„Învățământul din România, cel mai inechitabil sistem din Europa”
Învățământul românesc actual se confruntă cu grave probleme, printre care aș enumera irelevanța – lipsa de relevanță a ceea ce învață copiii, inechitatea – avem unul dintre cele mai inechitabile sisteme de învățământ din Europa, ineficiența. Aceste trei elemente au fost identificate ca fiind principalele trei vulnerabilități ale sistemului de învățământ în Raportul Comisiei prezidențiale din 2007, cel care a dus la Pactul pentru educație și care, din păcate, există și astăzi;
Investiția în educația din România nu a crescut și calitatea. Rezultatele elevilor români la testele internaționale relevante, la testele PISA nu s-au modificat în timp. Aceasta denotă faptul că în pofida injectării de resurse, nu s-a ajuns la rezultate. Lipsa de calitate este de fapt rezultatul celor trei vulnerabilități majore exprimate mai sus.
Există o neadecvare între ceea ce se învață în școală și ceea ce este nevoie în viața de zi cu zi a anului 2011. Părinții și elevii așteaptă o modificare atât a curriculumului, a programei școlare, cât și a metodelor. Însă, în continuare, elevilor li se cere să învețe ceea ce li se predă la școală, ei nu sunt învățați să gândească și să asimileze informațiile potrivit aptitudinilor și înclinațiilor pe care le au.
Însă programa școlară trebuie elaborată în acord cu necesitățile reale și actuale ale elevilor și având în vedere ponderea materiilor și a mijloacelor de învățare.
*
„Măsluirea cifrelor în ceea ce privește deficitul bugetar” Peste toate nerealizările economice ale guvernărilor Boc, vine și cea mai mare rușine posibilă din lume. Executivul este prins cu minciuna și măsluirea cifrelor în ceea ce privește deficitul bugetar. Acuzațiile nu vin nici din partea opoziției, nici dinspre presă, ci chiar de la EUROSTAT.
Emil Boc vine din nou cu aceleași explicații, dar nimeni nu îl mai crede. Oriunde privești la guvernanții de astăzi, găsești o hoție, un tun, un grup mafiot sau, în cel mai bun caz, doar incompetența în stare pură.
Nu de mult, Ioan Botiș se jură cu mâna pe inimă că e curat și onorabil. Se descoperă că de fapt abia așteptase să ajungă ministru ca să își atribuie contracte prin firme interpuse, să își verse bani în conturi prin intermediul soției și chirii nedeclarate. Să nu uităm că Emil Boc garantase pentru Botiș!
Și mai bun decât Emil Boc este Traian Băsescu, întrucât președintele dictează tot ce trebuie să facă și să spună Emil Boc. Ani de împliniri majore și succese fără număr! Reforma statului e încheiată, urmează modernizarea. Pentru că există încă români care mai speră, pentru că încă mulți cred că aceasta este calea și adevărul, această combinație – Băsescu și Boc – nu mai trebuie lăsată să se destrame.
După ce ne-a promis că nu dă Poșta nici lui Cocoș, nici lui Vîntu, Traian Băsescu îi lasă pe oamenii din PDL să o controleze și să o transforme în vacă de muls.
Traian Băsescu este cel care a pus din nou diagnosticul poporului român – leneș și neperformant, fără a vedea că Ialomițianu abia reușește să articuleze două cuvinte, că Roberta Anastase râde încontinuu de când cu frauda din Parlament sau că Elena Udrea visează zeci de milioane de cai verzi pe pereții scorojiți ai turismului românesc.
„Guvernul, singurul vinovat de absorbția scăzută a fondurilor europene”
Trebuie luate măsuri urgente pentru a salva agricultura românească. Actualul Guvern este singurul vinovat de absorbția scăzută a fondurilor europene pentru agricultură și de posibilitatea ca aceste fonduri acordate de UE să fie diminuate. Contraperformanțele României sunt pe cale să determine Comisia Europeană să reducă finanțarea prin fonduri structurale.
Autoritățile din țara noastră au impus proceduri greoaie pentru ca potențialii beneficiari să acceseze aceste fonduri. Ei nu sunt învățați cum să scrie proiecte sau să pregătească documentația necesară, ci, dimpotrivă, în calea lor se ridică piedici birocratice de neînțeles.
Agricultura este un domeniu în care fondurile europene ar putea aduce schimbări majore în bine, însă oamenii nu știu cum să ajungă la banii europeni, fiindcă nu au sprijin din partea autorităților. Este foarte cunoscut că producătorii agricoli din România se lovesc de probleme administrative și birocratice atunci când accesează fonduri sau când trebuie să aplice legislația europeană.
Absorbția scăzută de fonduri europene se datorează faptului că potențialii beneficiari nu sunt ajutați să le acceseze, pentru că procedurile de obținere a banilor europeni nu sunt clare și transparente și, pe de altă parte, banii sunt direcționați către clientela de partid, după cum am văzut recent cazul ex-ministrului Botiș.
În condițiile în care România este pe ultimul loc în ceea ce privește gradul de absorbție al fondurilor europene, iar premierul Emil Boc, în ciuda tuturor evidențelor, l-a susținut explicit pe ministrul Botiș, considerându-l un om onest,
asistăm la acte grave de corupție din partea unor oameni care nu au altă agendă decât cea personală.
Ceea ce este mai grav însă este faptul că acesta nu este un caz izolat. Să ne aducem aminte de Melania Mandas Vergu, fostul consilier al ministrului Daniel Funeriu, sau de fostul ministru al economiei care, în urmă doar cu un an, întreba Comisia Europeană, printr-un act oficial, dacă firma Marmosim a persoanei particulare Videanu poate să ia bani europeni de la Ministerul Economiei, condus tot de Videanu.
„Guvernanții trebuie să dea socoteală față de cheltuirea banilor UE”
Comisia de Afaceri Economice a Parlamentului European a votat un pachet de legi care prevede o înăsprire a sancțiunilor impuse statelor membre în cazul în care se constată nereguli în datele financiare raportate. Astfel, țările care prezintă date falsificate riscă o penalizare de 0,5% din PIB. O amendă de 0,5 din PIB este imensă pentru România.
Lucrul cel mai grav însă este că nu cei care comit neregulile vor scoate banii din buzunar, ci tot populația, având în vedere că sancțiunile se plătesc din bani publici, românii fiind puși în pericolul de a plăti sume exorbitante pentru incompetența și fraudele comise de actualul Guvern, în ceea ce privește alcătuirea bugetului.
În aceste condiții, Elena Udrea refuză să se prezinte în fața Comisiei REGIO a PE pentru a da socoteală față de cheltuirea banilor UE de către ministerul pe care îl reprezintă, iar ex-ministrul Botiș a fost prins cu mâna în borcanul cu fonduri europene.
Cu asemenea practici, nu doar că ni se vor tăia din fondurile europene, dar va trebui să mai și scoatem bani din buzunar pentru a achita amenzile impuse de UE. Mai devreme sau mai târziu, autoritățile europene vor descoperi aceste fraude, iar atunci vom fi obligați să plătim cu vârf și îndesat.
*
„EUROSTAT pune reflectorul pe economia românească” EUROSTAT are mari îndoieli în privința datelor referitoare la deficitul bugetar, comunicate de România. Mai precis, organismul de statistică al Uniunii Europene consideră că pierderile foarte mari ale unor companii de stat aflate pe lista de monitorizare a FMI, precum CFR Infrastructură sau Termoelectrica, nu au fost incluse în deficitul bugetar, deși au impact asupra lui.
Dacă Institutul Național de Statistică a comunicat un deficit bugetar de 6,49 fără includerea acestor datorii, EUROSTAT consideră că deficitul ar trebui să fie cu vreo 0,6% mai mare din cauza lor. E drept, nelămuriri există și în privința datelor comunicate de Marea Britanie, însă acolo este vorba despre momentul înregistrării unor cheltuieli militare. În plus, Londra nu se află sub imperiul unui acord cu FMI, care să limiteze deficitul bugetar.
EUROSTAT pune reflectorul pe unul dintre punctele extrem de sensibile ale economiei românești pe care toate guvernările nu mai știu cum să-l menajeze – costul enorm al societăților de stat nerentabile și nerestructurate de care sunt însă legate mari interese politice.
Radu Berceanu nu s-a atins de CFR, iar Adriean Videanu a creat o societate mamut în domeniul energetic (CEN) tocmai pentru a îngropa datoriile Termoelectrica în profitul Hidroelectrica.
Însă am reușit să surprindem în mod neplăcut Uniunea Europeană cu cazul ex-ministrului Botiș, care a scăpat degetele în fondurile europene și care a fost apărat de către
premier. Emil Boc s-a grăbit să-i acorde lui Nelu Botiș un cec în alb înainte de a fi anchetat și l-a calificat drept un om onest care se bucură de întreaga sa încredere.
Ei bine, iată că Ioan Nelu Botiș nu este nici pe departe atât de onest pe cât îl vedea premierul și nu spune acest lucru vreun ziarist răuvoitor, ci ANI care i-a dat pe Ioan Nelu Botiș și pe soția sa pe mâna DNA, tocmai pentru conflict de interese. Din nou am avut noroc că în discuție erau fonduri europene, căci altfel nu s-ar fi luat nicio măsură față de Ioan Botiș.
*
## „România este la răscruce”
România este la răscruce. Însuși fundamentul principiului solidarității este pus în discuție. A sosit timpul deciziilor majore pentru proiectul românesc, iar PDL-iștii sunt pe cale să impună austeritatea cu orice chip drept dimensiune centrală a efortului de depășire a unei crize care nu mai e de mult doar economică sau financiară, ci una structurală, cu adânci consecințe sociale și politice. Acest lucru este atât greșit, cât și imoral, având în vedere că cele mai mari consecințe le suportă populația.
A sosit timpul ca stânga să aleagă din nou acțiunea, o dezbatere energică, nu să se refugieze în discurs steril. Renașterea social-democraților și socialiștilor în România este strâns legată de dezbaterea pe care stânga progresistă va fi capabilă să o genereze, să o anime și să o orienteze în direcția atingerii obiectivului, un trai mai bun pentru fiecare român.
Atacul împotriva statului social și statului bunăstării constituie oportunități pentru stânga de a depăși toate stereotipiile care o vizează, fie că ele țin de faptul că nu poate guverna decât în vremuri de creștere economică sau că nu poate produce bunăstare, ci doar redistribuire. Este oportunitatea ca, la toate nivelurile de reprezentare, politicienii stângii să arate că nu apără un sistem de tipul „taxează și cheltuiește”, ci pentru investițiile publice care să aibă în vedere creșterea calității în educație, refondarea unei politici industriale românești și reimplicarea societății civile în spațiul decizional. Mai mult însă, doar un narativ economic al stângii este suficient, în lipsa unei refondări morale și axiologice.
Este momentul în care trebuie să arătăm României întregi că stânga înseamnă înainte de toate echilibru, dezvoltare, progres, modernism, este momentul să arătăm că stânga este singura care poate să dea răspunsul corect și firesc pentru provocările unui secol XXI cu un început extrem de zbuciumat, este momentul să ne implicăm nu doar pentru că trebuie, ci pentru că neimplicarea noastră înseamnă abandonarea către faliment și către dezintegrare socială. Pentru ca răul să triumfe, uneori este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.