului Român pentru Eficienþa Energiei.

- La punctul 1 din raport, text comun. Îl

- 6 abþineri.

- La punctul 2, de asemenea, text comun. Îl supun

- votului.

- Adoptat cu 91 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri.

- La punctul 3, de asemenea, text comun. Îl supun

- votului.

- Adoptat cu 90 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi

- 5 abþineri.

- Urmãtoarele douã puncte din raport sunt tranºate în

- favoarea soluþiei adoptate în Senat.

-

- 5 abþineri.

Urmãtorul raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã.

Fiind, la toate punctele în divergenþã, adoptatã varianta aprobatã de cãtre Senat,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2001 privind instituirea Tarifului intern de cãlãtori în transportul feroviar.

Soluþia, ca ºi în precedentul raport, s-a adoptat varianta Senatului la punctele în divergenþã.

-

- douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind perdelele forestiere de protecþie.

La punctul 2 din raport, text comun. Îl

La punctul 4, textul Camerei Deputaþilor. Îl

Restul sunt textele Senatului, care au fost avute în vedere de comisia de mediere.

Ultimul raport, al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind acordarea asistenþei medicale în România cetãþenilor strãini în baza acordurilor, înþelegerilor convenþiilor sau protocoalelor internaþionale de reciprocitate în domeniul sãnãtãþii, la care România este parte.

A fost un singur punct în divergenþã. S-a adoptat formula Camerei Deputaþilor.

Trecem la punctul 13 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului de Comerþ Liber între România ºi Republica Lituania, semnat la Vilnius, la 26 noiembrie 2001.

Vã rog, din partea iniþiatorului, sã prezentaþi pe scurt proiectul. **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul:_

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acordul pe care vi-l supunem aprobãrii se înscrie în cadrul politicii Guvernului României de largã deschidere a schimburilor comerciale dupã principiul economiei de piaþã. Totodatã, el vine în întâmpinarea recomandãrilor Uniunii Europene ca þãrile asociate sã încheie între ele acordul de comerþ liber în vederea pregãtirii aderãrii la Uniunea Europeanã ºi a preluãrii acquis-ului european.

Principalele reglementãri ale acestui acord privesc domeniul comerþului de produse industriale. Republica Letonia va liberaliza importurile de produse industriale originare din România, de la data intrãrii în vigoare a acordului.

România, la rândul ei, va liberaliza, de la data intrãrii în vigoare a acordului, aproape întregul import de produse industriale originare din Republica Lituania.

În domeniul comerþului cu produse agricole, de asemenea, se prevãd o serie întreagã de facilitãþi pentru ambele pãrþi.

Având în vedere cã acest acord a fost deja ratificat de Republica Letonia, vã rugãm sã fiþi de acord cu ratificarea acestui acord.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu, din partea comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vreau sã vã spun cã existã avizele favorabile ale Comisiei pentru politicã externã, Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, cât ºi din partea Consiliului Legislativ. Prin natura reglementãrilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele arãtate, comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumim.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare dacã sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Întrucât raportul nu conþine amendamente, vã

Punctul 14 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru acceptarea Amendamentelor la Convenþia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deºeurilor periculoase ºi al eliminãrii acestora.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

România a aderat la Convenþia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deºeurilor periculoase ºi al eliminãrii acestora prin Legea nr. 6 din 1991.

Convenþia de la Basel (1989) reglementeazã, la nivel internaþional ºi naþional, transportul peste frontiere al deºeurilor periculoase destinate eliminãrii sau valorificãrii acestora. Acest instrument juridic reprezintã voinþa comunitãþii internaþionale de a rezolva, într-o manierã globalã ºi coerentã, problemele de mediu cauzate de transportul peste frontiere al deºeurilor periculoase.

Având în vedere cã aceastã convenþie se înscrie în prevederile constituþionale ºi ale acordurilor la care România este parte, vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea Legii pentru ratificarea Convenþiei de la Basel (1989).

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte al Comisiei economice, vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

ªi în cazul acestui proiect de lege existã avizele favorabile din partea celor douã comisii, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, din partea Consiliului Legislativ.

În aceste condiþii, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt. Raportul este favorabil, fãrã amendamente.

Punctul 15 al ordinii de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor ºi taxelor locale.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã este vorba de Ordonanþa Guvernului nr. 24/2002 privind încasarea prin mijloace electronice a impozitelor ºi taxelor locale, Guvernul nu are de formulat amendamente ºi este de acord întru totul cu propunerea din raportul comisiei de specialitate.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã localã ºi organizarea teritoriului, domnul senator Seres DŽnes.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest proiect de lege a fost dezbãtut în Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliul Legislativ.

Trebuie sã menþionez cã proiectul de lege are caracter ordinar.

Având în vedere cã nu s-au acceptat amendamente, vã rog sã adoptaþi proiectul de lege în forma aprobatã de Camera Deputaþilor.

vã rugãm sã fiþi de acord cu forma aprobatã prin raportul încheiat de comisia de specialitate.

Vã mulþumim.

Domnul preºedinte al Comisiei economice.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Sunt nevoit, totuºi, sã vã supun atenþiei faptul cã existã amendamente la proiectul de lege, ele se gãsesc în anexa pe care, desigur, fiecare dintre dumneavoastrã o aveþi.

Cu aceste amendamente, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O precizare suplimentarã: nu existã amendamente respinse, sunt doar amendamentele promovate de comisie ºi cu care iniþiatorul a fost de acord, însuºindu-le. Aºa încât, la dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Vã

Vã

Punctul 17 al ordinii de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.

Vã rog, prezentaþi proiectul de lege.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt. Raportul este favorabil, fãrã amendamente.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România.

Vã rog sã prezentaþi, pe scurt, conþinutul proiectului de lege. Aveþi cuvântul, din partea Guvernului! Trecem la urmãtorul punct, dacã le-aþi pus într-o altã ordine.

## **Domnul Teodor Bobiº:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã Ordonanþa Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România a intrat în vigoare ºi, în momentul de faþã, ea se aplicã ºi totodatã întrucât nu sunt amendamente noi de fãcut,

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 instituie, prin textul acestei ordonanþe, un fond special pentru produse petroliere în valoare de 0,01 USD, deci un cent pe litru de produs petrolier, pentru reglarea datoriilor între fosta Companie Românã de Petrol ºi rafinãriile care, la perioada respectivã, pânã în anul 1999, au achiziþionat þiþei din import prin intermediul acestei campanii ºi, practic, nu au achitat sumele respective decât într-o oarecare mãsurã. Aºadar, acest fond se constituie pentru recuperarea per total a datoriilor acestor rafinãrii.

## Vã mulþumesc,

Din partea Comisiei economice, domnul preºedinte, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia a luat în dezbatere acest proiect, l-a supus discuþiilor cu multã vreme în urmã, în final au fost aduse amendamente proiectului, amendamentele se gãsesc în anexa nr. 1 la raport.

Vizavi de aceste amendamente ºi de avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ale Consiliului Legislativ, Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege, evident, cu amendamentele prezentate în anexã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt? Vã rog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Dezbatem astãzi o ordonanþã care a fost discutatã în Comisia economicã de aproape un an de zile. Rãmâne sã îmi clarific nedumerirea, de ce aºa de târziu aceastã ordonanþã a fost introdusã pe ordinea de zi a Senatului? Poate reuºeºte domnul preºedinte de ºedinþã sã îmi rãspundã la aceastã întrebare.

Mai am ºi pentru reprezentantul Ministerului Industriei ºi Resurselor, domnul ministru Romulus Moucha, douã întrebãri.

Având în vedere cã sumele care trebuie corectate la acest fond sunt însemnate, este vorba de 641 de milioane de dolari, v-aº ruga sã îmi precizaþi, domnule ministru, cât s-a adus, pânã acum, la acest fond? ªi dacã puteþi sã ne spuneþi cu cât a contribuit fiecare rafinãrie? Deci aceasta ar fi prima întrebare.

A doua întrebare: Comisia economicã a introdus un nou amendament, ca suma colectatã la fond sã fie diminuatã cu suma pe care reuºeºte A.V.A.B.-ul sã o recupereze între timp. Puteþi sã ne spuneþi cât este suma pe care A.V.A.B.-ul a reuºit sã o recupereze pânã acum? Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Romulus Moucha, dacã puteþi rãspunde, scurt ºi concret, la douã întrebãri la fel de concrete.

Da. Deci, domnule preºedinte, domnule senator Bîciu, întrebãrile dumneavoastrã fiind punctuale, pe niºte sume care sunt dinamice, practic, în fiecare zi se încaseazã, sigur, voi avea plãcerea sã vi le remit probabil mâine sau poimâine, personal, în cadrul unei întâlniri din Comisia economicã, unde, de altfel, împreunã ºi cu dumneavoastrã, am lucrat atunci când s-a discutat aceastã ordonanþã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Raportul conþine, cum s-a arãtat, o serie de amendamente. Existã ºi un amendament respins, propus de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Întreb pe...

**Domnul Romeo Octavian Hanganu**

**:**

Domnule preºedinte, solicit cuvântul!

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Doriþi la dezbateri generale?

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu**

**:**

Da.

Vã rog, domnule senator. Mã iertaþi, nu v-am vãzut!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota aceastã lege, în speranþa, în primul rând, cã ea va fi singurul act normativ care reglementeazã acest domeniu, pentru cã situaþia, acum, este foarte complicatã. În afarã de acest act normativ, noi mai avem acum, în Senat ºi în Camera Deputaþilor, la mediere Ordonanþa Guvernului nr. 10 din 1998 care, aprobatã, va face ca una dintre rafinãrii sã plãteascã acea datorie de douã ori.

De asemenea, contractul de privatizare de la ”PetromidiaÒ spune cã ”datoria trebuie sã fie plãtitã în 15 aniÒ. Deci sunt mai multe lucruri de reglementat ºi eu cred cã acest lucru trebuie fãcut în cel mai scurt timp, pentru acurateþea legislativã. Aº fi fost ºi eu curios, exact aceeaºi întrebare ca ºi domnul senator Bîciu aº fi vrut sã o pun, pentru cã, de la început, de când a apãrut aceastã ordonanþã, pânã acum, informaþiile sunt cã prea puþine dintre rafinãrii au plãtit ceva la acest fond special.

În situaþia în care nu se poate rãspunde la aceastã întrebare, aº avea o altã întrebare: dacã existã rafinãrii care nu vor sã plãteascã aceastã taxã datoritã diferitelor motive? De exemplu, ”VegaÒ considerã cã suta de miliarde lei care îi revenea nu este normal sã o plãteascã, pentru cã nu a folosit þiþei din import.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat Romulus Moucha, dacã puteþi rãspunde domnului senator Hanganu.

Da. Deci, de fapt, una din întrebãrile domnului senator Hanganu este aceeaºi cu a domnului senator Bîciu ºi voi rãspunde, aºa dupã cum am arãtat anterior, în maximum douã zile.

În ceea ce priveºte diferendele dintre diverse rafinãrii ºi fosta Companie Românã de Petrol, actualmente S.N.P., ele sunt în curs de mediere ºi de discuþie, de la caz la caz, fiindcã ”VegaÒ nu a folosit þiþei numai din import, a folosit ºi din intern, dar ºi din import.

Deci, pe de o parte, ordonanþa curge din momentul, sigur, în care ea a fost elaboratã ºi publicatã, iar pe partea cealaltã, acþiunile de reglementare reciprocã, pe cale amiabilã sau în justiþie, între rafinãrii ºi S.N.P. continuã, tocmai pentru clarificarea situaþiei.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi? O singurã precizare sunt dator sã fac: în cuprinsul textului Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 veþi gãsi A.V.A.B.-ul sub vechea denumire, ºi anume Oficiul pentru Recuperarea Creanþelor Bancare, O.R.C.B. prescurtat.

Între timp, s-a revenit la vechea denumire sau denumirea iniþialã, A.V.A.B., ºi rog sã avem în vedere acest lucru.

De acord. Sã se consemneze în stenogramã.

Cum spuneam, sunt o serie de amendamente, pe care iniþiatorul ºi le-a însuºit, cuprinse în raport. Existã ºi un amendament respins, formulat de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Îl întreb pe preºedintele comisiei, pe domnul ªtefan Viorel, dacã este, dacã mai susþine acel amendament sau nu?

Nu-l mai susþine.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu se mai susþine.

Vã

Vã

Am fost încunoºtinþaþi de Departamentul legislativ cã s-a mai depus un proiect de lege asupra cãruia senatorii pot sã exercite dreptul de a contesta constituþionalitatea acestui proiect, ºi anume:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea articolului 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Cu aceasta, programul legislativ s-a încheiat.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, întrebãri.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pentru a pune, pe scurt, întrebarea cu care s-a anunþat.

Rog colegii sã participe în liniºte la continuarea lucrãrilor. Da, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Întrebarea pe care o adresez ministrului de interne este izvorâtã din ceea ce a apãrut în presã, electoratul Ñ îndeosebi cel care ne-a ales pe noi Ñ fiind indignat de faptul cã se petrec lucruri neplãcute din partea lucrãtorilor de poliþie, pentru care noi avem un respect deosebit. Având în vedere cã poartã haina militarã,

ei trebuie sã fie un prieten al oricãrui om cu care conlucreazã.

Cazurile de bãtãi care s-au întâmplat, inclusiv decese, indigneazã lumea ºi de aceea eu consider cã Ministerul de Interne ar trebui sã facã ordine din acest punct de vedere ºi aº ruga pe ministrul de interne sã ne comunice ce gânduri au pentru promovarea unor principii ºi metode moderne de acþiune a lucrãtorilor de Poliþie?

Solicit rãspuns.

A doua întrebare, domnule preºedinte, vã rog sã îmi permiteþi, tot pe scurt, legat de evenimentele care s-au întâmplat la Târgu-Mureº, sucevenii sunt ºi ei indignaþi cã se întâmplã asemenea treburi în ºcoli, mai ales cã ei spun cã elevii, atunci când au dat examen de admitere, au optat pentru un liceu pe care trebuie sã îl termine, pânã la capãt.

De aceea, eu adresez întrebarea domnului primministru, de când elevii din liceele din þarã au ajuns sã fie obiect de manevre politice între partide?

Eu cred cã aceasta nu este nici constituþional, de aceea aº ruga sã se caute neapãrat cãi pentru a se elimina asemenea lucruri de tensiune în rândul elevilor.

Indiferent cã suntem români, nemþi, maghiari, evrei ºi aºa mai departe, noi dintotdeauna am învãþat împreunã ºi am conlucrat împreunã în toate marile probleme ale þãrii.

Rog rãspuns scris ºi oral.

Scris ºi oral, sã se consemneze în stenogramã. Are cuvântul domnul senator Ionel Alexandru.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

## Domnule ministru,

În luna ianuarie anul curent, un grup de cetãþeni, dintre care citez: Ene Victor, Neagu Nae, Cãrechi Ion ºi alþii, din satul Cazaciu, comuna Tudor Vladimirescu, judeþul Brãila, v-au adresat un memoriu ce reitera alte memorii în care se reclamau o serie de abuzuri ale primarului comunei, Ionel Popescu, în legãturã cu aplicarea Legii fondului funciar în acest sat.

Astfel, la 10 ani de la aprobarea acestei legi, sunt încã, astãzi, sãteni care nu ºi-au primit loturile de casã la care aveau dreptul.

Vã rog sã îmi rãspundeþi ce mãsuri aþi luat pentru aplicarea legilor în vigoare ºi pedepsirea acestor abuzuri ale primarului, constatate chiar de cãtre fostul prefect al judeþului Brãila, Viorel Popescu. Anexez ºi o copie dupã memoriul respectiv, la documentul pe care vi l-am prezentat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnule senator, cum doriþi rãspunsul, doar scris sau ºi oral?

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Scris ºi oral.

Scris ºi oral, ca sã se consemneze.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan, vã rog, aveþi cuvântul!

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/25.IV.2002

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebare adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Cunoaºtem cu toþii eforturile fãcute de Guvernul României pentru ameliorarea situaþiei copiilor abandonaþi, aflaþi în centrele de plasament din þarã.

Cunoaºtem, de asemenea, ºi poziþia fermã a primuluiministru faþã de adopþii, în general, ºi de cele naþionale în special, despre care a spus cã: ”De soarta copiilor români trebuie sã ne ocupãm în primul rând noi, românii, adopþiile internaþionale reprezentând ultima soluþie.Ò

Iatã însã cã presa a semnalat cazul unui orfan român, adoptat de o familie de americani, care a trãit într-un sanatoriu din S.U.A. o experienþã mult mai ºocantã decât trãise aici.

Întrebãm pe domnul prim-ministru cum va fi soluþionatã, concret, problema urmãririi situaþiei copiilor daþi în adopþie internaþionalã dupã ce, respectând legislaþia în materie, copilul a pãrãsit definitiv România? Solicitãm rãspuns în scris.

Vã mulþumesc, doamna senator. Domnul senator Valentin Dinescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru, domnului Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Printr-o adresã din data de 21 martie anul curent, dar ºi prin alte adrese, în alte zile, Banca Naþionalã a României anunþã conducerea Aeroportului BucureºtiOtopeni cã va efectua o operaþiune necomercialã de export de aur, solicitând accesul în incinta aeroportului pentru mijloacele sale de transport.

De aceea, domnule prim-ministru, vã interpelez ºi vã rog sã-mi rãspundeþi cum se poate efectua ºi cum se poate exporta aurul României fãrã ca Parlamentul sã fie cel puþin informat, ce cantitate de aur s-a trimis în afara þãrii prin acest transport, dar ºi prin celelalte, în ce scop s-a fãcut exportul ºi dacã s-au mai efectuat astfel de operaþiuni pânã în prezent?

Cer, totodatã, Curþii de Conturi a României ca, în conformitate cu articolul 139 alin. 3 din Constituþia þãrii, sã efectueze un control la Banca Naþionalã a României pentru a verifica legalitatea, dar mai ales oportunitatea acestor transporturi de aur în strãinãtate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, vã mulþumim, domnule senator.

Am douã întrebãri pentru domnul ministru al finanþelor Mihai Tãnãsescu ºi doresc sã fac precizarea cã în urmã cu 11 zile am trimis un fax, datoritã unei sesizãri pe care am primit-o la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, petiþii ºi corupþie, fax la care nu mi s-a rãspuns nici pânã în prezent.

Domnule ministru,

Datorez onoarea de a vã adresa aceste întrebãri faptului cã în 11 zile un senator al României nu a reuºit sã primeascã un rãspuns necesar comisiei din care face parte de la patru persoane competente: doi secretari de stat ºi doi directori din ministerul pe care îl conduceþi, la douã întrebãri simple, pentru promotoriul unei ordonanþe.

Unu. Instituþia de interes public, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, finanþatã integral din resurse proprii extrabugetare, se numãrã printre instituþiile cãreia i se aplicã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 22/2002?

Doi. În opinia dumneavoastrã, articolul 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 22/2002 interzice în mod expres Trezoreriei statului sã îºi îndeplineascã, în calitate de terþ poprit, obligaþiile legale imperative prevãzute de articolul 456 alineatul 1 punctul a ºi articolul 457 din Codul de procedurã civilã, respectiv indisponibilizarea sau consemnarea sumelor poprite?

Poate cã, prin intermediul dumneavoastrã, voi reuºi sã obþin un rãspuns la aceste întrebãri.

Doresc rãspuns scris ºi oral.

De acord. Mulþumim.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, interpelãri.

Îl invit pe domnul senator Ionel Alexandru sã formuleze interpelarea adresatã primului-ministru.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan, interpelare adresatã ministrului lucrãrilor publice, transportului ºi locuinþei. Vã rog, doamna senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din expunerea de motive pe care Guvernul a fãcut-o la proiectul de lege privind instituirea tarifului intern de cãlãtori rezultã cã, deºi transportul feroviar de cãlãtori are în România, ca ºi în celelalte þãri europene, caracter de serviciu public social, bugetul nu mai poate acoperi diferenþele dintre tarifele stabilite ºi costurile reale ale serviciilor de transport.

Acesta este un motiv pentru care, într-o perioadã relativ scurtã, biletul de tren accelerat pentru o distanþã de o sutã de kilometri va costa în jur de 120 mii lei. Pentru aceeaºi distanþã, un bilet pentru autocar, cu care se cãlãtoreºte mai rapid ºi în condiþii mai bune, costã doar 80 mii lei.

A circula cu trenul azi în România înseamnã legãturi proaste, vagoane ce aratã deplorabil, cu geamuri ce nu se închid, banchete rupte, fãrã luminã, uneori compartimente fãrã uºi, frig iarna, o lipsã de igienã greu de imaginat ºi asta în condiþiile în care sunt angajate tot felul de firme care sunt plãtite pentru a asigura confortul cãlãtorilor.

Întrebãm Ministerul Lucãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, pe domnul ministru Miron Mitrea, cine va mai circula cu trenul, existând o alternativã, la îndemânã ºi mai atrãgãtoare, cu autocarul?

ªi, în acest context, Societatea Naþionalã a Cãilor Ferate Române este în pragul falimentului? ªi, dacã da, ce va întreprinde concret ministerul de resort, dacã nu pentru cetãþenii acestei þãri, pentru a salva S.N.C.F.R.-ul, cel puþin din orgoliul cã România a fost printre primele þãri din Europa în care s-a construit o cale feratã.

Solicitãm rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumim.

Domnul senator Gheorghe Zlãvog, vã rog, aveþi cuvântul pentru a formula interpelarea adresatã ministrului administraþiei publice.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Domnule ministru,

De mai bine de ºase ani, locuitorii comunei Pleºoiu din judeþul Olt, aºteaptã finalizarea unei investiþii care deja a înghiþit peste 6 miliarde de lei ºi, din cauza întârzierilor la punerea în funcþiune, aceasta poate deveni în scurt timp inutilã.

Cu suma alocatã de Consiliul Judeþean Olt ºi Consiliul Local Pleºoiu s-au executat trei tronsoane de conducte pentru alimentarea cu gaze, în lungime de 6,5 kilometri, pe raza satelor Arceºti, Doba ºi Arceºti-Cot.

În urmã cu patru ani s-a achiziþionat ºi staþia de reglare ºi mãsurare de la ”RomgazÒ Mediaº, staþie care nu a fost montatã, iar garanþia acesteia a expirat. În aceste condiþii vã putem informa cã toate conductele montate sunt în proces de corodare ºi în scurt timp acestea nu vor mai putea fi folosite ºi puse în exploatare.

Pentru montarea SRM ºi punerea în funcþiune a investiþiei mai sunt necesare circa 300 de milioane de lei de la Consiliul Judeþean Olt, cu destinaþie specialã pentru aceastã lucrare.

Ca atare, vã rugãm, domnule ministru, sã dispuneþi o anchetã asupra derulãrii acestei investiþii ºi sã ne comunicaþi mãsurile pe care Ministerul Administraþiei Publice le va întreprinde pentru finalizarea ºi punerea în funcþiune a lucrãrii Ñ Alimentarea cu gaze a comunei Pleºoiu din judeþul Olt.

Solicit rãspuns scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim.

Am epuizat acest punct din ordinea de zi, dãm cuvântul domnului ministru Georgiu Gingãraº, pentru a rãspunde la interpelarea formulatã de un grup de senatori.

Vã rog, domnule ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Georgiu Gingãraº** Ñ _ministrul tineretului ºi sportului:_

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,

Avem o interpelare de la un grup de 6 senatori, în legãturã cuÉ

Aº putea sã o rezum, într-o frazã?

Nu, nu, s-a citit. Nu mai e nevoie. Deci, potrivit procedurilor, interpelarea s-a prezentat la data depunerii ei în Senat ºi apoi s-a transmis.

În legãturã cu comisioanele percepute de ligã, vizavi de drepturile de televiziune. În textul interpelãrii s-a fãcut referire la art. 65 alin. 1 din actul adiþional al Statutului Ligii Porfesioniste de Fotbal, încheiat în 10 decembrie 2001, precum ºi la prevederile art. 43 alin. 1 lit. f din acelaºi act, care prevãd cã sumele obþinute din contractele de vânzare a drepturilor TV nu pot depãºi 2% din valoarea trazacþiei. Pentru o corectã interpretare a problemelor ridicate în interpelare ºi pentru informarea corectã a plenului Senatului, vã precizãm cã statutul actual al Ligii Profesioniste de Fotbal a fost aprobat în adunarea generalã extraordinarã a Ligii Porfesioniste de Fotbal, din data de 19 decembrie 2001, constituitã din cluburile sportive participante la Campionatul Naþional Divizia A, pe baza cãreia s-a eliberat ºi certificatul de identitate sportivã. Deci articolele invocate în textul interpelãrii sunt dintr-un statut care nu mai este în vigoare. Ministerul Tineretului ºi Sportului a solicitat Ligii Profesioniste de Fotbal sã prezinte documentele care au stat la baza încheierii contractului privind drepturile de difuzare a meciurilor diviziei A. Astfel, putem sã prezentãm urmãtoarele elemente: în art. 64 din Statutul actual al Ligii Profesioniste de Fotbal se precizeazã la pct. 1:

1) Liga Profesionistã de Fotbal este titulara drepturilor de radio-televiziune, respectiv de transmitere directã, de înregistrare ºi retransmitere în întregime sau în rezumat prin radio, televiziune sau prin orice mijloace audio-vizuale a manifestãrilor fotbalistice organizate în cadrul Ligii Profesioniste de Fotbal.

2) Orice fel de contract privind cesionarea acestor drepturi este de competenþa exclusivã a Ligii Profesioniste de Fotbal, în conformitate cu dispoziþiile legii.

3) În acest sens, cluburile nu au dreptul sã efectueze urmãtoarele activitãþi:

a) transmisii radio ºi tv directe sau indirecte, totale sau parþiale;

b) transmiterea de cronici vorbite prin telefon sau prin alt sistem;

c) efectuarea de filmãri pentru transmisiuni televizate în direct sau în reluare ale competiþiilor, în întregime sau doar simple faze, sub orice titlu sau pentru orice scop;

Da. Aþi încheiat?

Da.

Vã rog.

cãtre o firmã din Cipru, ai cãrei acþionari sunt. Repet, este vorba de Hech Entreprises Limited, care este un off-shore, acþionarii sunt Scopaco Holding Limited ºi Romanos Holding Limited, cu director Andy Scordins, care este un avocat din Cipru. Consideraþi cã aceºti 1.300.000 de dolari trebuiau sã fie transferaþi din banii cluburilor cãtre firma din Cipru, consideraþi cã aceastã tranzacþie este în sprijinul cluburilor de fatbal? Vã muþumesc.

Da, doriþi sã rãspundeþi, domnule ministru?

## Domnule preºedinte,

Eu am analizat istoricul a ceea ce s-a întâmplat ºi dacã liga formatã din cele 16 cluburi în fiecare etapã ºi-a fãcut adunãri generale în care ºi-a mandatat etapele de negociere, iniþial, aºa cum am menþionat, de la 5,1 milioane de dolari ISM-ul s-a retras ºi au luat penalizãri de 33.000 de dolari, s-a þinut o nouã licitaþie ºi nimeni n-a oferit peste pragul de 3.050.000 de dolari. Din aceastã cauzã, în adunarea generalã au fost mandataþi cei 3 amintiþi de mine anterior, pentru a duce o negociere în interesul cluburilor de a le reveni 3.050.000 de dolari. Ei au fãcut aceºti paºi mandataþi în adunãri generale, constituite din cei 16 membri. Nici unul din ei nu s-a autosesizat, toþi au fost de acord cu negocierea, încât scopul lor a fost atins, an de an creºte aceastã sumã de 10 procente, aºa cum ºi-a impus fiecare.

Încã o datã, din punct de vedere al Legii sportului noi nu am gãsit încãlcãri. Noi am avizat acel statut al Ligii, noi am avizat peste o mie ºi ceva de structuri (1.200 de structuri) sportive în aceastã perioadã, dar trebuie amintit cã certificatul îl dãm dupã ce primeºte avizul ºi de la justiþie. Dacã ºi acolo nu s-au cunoscut legile, atunci noi n-avem ce sã mai spunem.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Trecem la urmãtorul rãspuns la interpelare. Rugãm pe domnul secretar de stat Romulus Moucha sã rãspundã la interpelarea domnului senator Romeo Hanganu.

## Domnule ministru,

Întâi de toate aº vrea sã vã mulþumesc pentru faptul cã aþi venit sã susþineþi aceastã interpelare aºa cum noi v-am cerut în documentul pe care vi l-am înaintat. În al doilea rând, aº vrea sã vã spun cã documentaþia pe care ne-aþi prezentat-o nu conþine actele în baza cãrora s-au tranzacþionat drepturile de televiziune. Nu ne-aþi adus nici unul dintre documentele pe care le-am solicitat. În al treilea rând, aº vrea sã vã spun cã aþi avizat un statut (e vorba de Statutul Ligii Porfesioniste de Fotbal), care are prevederi în contradicþie cu legislaþia în vigoare. Este vorba de cesionarea drepturilor de televiziune care, potrivit Legii nr. 21/1996, nu se putea face. În al patrulea rând, ºi ultimul, este o menþiune cu care aº dori sã închei, vom înainta documentele care fac obiectul acestei interpelãri Parchetului, considerãm cã toatã aceastã tranzacþie este ilegalã ºi aº vrea sã vã întreb dacã, în opinia dumneavoastrã, 1.300.000 de dolari care au plecat

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrucât interpelarea domnului senator a comportat în rãspunsul pe care l-am realizat o serie de cifre, am sã vã rog sã-mi permiteþi sã citez numai câteva, înmânând domnului senator, bineînþeles, textul interpelãrii. De asemenea, vã rog sã-mi permiteþi ca în cadrul acestei acþiuni sã înmânez domnului senator ºi Strategia de dezvoltare a industriei de petrol, stabilitã de cãtre ministerul nostru. În felul acesta, Domnia sa va putea sã aibã foarte multe detalii.

În ceea ce priveºte textul interpelãrii, aº dori sã stabilesc faptul cã S.N.P. ”PetromÒ, începând din septembrie 2001, a livrat cãtre rafinãriile din afara S.N.P.-ului un total de 980,5 mii de tone, ceea ce reprezintã 34% din totalul cantitãþii de þiþei indigen extras în perioada respectivã. O altã idee este cã în ceea ce priveºte condiþiile de livrare a þiþeiului pe relaþia RAFO-Dãrmãneºti, aº dori sã informez cã sistemul naþional de transport a fost conceput în aceastã zonã a þãrii pentru pomparea cãtre Rafinãriile RAFO-Oneºti ºi Dãrmãneºti a þiþeiului extras din zonã. Nu existã nici o altã posibilitate de transport a acestui þiþei la alte rafinãrii din sudul þãrii. Cu alte cuvinte, þiþeiul extras din zonã trebuie sã fie consumat în acele rafinãrii, deci în rafinãriile din zonã.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator, mai aveþi detalii suplimentare de solicitat? Dacã nu, vã mulþumim.

Are cuvântul domnul secretar de stat Iacob Zelenco pentru a prezenta rãspunsul la interpelarea formulatã de domnul senator Ionel Alexandru.

Vã rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Iacob Zelenco** Ñ _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator, la întrebarea dumneavoastrã: ”De ce programul Guvernului privind privatizarea Bãncii Comerciale Române nu prevede distribuirea titlurilor gratuite pentru cota de 30%Ò, cotã ce ar trebui sã revinã de drept cetãþenilor români, vã facem cunoscut cã în prezent cele cinci societãþi de investiþii financiare, cele cinci SIF-uri sunt acþionare la B.C.R. în urmãtoarea structurã: SIF Oltenia Ñ 6,11%, iar celelalte SIF-uri Ñ 6%. Potrivit statutului SIF-urilor, acestea administreazã participaþia de 30% din capitalul social al societãþilor comerciale, în urma transferului gratuit a cotei de 30%, în conformitate cu Legea nr. 55/1991. Legea în cauzã a stabilit cadrul juridic corespunzãtor transferului proprietãþii de stat în proprietate privatã, e reglementatã ºi procedura de distribuire gratuitã a certificatelor de proprietate. Transferul gratuit, în conformitate cu legea respectivã, a avut loc pe calea distribuirii de certificate de proprietate, care sunt acþiuni la societãþile comerciale de naturã financiarã, denumite fonduri ale proprietãþii private. Legea nr. 55/1991 pentru accelerarea procesului de privatizare stipuleazã cã transferul cu titlu gratuit, cãtre cetãþenii îndreptãþiþi, al acþiunilor aferente cotei de 30% din capitalul social al societãþilor comerciale se efectueazã în baza certificatelor distribuite în temeiul aceleiaºi legi.

Ca urmare, cetãþenii români care au subscris la fondurile proprietãþii private, ulterior transformate în SIF-uri, sunt acþionari ai acestei instituþii de investiþii, care deþin în portofoliul lor acþiuni la bãnci în proporþie de 30%. Ca urmare, nu se mai justificã sã li se mai repartizeze încã o datã cota respectivã de 30% de cãtre cetãþeni, aceºtia fiind, de fapt, în mod indirect, acþionari la B.C.R.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator? Vã rog, pe scurt.

Eu am întrebat în legãturã cu privatizarea B.C.R. Atunci când a avut loc marea privatizare B.C.R. ºi celelalte bãnci nu au fost privatizate. Deci, la împãrþirea titlurilor, în Õ92ÐÕ93 sau când s-au fãcut, încã nu se trecuse la privatizarea bãncilor. De aceea, dacã dumneavoastrã vreþi sã privatizaþi B.C.R. trebuie pusã în aplicare legea marii privatizãri ºi, din punct de vedere al întrebãrii, împãrþirea celor 30% cãtre toþi cetãþenii. Aºa mi se pare normal.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul secretar de stat Nicolae Berechet sã rãspundã la întrebarea formulatã de domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, mai sunt 3 întrebãri.

Mai sunt, dar le luãm în ordine.

Le-am distribuit ºi...

De acord, dacã senatorii sunt în salã ºi sunt mulþumiþi de rãspuns...

## **Domnul Iacob Zelenco:**

Pentru domnul senator Romeo Hanganu este în lucru interpelarea ºi rugãmintea mea este sã o amânãm. Domnului senator Gheorghe Acatrinei i-am predat rãspunsul în salã, în scris.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

De acord.

ªi e de acord.

ªi domnului senator Aurel Rus, de asemenea, i-am predat rãspunsul.

Nu este aici ºi nu sunteþi dator sã-i rãspundeþi, nefiind prezent. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnule secretar de stat Berechet, sã prezentaþi rãspunsul la întrebare.

## **Domnul Nicolae Berechet** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vreau sã specific cã rãspunsul pe care îl voi prezenta acum a plecat sub semnãtura ministrului de interne azi

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/25.IV.2002

cãtre domnul ministru Gaspar ºi va parveni ºi în forma scrisã domnului senator Acatrinei.

Parcurgând în paralel abordarea Domniei sale, formulez urmãtorul rãspuns.

În Ministerul de Interne, funcþionarea locurilor de reþinere ºi aresturile preventive sunt reglementate prin lege ºi acte normative interne. Legea privind executarea pedepselor este din 1969, este o lege veche ºi noi am promovat o iniþiativã pentru actualizarea ei, de aceea fac o parantezã, propunând ca de aresturi în general ºi de executarea pedepselor sã existe o singurã responsabilitate, aceea a Ministerului Justiþiei.

Fac o parantezã la aceastã parantezã, informându-vã cã Poliþia Românã are în structurã, prin prevederile legale prevãzute de Legea nr. 26 de organizare a acestei instituþii, peste 100 de aresturi Ñ mai precis 117 Ñ din care media de cazare Ñ ca sã folosesc acest termen Ñ la un moment dat este de circa 4.000 de arestaþi preventiv.

În atare condiþii, este de înþeles cã multe din aresturi au grave deficienþe de construcþie ºi de confort, dar disconfortul pe care îl suportã cei care sunt, pasager, cazaþi în aceste locuri îl suportã, din pãcate, ºi poliþiºtii care executã serviciul acolo.

Vreau sã vã asigur Ñ ºi existã multiple dovezi în acest sens Ñ cã funcþionarea aresturilor nu este un apanaj închis sau exclusiv al poliþiei, ci poate chiar în mod deosebit Ñ ca sã nu spun excesiv Ñ ele pot fi vãzute, vizitate ºi controlate de organizaþii nonguvernamentale, în afara supravegherii generale de cãtre Parchet, care are acest apanaj atât pe parcursul urmãririi penale, cât ºi pe parcursul executãrii pedepsei, în partea care revine poliþiei.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Trecem la urmãtorul rãspuns.

Aveþi acum ceva de adãugat, domnule senator?

Domnule preºedinte,

Domnule general de corp de armatã, secretar de stat în Ministerul de Interne,

În primul rând, aº vrea sã mulþumesc pentru rãspunsul foarte argumentat ºi documentat pe care l-a prezentat Senatului României la aceastã interpelare.

În al doilea rând, îl asigur cã orice problemã se va ridica în zona mea de responsabilitate ca senator, voi informa ministerul la timpul respectiv. Eu am un respect deosebit faþã de lucrãtorii din poliþie, cu care în viaþa mea am conlucrat la rezolvarea multor probleme, ºi de aceea îi stimez ca prieteni ai mei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ion Giurescu sã rãspundã la întrebarea formulatã de doamna senator Maria Ciocan. **Domnul Ion Giurescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am trimis ºi rãspunsul scris, care este mult mai amplu decât cel pe care îl prezint, dar oricum ºi acesta are 3 pagini, pe scurt.

Guvernul României, prin Programul de guvernare pentru perioada 2001Ð2004, ºi-a propus un model socialcare sã combine mãsurile de protecþie ºi de asistenþã socialã pentru persoanele sau grupurile defavorizate cu acþiuni concrete, ca premisã esenþialã în îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ºi de asigurare a unui trai decent. Astfel de mãsuri pentru ameliorarea stãrii de sãrãcie a personalului cu venituri mici sau fãrã venituri sunt ºi cele prevãzute de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Aceastã lege vizeazã ameliorarea situaþiei acelora asupra cãrora tranziþia a transferat o mare povarã. Legea implicã respectarea unor principii moderne ale reformei în domeniul asistenþei sociale, care au în vedere asigurarea flexibilitãþii, acordarea de sprijin material, potrivit nevoilor materiale individuale.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002 ºi prevede cuantumuri majorate ale ajutorului social în funcþie de numãrul de persoane din familie.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 416/2001 ”familiile ºi persoanele singure beneficiare de ajutor social primesc pe perioada sezonului rece, cuprins între noiembrie anul curent Ð martie anul urmãtor, ajutor pentru încãlzirea locuinþei, în cuantum diferenþiat în funcþie de sistemul de încãlzire utilizat.

Menþionãm cã ajutoarele prevãzute a se acorda în temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat se indexeazã anual prin hotãrâre de Guvern, în raport cu evoluþia preþului de consum.

În conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 1040/2001 cuantumul lunar al alocaþiei de stat pentru copii în anul 2002 ese majorat de la 130.000 lei la 150.000 lei pentru perioada ianuarie Ð 30 iunie ºi la 180.000 lei pentru perioada 1 iulie Ð 31 decembrie.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

## **Domnul Radu Deac** Ñ _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Am originalul ºi trebuie sã-l transmit...

ªi eu vã mulþumesc. Sper sã primesc ºi rãspunsul scris.

Da, doamnã. L-am trimis ºi e mult mai complet.

De acord. Ultimul rãspuns, al domnului secretar de stat Radu Deac, de asemenea, la o întrebare pusã de doamna senator Maria Ciocan.

## **Doamna Maria Ciocan** _(din salã):_

Dacã-mi daþi rãspunsul scris, eu vã mulþumesc.

Dar puteþi face aici o copie. Care este problema? Faceþi un xerox. Nu existã xerox aici? Se poate face imediat o copie xerox. Bun!

Reþinem cã domnul senator Dumitru Codreanu nu este de faþã. Îl rugãm pe domnul secretar de stat Sorin Encuþescu sã transmitã rãspunsul în scris.

În ceea ce priveºte întrebarea adresatã ministrului administraþiei publice de cãtre domnul senator Eugen Marius Constantinescu, s-a solicitat amânarea rãspunsului.

De asemenea, pentru domnul senator Nicolae Iorga se va transmite în scris rãspunsul domnului secretar Radu Damian ºi al domnului secretar Ion Giurescu.

Cu aceasta, ºedinþa din 15 aprilie 2002 a Senatului României a luat sfârºit. Închidem lucrãrile.

Îl aveþi în scris, domnule secretar de stat?

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 18,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 60/25.IV.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei