Doru Ioan Tãrãcilã

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Iacob Zelenco din partea Autoritãþii pentru Privatizare. Aveþi cuvântul.

**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am sã încerc sã rãspund interpelãrii fãcute la ºedinþa de acum o sãptãmânã de cãtre domnul senator Pãunescu în legãturã cu situaþia de la ”FlamuraÒ Bucureºti ºi cu aspectele care au rezultat din analiza modului în care aceastã societate a respectat clauzele contractuale.

Obiectul principal de activitate al societãþii în cauzã, aºa cum rezultã din certificatul de înscrieri de menþiuni de la Registrul comerþului din 1 octombrie 1999, nu a fost modificat, figurând în continuare producþia de þesãturi de mãtase ºi din fibre de tip mãtase.

Fac aceastã precizare pentru cã în cele ce voi spune, de fapt, acest obiect de activitate nu a fost respectat.

La data de 18.03.1999, Adunarea Generalã a Acþionarilor din Societatea ”FlamuraÒ a hotãrât înfiinþarea unui punct de lucru în localitatea Salonta, în judeþul Bihor, ºi a transferat la acest punct de lucru 22 de rãzboaie de þesut, ”plus componente care în prezent se aflã în conservare la secþia de þesãtorie SALTEX Salonta Bihor. Deci, practic, acel punct de lucru nu lucreazã.

Activitatea productivã la Salonta, Bihor, se încearcã sã fie pornitã pe actualele spaþii de producþie ale lui SALTEX Salonta,É al cãrui acþionar principal este tot ”Multisistem Industrii Ñ S.R.L. Bucureºti. La punctul de lucru Salonta se încearcã, aºa cum am spus, sã se producã numai þesãturi din bumbac ºi tip tifon. Începând din luna martie 1999, în spaþiile de la ”FlamuraÒ producþia de þesãturi a fost opritã. Pânã în prezent s-au efectuat reparaþii la Secþia de þesãtorie nr. 1. Rãzboaiele care echipau secþia, depãºite moral ºi fizic, au fost casate ºi vândute la fier vechi. Secþiile de þesãtorie II, ”Preparaþii ºi vopsitorieÒ, sunt dezafectate, reparaþiile sunt oprite, motivându-se lipsa fondurilor. Unele spaþii destinate pentru birouri ºi depozitul de material au fost închiriate la diverse firme. Reparaþiile fãcute la Secþia de þesãtorie 1 dovedesc cã aceasta nu este pregãtitã pentru instalarea rãzboaielor ºi realizarea producþiei de þesãturi, fiind lipsitã de toate utilitãþile pentru asemenea activitate. În concluzie, Societatea ”FlamuraÒ nu a pãstrat obiectul principal de activitate, respectiv þesãturi de mãtase ºi din fire tip mãtase, aºa cum era stipulat în contractul de privatizare.

În ce priveºte situaþia personalului, la clauza 8.6 din contract se stipuleazã: ”Cumpãrãtorul se obligã, de asemenea, sã asigure aplicarea legislaþiei române în vigoare în domeniul protecþiei sociale.Ò Cum s-a fãcut aceastã protecþie? În 1998 erau 329 de persoane Ð în 1999 au mai rãmas 33 Ð, din care 229 au fost disponibilizaþi cu Ordonanþa de urgenþã nr. 9 din 1997, 42 de contracte de muncã desfãcute conform art. 130 lit. a) din Codul muncii, 5 contracte de muncã desfãcute cu art. 130 lit. a) din Codul muncii, 20 de transferuri, iar în 2000 mai erau 28 de persoane, pentru cã s-au mai fãcut 4 transferuri, au mai plecat 4 persoane prin transfer ºi unul prin pensionare. Se menþioneazã cã salariaþii cãrora li s-au desfãcut contractul de muncã, conform art. 130 lit. a), au beneficiat de plãþi compensatorii, în sumã de 2 milioane lei pe persoanã.