La Ónceputul lunii ianuarie 2005, majoritatea parlamentarilor P.S.D., economi∫ti de profesie, nu contabili portocalii, a∫a cum promoveaz„ actuala conjunctur„ de la guvernare, atr„geau aten˛ia atunci asupra faptului c„ avantajele salariale aparente Ó∫i vor pierde orice relevan˛„ dac„, din lips„ de resurse bugetare, se pune Ón pericol buna func˛ionare a serviciilor sociale, se trimite o lovitur„ sub centur„ Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, se renun˛„ la reducerea cotei de contribu˛ii la asigur„ri sociale, se amputeaz„ resursele financiare necesare refacerii ∫i moderniz„rii infrastructurii sau cele necesare restructur„rii ∫i moderniz„rii administra˛iei publice locale ∫i toate acestea pe fondul deterior„rii iminente a echilibrelor macroeconomice, ceea ce va crea dificult„˛i suplimentare Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„. Din p„cate, acest semnal de alarm„ a r„mas f„r„ ecou.
La scurt timp dup„ acel moment, misiunea Fondului Monetar Interna˛ional, sosit„ la Bucure∫ti pentru a evalua politicile macroeconomice ale Guvernului proasp„t instalat, manifesta o pozi˛ie ferm„, som‚nd Rom‚nia s„ renun˛e la cota unic„ ∫i s„ continue politicile prudente implementate Ón anii anteriori.
Neclinti˛i, fermi pe pozi˛ie, cu dezinvoltura, non∫alan˛a ∫i agresivitatea caracteristice doar celor care niciodat„ Ón via˛„ nu au fost m„cina˛i de vreo Óndoial„, liderii noii puteri, r„spunz‚nd doar presiunilor exercitate de cei care le-au finan˛at campaniile electorale, au sacrificat acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i au continuat s„ aplice cota unic„, cre‚nd premisele derapajelor macroeconomice Ónregistrate ulterior.
Œncerc„rile disperate de a estompa efectele nefaste asupra constituirii resurselor bugetare au condus la adoptarea mai t‚rziu a unor m„suri ce au adus la disperare pe rom‚nii cu venituri medii ∫i mici:
— impozitul pe dob‚nzile la depozitele bancare a crescut, Óntr-o prim„ etap„, de 10 ori, ulterior de 16 ori;
— impozitul pe terenul agricol a crescut de 44 de ori, de la 11.000 de lei vechi, la 440.000 de lei vechi;
— impozitul pe activitatea microÓntreprinderilor s-a dublat;
— s-au introdus accize pentru consumul de curent electric, Óntr-o manier„ nes„buit„, distonant„ cu reglement„rile ∫i practicile din ˛„rile europene;
— pre˛urile la utilit„˛i ∫i produse energetice au crescut Óntr-un ritm superior celui programat;
— graficul de aliniere a nivelului accizelor la directivele europene a fost devansat cu 15 luni,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006
conduc‚nd la o cre∫tere a acestora cu 13,5% mai mare dec‚t nivelul negociat.
™i lista ar putea continua.
Œn leg„tur„ cu faptul c„ nivelul accizelor la produsele petroliere a crescut, Ón mod nejustificat, Ón aprilie 2005, cu circa 50 de euro pe ton„ peste angajamentul european, se mai impune o precizare: criza petrolului a f„cut ca, dimpotriv„, unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene s„ adopte, Ón regim excep˛ional, de salvgardare a economiilor na˛ionale, reduceri de fiscalitate Ón leg„tur„ cu produsele energetice.
Doar 9% dintre salaria˛ii din Rom‚nia — circa 350.000 de persoane — au reu∫it s„ amortizeze ∫ocul provocat de aceste m„suri, pentru c„ ace∫tia, realiz‚nd venituri mari ∫i foarte mari, au beneficiat din aplicarea cotei unice de avantaje financiare de peste 5.000.000 de lei vechi, iar uneori chiar de peste 150.000.000 de lei vechi.
Cum suport„ 91% dintre salaria˛i, c„rora cota unic„ le-a adus avantaje de c‚teva sute sau chiar c‚teva zeci de mii de lei vechi?
Cum suport„ pensionarii, b„tr‚nii, bolnavii, ∫omerii consecin˛ele acestor m„suri necugetate?
Sunt Óntreb„ri la care primim r„spuns ori de c‚te ori avem curajul s„ ne Ónt‚lnim cu cet„˛enii ∫i nu suntem onora˛i de aceste r„spunsuri, nici unul dintre noi, stimate colege ∫i stima˛i colegi, ∫i nici reprezentan˛ii Executivului nu sunt onora˛i, la fel cum nu ne onoreaz„ nici mesajele primite de la reprezentan˛ii mediului de afaceri.
Pun‚ndu-∫i mari speran˛e Óntr-o guvernare orientat„ dup„ sloganul îPrin noi Ón∫ine!“, Óntreprinz„torii rom‚ni constat„ acum c„ au fost p„c„li˛i, c„, de fapt, p„rerea lor nu conteaz„, iar soarta lor nu intereseaz„ pe nimeni.
Œntr-un sistem caracterizat prin incoeren˛„, instabilitate, impredictibilitate, Óntr-o economie cu cele mai mari pre˛uri la utilit„˛i ∫i cea mai mic„ productivitate a muncii, orice ini˛iativ„, fie chiar ∫i una genial„, nu se poate materializa dec‚t Óntr-un e∫ec.
Dac„ nu pute˛i sprijini mediul de afaceri, stima˛i guvernan˛i, m„car nu-l Óncurca˛i! Oamenii de afaceri au cerut o strategie de reducere a dependen˛ei energetice a Rom‚niei ∫i au primit, la schimb, un circ mediatic, cu actori persoane importante din industria petrolului ∫i a energiei.
Anul 2005, anul speran˛elor legate de miraculoasele efecte ale cotei unice _,_ s-a Óncheiat. Suntem la jum„tatea anului 2006. Fac un apel la ra˛iune ∫i responsabilitate, propun‚ndu-v„ o succint„ analiz„ comparat„ Óntre starea economiei rom‚ne∫ti Ón anul 2004 ∫i anii 2005 ∫i 2006.
Sf‚r∫itul anului 2004 ∫i Ónceputul anului 2005 g„se∫te economia rom‚neasc„ cu motoarele Ón func˛iune, e adev„rat, u∫or supraÓnc„lzite, dup„ o perioad„ de cre∫tere economic„ de 4 ani, cu o medie anual„ de 6%. Nivelul maxim a fost atins Ón anul 2004, c‚nd Rom‚nia a Ónregistrat cea mai important„ cre∫tere economic„ dintre ˛„rile central ∫i est-europene, cu un ritm anual de 8,3%, o cre∫tere a productivit„˛ii muncii de 11,5% ∫i un spor al produc˛iei industriale de 5,3%.
Ritmul de cre∫tere economic„ se situa la limita suportabilit„˛ii, f„r„ a pune Ón pericol ˛inta de infla˛ie ∫i deficitul extern programat. Rata infla˛iei a cobor‚t, Ón cursul anului 2004, de la 14,1% la 9,3%, deci 4,8 puncte
procentuale. Deficitul de cont curent se situa, la sf‚r∫itul anului, la nivel de 8,6% din P.I.B., adic„ 5,1 miliarde euro, fiind finan˛at din investi˛iile str„ine directe realizate, cu un grad de acoperire de 104%.
Œn aceste condi˛ii, se impunea, mai mult ca oric‚nd, continuarea politicilor prudente, menite s„ previn„ derapaje majore Ón p„strarea echilibrelor macroeconomice.
Din p„cate, introducerea cotei unice ca punct de plecare Óntr-o a∫a-zis„ revolu˛ie fiscal„ s-a dovedit a fi cauza principal„ a degrad„rii st„rii economice din Rom‚nia, Ón tot cursul anului 2005. Ritmul de cre∫tere economic„ a sc„zut sub 4%, pe fondul unei cre∫teri a productivit„˛ii muncii de doar 5%, realiz‚ndu-se o produc˛ie industrial„ cu doar 2% mai mare dec‚t cea Ónregistrat„ Ón anul precedent.
f nta de infla˛ie de 7%, ajustat„ ulterior la 7,5%, a fost compromis„, realiz‚ndu-se o rat„ anual„ de infla˛ie de 8,6%, cu doar 0,7 puncte procentuale mai mic„ dec‚t Ón anul anterior, cu o medie lunar„ practic egal„ cu cea realizat„ Ón anul 2004.
Deficitul de cont curent a crescut cu 33% fa˛„ de anul anterior, de la 5,1 miliarde euro la 6,8 miliarde euro, adic„ la un nivel de 9,4% din produsul intern brut, fiind finan˛at — este foarte important de f„cut ∫i aceast„ precizare — din investi˛ii str„ine directe doar Ón propor˛ie de 90%.
Ca urmare a deterior„rii situa˛iei economice din ramurile productive a sc„zut num„rul locurilor de munc„ Ón acest domeniu.
™tiu, stima˛i colegi, o s„-mi spune˛i c„ Ón cursul anului 2005 s-au creat circa 103.000 locuri de munc„, numai c„ o analiz„ mai atent„ ne arat„ faptul c„ peste 80% dintre aceste locuri de munc„ le reg„sim Ón domeniul comer˛ului, sunt locuri de munc„ create Ón super-, hipermarket-uri, unde sunt comercializate, Óntr-o propor˛ie cov‚r∫itoare, m„rfuri din import ∫i care absorb, Ón mare parte, miliardele de euro aduse Ón ˛ar„ de rom‚nii pleca˛i la munc„ Ón str„in„tate.
Acesta este tabloul dureros al evolu˛iei st„rii economice a Rom‚niei ca urmare a introducerii cotei unice!
Situa˛ia este cunoscut„ ∫i apreciat„ ca atare at‚t la Washington, c‚t ∫i la Bruxelles, dar numai prin ferestrele Palatului Victoria lucrurile se v„d altfel. Acordul preventiv cu Fondul Monetar Interna˛ional este Óntrerupt, f„r„ ∫anse reale de a se relua, at‚ta timp c‚t Guvernul de la Bucure∫ti nu Ó∫i revizuie∫te comportamentul fiscal.
Uniunea European„, prin comisarul pentru politici economice ∫i financiare, ne aten˛ioneaz„ de o manier„ f„r„ echivoc at‚t asupra politicii fiscale nepotrivite unei ˛„ri care Ó∫i dore∫te integrarea la 1 ianuarie 2007, c‚t ∫i asupra nivelului mare al infla˛iei ∫i al deficitelor externe, incompatibile cu criteriile europene.
Raportul din luna mai con˛ine aten˛ion„ri concrete Ón leg„tur„ cu aceste aspecte. Este bine s„ nu uit„m c„ Uniunea European„ ne-a alocat deja resurse bugetare pentru anii 2007—2013, iar noi Ónc„ nu ∫tim cum vom realiza veniturile bugetare proprii care trebuie s„ ating„ un nivel minim de 35% din P.I.B.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/30.VI.2006
Conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru 2006 veniturile se situeaz„ la circa 30% din P.I.B., iar proiec˛ia pentru anii 2008—2009 ne indic„ un nivel de 29,4% din P.I.B.
Readucerea parametrilor macroeconomici ai Rom‚niei Ón limita standardelor europene presupune o schimbare radical„ a comportamentului guvernamental, prin adoptarea unei politici prudente Ón domeniul fiscal ∫i accelerarea reformelor structurale.
Cre∫terea competitivit„˛ii economiei rom‚ne∫ti, bazat„ pe o productivitate a muncii comparabil„ cu cea din Uniunea European„, dublat„ de o politic„ fiscal„ proprie spa˛iului european, adic„ una construit„ pe principiul impozit„rii progresive, reprezint„ condi˛ii minime pentru ca visul european s„ devin„ realitate la 1 ianuarie 2007. V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care m-a˛i urm„rit.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.