Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 16 martie 2001 · monitorul.ai

Ion Solcanu

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã evoc, în câteva cuvinte, viaþa ºi personalitatea colegului nostru de Senat din legislaturile precedente, Vasile Vãcaru, a cãrui moarte este una dintre formele de manifestare ale absurdului, dat fiind cã a murit prematur.

Vasile Vãcaru a fost, în urmã cu 11 ani, unul dintre fondatorii Frontului Salvãrii Naþionale. A fost membru ºi secretar al Colegiului director al Frontului Salvãrii Naþionale, membru al Comisiei Naþionale a Frontului Salvãrii Naþionale ºi membru în Consiliul Naþional al P.D.S.R. A activat ca parlamentar între anii 1990Ñ2000, fiind ales senator în legislatura 1990Ñ1992 în Circumscripþia electoralã Gorj, reales în aceeaºi circumscripþie pentru mandatul 1992Ñ1996, iar în legislatura trecutã, 1996Ñ2000, senator de Mehedinþi.

A îndeplinit funcþii de rãspundere în structura Parlamentului între anii 1996Ñ2000, fiind membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii.

În perioada 1990Ñ1992 a îndeplinit funcþia de preºedinte al Grupului parlamentar al F.S.N. din Senat, iar în legislatura 1992Ñ1996 a fost lider al Grupului parlamentar al P.D.S.R. din Senatul României.

Pânã la alegerea ca senator, în 1990, a condus timp de mulþi ani, ca redactor-ºef ºi director, Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã. În acele timpuri au apãrut sute ºi sute de volume excepþionale.

De profesie editor, Vasile Vãcaru este autorul a 13 cãrþi ºi a peste 200 de articole de specialitate referitoare la informaticã, electronicã ºi alte domenii ale ºtiinþei.

A fost membru al Asociaþiei Oamenilor de ªtiinþã din România ºi vicepreºedinte al Academiei Române de Drept Umanitar.

Toþi oamenii au lumini ºi umbre, dar abia dupã dispariþia lor ne dãm seama de predominanþa calitãþilor umane. Vasile Vãcaru, în calitate de senator, a activat astfel încât Senatul, Parlamentul, în general, sã-ºi realizeze menirea ºi vocaþia de instituþie fundamentalã a României, profund angajatã faþã de principiile ºi valorile care dau substanþã statului de drept, democraþiei ºi civilizaþiei moderne.

În memoria celui care a fost omul ºi colegul nostru, Vasile Vãcaru, vã propun sã pãstrãm un moment de reculegere.

Vã mulþumesc.

Liviu Maior

#15572

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sãptãmâna trecutã, în zilele de 26 ºi 27 februarie, s-a desfãºurat la Bruxelles Comitetul Parlamentar Mixt Uniunea Europeanã Ñ România, expresia parlamentarã a acestui comitet.

În urma dezbaterilor care au avut loc acolo, au fost adoptate o serie de recomandãri care privesc atât Legislativul, cât ºi Executivul din România. Aº dori sã vã menþionez câteva dintre ele, pentru a face cunoscutã dimensiunea aceasta a relaþiilor dintre Parlamentul nostru ºi Parlamentul European, mai cu seamã cã din acest comitet fac parte reprezentanþi ai tuturor partidelor reprezentate atât în Senat, cât ºi în Camera Deputaþilor.

Evaluãrile acestui comitet cuprind câteva probleme de larg interes pentru opinia publicã din þara noastrã.

Poate cã nu aº fi fãcut aceastã declaraþie, dacã nu aº fi asistat joi la comentariile în jurul adoptãrii de cãtre Parlamentul European a deciziei privind scoaterea României de pe ”lista neagrã a vizelorÒ.

Doamnelor ºi domnilor,

Vreau sã vã precizez cã aceastã decizie s-a luat în urma Comitetului Parlamentar Mixt care s-a desfãºurat în zilele menþionate. Parlamentul European a reacþionat prompt la solicitarea noastrã ºi la sprijinul colegilor din Comitetul Parlamentar, reprezentanþii Parlamentului European.

De asemenea, la sugestia lor, se apreciazã în mod deosebit modificarea Regulamentului atât al Senatului, cât ºi al Camerei Deputaþilor ºi ei îºi exprimã speranþa cã procesul legislativ se va fluidiza ºi Guvernul va renunþa la practica ordonanþelor de urgenþã, incriminatã nu o datã de cãtre reprezentanþii Uniunii Europene.

De asemenea, Comitetul îºi exprimã regretul pentru decizia de la Nisa ºi neconsultarea þãrilor condidate cu privire la numãrul de voturi ºi de locuri în Parlamentul European, în perspectiva extinderii lui.

De asemenea, aº menþiona ca un fapt pozitiv evaluarea pe care Parlamentul European a fãcut-o Ñ ºi noi am acceptat aceastã propunere în unanimitate Ñ în legãturã cu adoptarea Legii administraþiei publice locale, care este salutatã de cãtre Parlamentul European ºi consideratã un act pozitiv în armonizarea legislaþiei româneºti cu cea europeanã.

Vreau sã spun cã toþi parlamentarii, inclusiv cei care reprezintã Partidul România Mare în aceastã comisie, au votat pentru aceastã recomandare, punând mai presus interesele generale, decât cele mãrunte, de partid.

Eu cred cã acest comitet, deciziile care s-au luatÉ Ñ ºi încã o datã îmi exprim regretul cã joi, când s-a votat Convenþia europeanã cu privire la discriminãrile de orice fel, aici, în Senatul României, nu s-a menþionat cã aceastã Convenþie europeanã va fi inclusã în Carta Europeanã, viitoarea Constituþie a Uniunii Europene. ªi ar fi bine ca, ori de câte ori se discutã un act politic în aceastã instituþie, sã se spunã ºi sã se facã precizãrile de rigoare, pentru cã ele sunt legate de acest proces de armonizare.

O altã chestiune care reiese cu pregnanþã ºi în care va trebui sã ne pronunþãm cât de curând: se lanseazã marea campanie privind construcþia europeanã din perspectiva extinderii ºi a punerii în aplicare a Tratatului de la Nisa. S-a apelat ºi se apeleazã la toate parlamentele þãrilor candidate sã organizeze dezbateri politice, cu participarea nu numai a parlamentarilor, ci ºi a oamenilor de culturã, a asociaþiilor nonguvernamentale, a lumii universitare, în legãturã cu noua construcþie europeanã. Este de fapt extrem de important. În primul rând,

Parlamentul European începe sã acorde o atenþie sporitã parlamentelor naþionale. Una din problemele care se va dezbate cât de curând va fi relaþia între parlamentele naþionale ºi Parlamentul European.

Doamnelor ºi domnilor,

România, din acest punct de vedere, se situeazã în coada þãrilor ºi a dezbaterilor legate de viitoarea construcþie a Europei dupã Nisa. Spre deosebire de Polonia, unde personalitãþi remarcabile ºi-au fãcut auzitã vocea ºi sunt luate în calcul, la noi în þarã discuþiile sunt de multe ori simbolice ºi nu se bucurã de profunzime ºi de oferta unei soluþii. Uniunea Europeanã aºteaptã propuneri proaspete din partea þãrilor candidate în legãturã cu acest proces. De aceea, noi vom elabora un program ºi eu cer tuturor partidelor politice sã se implice în programul acesta pe care noi îl iniþiem, sã adere ºi sã-ºi spunã punctul de vedere. Noi vom fi monitorizaþi ºi aceste propuneri vor ajunge la Comisia pentru probleme constituþionale a Parlamentului European. Sunt foarte multe lucruri, sunt foarte multe întrebãri la care va trebui sã dãm ºi noi rãspunsul, suntem parte a unui proces ºi trebuie sã ne manifestãm ca atare.

Eu vã mulþumesc pentru atenþie ºi þin sã mulþumesc colegilor mei care au dat dovadã de o cooperare deosebitã în timpul desfãºurãrii lucrãrilor Comitetului Mixt ºi sperãm cã mediatizarea activitãþii acestei comisii se va face pe mãsura importanþei sale, pe mãsura modalitãþilor în care noi am fost primiþi ºi, mai ales, pe mãsura simpatiei de care s-a bucurat delegaþia Parlamentului României pe toatã durata acestor dezbatei, la care a fost ºi domnul Verheugen.

Vreau sã vã atrag atenþiaÉ Presa a fost acidã cu doamna Puwak: ”Verheugen nu a ascultat-oÉÒ. Verheugen nu putea s-o asculte pe doamna Puwak, pentru cã pleca la semnarea Tratatului de la Nisa. ªi nu putea sã steaÉ El a anunþat de la început pânã la ce orã stã în acest comitet. Eu personal i-am pus o întrebare domnului Verheugen. Nu mi-a dat un rãspuns pe mãsura aºteptãrilor mele. L-am întrebat dacã victoria comuniºtilor din Moldova nuÉ cum comenteazã el acest moment ºi dacã nu are cumva impresia cã Rusia se extinde mai rapid decât Uniunea Europeanã. Vã mulþumesc.

Gheorghe Buzatu

#21570

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din cercetãrile pe care le-am efectuat ºi din experienþa acumulatã ca istoric, am învãþat, pe lângã atâtea ºi atâtea fapte care de care mai interesante, un lucru categoric ºi anume cã, din punct de vedere geopolitic, România s-a învecinat ºi se învecineazã nu numai cu Rusia, Ungaria ºi Iugoslavia, ci, deopotrivã, cu Germania, Franþa, Marea Britanie ºi, nu mai puþin, chiar cu Argentina, Japonia, cu Statele Unite ale Americii. Aceastã situaþie ar fi trebuit sã dea serios de gândit oamenilor noºtri politici. Ceea ce s-a desprins netãgãduit, atât din desfãºurãrile conflagraþiei mondiale din 1939Ñ 1945, dar mai cu seamã din evoluþiile rãzboiului rece ce i-a urmat, când, practic, România nu s-a aflat la distanþe intangibile nici de Moscova ºi Londra, nici de Paris ºi Berlin, nici de Pekin ºi Washington.

Cu alte cuvinte, problemele României intereseazã, în primul rând, pe români, în al doilea rând, ºi pe alþii. Mai ales astãzi, când planeta a devenit Ñ ne convine ori nu Ñ un veritabil stat de proporþii incomensurabile.

În acest context, doamnelor ºi domnilor, evenimentele petrecute recent în Basarabia nu pot decât sã ne preocupe îndeaproape. Cu preponderenþã, desigur, pe noi, într-un anume grad, dar, diferenþiat, ºi pe alþii, mari sau mici, pe prieteni sau pe neprieteni.

Aºa cum se ºtie, în urmã cu numai 8 zile, alegerile desfãºurate acolo au consfinþit victoria comuniºtilor. Departe de mine gândul, desigur, de a pune la îndoialã rezultatul scrutinului, dreptul compatrioþilor noºtri de a decide liber, în deplinã cunoºtinþã de cauzã asupra destinului lor. Dintr-un alt punct de vedere, însã, rezultatul alegerilor parlamentare din 25 februarie este neliniºtitor. De aproape 200 de ani problema Basarabiei, ocupate la 1812 prin presiuni ºi fraudã de cãtre Rusia, s-a instalat în epicentrul unui proces care se rejudecã întruna între Bucureºti ºi Petrograd, mai apoi Moscova, asistate ori nu de cãtre terþi, în anume momente, ca de exemplu în 1856, 1877, 1878, 1919, 1939, 1941, 1944, 1947 ºi Ñ de ce nu? Ñ în ultimii ani.

Esenþa problemei a constat ºi a rãmas unirea, reunirea strãvechii provincii istorice cu þara, cu România, aºadar.

Accelerarea procesului de unificare, pe cale paºnicã, a Basarabiei ºi, de asemenea, a Bucovinei de Nord cu România reprezintã unul dintre punctele cardinale ale programului Partidului România Mare. Nu spunem când ºi cum se va împlini acest punct din program. Suficient este cã la el nu renunþãm, nu putem renunþa nicidecum. Cunoaºtem ºi înþelegem toate complicaþiile ºi implicaþiile problemei ºi ale momentului, toate provocãrile viitorului, dar, vã rog sã mã înþelegeþi, românii, dupã observaþia neîntrecutului Nicolae Iorga, nu au mai puþin decât alte popoare motive sã renunþe la gândul de a-ºi revedea acasã, o datã, fraþii din provinciile pierdute, în cazul în speþã, din Basarabia ºi nordul Bucovinei.

Cine ºi de ce oare ne-ar putea interzice dreptul de a visa? Pe de altã parte, dacã visul se confundã cu extremismul ºi alte pãcãtoase ”-ismeÒ ale secolului trecut, asta înseamnã clar cã ne-am pierdut axul, cã hazul ºi luciditatea noastrã sunt în serioasã defecþiune.

Iatã, cum observam, nu ne îngrijoreazã prezentul, ci mã sperie, personal, perspectivele. Convins fiind cã niciodatã, dar absolut niciodatã nu am fãcut tot ce era cu putinþã, tot ce trebuia pentru a-i revedea pe românii toþi acasã, este natural sã ne îngrijorãm într-o privinþã: totuºi, când mai poate surveni fericitul moment? Nu cumva rezultatul votului din 25 februarie, de la Chiºinãu, amânã ori, mai mult, anuleazã reparaþia unei imense nedreptãþi? Nu, cãci trebuie sã înþelegem cã am pierdut o bãtãlie, dar, evident, nu ºi rãzboiul! ªi chiar de-ar fi sã fie altfel, tot nu dezamãgim, întrucât a mai fost aºa.

Ce este de fãcut? Fãrã îndoialã, sã nu dezarmãm noi înºine, înainte de toþi ºi de toate, aºa cum, din pãcate, ne este felul.

Experienþa trecutului atestã cã istoria înregistreazã adeseori reveniri miraculoase, cã orice nedreptate se poate corecta. Nu ne poate speria, mãcar, truismul cã în istorie, de regulã, învinge rãul, nici perspectiva cã marile imperii ºi interesele lor sunt trainice ºi fãrã mãsurã. Depinde, de aceea, de noi, cu prioritate, sã ne întãrim ºi sã ne unim forþele. Dacã nu, sã fim cel puþin conºtienþi cã vom fi cei dintâi vinovaþi de destinul nostru nefericit. Sã aºteptãm cu încredere asistenþa pe care ne-o pot acorda alþii, mai cutezãtori ºi mai importanþi ca noi. Sã fim convinºi cã acolo, jos, în subteranele istoriei forþele profunde acþioneazã întruna ºi cã la sfârºit ne aºteaptã dreptul, iar nu numaidecât dezastrul.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã apropii de sfârºit. Menþionez cã vã vorbeºte un istoric, care s-a ocupat special de trecutul Basarabiei ºi al Bucovinei de Nord, ºi al Transilvaniei, în cursul secolului al XX-lea, cã în acest scop am efectuat investigaþii de duratã, în special în arhivele române ºi americane, germane, britanice ºi ruseºti, inclusiv în fondurile secrete ale KGB-ului.

Concluzia care s-a impus a fost una singurã. Niciodatã nu am avut convingerea cã istoria s-a terminat ori s-ar încheia într-un anume punct al evoluþiei. Nici în cazul de referinþã, evident. Prin urmare, nici rezultatul alegerilor din Basarabia nu reprezintã altceva decât un moment din desfãºurarea unei drame. Privite din aceastã perspectivã, faptele din Basarabia nu scapã înþelegerii noastre depline. Este cel dintâi câºtig pe care îl reþinem, chiar dacã ne surprinde ori nu ne convine. Restul nu va veni de la sine, ci din efortul nostru, în mod sigur. În Europa nouã, pe cale de fãurire, Basarabia nu are mai puþin dreptul de a redeveni fericitã. Ea ºi nu numai ea.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Trebuie sã tragem concluzii din evenimentele survenite. Aºa de pildã, de ce sã neglijãm cã viitorul preºedinte anunþat al Republicii Moldova, domnul Voronin, promite un referendum în problemele limbilor românã ºi rusã ºi aceasta în vreme ce în þarã pãstrãm tãcere pe aceastã temã?

Mulþumindu-vã pentru înþelegere, o voi face nu înainte de a vã reaminti: atenþie la Basarabia! Mai ales cã nu numai ea, repet, nu numai ea este în discuþie. În nici un caz însã poporul nu poate fi discutat sau condamnat. Nimeni altul decât faimosul tigru al politicii europene din epoca primului rãzboi mondial Ñ l-am numit pe George Clemenceau Ñ spunea cã ”în faþa poporului român îºi scoate oricând pãlãria, iar în faþa politicienilor noºtri ºi-o pune la locÒ. De unde acest îndemn? Sã învãþãm ce este de învãþat!

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Avram Filipaº

#28434

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

În campania electoralã, majoritatea partidelor ºi, în orice caz, cele care sunt reprezentate în Parlament ºi-au subordonat discursurile interesului naþional.

Conceptul de ”interes naþionalÒ, fãrã îndoialã, evolueazã cu timpul, dar ceea ce cred cã noi înþelegem în prezent prin ”interes naþionalÒ sunt douã aspecte care alcãtuiesc o simbiozã indestructibilã ºi care nu pot fi separate unul de celãlalt. Aceste douã aspecte sunt, pe de o parte, reforma naþionalã ºi, pe de altã parte, intenþia noastrã de a ne integra în Uniunea Europeanã ºi în organismele Atlanticului de Nord.

Despre primul aspect, care înseamnã reforma naþionalã, într-un anume fel aº vrea sã vã vorbesc în acest moment, încercând sã fiu cât mai succint cu putinþã.

O reformã naþionalã trebuie sã fie precedatã de o reformã legislativã, pentru cã tot ceea ce se întâmplã în orice domeniu trebuie sã-ºi gãseascã o legitimitate ºi trebuie sã se sprijine pe o dispoziþie legalã. Aceastã dispoziþie legalã prealcãtuitã trebuie sã fie, fãrã îndoialã, un exemplu de reformã legislativã. În aºa fel stau lucrurile din acest punct de vedere, încât astãzi noi ar fi trebuit, dupã aproape 11 ani de la revoluþie, sã avem mãcar un proiect din marile coduri care alcãtuiesc esenþa sistemului nostru legislativ: Codul civil, Codul penal, Codul de procedurã penalã, Codul de procedurã civilã, Codul de comerþ, Codul comercial, poate.

Aºa stând lucurile, eu mã refer aici la perioada de pânã la alegerile care au avut loc în anul 2000, pentru cã de la aceste alegeri ºi pânã în prezent este prea puþin timp pentru a trage niºte concluzii în sensul celor pe care eu vreau sã vi le spun acum. Dar, în orice caz, aceastã lungã perioadã de un deceniu ne lasã, din punctul de vedere al obiectului discuþiei mele, suficiente concluzii pentru ca sã le putem folosi. Noi trebuie, cu alte cuvinte, sã ne folosim experienþa juridicã, mai ales, pe care am dobândit-o în aceºti ani.

În acest sens, esenþa reformei legislative de care vorbeam mai înainte este reforma constituþionalã. Noi avem, fãrã îndoialã, o Constituþie bunã, nu se pune la îndoialã aºa ceva, dar este limpede, în acelaºi timp, cã au trecut 10 ani ºi cã practica însãºi a acestei Constituþii a arãtat unde poate fi ea perfecþionatã. Cu alte cuvinte, revizuitã. Se impune aceastã revizuire a Constituþiei, mai ales pentru faptul cã mai înaintea ei Ñ ºi adâncindu-se, aºa, în timp Ñ au fost 45 de ani care numai practicã constituþionalã, democraticã nu au oferit.

Deci Constituþia noastrã, atunci când ea a fost alcãtuitã, în 1990, s-a raportat la un trecut foarte îndepãrtat, este adevãrat, democratic al nostru, înainte, poate, de 1944, dar mai ales s-a raportat la practica constituþionalã, democraticã a unor state civilizate, avansate pe care noi le-am luat atunci ca exemplu ºi acesta a fost un lucru bun. Este limpede însã cã în prezent sunt numeroase dispoziþii ale Constituþiei care, ele însele, trebuie sã fie modernizate, pentru ca sã poatã sã constituie o bazã temeinicã de reformã în orice alte domenii.

Aºa stând lucrurile, spre exemplu, greu putem vorbi de ocrotirea bunã, printr-o lege ordinarã, a dreptului de

proprietate, dacã, în prealabil, nu am ocrotit ºi mai bine dreptul de proprietate prin intermediul Constituþiei.

Or, din acest punct de vedere, Constituþia noastrã excedeazã prin dispoziþii cel puþin bizare, nu ºtiu dacã, studiind Constituþia, dumneavoastrã aþi observat cã de cele mai multe ori nu se garanteazã ceea ce se promite printr-un principiu constituþional.

ªi am sã vã dau ºi câteva exemple în acest sens: art. 41 alin. (1) din Constituþie aratã foarte clar cã dreptul de proprietate, ca ºi creanþele asupra statului sunt garantate. Un principiu constituþional excepþional. ªi urmeazã imediat dupã aceea ”conþinutul ºi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin legile ordinareÒ. Aºa ceva nu se mai gãseºte în nici o Constituþie. Dacã ºi conþinutul, ºi limitele drepturilor despre care vorbeºte Constituþia rãmân la latitudinea legii ordinare, nu prea mai poate face Constituþia mare lucru.

Deci, din acest punct de vedere, Constituþia ne aratã ceea ce, îndeobºte, se vorbeºte despre omul care dã cu o mânã ºi ia cu alta, adicã stabileºte un principiu ºi imediat, în continuare, îl ia înapoi prin ceea ce a stabilit.

Nu este singurul exemplu. Art. 32, iatã, iau la întâmplare altul, alin. (2), care vorbeºte despre învãþãmânt. Se spune foarte clar acolo cã ”învãþãmântul de stat este gratuitÒ ºi imediat se spune, în continuare, ”potrivit legiiÒ.

Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine ce s-a întâmplat cu acest ”potrivit legiiÒ. Nu vreau sã dau nume aici, din motive lesne de înþeles, dar în acest an universitar noi avem universitãþi de stat care, în toamnã, au primit din partea Ministerului Educaþiei Naþionale pentru admitere 150 de locuri, acestea fiind subvenþionate de stat, deci învãþãmânt gratuit, ºi au scos la învãþãmânt cu platã 850 de locuri, în total ºcolarizeazã 1.000 de studenþi, dintre care, repet, 150, învãþãmânt gratuit care respectã principiul constituþional, ºi în continuare 850, excepþia, care numai excepþie nu mai este pentru cã aceasta este problema.

Cele mai numeroase dispoziþii constituþionale sunt, în realitate, principii ale sistemului, ale întregului sistem legislativ. Dacã ele mereu au agãþatã câte o excepþie, care în realitate le infirmã, vom asista la situaþia în care excepþia, prin practica Constituþiei, tinde sã devinã principiu, adicã regulã, ºi principiul sã disparã pentru cã este, cum vã spuneam mai înainte, golit de conþinut.

Avem ºi exemple în propria noastrã istorie, gândindu-ne la Constituþia din 1923. Lucrurile nu stãteau deloc aºa, dacã studiem dispoziþiile constituþionale de acolo. Peste tot, la tot pasul, întâlnim în Constituþie, la fiecare precept pe care-l studiem garanþii peste garanþii, ceea ce nu se întâmplã în Constituþia noastrã.

Aºadar, propunerea pe care o fac, ºi cu asta am încheiat ceea ce voiam sã vã spun, este cã de îndatã Parlamentul nostru trebuie sã se ocupe de acea comisie promisã de toatã lumea care se chema Comisia pentru revizuirea Constituþiei, care sã-ºi înceapã travaliul, ºi astfel sã ofere o bazã legitimã ºi inspiratã pentru orice fel de perfecþionare, în orice fel de domeniu al vieþii social-economice din þara noastrã.

Vã mulþumesc.

Alexandru Paleologu

#35329

Am fost de la început de acord cu Valeriu Stoica când i-am spus sã facem opoziþie, dar sã nu facem o opoziþie istericã.

Într-adevãr, în decenii de dictaturã, noi ne-am cam isterizat cu toþii, de o parte ºi de alta. Vorbesc de partea din care fãceam noi parte, cea care era, într-un fel, din opoziþie, nedeclaratã ca atare. ªi, în adevãr, în tot ce spuneam ºi gândeam, chiar dacã aveam o mãsurã de comportament urbanã, ceea ce nu era întotdeauna, eram oarecum isterizaþi. ªi, timpii doi, sã ieºim din aceastã maladie de care ne-a infectat acea perioadã lungã de dictaturã.

De ce spun acest lucru?! Pentru cã în seara zilei de 22 februarie, la postul de televiziune ”Antena 1Ò, domnul consilier prezidenþial Octavian ªtireanu a motivat rechemarea a 13 ambasadori români prin faptul cã la numirea lor sau la prestaþia în Comisiile parlamentare de politicã externã au salutat aºa-numita schimbare din toamna lui 1996. Aceastã schimbare nu se referea la bucuria cã a plecat un guvern ºi cã vine altul, ci salutau faptul cã se manifestã, se confirmã un principiu constituþional, democratic: alternanþa la putere. De altminteri, eu îmi amintesc, eram în acea comisie, împreunã cu domnul ªtireanu, de care mã leagã o simpatie, evident, virtualã, de altfel domnul senator ªtireanu însuºi era senator într-o coaliþie beneficiarã a acelui scrutin din noiembrie 1996, adicã a beneficiat de aceastã schimbare din 1996. Repet, nu e vorba de schimbãri, fiindcã schimbãrile, dacã ar fi, nu ar fi recurente, ºi normal recurente într-o democraþie parlamentarã. Deci nu de schimbãri e vorba, ci e vorba de alternanþã. Acuma, faptul cã aceºti ambasadori care au fost numiþi, îmi aduc aminte, am luat parte la aproape toate audierile pentru calitatea de ambasador în Comisiile celor douã Camere de politicã externã, ºi îmi aduc aminte foarte bine cã cei care au votat împotriva acelor candidaþi au fost puþin numeroºi ºi nu-ºi ascundeau votul. Rezulta din intervenþiile lor cã vor vota contra. În celelalte ocazii au fost voturi majoritare ºi îmi aduc aminte foarte bine, colegul meu de atunci ºi de acum din Parlament, domnul Ghiorghi Prisãcaru, care este preºedintele Comisiei pentru politicã externã, ne spunea nouã, între noi, colegial, ºi a spus-o ºi public, cã în aceastã comisie nu existã divergenþe partizane ºi cã toþi membrii acestei comisii au totuºi un punct de vedere comun care coincide perfect ºi raþional cu cel al interesului naþional.

Deci nu putea fi vorba de o bucurie sau o ciudã cã au venit ai noºtri sau cã pleacã ai noºtri. Aceastã luptã de exterminare, din patru în patru ani, care este grotescã, se cheamã isterie, fãrã discuþie.

Eu protestez împotriva rechemãrii acestor ambasadori pentru cã unii dintre ei, aproape toþi, dar nu toþi, sunt obiectul rechemãrii. Au avut o prestaþie remarcabilã la

acele audieri, plus cã sunt personalitãþi bine cunoscute ºi eminente ale vieþii publice sau intelectuale.

Mã refer în primul rând, ºi vreau sã pun o anumitã energie, anumitã forþã, chiar de isterie, eventual, în cele ce spun acum, ambasadorul nostru la Sfântul Scaun, domnul Theodor Baconsky, este un strãlucit diplomat ºi un strãlucit om de culturã ºi este omul cãruia i se datoreazã în bunã mãsurã vizita Papei la Bucureºti de acum doi ani, vizitã care a fost beneficã din toate punctele de vedere, nu numai interconfesional, dar ºi ca efect asupra societãþii. În acele zile, când a fost Papa la Bucureºti, oamenii erau mult mai politicoºi între ei. Nu-i puþin lucru.

Acest ambasador este autorul unor cãrþi remarcabile, este un teolog, printre rarii ortodocºi contemporani, care este stimabil pe plan intelectual internaþional. Este un om de mare culturã ºi, într-adevãr, este foarte apreciat ca diplomat de cãtre Guvernul Sfântului Scaun. Mi se pare cã este o enormã greºealã, o enormã gafã rechemarea acestui mare ambasador.

Doi. Profesorul Mihai Zamfir, la Lisabona. Este cunoscut ºi în Portugalia, ºi în Brazilia, ºi nu numai în þãrile de limbã ºi culturã lusitanã, ca un mare cãrturar ºi un mare cunoscãtor al psihologiei ºi al etosului portughez ºi lusitan, în general. Când a fost la noi în þarã Preºedintele Republicii Portugheze, a venit împreunã cu dânsul ºi am vãzut cu câtã deferenþã era tratat Mihai Zamfir de cãtre Preºedintele portughez.

Mai sunt ºi ceilalþi. De pildã Victor Bârsan, la Chiºinãu. Un om de bine, un om care a fãcut mult bine ºi a pus mult suflet în problema pe care atins-o colegul nostru, domnul profesor Buzatu.

Aceºti oameni sunt niºte oameni cãrora noi trebuie sã le purtãm ºi respect ºi gratitudine, nu sã-i tratãm ca pe niºte lachei care pot fi daþi afarã numai fiindcã nu ne mai plac, nu ne mai fac destule adulaþii sau mai ºtiu eu ce.

Eu protestez cu foarte multã putere ºi insistenþã împotriva rechemãrii acestor ambasadori, trebuie revizuitã toatã problema, ne facem ridicoli pe plan internaþional ºi ne facem antipatici în þãrile în care ei sunt acreditaþi. Este un act inamical, este un act lipsit de cuviinþã faþã de þãrile în care sunt acreditaþi aceºti ambasadori.

Socotesc, doresc ºi sper, ºi aº vrea în mod stãruitor sã conving factorii de resort sã renunþe la aceastã masivã decapitare a diplomaþiei române.

Vã mulþumesc.

Liviu-Doru Bindea

#42443

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din pãcate, sunt semne concludente cã remanenþa tristei guvernãri a anilor 1996Ð2000 va produce în acest an efecte negative în multe domenii de activitate.

În cei patru ani, programele de apãrare a malurilor râurilor ºi de îndiguire au fost abandonate, astfel cã locuinþele ºi terenurile cetãþenilor din zonele riverane sunt expuse inundaþiilor.

Lucrãrile începute înainte de de 1996 au fost sistate, realizându-se doar unele improvizaþii care aveau menirea de a finanþa clientela politicã a vremii. Chiar ºi astãzi, unii dintre clienþii fostei puteri croºeteazã în zona consiliilor locale ºi a consiliilor judeþene pârghii prin care sã-ºi apropie din bugetele locale sume mari de bani pentru aºa-zise lucrãri care, chipurile, le-ar fi fãcut, dar care, în realitate, s-au dovedit doar pretexte pentru a încasa sume de bani nejustificate.

Ultimele zile ale sãptãmânii trecute au demonstrat veridicitatea afirmaþiilor de mai sus. Dupã o perioadã în care ”seceta a ucis orice boare de vântÒ, cum spunea Labiº, Dumnezeu a dãruit României zãpadã ºi ploi, speranþa românilor pentru pâinea primului an al mileniului trei. Dar s-a dovedit încã o datã cã ºi pentru a primi daruri dumnezeieºti trebuie muncã, înþelepciune ºi seriozitate, adicã exact ceea ce a lipsit celor trei guverne anterioare, Guvernului Ciorbea, Vasile ºi Isãrescu.

În lipsa lucrãrilor de apãrare a malurilor râurilor, apa, speranþa românilor, s-a transformat în coºmar. Sute de locuinþe au fost inundate, mii de oameni ºi-au lãsat bruma de agonisealã ºi au fugit din calea apei, mii de hectare de terenuri agricole au cãzut pradã stihiilor naturii. Maramureºenii, dar ºi judeþele învecinate Maramureºului nu au avut rãgazul sã se bucure de venirea primãverii ºi au trebuit sã lupte cu apele pentru a-ºi salva vieþile ºi averile ºi pentru a înlocui cu rudimentare forþe proprii lucrãrile hidrografice care trebuiau fãcute din numeroºii bani publici aruncaþi în buzunarele celor care

au sprijinit cu pârghii, pânã la urmã, fragile, ca de trestie, cea mai tristã guvernare a României, 1996Ð2000.

Se cuvine aici a fi remarcat modul în care oamenii au fost ajutaþi de cãtre specialiºtii Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, care au dovedit profesionalism, promptitudine ºi eficienþã prin intervenþiile lor pe toate zonele afectate din judeþul Maramureº, respectiv vãile Iza, Viºeu, Mara, Cosãu, Someº, Tisa, precum ºi municipiile Baia Mare ºi Sighetu Marmaþiei.

Iatã de ce Programul de guvernare al Cabinetului Nãstase în acest domeniu este o speranþã pentru toþi românii care, în ultimii ani, au fost împovãraþi cu grija furiilor apelor în perioade cu precipitaþii semnificative. Lucrãrile propuse de Cabinetul Nãstase în acest domeniu vin sã arate disponibilitatea ca banii contribuabilului sã fie consumaþi în interesul acestuia. Mãsurile preconizate aratã cã se poate construi o filozofie a cheltuielilor bugetare care sã conducã înspre apãrarea celor mai importante valori ale cetãþenilor, viaþa, sãnãtatea, proprietatea privatã, proprietatea publicã.

## Onorat Senat,

Pentru realizarea acestor deziderate va trebui sã susþinem în Legea bugetului ca acest domeniu de preocupãri guvernamentale sã constituie o prioritate în ce priveºte alocarea fondurilor pentru prevenirea unor asemenea catastrofe ºi pentru a se pune capãt cârpelilor care conduc doar la consumarea neeficientã a banului public.

Iatã de ce, în aceste momente grele pentru mulþi români, îmi permit de la înalta tribunã a Senatului României sã îndemn ºi sã susþin Cabinetul Nãstase, Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului sã materializeze programul de apãrare împotriva inundaþiilor pentru ca cetãþenii României sã aibã siguranþa cã roadele muncii lor vor constitui baza de creºtere a bunãstãrii, ºi nu þinta descãtuºãrii periodice a apelor.

Numai apoi vor putea ºi românii sã primeascã zãpezile ºi ploile ca pe daruri dumnezeieºti pentru bunii creºtini truditori ai pãmântului þãrii lor.

Vã mulþumesc.

Viorel Dumitrescu

#46725

## **Domnul Viorel Dumitrescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Tema supusã dezbaterilor o consider de actualitate, îndeamnã la meditaþie ºi la mãsuri care vor trebui luate de cãtre organele competente.

Titlul îl socotesc cã este sugestiv, raportat la ceea ce am afirmat, ºi anume: ”Politizarea justiþiei naºte injustiþieÒ.

Dupã decembrie 1989, în societatea româneascã a luat fiinþã pluralismul politic ca o condiþie ºi garanþie a democraþiei constituþionale. Printre instituþiile care au cunoscut o profundã transformare a constituit-o ºi autoritatea judecãtoreascã. Judecãtorii au cãpãtat un nou statut ºi s-au adus importante modificãri în structura ºi organizarea judecãtoreascã. Fãrã a nega rolul jucat de instanþele judecãtoreºti în democratizarea societãþii româneºti ºi a stabilitãþii vieþii sociale, din pãcate, influenþele exercitate de forþele politice continuã sã umbreascã activitatea unor instanþe judecãtoreºti. Din aceastã categorie putem exemplifica situaþii când au fost scãpaþi judecãþii persoane care au adus importante prejudicii avuþiei naþionale: Alexandru Dinulescu, Ana Maria Vlas, Sever Mureºan ºi alþii, precum ºi numeroase bãnci aduse în stare de faliment.

Împotriva acestor nereguli, a unor fapte cu consecinþe extrem de grave în dauna avutului public, a avutului particular, dar ºi a moralului oamenilor, a cãror încredere în autoritãþile publice, în general, ºi judecãtoreºti, în special, a fost serios afectatã, au luat atitudine oameni politici, reprezentanþi ai mass-media, ai societãþii civile etc.

Printre cei mai de seamã critici, foarte analitici în observaþiile lor, au fost Corneliu Vadim Tudor, Ion Cristoiu, Adrian Pãunescu, Valerian Stan, Dan Diaconescu º.a., care, prin articole ºi intervenþii pe posturile de radio ºi televiziune, au atras atenþia asupra pericolelor pe care le reprezintã anumite fapte antisociale, cu puternic impact asupra vieþii economice ºi sociale.

Comentariile acestora s-au încadrat nu numai normelor care reglementeazã libera exprimare prevãzute în Constituþia noastrã, dar ºi recomandãrilor Curþii Europene pentru Drepturile Omului. Curtea Europeanã pentru Drepturile Omului a decis, în mod repetat, cã libertatea de exprimare protejeazã nu numai manifestãrile ºi ideile privite favorabil sau cu indiferenþã, dar ºi pe acelea care ofenseazã, ºocheazã sau deranjeazã, pentru cã acestea sunt cerinþele pluralismului, toleranþei ºi spirit deschis, fãrã de care nu existã societate democraticã.

În fine, în art. 19 al Convenþiei Europene pentru Drepturile Omului se menþioneazã cã ”afirmaþiile referitoare la persoanele publice, politicieni ºi la activitatea politicã, în general, nu pot atrage rãspunderea penalã decât dacã sunt false sau de rea-credinþãÒ.

Înþeleg sã atrag atenþia, în modul cel mai categoric, în legãturã cu consecinþele care decurg din imixtiunea factorului politic în activitatea justiþiei, iar cele ce urmeazã sunt edificatoare.

Înainte de toate, este însã remarcabilã atitudinea unor judecãtori care, dând dovadã de intransigenþã în aplicarea corectã a legii, de demnitate ºi onoare în exercitarea mandatului lor, au fãcut opinii separate, neacceptând soluþii care sã confirme presiunea politicã în luarea hotãrârilor judecãtoreºti, cum ar fi, spre cinstea lor, judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie Nineta Anghelina, Alexandra Cochinescu, Maria Lazãr ºi Bogdan Sârbulescu.

Din pãcate, nu toþi judecãtorii au rãspuns marilor îndatoriri ce le revin, pronunþând sentinþe într-un profund dezacord cu prevederile Constituþiei, ale textelor de lege ºi conþinutului dosarelor supuse judecãþii.

Într-un dosar al Curþii Supreme de Justiþie, la fond ºi recurs, cu majoritate de voturi, s-au pronunþat hotãrâri cu încãlcarea vãditã a prevederilor constituþionale, a dispoziþiilor legale aplicabile în materie.

În acest dosar, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a fost obligat, iniþial, la 200 milioane ºi, în recurs, cuantumul acestora s-a majorat la 400 milioane daune morale.

Cum poate fi calificatã altfel decât ca un act politic o asemenea hotãrâre cât timp, pe de o parte, senatorul Corneliu Vadim Tudor nu este autorul ºtirii care a fãcut

obiectul cauzei ºi, pe de altã parte, nu s-au avut în vedere dispoziþiile cuprinse în art. 69 din Constituþia României, precum ºi considerentele cuprinse în Decizia Curþii Constituþionale nr. 63 din 1997, ale avizului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului României, ale comentariilor de specialitate apãrute în diverse publicaþii?!

În legãturã cu interpretarea textului, la cererea unui numãr de 43 de senatori, printre care fac cinste numele celor pe care înþeleg sã-i pomenesc, Doru Tãrãcilã, Ion Solcanu, Radu Timofte, Oliviu Gherman, precum ºi alte personalitãþi cu nume de rezonanþã în viaþa noastrã publicã, ºi care... Decizia nr. 63 din 2 aprilie 1997 a stabilit cã imunitatea parlamentarã, într-un regim parlamentar democratic ºi pluralist, este indisolubil legatã de instituþia mandatului reprezentativ. Unui nou mandat îi corespunde o nouã imunitate, ceea ce ar presupune ridicarea ei, potrivit dispoziþiilor regulamentare, ºi nu constatarea ridicãrii imunitãþii într-un mandat anterior.

În acelaºi sens, Comisia juridicã a Senatului ºi-a exprimat opinia, care este în concordanþã cu cea a Curþii Constituþionale, respectiv, în situaþia în care într-o legislaturã anterioarã plenul Senatului a hotãrât ridicarea imunitãþii parlamentare a unui senator pentru unele fapte, în condiþiile în care senatorul a obþinut un nou mandat, acesta se bucurã de imunitate parlamentarã ºi poate fi judecat numai dupã ce se solicitã procedura, din nou, a ridicãrii imunitãþii în noua legislaturã parlamentarã.

Într-un alt dosar al Curþii Supreme de Justiþie, factorul politic îºi face simþitã din plin prezenþa, printr-o sentinþã pronunþatã într-o cauzã ce a avut ca obiect plângerea fostului senator P.N.Þ.C.D. Constantin Ticu Dumitrescu în legãturã cu o afirmaþie apãrutã în revista ”România MareÒ la 16 mai Ð 6 iunie 1996, din care rezulta cã acesta ar fi fost informator al Securitãþii; Corneliu Vadim Tudor a fost condamnat la o amendã de 15 milioane ºi daune morale de 65 de milioane.

Orice om de bunã-credinþã se întreabã cum este posibil sã se pronunþe o asemenea sentinþã, atâta vreme cât ºtirea nu reprezintã altceva decât o reproducere a afirmaþiilor publicate anterior cu diverse ocazii, chiar în organe de presã ale partidului din care domnul Ticu Dumitrescu fãcea parte.

În publicaþia ”Vocea RomânieiÒ din 19 februarie 1996 ºi 23 octombrie 1996, deci anterior apariþiei ºtirii în revista ”România MareÒ, se menþioneazã: ”a apãrut din neantul unui trecut nebulos în care decorarea sa de cãtre Ceauºescu cu OrdinulÉ se împleteºte, pare-se, cu o susþinutã activitate de informator al SecuritãþiiÒ sau ”noi am descoperit date indubitabile privind trecutul sãu de colaboraþionistÒ.

În ziarul ”DreptateaÒ nr. 159, organ de presã al P.N.Þ.C.D., se precizeazã: ”nu putea fi promovat în funcþie de conducere, în afarã de cazul Éa dat dovadã de obedienþã în regimul comunist ºi colaborare cu organele de represiune ale SecuritãþiiÒ. Mai departe, în lucrarea intitulatã ”Foºti deþinuþi politici Ñ o ºansã ratatãÒ, având ca autor pe Dumitru Tache Funda, în care, printre altele, la pagina 33, se menþioneazã: ”tovarãºul Dumitrescu a fost un colaboraþionistÒ.

Colonelul de securitate Birtaº Gheorghe, într-o notã, consemneazã: ”cu onoare, vã rugãm sã binevoiþi a dispune mãsuri de a nu fi arestaþi numiþii Cãzãniºteanu ºi Dumitrescu, semnalaþi în grupul legionar, întrucât aceºtia constituie obiectiv în acþiunea informativã a P.N.Þ.C.D.-uluiÒ. La fel, într-o scrisoare a lui Blãjuþ Mihai se fac aceleaºi afirmaþii.

La publicarea ºtirii s-au mai avut în vedere ºi declaraþiile lui Gheorghiu Dumitru, Tunaru, Þolescu, Stan, Cazacu ºi alþii.

Este edificatoare afirmaþia profesorului Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naþional pentru Studiul Totalitarismului, care declara: ”a fost un om de nimic ºi unealta SecuritãþiiÒ.

Din examinarea întregului material probator se impunea deci concluzia cã ºtirea a apãrut într-o notã în revista ”România MareÒ, difuzatã anterior ºi de alte publicaþii: ”DreptateaÒ, ”LumeaÒ, ”Vocea RomânieiÒ ºi altele, ducea în mod indubitabil la împrejurarea cã ºtirea se baza pe depoziþiile martorilor, ca ºi ale altorÉ

Mai am exact 30 de secunde, domnule preºedinteÉ În condiþiile în care aceleaºi afirmaþii, referitoare la trecutul domnului Ticu Dumitrescu, au apãrut ºi în alte publicaþii ºi sunt ºi rezultatul unor relatãri fãcute de deþinuþi politici, fãrã a fi traºi la rãspundere de partea vãtãmatã, singura concluzie care se desprinde este aceea cã acesta urmãrea, de fapt, un alt scop decât acela al reparãrii unei pretinse imagini publice ºtirbite, ºi anume acela al dorinþei de rãzbunare, determinat de vederi politice diferite.

În încheiere, a condamna pe preºedintele principalului partid de opoziþie, senator în Parlamentul României, domnul Corneliu Vadim Tudor, cãruia i s-a acordat votul a peste o treime din electoratul României, reprezintã în acelaºi timp o condamnare a voinþei acestora, dictatã de raþiuni politice conjuncturale.

În concluzie, confruntarea politicã trebuie sã se desfãºoare în afara sãlilor de judecatã, iar judecãtorii, chemaþi a se pronunþa în procese intentate oamenilor cu vederi politice diferite, nu trebuie sã se transforme în unelte ale unora sau altora, dupã cum, nici în raport de cine i-a învestit în înalta magistraturã.

Adrian Pãunescu

#56570

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Înainte de a-mi face declaraþia politicã, aº vrea sã vã rog sã-mi daþi o mânã de ajutor în ieºirea dintr-o situaþie penibilã care s-a creat în Senat ºi despre care am mai vorbit, ºi care vãd cã nu cunoaºte din partea celui în cauzã o încercare fireascã de a coopera pentru a evita o ruºine, aºa cum spuneam.

Vã aduceþi aminte cã în ianuarie, la ºedinþa din sesiunea noastrã excepþionalã, am propus, în 16 ianuarie 2001, un jurãmânt, am cerut sã jurãm credinþã României. Am fãcut ºi un text pe care l-am înaintat preºedintelui Senatului, vi l-am citit ºi dumneavoastrã, aici. De curând, aºa cum v-am mai spus, a venit un domn senator, domnul senator P.N.L. Nicolae-Vlad Popa, cu o propunere legislativã care se va discuta în Senat. Am primit-o

ºi eu. Am atras atenþia aici cã e o situaþie jenantã, aº zice penibilã. Nu i se poate lua unui om iniþiativa, nu i se poate transcrie iniþiativa pe alt nume ºi sã se meargã în liniºte mai departe. Cineva mi-a zis: ”Pãi, deveniþi coautor.Ò Cum adicã, sã devin coautor al propriei mele idei? Logica asta merge, probabil, la copii. Facem niºte copii ºi devenim coautorii lor, dupã un timp. Este inadmisibil. Am rugat sã se gãseascã, din partea celui în cauzã, soluþia. Sã mergem mai departe ºi eu cer sã se facã dreptate. Cum facem noi dreptate când noi producem, cu voia, nedreptãþi evidente? Sunt actele, sunt stenogramele. Nu mai spun cã am fãcut propunerea aceasta ºi în perioada Õ92ÐÕ96. Nu vreau sã aduc din antichitate toate aceste dovezi, dar cer sã se rezolve aceastã problemã. Am adresat o scrisoare ºi preºedintelui Senatului. Eu pot accepta sã am coautori, dar nu pot sã fiu coautor la ceea ce eu însumi am propus. Simt cã intrãm uºor, uºor într-o zonã în care ne scapã gândurile. Ce se întâmplã e halucinaþie. ªi se merge mai departe. Gata!

Domnilor senatori,

## Domnule preºedinte,

Ceea ce vreau eu sã vã spun, astãzi, este cã din ce în ce mai multe semne negative vin dinspre realitate cãtre noi, cã autoritatea este, în genere, un termen obosit, un cuvânt pensionat, un înþeles trimis undeva în marginea conºtiinþei. De la autoritatea fiecãruia dintre noi la autoritatea omului de presã ºi la autoritatea instituþiilor care trebuie sã facã dreptate, pânã la autoritatea statului român care este grav încãlcatã sub ochii noºtri, iar noi pãrem vrãjiþi de aceastã încãlcare de autoritate ºi neputincioºi în a rezolva, totul se prãbuºeºte.

Sigur cã, în treacãt, aº spune ºi eu cã sunt de acord în ideal cu ce a spus domnul senator Paleologu în legãturã cu decapitarea ambasadorilor, dar eu mã refer, de exemplu, la felul cum a fost rechematã doamna Zoe Dumitrescu Buºulenga. E drept cã nu în actuala conjuncturã politicã, ci în cealaltã, acum câþiva ani. De ce s-a tãcut? Doamna Buºulenga mi se pare o mare autoritate culturalã ºi rechemarea dumneaei de la Academia di Romania n-a fost tocmai potrivitã faþã de statutul omului de culturã.

În genere, însã, ca sã mã întorc la ideea de autoritate, se constatã cã nici noi, prin ceea ce facem, nu suntem scutiþi de gesturi împotriva autoritãþii, în þara în care despre oricine se poate spune orice. Am sã vã dau un exemplu. În urmã cu o sãptãmânã am vorbit aici, ºi m-am bucurat de succes din partea tuturor taberelor Senatului, ca sã zic aºa, despre gravul moment de istorie pe care îl trãim, prin victoria partidului comuniºtilor în Republica Moldova. ªi acum, ca ºi atunci, susþin cã trebuie fãcut ceva neîntârziat, nu pentru a scãdea, ci pentru a spori dragostea noastrã faþã de Republica Moldova ºi faþã de aceastã parte de Þarã Româneascã înstrãinatã. Dar ºi mijloacele, ziceam eu, trebuie sporite, trebuie mijloace din ce în ce mai subtile, pentru ca ele sã acþioneze ºi sã producã efecte. Am fost revoltat, am fost consternat, am fost îndurerat de ceea ce consideram cã este victoria celor ce despre steagul tricolor susþin cã este fascist ºi care vor arunca Basarabia în zona de influenþã moscovitã, rupând-o de cea fraternã, bucureºteanã. Asta am spus aici. Pentru ca, în urmã cu trei zile, într-un ziar cunoscut, ziarul ”Evenimentul zileiÒ, directorul, e adevãrat cã fost subaltern al meu la ”FlacãraÒ Ñ eu credeam cã subaltern, ºi nu slugã, comportamentul însã nu mai e în nici un caz doar de subaltern Ñ a scris cã de ce nu protestez eu, de ce n-am spus nici o vorbã, de ce n-am suflat nici o vorbã despre ceea ce s-a întâmplat la Chiºinãu, despre ce s-a întâmplat în Moldova. Ce sã creadã cititorul când va vedea asta ºi va vedea cã eu sunt, pe de o parte, vinovat cã nu am spus nimic despre Chiºinãu, iar dintr-un ziar budapestan va vedea cã sunt un naþionalist extremist care a protestat fãrã limite, iar dintr-un ziar moscovit va afla cã sunt un ”nenorocit de fascistÒ care se bate pentru o cauzã pierdutã. Toate acestea în aceeaºi sãptãmânã. Vreau sã atrag atenþia cã, totuºi, adevãrul nu este de mai multe feluri în aceeaºi clipã. Trebuie sã treacã puþin timp ca sã ne distanþãm de un adevãr ºi sã spunem altul, dacã vrem coctail de adevãruri relative.

Dacã îmi permiteþi sã vã reamintesc un fapt despre care s-a ºi vorbit aici Ñ sigur cã ne-am înscris cu toþii deodatã la cuvânt Ñ, despre sfidarea autoritãþii, despre împuºcarea în piept a statului român, despre asasinarea tânãrului poliþist Saºa Disici care îºi fãcea datoria în lupta cu hoþii de maºini la Timiºoara. Am vãzut într-un ziar, iarãºi, un lucru care m-a stupefiat. Era acuzat, era atacat ministrul de interne, cãruia i se dãdea notã proastã pentru cã un poliþist a fost împuºcat cu mitraliera la Timiºoara. Vreau sã vã spun cã sunt acumulãri de ani ºi ani...

Ghiorghi Prisãcaru

#66732

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Intervenþia mea nu se vrea o replicã la intervenþia distinsului meu coleg Alexandru Paleologu, dar este determinatã, într-un fel, de problemele ridicate de Domnia sa. Prin aceasta vreau sã spun cã eu nu cred cã rechemarea de la post a unor ambasadori are la bazã explicaþia domnului consilier ªtireanu în sensul cã aceºtia s-ar fi pronunþat cândva pentru schimbare, pentru alternanþa la putere. Ar fi o explicaþie simplistã ºi nu cred cã stã în picioare.

Personal cred cã mulþi dintre aceºtia pur ºi simplu nu au confirmat, dintre cei care au fost rechemaþi, mã refer. Ce a fãcut, de plidã, domnul Petre Constantin, zis Barbi, la Tunis? Ce a fãcut pentru dezvoltarea relaþiilor bilaterale? Ce a fãcut pentru diplomaþia româneascã? Ce a fãcut domnul ambasador Bãdin la Rabat pentru dezvoltarea relaþiilor bilaterale, care s-a plâns cã prea multe delegaþii româneºti se deplaseazã în Maroc, deranjându-l pe Domnia sa sã participe la program. Vreau sã spun cã a avut neobrãzarea ca nici mãcar sã nu-l însoþeascã la toate acþiunile pe preºedintele Senatului, pe domnul Mircea Ionescu-Quintus. Pleca de la reºedinþã la ora 11,00 la ambasadã, stãtea pânã la ora 13,00. Nu a participat la nici o acþiune protocolarã, iar preºedintele Camerei consilierilor din Maroc m-a întrebat: ”Dar, domnule preºedinte, dumneavoastrã aveþi ambasador în Maroc?Ò Sau cât ar fi trebuit sã fie þinut la post domnul Hãulicã, aflat la UNESCO de 10 ani, din 1990?

Domnul senator Paleologu ºtie foarte bine cã Parlamentul nu are nici o rãspundere nici în rechemarea ambasadorilor ºi nici în numirile de ambasadori. Iar noi n-am fãcut ºi nici nu facem politicã în Comisiile de politicã externã, dar sã fim realiºti. Acesta este un atribut al puterii. Al puterii de oriunde. Vreau sã vã spun cã în Statele Unite ale Americii, în momentul în care se schimbã preºedintele, toþi ambasadorii, absolut toþi ambasadorii, fãrã excepþie, îºi depun demisia. Iar preºedintele, în funcþie de anumite criterii Ñ dar îºi foloseºte procentul de 5 % pentru amicii lui politici Ñ îºi începe numirea de noi ambasadori sau reconfirmarea foºtilor ambasadori.

Eu sunt sensibil la cazurile ridicate de domnul senator Paleologu. Poate în unele cazuri s-a greºit. Dar sunt mâhnit cã în urmã cu patru ani nimeni de pe bãncile puterii nu a protestat atunci când domnul Constantinescu, în doi ani de zile, a rechemat de la post 35 de ambasadori. ªi nimeni nu a protestat cã în primele douã luni, în ianuarie ºi februarie a lãsat marile capitale ale Europei, Parisul, Londra, Berlinul, Madridul ºi Roma, fãrã ambasadori. În preajma Summit-ului de la Madrid þara noastrã nu avea ambasadori, pentru cã fuseserã trimiºi de regimul Iliescu.

Vã mulþumesc.

Nicolae Paul Anton Pãcuraru

#70110

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Indiscutabil, cel mai important moment al lunii februarie este semnarea Acordului social pentru anul 2001 între Guvern, Confederaþiile patronale ºi Confederaþiile sindicale.

Suntem datori sã vedem dacã avem în faþa noastrã un ”acord convingãtorÒ pentru continuarea reformei ºi relansarea economicã, începutã de anul trecut, sau dacã avem doar un document de imagine pentru premierul Adrian Nãstase ºi pentru Guvern.

Funcþional, acordul este bine venit. Acesta lasã Guvernului pentru primul an de mandat spaþiul de manevrã necesar aplicãrii politicilor pe care le considerã corecte, fãrã riscul escaladãrii tensiunilor sociale, al conflictelor, al grevelor sau al grevelor generale. Pacea socialã ºi susþinerea opiniei publice sunt premisele indispensabile ºanselor de succes.

Analiºtii ºi comentatorii au arãtat în numeroase ocazii, 1990, 1992, 1996, 2000, cã primul an de guvernare este fundamental pentru succesul reformei, în baza credibilitãþii existente (peste 50% la toate guvernele), doar acum, în acest interval, se poate ”opera pe cord deschisÒ tot ceea ce este dureros ºi impopular datoritã costurilor sociale ridicate. O datã ºansa acestui interval de încredere pierdutã, succesul devine ceea ce plastic ºi cu ironie s-a numit ”luminiþa de la capãtul tuneluluiÒ.

Aºadar, pentru o guvernare profesionistã ºi responsabilã, prima problemã care trebuie explicatã este sursa creºterii economice. O creºtere economicã se poate produce, ca orice alt proces, prin instrumente care sã ducã la sectoarele reale ale economiei care produc produsul intern brut. Aceste instrumente, sã spunem reducerea fiscalitãþii, a impozitului pe profit, reducerea cheltuielilor guvernamentale etc., trebuie sã se regãseascã în procente de creºtere.

Din pãcate, nici programul Guvernului, nici prezentul acord nu ne dau nici un rãspuns cât de cât precis.

În egalã mãsurã, în opinia noastrã, acordul trebuia sã asigure angajamentul clar al sindicatelor de susþinere a Guvernului în dificila problemã a încadrãrii în deficitul bugetar de 3,7 %. În egalã mãsurã este extrem de important de ºtiut dacã marile confederaþii sindicale susþin politica economicã a Guvernului, prioritãþile enunþate (Cernavodã, agricultura, infrastructura). Ce pãrere au cei neincluºi în prioritãþi?

De asemenea, datã fiind obligativitatea continuãrii programului PSAL, acordul trebuia sã cuprindã soluþionarea dificilei probleme a privatizãrii celor 64 de mari societãþi, fiind evident faptul cã România nu are acum o structurã care sã se ocupe profesional ºi serios de privatizare, precum ºi faptul cã sindicatele trebuie consultate în problemele de acompaniament social.

Gãsim în acordul social recent încheiat aceste susþineri? Nici vorbã!

Lectura ne pune de la bun început într-o situaþie de confort ºi bunãvoinþã neaºteptatã pentru acuitatea crizei din România. Toate vor merge în sensul dorit, pânã ºi lucrurile care, economic vorbind, se bat cap în cap. Existã deci un consens pentru douãsprezece variabile sau politici economice: creºterea în termeni reali a PIB-ului cu 4Ð5%, rata anualã a inflaþiei, mai micã de 27%, deficitul bugetar maxim, 4%, rata de creºtere a numãrului de salariaþi, a salariului real de cel puþin 1,5%, rata ºomajului de maxim 9,9 %, rata creºterii salariului real între 4Ð4,5%, stimularea I.M.M.-urilor prin mãsuri fiscale, sprijinirea exporturilor, întãrirea disciplinei financiare, reducerea blocajului financiar, încurajarea investiþiilor directe de capital, stimularea introducerii de tehnologii moderne.

Pornind de la premisa cã tot ce este dezirabil se va ºi întâmpla, chiar dacã, aºa cum afirmam, sunt direcþii care contravin una alteia, ne punem o primã întrebare: pe baza cãrui model de analizã se face prognoza, dacã existã de fapt un model? Deoarece ºtim cu toþii cã prognoza ºi statistica extrapoleazã pe un anumit interval (lunã, trimestru, an etc.) valorile ºi tendinþele perioadelor anterioare.

Sã recunoaºtem, nimeni nu ne dã baza de calcul, seriile de date ºi de indicatori pe care îºi fundamenteazã Guvernul politica, avem în exclusivitate dorinþa luatã ca bazã de calcul.

În ce priveºte contradicþiile interne, vom cita doar prevederile referitoare la deficitul bugetar ºi la inflaþie. Este cunoscut faptul cã un deficit bugetar mai mare de 3% este greu, dacã nu imposibil de finanþat neinflaþionist. Experienþa României în ultimii 10 ani aratã cât se poate de clar cã inflaþia nu a putut sã fie redusã tocmai din cauza deficitului bugetar, în mod constant mai mare de 3%. A spune, deci, cã vom avea un deficit de 4% ºi o inflaþie de 27% înseamnã fie eludarea realitãþii, fie o contradicþie sau o resursã externã de finanþare de magnitudinea unui miracol. Problema trebuie oricum lãmuritã, nu atât de dragul indicatorilor, ci pentru cã inflaþia afecteazã direct nivelul de trai, erodând zilnic pensiile ºi salariile la care sindicatele în mod evident þin foarte mult.

Finalmente, proaspãtul încheiat acord este în total dezacord cu realitatea de zi cu zi a activitãþii din societãþile ºi companiile naþionale, cu lipsa cronicã de eficienþã, de productivitate, de calitate, cu costurile ºi cheltuielile de producþie despre care nici Guvernul, nici sindicatele, nici patronatele nu suflã un singur cuvânt. Rezultã în consecinþã cã abia încheiat, fiind dincolo de realitãþi, acordul este deja expirat, pentru cã în spatele acordului stã o desãvârºitã confuzie demonstrabilã, indicator cu indicator, chiar dacã orizontul prognozei este de numai un an.

Dovada sunt grevele minerilor de sãptãmâna trecutã, precum ºi semnalele tot mai prezente, apãrute în interval de numai o sãptãmânã, de la mari confederaþii naþionale, vezi C.N. ”MetalÒ, sau de la diverse federaþii de ramurã, ceea ce poate face ca dintr-o frumoasã loviturã de imagine acordul sã devinã mai mult decât un bumerang.

Ion Sârbulescu

#76013

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum bine ºtiþi, printr-un nefericit complex de împrejurãri, Decretul nr. 410/26 decembrie 1985 privind ajutoarele ce se acordã mamelor cu trei ºi mai mulþi copii a intrat în desuetudine ºi a fost abrogat prin Legea nr. 67/24 iunie 1995 privind ajutorul social, iar autoritãþile în drept nu au fãcut nici o reparaþie în acest sens, de la acea datã ºi pânã în prezent.

Vã informãm cã, în conformitate cu ultimele studii sociologice, România înregistreazã un accentuat spor demografic negativ, numãrul avorturilor fiind cu 50% mai mare decât al naºterilor, fapt ce ar conduce, spre anul 2020, la o diminuare a populaþiei cu cel puþin patru milioane de români (!).

Pornind de la aceastã situaþie îngrijorãtoare, prin actul constitutiv din 7 septembrie 2000, s-a înfiinþat Asociaþia mamelor cu trei ºi mai mulþi copii din România, care militeazã pentru legiferarea unui set de mãsuri menite sã îmbunãtãþeascã viaþa acestor femei ºi a familiilor lor, în numãr de aproximativ 400 de mii, care, în majoritatea lor, trãiesc în stare de disperare, fãrã un loc de muncã sau o pensie viagerã, la limita minimã a existenþei.

Cunoaºtem greutãþile financiare prin care trece þara ºi suntem convinºi cã veþi invoca lipsa fondurilor necesare ºi timpul pentru elaborarea acestei legi.

Vã sugerãm, însã, ca o primã posibilã sursã de finanþare revizuirea alocaþiilor de stat pentru copii, funcþie de veniturile pãrinþilor.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Considerãm cã Parlamentul, împreunã cu Preºedinþia ºi Guvernul României, trebuie sã intervinã ºi sã ia mãsuri imediate pentru reluarea ºi indexarea alocaþiei de sprijin acordate prin Decretul nr. 410/26 decembrie 1985 pe durata întregii vieþi ºi pentru toate mamele care au nãscut trei sau mai mulþi copii; scutirea totalã sau reducerea taxelor ºi a impozitelor plãtite pe plan local de cãtre aceste femei; alte ajutoare sau facilitãþi legale.

Altfel, dacã nu ne trezim la realitate, catastrofa demograficã nu va mai putea fi evitatã.

Dan Constantinescu

#78087

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

ªtiu cã majoritatea dintre noi este preocupatã ºi a urmãrit cu îngrijorare evenimentele care au produs mari tulburãri pe piaþa româneascã de capital ºi a cãror influenþã în spaþiul economic ºi social este deja cunoscutã.

Am în vedere criza fondurilor de investiþii, tranzacþiile de miliarde efectuate de S.V.M.-uri la limita ºi chiar dincolo de limita legii, tensiunile tot mai acute dintre acþionarii majoritari ºi cei minoritari º.a.m.d.

S-a pus ºi se pune, pe bunã dreptate, problema responsabilitãþii instituþiei de reglementare ºi supraveghere de profil, mai precis a C.N.V.M. Înainte de a soluþiona aceastã problemã, trebuie sã vedem însã în ce mãsurã au fost asigurate condiþiile normale ºi fireºti sau cel puþin cele prevãzute de lege pentru funcþionarea acestei instituþii, comparabilã sub aspectul responsabilitãþilor cu B.N.R.

Cei care au avut neºansa unei vizite la sediul C.N.V.M. au putut constata cum directori ºi subordonaþi lucreazã de-a valma, în spaþii improprii, sub ameninþarea de a fi striviþi de tonele de bibliorafturi clãdite pe holuri ºi chiar în birouri, sub presiunea telefoanelor, a investitorilor, a operatorilor de pe piaþã ºi chiar a proprietarilor care, din când în când, le prezintã câte un ordin de evacuare. ªi asta în pofida prevederilor exprese ale Legii nr. 52/1994 ºi ale Hotãrârii Parlamentului din aprilie 1997, care a reiterat obligaþia Guvernului de a soluþiona aceastã problemã. În ceea ce priveºte salarizarea personalului comisiei, ea este departe de a fi corelatã la nivelul prevãzut pentru alte instituþii similare sau cel înregistrat în cadrul societãþilor ce opereazã în piaþa de capital. Este bine cã s-au gãsit soluþii pentru diverse alte categorii socioprofesionale, dar cred cã Guvernul este obligat sã soluþioneze cu prioritate problemele salarizãrii din C.N.V.M., riscând altfel sã nu mai gãseascã specialiºti de valoare care sã accepte angajarea în aceastã instituþie, în lipsa recunoaºterii importanþei sociale a activitãþii lor.

Pachetul de legi care guverneazã piaþa de capital ºi, implicit, C.N.V.M. este, la rândul lui, depãºit de realitãþi. Existã numeroase iniþiative legislative, aflate în diferite stadii de avizare, care aºteaptã pe la diverse comisii punctul de vedere al Guvernului ºi care se aflã, din aceste motive, într-un acut proces de perimare. Vom depune ºi noi un proiect de lege, elaborat cu concursul unor specialiºti în domeniu, cu speranþa cã va avea o soartã mai bunã.

În fine, este regretabil faptul cã ºi atunci când am avea nevoie doar de voinþa politicã necesarã desemnãrii conducerii C.N.V.M. suntem aproape permanent în întârziere. Luni de zile am trãit ridicolul situaþiei în care trei din cinci comisari aveau mandatele depãºite sau când preºedintele ºi vicepreºedintele C.N.V.M. erau în aceeaºi situaþie. Astãzi, postul de preºedinte este vacant prin demisie, dupã cum tot vacante sunt ºi alte douã posturi, din care unul de vicepreºedinte, aferente burselor de mãrfuri ºi operatorilor din aceastã piaþã specificã.

Nu cred cã, dupã cele spuse, mai sunt necesare concluzii privind atitudinea incalificabilã a principalilor factori de putere faþã de o instituþie de la care Ñ îm mod firesc Ñ avem mari ºi justificate pretenþii, decât poate faptul cã aceastã marginalizare tinde sã devinã molipsitoare. O altã instituþie ce urmeazã a reglementa ºi supraveghea piaþa asigurãrilor ºi reasigurãrilor Ñ singurul segment al pieþei financiare neafectat, pânã acum, de tulburãri ºi convulsii Ñ aºteaptã din partea Parlamentului României desemnarea conducerii prevãzute de Legea nr. 32/2000.

Sper în înþelepciunea dumneavoastrã, a tuturor, astfel încât hotãrârile pe care le vom lua în aceste privinþe sã nu vinã prea târziu.

Corneliu Vadim Tudor

#82075

Am ascultat ºi eu cu interes ce a spus colegul nostru Adrian Pãunescu ºi vreau sã vã spun cã e un moment foarte grav pentru stabilitatea României dacã un simplu agent de circulaþie, deci nu un poliþist care trebuie sã investigheze operaþiuni de crimã organizatã, nu cineva care face urmãriri împotriva unor criminali, ci un simplu agent de circulaþie este împuºcat cu pistolul mitralierã. Eu i-am propus domnului Preºedinte Ion Iliescu, în ziua de 1 februarie 2001 Ñ îmi aduc aminte bine data, în vizitã la Palatul Cotroceni Ñ, sã sugereze Guvernului sã emitã ordonanþã de urgenþã pentru strângerea armelor ºi muniþiilor de la populaþie. Erau de faþã consilierii prezidenþiali Octavian ªtireanu ºi Ioan Talpeº. ªi am argumentat cã fenomenul infracþional este atât de grozav la ora actualã încât, dacã lãsãm pe mâna unor iresponsabili

arme ºi muniþii, se pot produce niºte avalanºe de delincvenþã ºi de crime care nu mai pot fi stãpânite. Nu ºtiu ce a fãcut domnul Preºedinte Ion Iliescu cu propunerea mea atunci, poate a spus-o Guvernului, poate nu a spuso. Îi rog pe colegii din P.D.S.R. sã spunã colegilor lor care sunt miniºtri sã facã ceea ce se face în foarte multe state civilizate ale lumii, care au trecut ºi ele prin epoci de tranziþie atât de problematice.

ªi o singurã frazã vreau sã spun, deºi nu trag eu concluziile, dar mi-a mâncat colegul Viorel Dumitrescu tot spaþiul, aº fi vrut sã am ºi eu un minut, am ascultat cu interes ce spune distinsul coleg Alexandru Paleologu. Am vibrat numai la un singur nume, la Domnul Theodor Baconski: într-adevãr e un om de carte, este un om de mare valoare. Dar noi ne-am dus în noiembrie 2000 la Vatican, în ”Pelerinaj 2000Ò, a fost o delegaþie ecumenicã ºi o delegaþie parlamentarã din care fãceau parte ºi colegi de coaliþie ai Domniei sale, inclusiv un alt om de carte, istoricul ºi latinistul Gheorghe Ceauºescu, ºi domnul Theodor Baconski ne-a întâmpinat la aeroport, ne-a numãrat ca pe oi, cum ºtiþi cã fac unii care nu sunt diplomaþi de carierã; te numãrã, ia sã vedem câþi sunteþi, dupã care ne-a abandonat. Cinci zile n-a mai vrut sã ºtie de delegaþia care reprezenta România, nu reprezenta un partid sau altul. Dacã e un om de carte sã vinã la bibliotecã, sã vinã la o catedrã, sã-ºi scrie volumele, îl vom stima în continuare. E fiul unui mare cãrturar al acestei þãri, care e Anatol Baconsky, dar haideþi sã propunem ºi diplomaþi de carierã, pentru cã politica externã a României nu o face un partid sau altul, nu o face un parlament sau altul în altã configuraþie. Este firul roºu care trebuie sã dureze, sã treacã, sã se reporteze din veac în veac.

Vã mulþumesc.

05 · other · respins

Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 pri- vind pregãtirea populaþiei pentru apãrare; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pen- tru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 pri- vind apãrarea împotriva incendiilor; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului ”Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A., Râmnicu-Vâlcea; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;

195 de discursuri

Doru Ioan Tãrãcilã
#93542
Vã rog.
Corneliu Vadim Tudor
#93586
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Eu înþeleg cã v-aþi grãbit pânã acum, dar de ce sã ne grãbim ºi la vot, domnule preºedinte de ºedinþã? Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune vot secret pentru acest document atât de important care va avea consecinþe în plan juridic ºi social deosebite.
Doru Ioan Tãrãcilã
#93929
Domnule senator, vã adresez rugãmintea, totuºi, sã mã ascultaþi ºi pe mine. Sunt de acord.
Corneliu Vadim Tudor
#94056
Aþi spus raportul comisiei de mediere la Legea administraþiei publice locale.
Din salã
#94172
Nuuu!
Doru Ioan Tãrãcilã
#94197
La Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36...
Corneliu Vadim Tudor
#94280
A... Mã refeream la Legea administraþiei publice locale.
Doru Ioan Tãrãcilã
#94375
Am înþeles. O sã ajungem ºi la aceea.
Corneliu Vadim Tudor
#94449
Bine. Mã trãdeazã subconºtientul. Mã gândeam numai la ea.
Doru Ioan Tãrãcilã
#94545
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Tocmai de aceea am propus sã inversãm ordinea de zi, domnule senator.
Deci, în legãturã cu acest prim raport al comisiei de mediere, Senatul trebuie sã ia act de el întrucât comisia de mediere propune textele Senatului.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi douã abþineri.
La poziþia 6 în ordinea de zi avem un alt raport al comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/1999, examenul naþional de capacitate.
Poziþia nr. 1 în raport.
- Vã rog sã observaþi, este propus textul Camerei
- Deputaþilor.
Consult Senatul dacã sunt observaþii.
Dacã nu sunt observaþii vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului propus de comisia de mediere.
Text adoptat de plen cu 87 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri.
Poziþia nr. 2, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Deci este din articolul unic. Dacã nu sunt observaþii vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat de plen cu 88 de voturi pentru, 7 voturi contra ºi 3 abþineri.
Poziþia 3.
Un alt amendament la art. 22.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat de plen cu 86 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi 5 abþineri.
Poziþia nr. 4 din raport, varianta Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat de plen cu 82 de voturi pentru, 11 voturi contra ºi 5 abþineri.
Poziþia nr. 5 din raport, de asemenea, varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii?
- Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
Text adoptat de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi 4 abþineri.
Vot · approved
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 pri- vind pregãtirea populaþiei pentru apãrare; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pen- tru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 pri- vind apãrarea împotriva incendiilor; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului ”Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A., Râmnicu-Vâlcea; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;
85 pentru · 9 contra
Doru Ioan Tãrãcilã
#97249
Caracterul legii era de lege ordinarã.
La poziþia 7 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/1999 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor vacante din învãþãmântul preuniversitar de stat.
Raportul comisiei are trei articole doar, trei puncte. Poziþia nr. 1, la articolul unic, ni se propune textul Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat de plen cu 82 de voturi pentru, 6 voturi contra, 3 abþineri.
Poziþia nr. 2 din raport, titlul ordonanþei, modificat de Camera Deputaþilor. Se propune varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Titlul ordonanþei, adoptat de plen cu 86 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi 4 abþineri.
Poziþia nr. 3 din raport, dispoziþiile art. 1 sunt propuse în varianta Camerei Deputaþilor.
- Vã consult dacã sunt observaþii.
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat de plen cu 81 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi douã abþineri.
Vot · approved
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 pri- vind pregãtirea populaþiei pentru apãrare; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pen- tru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 pri- vind apãrarea împotriva incendiilor; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului ”Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A., Râmnicu-Vâlcea; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;
87 pentru · 8 contra
Doru Ioan Tãrãcilã
#98673
Am luat cele trei rapoarte întrucât erau mai simple. Aveau doar douãÑtrei propuneri.
Revenim la punctul 3 în ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind organizarea administraþiei publice locale ºi regimul general al autonomiei locale. Precizez cã legea are caracter organic.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#99072
**:**
Îmi menþin propunerea, domnule preºedinte, cu scuzele de rigoare, pentru cã aþi inversat ordinea de zi. Eu la asta mã refeream.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99209
Nu e nici o problemã. Le-am luat pe celelalte pentru cã erau rapoartele foarte mici.
Invit colegii care au fost în comisia de mediere, întrucât s-ar putea ca sã fie solicitate explicaþii din partea domnilor senatori.
De asemenea, reprezentanþii Executivului dacã sunt prezenþi.
Deci din comisia de mediere din partea noastrã au participat domnii senatori Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Pricop Mihai Radu, Mihai Ungheanu, Pop Dumitru Petru, Norica Nicolai ºi SŽres Denes.
Deci, vã rog, doi colegi sunt domnii senatori Hriþcu ºi SŽres Denes.
Deci domnul senator Corneliu Vadim Tudor a propus în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare ca votul final sau la fiecare articol, ca votul final al acestui raport sã se dea prin vot secret.
Corneliu Vadim Tudor
#99996
Votul final!
Doru Ioan Tãrãcilã
#100047
Rog grupurile parlamentare sã se pronunþe. Este ºi o solicitare ºi suntem obligaþi sã o punem în discuþie ºi la vot, nu putem sã respingem noi aºa.
Ion Solcanu
#100231
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Grupul nostru parlamentar P.D.S.R. considerã cã nu este cazul unui vot secret dat fiind faptul cã legea este pe mediere ºi este lege organicã, ºi deci o putem vota cu vot deschis.
Doru Ioan Tãrãcilã
#100477
Vã rog, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal?
Dacã doriþi sã interveniþi, nu este obligatoriu.
Nicolae-Vlad Popa
#100622
Vot deschis, deci suntem pentru votul deschis.
Doru Ioan Tãrãcilã
#100704
Grupul parlamentar al Partidului Democrat?
Ioan Cristolovean
#100783
Domnule preºedinte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, vot deschis.
Doru Ioan Tãrãcilã
#100894
Grupul parlamentar U.D.M.R.?
Verest—y Attila
#100959
Vot deschis.
Doru Ioan Tãrãcilã
#101005
Dacã existã domni senatori care vor sã se pronunþe separat?
Observ cã domnul senator Adrian Pãunescu a solicitat cuvântul.
Corneliu Vadim Tudor
#101165
Cui îi este teamã de un vot secret?
Adrian Pãunescu
#101239
## Domnule preºedinte,
Domnilor senatori,
Deºi eu voi vota ºi într-un caz, ºi în altul împotriva acestei legi, cred cã votul secret ar fi soluþia cea mai bunã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#101434
Da, stimaþi colegi, aþi ascultat punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra propunerii, acum, pentru ca votul final la raportul comisiei de mediere sã fie secret.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra propunerii formulate de liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
Vã rog sã votaþi.
Propunerea a fost respinsã, întrucât a întrunit 35 de voturi pentru, 60 contra ºi o abþinere.
De acord?
Vã rog sã fie acordate liste grupurilor parlamentare. Deci vã rog sã-mi permiteþi sã discutãm raportul comisiei.
La poziþia 1, titlul legii, este propus textul Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt intervenþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 62 de voturi pentru, 15 contra ºi o abþinere, titlul legii este adoptat.
La art. 2 alin. 1 este propus un text comun, punctul 2 din raport.
Observaþii dacã sunt din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 69 de voturi pentru, 29 contra ºi o abþinere.
Poziþia nr. 3 în raport, art. 3 alin. 1 ºi alin. 3, textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii?
Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 65 de voturi pentru, 36 contra ºi o abþinere.
Poziþia nr. 4 din raport, art. 4 alin. 1.
Text comun propus de comisie, text votat în unanimitate în comisia de mediere.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Invit toþi domnii senatori în salã.
Text adoptat de plenul Senatului cu 67 de voturi pentru, 36 contra ºi douã abþineri.
Poziþia 5, art. 5, textul Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol adoptat cu 71 de voturi pentru, 36 contra ºi o abþinere.
Poziþia nr. 6 în raport, art. 7 alin. 1 ºi 2, textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, întrucât nu sunt observaþii.
Corneliu Vadim Tudor
#106314
Regulamentul dumneavoastrã nu a precizat o situaþie ca aceasta.
Dacã sunt intervenþii?
Nefiind intervenþii, vã rog sã votaþi.
Text adoptat de plen cu 80 de voturi pentru, 37 con-
tra.
Art. 25, de asemenea un text nou, un text comun al comisiei de mediere.
Observaþii sau intervenþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de plen cu 85 de voturi pentru, 36 contra. Art. 26 alin. 2, propus în varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plen cu 85 de voturi pentru, 34 contra.
Art. 29 în varianta Camerei, text comun.
Observaþii?
Vã rog sã votaþi.
Adoptat de plen cu 76 de voturi pentru, 37 contra ºi o abþinere.
Art. 30 alin. 1 lit. b), un text nou, propus de comisia de mediere, text comun.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Adoptat de plen cu 82 de voturi pentru ºi 36 contra.
Corneliu Vadim Tudor
#107224
Domnule preºedinte, vreau sã vã informez cã se falsificã votul.
Ori se strigã catalogul acum, ori amânãm pe altãdatã, pânã vin colegii; legea este foarte importantã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#107429
De acord cu dumneavoastrã cã legea este foarte importantãÉ
Corneliu Vadim Tudor
#107524
Facem legi pentru aceastã þarã în ilegalitate, noi suntem în ilegalitate acum.
Doru Ioan Tãrãcilã
#107641
Deci, potrivit ragulamentului, liderul unui grup parlamentar are dreptul sã conteste cvorumul ºi eventual sã discutãm ºi sã strigãm catalogul, pentru cã aºa scrie în regulament.
Deci noi am ajuns cu dezbaterea la acest raport al comisiilor de mediere, la art. 27.
Îl rog pe domnul senator sã verifice cvorumul de ºedinþã.
Invit domnii senatori în salã.
Corneliu Vadim Tudor
#108033
Domnule preºedinte, noi punem sub semnul îndoielii valabilitatea tuturor voturilor de pânã acum.
Doru Ioan Tãrãcilã
#108168
Nu vã supãraþi, deci, dacã aveaþi îndoieli cu privire la cvorum, la art. 1 sau atunci când am supus la vot secret solicitarea dumneavoastrã, trebuia sã ne cereþi atunci. În momentul de faþãÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#108395
Nu, deci rog staff-ul sã ne dea un catalog. Îl rog pe domnul secretar, domnul senator Ungheanu, sã strige catalogul.
Invit domnii senatori în salã.
Mihai Ungheanu
#108580
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Lista senatorilor:|| |Domnul senator Acatrinei Gheorghe Alexandru Ionel Apostolache Victor Athanasiu Alexandru Badea Dumitru Balcan Viorel Bãdulescu Doru-Laurian Bãlan Angela Mihaela Bãlãlãu Constantin|prezent prezent absent absent absent prezent prezent prezentã absent| |Belaºcu Aron Belu Ioan Bichineþ Corneliu Bindea Liviu-Doru|prezent prezent prezent prezent| |Bîciu Constantin|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent| |Bucur Dionisie Bunduc Gheorghe|prezent prezent| |Buzatu Gheorghe|prezent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciocârlie Alin Theodor|absent| |Codreanu Dumitru Constantinescu Dan|prezent absent| |Constantinescu Eugen Marius Cozmâncã Octav Crãciun Avram|prezent absent prezent| |Cristolovean Ioan|prezent| |Dina Carol Dinescu Valentin Dinu Marin|prezent absent prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezentã| |Dumitrescu Viorel Duþã Vasile Eckstein-Kov‡cs PŽter Fabini Hermann Armeniu Fãniþã Triþã Feldman Radu Alexandru Filipaº Avram Filipescu Cornel Florescu Eugeniu Constantin Flutur Gheorghe|prezent prezent prezent prezent prezent absent prezent prezent absent prezent| |Frunda Gyšrgy Gãucan Constantin|prezent prezent| |Gherman Oliviu Gogoi Ion|prezent prezent| |Guga Ioan Hanganu Romeo Octavian|absent prezent| |Hârºu Ion|prezent| |Hoha Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion|absent| |Horga Vasile|prezent| Hriþcu Florin prezent Ilaºcu Ilie absent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor prezent Kereskenyi Alexandru prezent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Maior Liviu prezent Marcu Ion prezent Marinescu Simona Ana-Maria absentã Mark— BŽla prezent Matei Vintilã prezent Matei Viorel prezent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe prezent Mihordea Mircea absent Mocanu Vasile absent Munteanu Tudor Marius absent Nedelcu Mircea prezent NŽmeth Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Norica absentã Nicolescu Constantin absent Novolan Traian absent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian absent Otiman Pãun-Ion prezent Paleologu Alexandru prezent Panã Aurel absent Panã Viorel Marian absent Pastiu Ion prezent Pãcurariu Iuliu prezent Pãcuraru Paul prezent Pãtru Nicolae prezent Pãunescu Adrian prezent Penciuc Corin absent Pete ªtefan prezent Petre Maria prezentã Petrescu Ilie prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea prezent Popescu Laurenþiu-Mircea prezent Predescu Ion absent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu prezent Prisãcaru Ghiorghi prezent Pruteanu George Mihail prezent Pujina Nelu prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Radu Constantin absent Rahãu Dan Nicolae prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Rece Traian absent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel prezent Sârbulescu Ion absent
Doru Ioan Tãrãcilã
#112165
Se poate, este prezent chiar de la începutul dezbaterilor...?
Mihai Ungheanu
#112263
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Este un eveniment, prezent. Vãcãroiu Nicolae|absent| |Vela Ion|prezent| |Verest—y Attila|prezent| |Voinea Melu|prezent| |Vornicu Sorin Adrian|prezent| |Zanc Grigore|prezent| |Zlãvog Gheorghe Îi mai strigãm pe absenþi? Bun.|prezent| |Badea Dumitru, absent motivat, bolnav.||
Acatrinei este prezent. Alexandru Ionel este prezent. Apostolache Victor este prezent.
Doru Ioan Tãrãcilã
#112704
Numai pe cei absenþi, vã rog domnule secretar.
Mihai Ungheanu
#112787
Dumneavoastrã cereþi ”AÒ, la ”AÒ sunt prezenþiÉ Domnul Athanasiu AlexandruÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#112895
Apostolache a venit mai înainte.
Mihai Ungheanu
#112964
Deci Apostolache este prezent. Athanasiu Alexandru este absent în continuare. Badea Dumitru, bolnav, absent. Bãlãlãu Constantin, prezent. Bîciu Constantin, prezent.
Brãdiºteanu ªerban Alexandru, absent în continuare. Ciocârlie Alin Theodor, absent.
Constantinescu Dan, absent, aþi venit? Data trecutã nu aþi rãspuns. Deci prezent.
Vreau sã vã spun cã, pentru ca eu sã vã trec prezent, trebuie nu numai ca dumneavoastrã sã ridicaþi mâna, ci chiar sã spuneþi cuvântul ”prezentÒ.
Tocmai aceasta numãrãm acum, pe cei care erau afarã.
Crãciun Avram, prezent. Dinescu Valentin acum este prezent. Feldman Radu Alexandru acum este prezent. Florescu Eugeniu Constantin acum este prezent. Guga Ion. La aceastã ironie, vã spun cã nu a fost în salã ºi a venit. Ca mulþi alþii.
Honcescu Ion absent Marcu Ion absent Mihordea Mircea absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor Marius absent Nicolai Norica absentã Nicolescu Constantin absent Novolan Traian absent Onaca Dorel Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian absent Panã Aurel absent Panã Viorel Marian absent Penciuc Corin absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Predescu Ion absent
Doru Ioan Tãrãcilã
#114145
Prezent.
Mihai Ungheanu
#114190
Domnule, când am strigat nu era în salã. Eu ºtiu unde stau oamenii. Acum este prezent.
Radu Constantin, absent. A venit?
Rece Traian absent Roibu Aristide absent Roman Petre absent Sârbulescu Ion absent Seche Ion absent Stãnoiu Mihaela Rodica absentã Vãcãroiu Nicolae absent
ªi domnul Vornicu este în continuare absent. Deci am strigat de douã ori lista.
Doru Ioan Tãrãcilã
#114580
Vã mulþumesc domnule secretar.
Suntem în cvorum de ºedinþã, sunt prezenþi în salã în acest moment 107 parlamentari, pot sã vã spun ºi pe grupurile parlamentare, deci vã adresez rugãmintea sã nu folosiþi cartelele colegilor, din salã au plecat, aºa cum a plecat ºi domnul Vornicu, colegi la douã comisii. În momentul de faþã are loc medierea la un proiect de Lege privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura ºiÉ nu au venit toþi, domnul Panã vãd cã mai este, mai sunt de venit.
Iar cei care sunt din Comisia pentru apãrare au plecat la Ministerul de Interne, mai înainte mi-au spus, dar aceasta este situaþia.
Mihai Ungheanu
#115233
Domnule preºedinte, vã rog sã mã lãsaþi sã-mi exercit printr-o frazã rolul de secretar.
Am numãrat 90 de oameni în salã, atunci când se vota cu 120 pe tabel.
Doru Ioan Tãrãcilã
#115424
Atunci trebuia sã observaþi cã potrivit prevederilor regulamentului trebuia sã ne atrageþi atenþia cã sã întrerupem procesul de dezbatere legislativã.
Deci, în momentul de faþã noi suntem în cvorum, vã adresez rugãmintea sã nu folosiþi cartelele colegilor care nu sunt prezenþi în salã.
Vã propun sã luãm în dezbatere poziþia 27 din raport, art. 30 alin. 3, varianta Camerei Deputaþilor, eliminarea acestui text.
Domnul senator Adrian Pãunescu. Vã rog.
Adrian Pãunescu
#115916
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Conþinutul articolului este urmãtorul: ”Din acelaºi consiliu local nu pot face parte soþii, ascendenþii ºi descendenþii, fraþii ºi surorile.Ò Cred cã este un text care nu trebuie eliminat.
E un text important care asigurã o respiraþie mai largã reprezentãrii în consiliul local. Nu toþi cu nevestele, cu rudele, nu e corect, ºi eliminarea este imoralã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#116325
Rog reprezentanþii comisiei noastre sã ne prezinte argumente de menþinere.
Seres DŽnes
#116436
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Am considerat cã este un drept constituþional de a alege ºi de a fi ales. Aceasta este prima motivaþie.
A doua este faptul cã în condiþiile în care candideazã fraþi ºi surori, soþi ºi soþii pe lista diferitelor partide, cum facem distincþia cine sã fie ales ºi sã rãmânã în consiliu ºi cine sã nu fie ales ºi sã nu rãmânã în consiliu?
Este dreptul fiecãruia de a rãmâne în consiliu dacã a fost ales, indiferent pe ce listã de partid a candidat. Mulþumesc.
Adrian Pãunescu
#116958
Domnule preºedinte,
Dacã soþii, ascendenþii, descendenþii ºi fraþii, surorile vor ºti cã existã o lege care îi opreºte sã participe la aceleaºi alegeri ca ºi cei din familia lor, nu vor candida. Asta îi va opri.
Eu cred cã e normal sã respectãm aceastã opþiune care a fost a noastrã, a Senatului.
Doru Ioan Tãrãcilã
#117291
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã sunt ºi alte intervenþii? Vã rog, domnule senator.
## **Domnul Valentin Dinescu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#117426
**:**
Se îngrãdeºte un drept constituþionalÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#117474
Vã rog sã mergeþi la microfon. Vã invit la microfon.
Valentin Dinescu
#117563
Noi nu putem, menþinând acest text, sã îngrãdim un drept constituþional, ºi anume acela de a alege ºi de a fi ales.
Doru Ioan Tãrãcilã
#117713
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Dacã mai doreºte sã intervinã cineva? Stimaþi colegi,
Potrivit procedurii prevãzute în Regulamentul Senatului, eu sunt nevoit sã
Vot · approved
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 pri- vind pregãtirea populaþiei pentru apãrare; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pen- tru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 pri- vind apãrarea împotriva incendiilor; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului ”Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A., Râmnicu-Vâlcea; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;
58 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#118142
Poziþia 28, art. 31 alin. 2 ºi 3. Alin. 2 este textul Senatului. Alin. 3, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii?
Vã rog, domnule senator.
Eugen Marius Constantinescu
#118285
Am, de fapt, o întrebare: este vorba de o lege organicã, articolele ºi modificãrileÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#118415
S-a pronunþat Curtea Constituþionalã.
Eugen Marius Constantinescu
#118489
Nu au acelaºi regim?
Doru Ioan Tãrãcilã
#118555
É s-a pronunþat Curtea Constituþionalã.
Vã rog, dacã sunt intervenþii pe fond la prevederile alin. 3 al art. 31, poziþia 28 din raport?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Este propus textul Camerei Deputaþilor.
Text adoptat cu 68 de voturi pentru, 35 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.
Art. 32 alin. 2, text Senat.
Art. 34 alin. 3, text nou, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
Articol adoptat cu 69 de voturi pentru, 36 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Art. 35, text comun în unanimitate propus de comisie. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plen cu 72 de voturi pentru, 35 voturi împotrivã ºi o abþinere.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã)._ **:**
Domnule preºedinte, am o rugãminte la dumneavoastrã.
Între timp, de când s-a strigat catalogul, n-a mai intrat nici un senator absent în salã.
Din salã
#119494
## **Din salã:**
Ba da, au intrat.
Din salã
#119543
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Din salã
#119592
**:**
N-a mai intrat nimeni.
Din salã
#119652
Iar se voteazã fals.
Haideþi, domnule, nu suntem copii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#119711
Când eu i-am numãratÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#119769
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Vã rog, dacã dumneavoastrã contestaþi din nou votul, noi putem din nou sã strigãm catalogul.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#119985
**:**
Arãtaþi-mi ºi mie noii senatori care au venit, domnule.
Doru Ioan Tãrãcilã
#120050
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
În primul rând, domnul senator Onaca, colegul dumneavoastrã de partid.
Doru Ioan Tãrãcilã
#120188
Domnul senator Bãdulescu, care a venit mai înainte, domnul senator SolcanuÉ
## **Domnul Mihai Ungheanu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#120314
**:**
Domnul Bãdulescu, nu. Domnul Bãdulescu a fost prezent.
Doru Ioan Tãrãcilã
#120378
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Cum nu? A ieºit la telefon doar, cã eu am vorbitÉ A fost prezent, dar a ieºit la telefon.
## **Domnul Ion Solcanu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#120542
**:**
N-a votat.
Doru Ioan Tãrãcilã
#120562
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Eu l-am ºi întrebat unde merge.
Vã rog, domnilor senatori, sã nu votaþi, în numele colegilor absenþi pentru cã orice lider de grup parlamentar are dreptul sã solicite, dupã fiecare vot, sã prezentãm o listã din care se rezulte modul în care au votat colegii noºtri senatori.
Deci vã rog respectuos sã nu votaþi pe alte cartele.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#120975
**:**
Permiteþi, domnuÕÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#121003
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#121090
**:**
E o chestiune proceduralã ºi e permisã de regulament.
Eu ºtiu ce s-a întâmplat. Mai multe articole au fost votate sub baremul de 72, 71 de voturi. Erau 65, 68É
Doru Ioan Tãrãcilã
#121260
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Prezenþi în salã?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#121361
**:**
É ºi a început sã se voteze iar pentru colegii absenþi.
Doru Ioan Tãrãcilã
#121426
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu, nu este nevoie. Curtea Constituþionalã s-a pronunþat. Chiar dacã este vorba de o lege organicã, trebuie întrunitÉ
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#121627
**:**
Domnule preºedinte, dacã nu putem asigura legalitatea voturilor, mai bine ne apucãm de altceva, domnule. Chiar îþi baþi joc de noi?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Doru Ioan Tãrãcilã
#121815
**:**
În perspectiva votului final, s-a vãzut cã existã riscul sã nu se poatã vota.
Doru Ioan Tãrãcilã
#121901
Nu, votul final poate fi ºi amânat, dacã solicitã orice lider de grup parlamentar. Nu trebuie sã ne facem probleme cã trebuie sã dãm votul final astãzi.
Eu vã adresez rugãmintea sã nu folosim cartelele colegilor senatori care nu sunt prezenþi pentru a nu tensiona relaþiile între noi ºi a nu denatura modul în care este adoptatã legea.
Revenim la art. 36, poziþia 32 în raport. Este propus textul Camerei Deputaþilor.
Consult pe domnii senatori dacã sunt intervenþii. Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
Cu 74 de voturi pentru, 33 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, articolul este adoptat.
Art. 37 alin. 1, text comun propus de comisie. Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plen cu 71 de voturi pentru, 34 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.
Poziþia 34, art. 38.
Dacã sunt intervenþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 38.
Adoptat de plen cu 70 de voturi pentru, 33 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.
Poziþia 35, art. 40 alin. 2, text în varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt intervenþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat de plen cu 72 de voturi pentru, 34 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Poziþia 36, text comun la art. 43 alin. 3. Observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de plen cu 73 de voturi pentru, 34 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Poziþia 37, art. 47 alin. 2.
Text comun, adoptat de comisie cu 9 voturi pentru, 4 abþineri.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plen cu 74 de voturi pentru, 30 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Poziþia 38, art. 50 alin. 2.
Text propus cu 10 voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 71 de voturi pentru, 34 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Art. 51, text în varianta Camerei Deputaþilor. Observaþii?
Liviu-Doru Bindea
#130319
Domnule preºedinte,
La poziþia 71, la punctul a): ”alege din rândul consilierilor un preºedinte ºi doi vicepreºedinþiÒ.
Domnule preºedinte, în textul vechi se stipula faptul cã, pe cât posibil, se pãstreazã configuraþia politicã rezultatã din alegeri. Pe acest text, au fost foarte multe situaþii încât formaþiuni politice care nu au obþinut un numãr de voturi semnificativ ºi, în consecinþã, un numãr de consilieri semnificativ au ajuns ca, prin jocuri de culise, sã conducã consiliile judeþene.
De aceea, eu cred cã trebuie sã inserãm în acest text o completare care sã conducã la respectarea rezultatului votului pentru cã degeaba alegi atunci, aleg cetãþenii într-o proporþie mare un partid, cei care fac jocuri pe alte cãi, vor ajunge ca, deºi pierzând alegerile, sã conducã împotriva voinþei alegãtorului ºi atunciÉ
ªi atunci eu fac propunerea Ð ºi cer îngãduinþa colegilor senatori care nu sunt de acord cu mine sã fac propunerea ºi, desigur, sã voteze cum doresc Domniile lor Ð sã se completeze acest textÉ.
Doru Ioan Tãrãcilã
#131374
Domnul senator, numai puþin, vã rog sã faceþi referire strictã la prevederile regulamentului ºi sã observaþi dacã avem posibilitatea, în momentul în care noi discutãm un text care a venit dupã comisia de mediere, sã modificãm acest text propus de comisie, modificând totodatã ºi textul adoptat de Senat.
Liviu-Doru Bindea
#131714
Am înþeles, domnule preºedinte. Pe regulament, propunerea mea cade.
Doru Ioan Tãrãcilã
#131817
Deci renunþaþi la ea.
Liviu-Doru Bindea
#131875
Îmi cer scuze ºi renunþ la ceea ce eu am vrut sã propun.
Doru Ioan Tãrãcilã
#131967
Mulþumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.
Antonie Iorgovan
#132047
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Pentru cã s-a ridicat aceastã problemã ºi toþi Ð îndrãznesc sã spun Ð trebuie sã învãþãm, daþi-mi voie sã dau o explicaþie, dacã-mi este permis, cu titlu de ºcoalã.
Ceea ce s-a propus înainte a fost o viziune neconstituþionalã.
Am rugat pe domnul coleg, mai ales cã este ºi coleg de-al nostru, din breasla juriºtilor, atunci când avem în vedere aspecte legate de administraþia localã sau de structurile locale alese, sã nu uitãm cã ele în Constituþie sunt prinse la un capitol care se cheamã ”Administraþia publicãÒ.
Deci, pe plan local, nu facem rãzboaie politice, pe plan local facem administraþie.
Ca atare, ideea cu aceastã configuraþie politicã, o datã ce s-a adunat Consiliul local, rãmâne de domeniul campaniei electorale. Oamenii aceia trebuie sã se adune ºi cel mai bun dintre ei, indiferent de coloraturã, trebuie sã conducã.
Mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#132968
Domnul senator Adrian Pãunescu.
Adrian Pãunescu
#133036
Este foarte lãudabilã ºi chiar emoþionantã grija dumneavoastrã faþã de regulament, dar n-aþi avut-o ºi când a trecut prin faþa noastrã aceastã neregulamentarã schimbare de la art. 83, de la articolul cu prefectul.
Deci prefectul, în ambele variante, schimba primarul, ºi a treia variantã e varianta pe care am adoptat-o ºi care contravine celor douã ºi a fost adoptatã.
Comisia de mediere nu poate veni cu soluþii din afara celor douã Camere. Cele douã Camere au hotãrât cã prefectul are niºte atribuþii în privinþa schimbãrii primarului.
Comisia de mediere a scos cele douã variante ºi a propus o a treia. La aceasta rãspunsul n-a mai fost regulamentar ºi noi am încãlcat regulamentul în acest fel.
Doru Ioan Tãrãcilã
#133773
Vã mulþumesc.
Bãnuiesc cã mi-aþi adresat în mod direct aceastã remarcã, motiv pentru care sunt nevoit sã vã rãspund fãrã a mã folosi de scaunul pe care stau, în calitate de vicepreºedinte al Senatului ºi de conducãtor de ºedinþã, spunând numai cã am supus votului varianta propusã de comisia de mediere în mod legal pentru cã, regulamentar, comisia a avut de ales între cele douã variante sau sã propunã celor douã Camere o variantã nouã, un text comun nou.
Sã declarãm închis incidentul de la art. 104.
Sã revenim la textul propus. Din nou un text comun, text nou propus de comisia de mediere.
Acesta este dreptul comisiei, sã adopte poziþia uneia sau a celeilalte Camere sau sã propunã celor douã Camere un textÉ
Adrian Pãunescu
#134528
Vã rog sã recitaþi din regulament textul la care faceþi referire.
Nu existã nici un text care sã spunã: ”Comisia de mediere poate propune o a treia variantãÒ. Acesta a fost ºi argumentul invocat în chestiunea cu 20%, cã nu se mai poate aduce în discuþie un lucru care n-a fost rezolvat într-una dintre Camere.
Doru Ioan Tãrãcilã
#134872
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Stimaþi colegi, eu
Vot · approved
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 pri- vind pregãtirea populaþiei pentru apãrare; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 114/2000 pen- tru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1997 pri- vind apãrarea împotriva incendiilor; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã a importurilor de utilaje ºi echipamente pentru realizarea proiectului ”Instalaþia de anhidridã ftalicã ºi plastifianþiÒ la Societatea Comercialã OLTCHIM Ñ S.A., Râmnicu-Vâlcea; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 208/2000 privind scutirea taxei pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri ºi/sau prestãrile de servicii prevãzute în anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de cãtre Ministerul Finanþelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale;
66 pentru · 31 contra
Doru Ioan Tãrãcilã
#136147
Art. 112.
Observaþii?
Vã rog sã votaþi.
Adoptat de plen cu 73 de voturi pentru ºi 34 de voturi contra.
Deci am ajuns cu dezbaterile la secþiunea a IV-a. Poziþia 78.
Vom relua dezbaterile acestui raport în ºedinþa de joi, atunci când Senatul are o nouã ºedinþã, întrucât termenul afectat dezbaterilor legislative a fost epuizat.
Aºadar vom trece, în continuare, la urmãtorul punct înscris în ordinea de zi, ”Întrebãri ºi interpelãriÒ, în prezenþa Executivului.
Reamintesc domnilor senatori cã mâine avem ºedinþa Birourilor permanente reunite, iar miercuri, la ora 9,00, avem ºedinþa comunã a celor douã Camere.
Deci noi am propus Senatului, dar vom vedea cum va hotãrî plenul celor douã Camere, ca numai dimineaþa sã avem ºedinþã în plen, iar dupã-amiazã sã avem ºedinþe pe comisii. Sigur cã Parlamentul în ansamblul sãu va decide dacã va accepta acest program de lucru ºi vom lucra dupã-amiazã în comisii sau vom lucra toatã ziua în ºedinþã reunitã.
Deci îi invit pe domnii senatori sã îºi ocupe locurile. Sau dacã sunt câþiva colegi care doresc sã se retragã.
Stimaþi colegi, vã propun o pauzã de 5 minute, dând posibilitatea colegilor care doresc sã se retragã sã o facã. Dar, peste 5 minute, reluãm dezbaterile în Senat, cu acest ultim punct înscris în ordinea de zi.
## PAUZÃ
* * DUPÃ PAUZÃ
Doru Ioan Tãrãcilã
#137462
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vã propun sã începem ultimul punct înscris pe ordinea de zi: ”Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor ExecutivuluiÒ.
Pentru ºedinþa de întrebãri este înscrisã doar doamna senator Bãlan Angela Mihaela, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
Întrebarea este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.
Vasile Horga
#137882
Solicit cuvântul, domnule preºedinte.
Doru Ioan Tãrãcilã
#137950
La întrebãri?
Vasile Horga
#138000
Nu. O întrebare scurtã, la probleme organizatorice.
Doru Ioan Tãrãcilã
#138082
Vã rog.
Vasile Horga
#138126
O problemã organizatoricã, vã rog frumos.
Aºtept de trei sãptãmâni rãspunsul la o interpelare ºi nici acum nu am primit nici un fel de rãspuns.
Cât trebuie sã mai aºtept ca sã vinã aici un reprezentant al Ministerului Industriei ºi Resurselor?
Doru Ioan Tãrãcilã
#138402
Domnule senator, numai puþin, sã formulãm întrebãrile ºi interpelãrile, iar apoi vom vedea. ªi eu sper sã primiþi rãspuns în cadrul ºedinþei de astãzi.
Vã rog, aveþi cuvântul, doamnã senator.
Angela Mihaela Bãlan
#138631
Mulþumesc.
Doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
În sistemul de învãþãmânt românesc au început recent controale tematice vizând documentele ºcolare: cataloage, foi matricole, registre matricole, diplome eliberate pentru perioada 1989Ð2000.
De asemenea, în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii s-au anunþat examene pe post pentru inspectorii ºi directorii diferitelor servicii, în stil pompieristic. Anunþãm azi ºi examenul este mâine.
Cu menþiunea cã, începând de la nivel de ºcoalã, liceu, urmând traseul cu inspectorii teritoriali de sector ai municipiului Bucureºti, ai judeþelor ºi ajungând la inspectorii ºi directorii din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, existã profesioniºti neînrolaþi în partidul de guvernãmânt.
Întreb, în numele învãþãmântului românesc, dacã prin acþiunea anterior menþionatã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a început pedeserizarea (vânãtoarea de vrãjitoare)?
Solicit rãspuns detaliat ºi în scris.
A doua întrebare, adresatã tot doamnei ministru Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
Agenþia Naþionalã a Taberelor ºi Turismului ªcolar din România are 41 de agenþii, cu 38.000 de locuri de cazare plasate în 217 tabere ºi 36 baze turistice Ð hoteluri. Din cei 1.600 angajaþi bugetari, prin Hotãrârea de Guvern nr. 86 din 1999, mai dispune doar de 300. Are în dotare un numãr mic de autocare ºi de aceea activitatea este îngreunatã, iar costul excursiei taberei este de multe ori prea ridicat pentru posibilitãþile materiale de care dispun elevii.
Întrebãm pe doamna ministru dacã a explorat posibilitatea dotãrii fiecãrei agenþii de tabere ºi turism ºcolar cu câte un autocar din fondurile extrabugetare sau din bugetul alocat învãþãmântului, care este ºi aºa insuficient? Solicit rãspuns detaliat ºi în scris. Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#140490
Vã mulþumesc, doamnã senator.
La interpelãri, Grupul parlamentar al P.D.S.R., doamna senator Elena Sporea.
Vã rog, aveþi cuvântul, doamnã senator.
Elena Sporea
#140674
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Un grup de salariaþi de la Societatea Comercialã ”Legume-FructeÒ Militari a sesizat o serie de abuzuri care au fost sãvârºite de fostul administrator, Mihai Marinescu, care, printre altele, era ºi strãnepotul domnului Ion Diaconescu, fostul preºedinte al P.N.Þ.C.D.
Aici abuzurile s-au þinut lanþ, sunt procese în justiþie, am sesizat Autoritatea pentru Privatizare, am sesizat Ministerul de Interne, dar, pânã în clipa de faþã, nu am primit nici un rãspuns.
La S.C. ”Legume-FructeÒ Militari s-a fãcut asociere cu firma S.C. ”LipscaniÒ Ñ S.A. a unui numãr de 8 spaþii comerciale, cu o chirie cuprinsã între 2,5 ºi 7,25 dolari pe metru, iar ulterior s-a fãcut vânzarea cãtre aceastã firmã a acestor spaþii, sub preþurile de pornire stabilite prin mandatul special de la F.P.S. Bucureºti, Direcþia teritorialã.
Menþionãm cã, în Adunarea Generalã a Acþionarilor din 12 mai 1999, pentru aceste magazine au fost aprobate contracte de asociere cu salariaþii societãþii, pentru cã noi am dorit sã se creeze acele întreprinderi mici ºi mijlocii de care vorbim, ca aceºti salariaþi sã aibã locuri de muncã, ce nu s-au putut încheia pentru cã a fost numit director Mihai Marinescu, care a propus anularea, în ºedinþa A.G.A. din 19 iulie 1999, a hotãrârii Adunãrii Generale a Acþionarilor din 12 mai 1999, motivând cã aceste magazine reprezintã nucleul de bazã al societãþii.
Dupã aproximativ o lunã de zile, se solicitã într-o nouã ºedinþã A.G.A. asocierea acestor magazine cu S.C. ”LipscaniÒ Ñ S.A., care ulterior a ºi cumpãrat aceste magazine ce reprezentau acel nucleu de bazã al societãþii.
Predarea, în mod abuziv ºi ilegal, de cãtre administratorul unic al societãþii, pe bazã de protocol cãtre firma ”MolÒ a unui teren în suprafaþã de 4.200 metri pãtraþi, pentru care S.C. ”Legume-FructeÒ Militari deþine titlu de proprietate intabulat ºi cu numãr cadastral, acþiune prin care se scoate din patrimoniul societãþii acest teren.
Menþionãm cã datoritã acestei situaþii structura capitalului social ºi a acþionariatului nu este clarificatã, aceasta neconcordând cu realitatea ºi cu cele menþionate în ”Caietul de sarciniÒ întocmit de F.P.S. Bucureºti, Direcþia teritorialã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#145854
Da. Vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dumitru Codreanu.
Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice.
Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.
Dumitru Codreanu
#146105
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, domnului ministru Mihai Tãnãsescu.
Domnule ministru,
Vin cu rugãmintea de a mã lãmuri dacã în vederea rezolvãrii unor probleme de ordin economic, ce aparþin ministerului pe care îl conduceþi, membrii executivului judeþean, municipal sau local au sau nu posibilitatea de a intra în clãdirea Ministerului Finanþelor Publice pentru rezolvarea unor probleme sau pot veni numai atunci când sunt chemaþi.
Consider cã problemele unui judeþ, municipiu sau localitate nu pot fi aduse la cunoºtinþa dumneavoastrã sau a colaboratorilor dumneavoastrã din cadrul ministerului numai atunci când sunt chemaþi, ci atunci când fenomenele economice se petrec ºi trebuie rezolvate urgent. Exemplificãm, în acest sens, cazul unui vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Botoºani, care, fãcând cu maºina personalã 500 de kilometri sã ajungã la Ministerul Finanþelor Publice, a avut neplãcuta surprizã ca portarul sã-i spunã: ”Domnule, ai fost chemat?Ò ”Pãi, nu, am venit singur.Ò, ”Atunci, pleacã!Ò, ºi nu a fost primit.
A doua problemã, tot pentru domnul ministru Mihai Tãnãsescu, este aceea cã, având în vedere situaþia actualã a agriculturii româneºti, când din cele 9,3 miliarde hectare teren arabil s-au format în jur de 4 milioane de unitãþi de producþie, ºi luând în considerare prevederile Programului de guvernare al P.D.S.R. ºi ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000 privind acordarea unui sprijin direct de un milion de lei producãtorilor agricoli, aº vrea sã îl întreb pe domnul ministru: cum poate o Direcþie generalã pentru agricultura unui judeþ, deci mã refer la judeþul Botoºani, ce are în jur 393.000 hectare teren arabil, peste 106.000 capete bovine, 320.000 capete ovine, cât ºi caprine, precum ºi alte specii de animale, cu 72 de unitãþi administrativ-teritoriale, unde sunt angajaþi numai 54 de specialiºti Ñ deci repet, 54 de specialiºti Ñ, rãmânând un numãr de 18 localitãþi fãrã nici un specialist. Deci în jur de 30% din suprafaþa arabilã a judeþului Botoºani nu poate sã fie asistatã tehnic.
Desigur, domnul ministru îmi va rãspunde foarte bine sau foarte frumos, pe hârtie, cã nu este problema Ministerului Finanþelor Publice, dar, având unele întâlniri cu secretarii de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, am fost informat cã din cei 54 de specialiºti pe care i-am amintit cã sunt la ora actualã la Direcþia agricolã, se va mai face o reducere de încã 30%, conform Hotãrârii de organizare ºi funcþionare a Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, unde se stipuleazã cã din cei aproximativÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#148789
Vã rog doar sã limitaþi expunerea, întrucât mai sunt trei colegi din Grupul parlamentar al P.R.M. care doresc sã intervinãÉ
Dumitru Codreanu
#148949
Domnule preºedinte, ºi rândul trecut m-aþi întrerupt.
Doru Ioan Tãrãcilã
#149037
Nu, dar o sã le rãpiþi posibilitatea colegilor dumneavoastrã de grupÉ
Dumitru Codreanu
#149143
În douã secunde am terminat.
Deci, din cei 19.400 de specialiºti, domnul ministru al finanþelor propune sã rãmânã în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor numai 16.000.
ªi atunci mã întreb: cu cine se face agricultura, domnule ministru?
Cum vedeþi aplicat Programul de guvernare al Guvernului Nãstase?
Doriþi o agriculturã performantã pe acest pãmânt românesc, care poate hrãni þara ºi nu numai þara? Sau o agriculturã de subzistenþã?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Doru Ioan Tãrãcilã
#149664
Vã mulþumesc.
Mai sunt trei colegi din grupul dumneavoastrã parlamentar, nu de altceva, ºi trebuie sã ia cuvântul toþi.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Paul Pãcuraru. Interpelarea este adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi Autoritãþii pentru Privatizare.
Nicolae Paul Anton Pãcuraru
#149975
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Reiau acum o interpelare la care încã nu am primit rãspuns.
Spre marea mea bucurie, este ºi domnul ministru prezent în salã ºi poate cã va avea posibilitatea sã lãmureascã, chiar dacã acum aflã, efectiv, asupra temei pe care o pun în discuþie.
Am convingerea cã, pentru actualul Guvern, problema privatizãrii ºi a Autoritãþii de Stat pentru Privatizare este una din nucile tari ale guvernãrii, deoarece cred cã aici, dintr-un complex de factori Ñ a se vedea ºi din interpelãrile anterioare fãcute aici, în aceastã jumãtate de orã Ñ, toate problemele legate de privatizare sunt interminabil puse în discuþie.
Cred cã separarea actualã a activitãþii între reglementare ºi postprivatizare, care rãmâne la Autoritatea de Stat pentru Privatizare, ºi privatizarea care este transferatã pe fir spre ministerele de resort: industrie, agriculturã, turism etc., este de naturã a pune probleme foarte mari, îndeosebi în contextul în care guvernarea veche a rostogolit spre noua guvernare privatizarea prin pachetul PSAL pentru cele 64 de mari societãþi comerciale.
ªi aici vine întrebarea pe care o pun, de fapt, Ministerului Industriei ºi Resurselor, în mãsura în care este pregãtit, în momentul de faþã, sã preia problematica atât de grea a privatizãrilor, pentru pachetul de societãþi care îi revine din cele 64 de societãþi din PSAL.
Ca punct special de referinþã: privatizarea SIDEX, care este, fãrã îndoialã, subiectul care va face din privatizare o poveste de succes sau de mare insucces în România, în mãsura în care, în momentul de faþã, se investigheazã cu mare atenþie toate ofertele posibile, în aºa fel încât sã nu existe riscul ca interese de anvergurã, manifestate la nivel european, ºi mã refer la grupul de firme USINAR, SALSILOR, ERDEMIR ºi SALSGITER, sã fie omise din ofertã pentru simplul motiv cã doar cineva a achitat Caietul de sarcini.
ªi cu acest prilej voi cere Autoritãþii pentru Privatizare sã facã dovada cã, într-adevãr, Caietul de sarcini a fost achitat de cãtre cineva sau dacã nu cumva cele 47 de milioane de dolari, care au fost recunoscute drept sumã oferitã pentru cumpãrarea Caietului de sarcini, o cifrã exorbitantã nicãieri practicatã în lume, nicãieri practicatã nici în România, dacã nu cumva este o sumã care înseamnã o datorie a SIDEX cãtre un alt grup de firme, ºi anume cãtre BODY.
Doru Ioan Tãrãcilã
#152395
Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Belu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
Ioan Belu
#152547
Am o interpelare adresatã Ministerului de Interne. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vã informez cã în judeþul Hunedoara existã mai multe zeci de tractoare, combine ºi alte utilaje agricole aduse din import, care nu se pot înscrie în circulaþie datoritã vechimii de peste 8 ani, ºi sunt sigur cã aceastã situaþie mai existã ºi în alte judeþe din þarã.
Dar, în ultima perioadã de timp, datoritã exigenþei mãrite a subofiþerilor de poliþie din comune, acestea nu pot fi folosite la lucratul pãmântului, întrucât nu au numere de circulaþie ºi nu li se permite sã iasã din curte sau sã traverseze drumurile publice, aceºtia fiind amendaþi ºi ameninþaþi cu dosare penale.
Nu consider cã este rãu ca poliþiºtii sã fie exigenþi, ci dimpotrivã, dar, în condiþiile în care agricultura noastrã are o acutã lipsã de tractoare ºi utilaje agricole, trebuie gãsitã o modalitate ca acestea sã poatã fi folosite.
ªi cer Ministerului de Interne, poate în cooperare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, sã gãseascã o modalitate legalã ca aceste maºini agricole sã poatã fi folosite ºi sã nu constituie fier vechi cumpãrat pe dolari ºi pe mãrci.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#153757
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Pãtru, Grupul parlamentar al P.R.M.
Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
Nicolae Pãtru
#154007
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, domnului ministru Mihai Tãnãsescu, ºi se referã la modificarea procedurii de acordare a înlesnirilor la plata datoriilor cãtre buget.
Modalitatea de recuperare a debitelor de la buget, prin procedura de executare silitã ºi, mai ales, prin sechestru imobiliar, conduce efectiv la desfiinþarea acestor societãþi, cu efecte grave pentru întreaga societate, pentru cã refacerea fiecãrui sector de activitate în viitor se face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menþinerea acestora cu ajutorul statului, prin acordarea unor facilitãþi la plata datoriei istorice.
În sprijinul celor de mai sus, ca o formã ritmicã de achitare a creanþelor la buget ºi pentru creºterea încasãrii veniturilor, considerãm cã urgentarea adoptãrii unor noi proceduri de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor cãtre buget reprezintã o prioritate a momentului, care ar rezolva atât problemele derulãrii activitãþii economice, cât ºi problemele sociale ale salariaþilor.
Procedura de înlesnire la platã, prin acordarea unei perioade de eºalonare de pânã la 5 ani, pentru achitarea debitelor acumulate în rate lunare egale, cu respectarea unui grafic, sau anularea datoriilor reprezentând majorãri de întârziere ºi penalitãþi constituie soluþia pentru menþinerea în activitate a agenþilor economici, depãºirea situaþiei de crizã, precum ºi eliminarea problemelor sociale aferente.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#155535
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator Ionel Alexandru, Grupul parlamentar al P.R.M.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
Ionel Alexandru
#155726
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnilor colegi,
Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnului ministru Ilie Sârbu.
În condiþiile în care P.D.S.R. a anunþat, încã din timpul recentei campanii electorale, cã va acorda un sprijin de un milion de lei producãtorilor agricoli, din datele pe care le avem constatãm cã domnul prim-ministru Adrian Nãstase cãuta ºi în ziua de 27 februarie soluþii pentru acordarea acestor bani foarte aºteptaþi de beneficiari.
A apãrut, într-adevãr, aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000, care mie însã nu mi se pare cã este satisfãcãtoare.
În aceastã situaþie de întârziere a banilor ºi în condiþiile prielnice datorate recentei zãpezi pentru fertilizarea culturilor de grâu, vã solicit sã ne explicaþi: cum veþi mai pune în practicã programul guvernamental privitor la agriculturã în aceastã primãvarã?
Se cunoaºte dezastrul în care se aflã aceasta, faptul cã milioane de hectare sunt nelucrate, cã la grâu a rãmas mai mult de jumãtate din suprafaþã nefertilizatã. Numai la noi, în judeþul Brãila, sunt 140.000 de hectare.
În privinþa acordãrii milionului promis numai pentru terenul efectiv lucrat, cu toate cã s-a promis pentru întreaga suprafaþã, se ºtie cã þaranii pauperizaþi ºi-au concentrat eforturile financiare numai pentru o parte din suprafaþa deþinutã. ªi, într-adevãr, aici se prevede numai de la un hectar în sus. Ei cum vor putea sã justifice cã vor sã lucreze ºi restul terenului, pentru a primi milionul promis?
Noi suntem convinºi cã sindicaliºtii agricoli au avut dreptate atunci când au declarat, citez: ”Promisiunile electorale au fost aºa de ferme încât nimeni nu se gândea cã ele nu vor fi respectate.Ò
Realitatea ne confirmã acest lucru sau poate Guvernul crede cã numai cu un milion sprijin, ºi acela condiþionat, va reabilita agricultura, aºa cum a promis în campania electoralã.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Doru Ioan Tãrãcilã
#157698
ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, toþi colegii senatori care au dorit sã formuleze întrebãri sau interpelãri le-au prezentat. Domnul senator Adrian Pãunescu.
Adrian Pãunescu
#157911
M-aþi sãrit.
Doru Ioan Tãrãcilã
#157957
Nu. Aveþi cuvântul. Nu v-au mai înscris colegii la întrebãri sau interpelãri.
Adrian Pãunescu
#158071
Vreau, mai înainte de orice, sã vã spun, doamnelor ºi domnilor senatori, domnilor miniºtri, cã apar peste planurile noastre de lucru, peste programul nostru de ieºire în public fapte care trebuie sã ne preocupe ºi care reprezintã þinte pentru orice conºtiinþã vie.
Iatã, o asemenea faptã este existenþa printre noi a unuia dintre marii cãrturari români ai veacului trecut ºi ai acestui veac, un om care a fãcut, în Ardeal, în vremea rãzboiului, a celui de-al doilea, mondial, fapte care l-au aºezat, încã din timpul vieþii, printre oamenii glorioºi ºi iubiþi ai popoarelor.
Mã refer la Raoul ªorban, un om care, la 90 de ani de viaþã, se poate mândri cu faptul cã la jumãtatea vieþii a reuºit sã salveze evreii pe care, în partea de nord a Ardealului, regimul de tristã, cumplitã amintire naþionalã ºi politicã din zona respectivã îi pregãtea pentru lagãrele vremii, iar în România Ñ este adevãrat, România condusã de Ion Antonescu Ñ ei aveau un alt regim de existenþã, Raoul ªorban fiind dintre acei intelectuali din Ardeal care au îndrãznit sã se opunã, prin ceea ce au fãcut, transformãrii evreilor în foc ºi în pulbere. De aceea, Raoul ªorban este considerat ºi desemnat în Israel între drepþii popoarelor.
Nu i-aº fi adus acest elogiu, nu i-aº fi fãcut acest omagiu în Senat, dacã situaþia lui de viaþã nu ar fi una foarte grea. M-am strãduit, sãptãmânile trecute, în tãcere Ñ sunt obligat sã spun acum public Ñ, sã gãsesc, împreunã cu oamenii de autoritate din Ministerul Culturii ºi Cultelor, o soluþie pentru viaþa lui Raoul ªorban, care pur ºi simplu moare de foame. Trãieºte, undeva, în Ardeal, în modestie, într-o comunã de lângã Bobâlna (ºi cuvântul Bobâlna ar trebui, ºi el, sã ne spunã ceva) ºi vrea sã munceascã.
Domnul Rãzvan Theodorescu ºi admirabilul sãu asistent, secretarul de stat Florin Rotaru, unul dintre cei mai dotaþi ºi serioºi oameni pe care i-am cunoscut în viaþa mea în acest domeniu, fac eforturi pentru ca Raoul ªorban sã aibã un loc de muncã, la 90 de ani. Dar e firesc?
Eu mã adresez Domniilor voastre cu acest apel: **statul român ar trebui sã iniþieze o pensie de merit pentru marile sale personalitãþi** . Raoul ªorban nu mai poate fi pus în discuþie, el nu mai este un aspirant la glorie, care vrea sã înfãptuiascã nu ºtiu ce vise. El a fãcut. El a dovedit cã au existat, în toate epocile istorice, români cu simþul datoriei unice, faþã de univers, faþã de cei aflaþi în primejdie, faþã de cei ameninþaþi, cum a fost cazul evreilor în timpul celui de al Doilea Rãzboi Mondial.
Doru Ioan Tãrãcilã
#167930
Vã mulþumesc domnule senator. Stimaþi colegi,
Ofer cuvântul domnului ministru Dan-Ioan Popescu pentru a prezenta rãspunsuri la întrebãrile ºi interpelãrile formulate de colegii senatori.
## **Domnul Dan-Ioan Popescu Ñ** _ministrul industriei ºi resurselor_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Bunã seara, doamnelor ºi domnilor senatori.
Am sã încerc sã rãspund ºi la cele douã întrebãri pe care le-am primit în aceastã searã ºi foarte pe scurt la o întrebare pe care domnul senator Adrian Pãunescu a adresat-o Ministerului Industriei ºi Resurselor, ºi anume referitoare la ”Industrial ConservÒ Ñ S.A.
Aº începe cu ”IndustrialÒ, foarte scurt, pentru cã e mai uºor de rãspuns, ea nefiind în portofoliul Ministerului Industriei ºi Resurselor, dar acest lucru nu înseamnã cã mã feresc sã dau un rãspuns ci, în finalul rãspunsului, am sã vã cer ºi un sprijin.
Aceastã societate comercialã, ºi anume ”Industrial ConservÒ Ñ S.A. Calafat este în portofoliul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, se aflã în procedurã de lichidare judiciarã, aºa cum ºtiþi, în conformitate cu Legea nr. 64/1995.
Nu aº vrea sã vã mai recitesc toate temeiurile legale în baza cãrora s-a ajuns la aceastã situaþie. Ce se poate face?
Probabil la acest lucru s-a referit întrebarea dumneavoastrã.
O soluþie de salvare a unitãþilor aflate în lichidare judiciarã din punct de vedere legal poate fi numai întocmirea unor planuri de afaceri viabile, care sã atragã investiþiile necesare redresãrii acelei societãþi.
În acest sens, poate, împreunã cu Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei putem gãsi un asemenea plan.
De ce am dorit sã vã prezint, domnule senator ºi, împreunã cu dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori, rãspunsul la aceastã interpelare?
Ministerul Industriei ºi Resurselor a constatat cã o situaþie de acest gen se vede la foarte multe societãþi care nu ar trebui sã moarã ºi în aceastã situaþie ne-am propus sã promovãm un proiect de lege pentru societãþile cu mai mult de 200 de salariaþi, un fel de administrare controlatã în care în afarã de factorul juridic sã poatã interveni ºi factorul profesional.
Doru Ioan Tãrãcilã
#175371
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Domnule ministru, doresc doar sã vã reamintesc Ñ poate nu au ajuns la dumneavoastrã Ñ în ºedinþa Senatului din 12 februarie v-au mai fost adresate trei interpelãri din partea domnilor senatori Sorin Adrian Vornicu, Adrian Pãunescu ºi Vasile Horga.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#175719
**:**
La ce a spus vreau sã mai spun ceva.
Doru Ioan Tãrãcilã
#175765
## Da, imediat.
Îi consult pe cei doi domni senatori cãrora domnul ministru le-a adresat astãzi rãspuns dacã sunt mulþumiþi de rãspuns.
Domnul senator Adrian Pãunescu.
Adrian Pãunescu
#175971
Sigur cã în esenþã sunt foarte mulþumit, mai ales de veºtile cu privire la DOLJCHIM, 45 de zile putea fi ultimul termen, cã între timpÉ
Dan-Ioan Popescu
#176140
Nu, va porni mult mai devreme, în 45 de zile vor fi rezolvate problemele legate de epurare.
Adrian Pãunescu
#176266
## Asta este excelent!
Legat de ceea ce vorbeaþi despre Calafat, existã, domnule ministru, douã soluþii: una care ar lua în calcul lichidarea judiciarã, ºi cei care ar veni sã cumpere ar trebui sã dea, se estimeazã, cam 21 de miliarde de întreprindere. Iar dacã nu, dacã ar trebui sã preia ºi datoriile, nu ar mai cumpãra nimeni cu încã 40 de miliarde în plus cât sunt datoriile întreprinderii. Cred cã ar trebui acþionat de urgenþã ca sã nu pierdem pe ultimii competitori ºi sã putem sã relansãm acolo, în aºteptarea unei veri cu tot felul de legume ºi fructe de pe toatã Câmpia Dunãrii, fabrica de conserve, prin privatizare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#176928
Da, vã mulþumesc domnule senator. Îl consult pe domnul senator Paul Pãcuraru dacã este mulþumit de rãspuns.
Nicoale Paul Anton Pãcuraru
#177072
Cu siguranþã da, domnule preºedinte, ºi îl rog în continuare pe domnul ministru sã aibã în vedere cã tocmai în condiþiile în care primul-ministru a spus cã privatizarea gen SIDEX vrea sã o treacã prin Parlament este oportunã o strânsã legãturã cu Parlamentul ºi cu Comisia economicã a Senatului ºi evident a Camerei, pentru ca datele sã fie ºi transparente ºi analizate de toatã lumea. Oricum vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#177524
Domnul senator Vasile Horga.
Vasile Horga
#177589
## Domnule ministru,
Interpelarea mea se referea la un fapt pe care economia româneascã îl resimte astãzi, ºi anume limitarea sferei de acþiune a monopolurilor, aºa cum reieºea din programul de guvernare.
Astãzi nu vreau decât sã îmi daþi un rãspuns punctual la o problemã care era înscrisã în acea interpelare ºi sunt convins cã puteþi sã îl daþi, mai ales cã în ultima perioadã dumneavoastrã aþi afirmat un lucru îmbucurãtor pentru funcþionarea în general a sistemului economic românesc.
Acest lucru se referã la faptul dacã ºi pentru luna martie societãþile comerciale româneºti vor plãti gazele la acel preþ de 155 de dolari pe, normal, metrul cub, aºa cum era înscris în ordinul vechiului Minister al Industriei ºi Comerþului, ºi dacã în luna martie acest preþ va fi plãtit anticipat aºa cum de fapt contractul pentru luna martie, actul adiþional la contractul pentru luna martie, emis de DISTRIGAZ, stabileºte cã plata se face tot în avans, 30% pânã pe 28 februarie, 30% pânã pe 9 martie, 30% pânã pe 20 martie.
În condiþiile acestea, vã daþi seama cã întreprinderile româneºti sunt puse din nou în imposibilitatea de a funcþiona normal, finanþând de fapt un colos care este DISTRIGAZ-ul ºi nu invers, cum ar trebui sã se întâmple. Mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#178873
Vã rog.
Dan-Ioan Popescu
#178917
## Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Începând cu data de 1 martie aplicãm un preþ unic pentru toate societãþile comerciale, preþ unic de 85 de dolari pe mia de metri cubi. Deci societãþile vor plãti
aceºti 85 de dolari pe mia de metri cubi, însã aº vrea sã accentuez douã lucruri.
În primul rând, necesitatea ca factura sã fie plãtitã. În cazul în care nu se plãteºte în cele 30 de zile prevãzute în contract normal, se va aplica preþul de import care este la ora actualã de 150 de dolari pe mia de metri cubi.
În al doilea rând, mulþumesc cã aþi atras atenþia asupra contractelor care au fost încheiate de DISTRIGAZ în general, vom revizui forma de contract ºi vom lua mãsurile pe care ºi dumneavoastrã, ºi noi le considerãm necesare pentru a fluidiza aceastã legãturã între furnizorii de gaz ºi utilizatori.
Doru Ioan Tãrãcilã
#179775
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Vã rog, domnilor colegi, sã respectãm dreptul domnului ministru de a rãspunde la interpelãrile care au fost formulate, nu sã extindem discuþiile în salã.
Vã rog sã dispuneþi verificãri, întrucât existã o interpelare adresatã de domnul senator Sorin Adrian Vornicu ministerului pe care dumneavoastrã îl conduceþi ºi sã dispuneþi trimiterea unui rãspuns scris, Domnia sa nu este prezent acum în salã.
Dan-Ioan Popescu
#180244
Am înþeles.
Doru Ioan Tãrãcilã
#180290
Vã mulþumesc.
Invit la tribuna rezervatã reprezentanþilor Executivului pe domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, secretar de stat în Ministerul Justiþiei.
Vã rog pe dumneavoastrã, dar ºi pe ceilalþi reprezentanþi ai Executivului sã faceþi precizarea la care dintre interpelãri rãspundeþi, ca sã ºtim dacã mai rãmâneþi în debit faþã de domnii senatori sau faþã de Senat. **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlementul în Ministerul Justiþiei_ **:**
## Bunã seara.
Rãspund la o interpelare formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu, care a fost precizatã lunea trecutã, în sensul cã interpelarea se referã la imobilul care este locuit de familia fostului actor George Constantin.
Doru Ioan Tãrãcilã
#181054
Vã rog, aveþi cuvântul, este prezent în salã domnul senator Adrian Pãunescu.
Alexe Costache Ivanov
#181167
Situaþia prezintã o anumitã istorie: în 1993, doamna Popovãþ Mariana Nicola a revendicat acest imobil ºi acþiunea i-a fost admisã de cãtre Judecãtoria Sectorului 2.
Hotãrârea a fost atacatã cu recurs extraordinar, a fost desfiinþatã de cãtre Curtea Supremã de Justiþie ºi imobilul a rãmas în continuare în proprietatea statului.
În 1996, familia actorului George Constantin, printr-un act de vânzare-cumpãrare încheiat cu Primãria Municipiului Bucureºti, a dobândit proprietatea apartamentului în care locuia cu calitatea de chiriaº. În anul 1997, dupã momentul în care respectivul apartament fusese cumpãrat de cãtre familia regretatului actor George Constantin, doamna Popovãþ a formulat o acþiune în revendicare ºi s-a judecat iniþial cu Consiliul General al Municipiului Bucureºti.
Aceastã hotãrâre a rãmas definitivã, iar primarul general al municipiului Bucureºti a dispus restituirea imobilului.
Chestiunea este puþin curioasã pentru cã în 1997 Consiliul General al Municipiului Bucureºti nu mai era proprietarul respectivului apartament, pentru cã fusese vândut în 1996.
Totuºi, judecata s-a purtat în asemenea circumstanþe încât ca pârât a figurat Consiliul General al Municipiului Bucureºti ºi doamna Popovãþ a obþinut câºtig de cauzã.
Constatând însã, probabil, cã acest proces nu îi poate da dreptul de a ocupa apartamentul pe care îl revendicã prin evacuarea chiriaºilor, a fost nevoitã doamna Popovãþ Mariana sã formuleze o nouã acþiune, de data asta în contradictoriu cu familia actorului George Constantin.
Prin sentinþa pronunþatã în 1999, la 17 septembrie, Tribunalul Bucureºti a admis acþiunea, a constatat cã titlul reclamatei, al doamnei Constantin Buciuceanu Iulia, nu este cel care ar trebui sã fie preferat, pentru cã s-a fãcut o comparare a celor douã titluri, deci a titlului invocat de cãtre revendicantã ºi a titlului deþinut de cãtre familia Constantin, ºi s-a ajuns la concluzia cã este de preferat titlul reclamantei Popovãþ.
Soluþia a fost contestatã de cãtre familia Constantin la Curtea de Apel Bucureºti unde, prin decizia care a fost pronunþatã în 3 martie 2000, s-a admis apelul, sentinþa instanþei de fond a fost schimbatã pe fond ºi s-a constatat cã actul prin care familia Constantin dobândise proprietatea respectivului imobil este valabil.
Doru Ioan Tãrãcilã
#184480
Da, vã mulþumesc domnule secretar de stat.
Vã rog, domnule senator, dacã doriþi sã interveniþi.
Adrian Pãunescu
#184613
Da, aº vrea sã obþin câteva precizãri de la domnul secretar de stat.
Dacã ºtiþi, domnule secretar de stat, cine era viceprimarul capitalei în vreme ce doamna Popovãþ cerea de la Consiliul popular al capitalei ceva ce nu era al Consiliului popular?
Alexe Costache Ivanov
#184895
Nu pot sã fac o afirmaþie absolut exactã, dar se pare cã la vremea aceea viceprimar era domnul Popovãþ. Nu ºtiu însã, nu fac o afirmaþie.
Adrian Pãunescu
#185072
Ce coincidenþã! Popovãþ la Popovãþ trage!
Al doilea, dacã ºtiþi, domnule secretar de stat, despre sfârºitul tragic al marelui actor George Constantin în condiþiile hãrþuielilor la care a fost supus prin aceste procese care i-au luat dreptul la proprietate?
Alexe Costache Ivanov
#185364
Am fost ca ºi dumneavoastrã, ca ºi ceilalþiÉ
Adrian Pãunescu
#185448
ªi al treilea: domnilor, am impresia cã uneori sunt lucruri atât de cinice în materie locativã, încât numai un cutremur le-ar putea rezolva. Din nefericire! Doamne, iartã-mã!
Doru Ioan Tãrãcilã
#185656
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Alexe Costache Ivanov
#185732
ªi eu vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#185791
Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Iacob Zelenco din partea Autoritãþii pentru Privatizare. Aveþi cuvântul.
**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Am sã încerc sã rãspund interpelãrii fãcute la ºedinþa de acum o sãptãmânã de cãtre domnul senator Pãunescu în legãturã cu situaþia de la ”FlamuraÒ Bucureºti ºi cu aspectele care au rezultat din analiza modului în care aceastã societate a respectat clauzele contractuale.
Obiectul principal de activitate al societãþii în cauzã, aºa cum rezultã din certificatul de înscrieri de menþiuni de la Registrul comerþului din 1 octombrie 1999, nu a fost modificat, figurând în continuare producþia de þesãturi de mãtase ºi din fibre de tip mãtase.
Fac aceastã precizare pentru cã în cele ce voi spune, de fapt, acest obiect de activitate nu a fost respectat.
La data de 18.03.1999, Adunarea Generalã a Acþionarilor din Societatea ”FlamuraÒ a hotãrât înfiinþarea unui punct de lucru în localitatea Salonta, în judeþul Bihor, ºi a transferat la acest punct de lucru 22 de rãzboaie de þesut, ”plus componente care în prezent se aflã în conservare la secþia de þesãtorie SALTEX Salonta Bihor. Deci, practic, acel punct de lucru nu lucreazã.
Activitatea productivã la Salonta, Bihor, se încearcã sã fie pornitã pe actualele spaþii de producþie ale lui SALTEX Salonta,É al cãrui acþionar principal este tot ”Multisistem Industrii Ñ S.R.L. Bucureºti. La punctul de lucru Salonta se încearcã, aºa cum am spus, sã se producã numai þesãturi din bumbac ºi tip tifon. Începând din luna martie 1999, în spaþiile de la ”FlamuraÒ producþia de þesãturi a fost opritã. Pânã în prezent s-au efectuat reparaþii la Secþia de þesãtorie nr. 1. Rãzboaiele care echipau secþia, depãºite moral ºi fizic, au fost casate ºi vândute la fier vechi. Secþiile de þesãtorie II, ”Preparaþii ºi vopsitorieÒ, sunt dezafectate, reparaþiile sunt oprite, motivându-se lipsa fondurilor. Unele spaþii destinate pentru birouri ºi depozitul de material au fost închiriate la diverse firme. Reparaþiile fãcute la Secþia de þesãtorie 1 dovedesc cã aceasta nu este pregãtitã pentru instalarea rãzboaielor ºi realizarea producþiei de þesãturi, fiind lipsitã de toate utilitãþile pentru asemenea activitate. În concluzie, Societatea ”FlamuraÒ nu a pãstrat obiectul principal de activitate, respectiv þesãturi de mãtase ºi din fire tip mãtase, aºa cum era stipulat în contractul de privatizare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#191330
Da, vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.
Adrian Pãunescu
#191409
Sunt lucruri încurajatoare, pentru cã fac parte dintr-un act mai larg de dreptate ºi sper sã fie ºi celelalte la fel de serioase cum au fost ºi aceste informaþii.
Iacob Zelenco
#191605
Vã asigur, domnule senator, cã fiecare societate ºi fiecare sesizare este primitã cu mare seriozitate ºi, de fapt, vrem sã îndreptãm ceea ce se mai poate îndrepta ºi scopul nostru este, în principal, sã revigorãm, sã restabilim, sã repunem în funcþiune aceste societãþi care riscã sã moarã sub ochii noºtri, sã disparã din peisajul economic.
Adrian Pãunescu
#191978
Se vede, domnule ministru.
Doru Ioan Tãrãcilã
#192038
Da, mulþumesc.
Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Ion IlieÉ
Iacob Zelenco
#192144
Mã scuzaþi, domnule preºedinte. Am mai avut o întrebare care a fost pusã rândul trecut de domnul senator Dan Nicolae Rahãu, dacã nu este în salã ºi nu trebuie sã rãspund, nu rãspund, dar dacãÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#192368
Dacã nu este în salã nu trebuie sã rãspundeþi, vã rog sã îi transmiteþi rãspuns scris.
Iacob Zelenco
#192490
Transmitem rãspuns scris. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Doru Ioan Tãrãcilã
#192581
Pentru cã ºi colegii senatori au obligaþia sã rãmânã în salã în momentul în care formuleazã interpelãri pentru a putea primi rãspunsul în salã, în ºedinþã, dacã nu, vã rog sã-l înaintaþi în scris.
Deci, din partea Ministerului de Finanþe, interpelãri formulate de domnii senatori Nicolae Pãtru, Dumitru Codreanu ºi dacã mai aveþi ºi interpelãri mai vechi sau numai cele douã?
## **Domnul Ilie Ion Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
Da, domnule preºedinte. Este vorba de cele douã interpelãri ale domnului Codreanu, care nu este în salã. Rãspund?
Doru Ioan Tãrãcilã
#193193
Domnul senator Codreanu a plecat? Vã rugãm sã-i prezentaþi rãspunsul în scris. Nu cred cã trebuie sã vã pedepseascã pe dumneavoastrã sau pe noi. Dânsul pune doar întrebarea sau formuleazã întrebarea ºi pleacã. Deci vã rugãm sã oferiþi rãspunsul în scris Secretariatului pentru relaþia cu Parlamentul..
Domnul Nicolae Pãtru este în salã.
Ilie Ion
#193567
De fapt, cu domnul senator am ºi discutat ºi dânsului, domnului senator, i-am pregãtit rãspunsul în scris. Dacã vreþi, pot sã vã prezint în câteva cuvinte ce are Ministerul Finanþelor Publice acum, pe aceastã linie a interpelãrii dumneavoastrã.
Sigur cã ºi Ministerul Finanþelor Publice, preocupat ºi îngrijorat de volumul mare de arierate care existã în economia naþionalã, cât ºi de Programul de guvernare în legãturã cu acest punct, are deja formulat un proiect de ordonanþã de urgenþã privind modificarea actualului cadru legislativ legat de executarea creanþelor bugetare. Astfel, acest proiect de ordonanþã de urgenþã este într-o etapã, sã zicem, avansatã, avem deja avizul Consiliului Concurenþei asupra acestui act normativ de modificare a Ordonanþei nr. 11 privind executarea creanþelor bugetare. Prevederile din proiectul de ordonanþã de urgenþã vizeazã în principal urmãtoarele aspecte, domnule senator: transparenþa totalã în ceea ce priveºte acordarea de înlesniri la plata cãtre creditorii bugetari pentru contribuabili, indiferent de forma, de natura capitalului social ºi de forma de proprietate, introducerea unor criterii clare ºi obiective de acordare a înlesnirilor la plata obligaþiilor bugetare restante, precum ºi stabilirea competenþelor Guvernului României de acordare a înlesnirilor la platã pentru societãþile comerciale aflate în proces de privatizare sau al cãror volum al obligaþiilor bugetare restante depãºeºte un anumit plafon.
De asemenea, se are în vedere, prin aplicarea mãsurilor respective, sã fie o alternativã de recuperare a obligaþiilor bugetare restante cu scopul ameliorãrii încasãrii veniturilor bugetare ºi al diminuãrii costului gestiunii arieratului din
punct de vedere material ºi al resurselor umane, ceea ce, sigur, va permite ca sã depãºeascã dificultãþile de ordin conjunctural pe care le înregistrãm acum în economie.
Având în vedere politica Guvernului României de a se renunþa la practica promovãrii de acte normative de tipul ordonanþelor, Ministerul Finanþelor Publice a renunþat la ideea de a emite ordonanþe ºi va transforma acest proiect de act normativ în proiect de lege. Sigur cã în acest act normativ, care era deja demarat când a sosit aceastã interpelare a dumneavoastrã, se regãsesc ºi se pot rezolva prin cãile prin care s-au stabilit prin acest act normativ, pe care dumneavoastrã îl puteþi vedea chiar ºi în fazã de proiect, posibilitãþile pe care dumneavoastrã le-aþi solicitat prin aceastã interpelare cu termene de 5 ani, cu valori, cuÉ etc. Deci sunt într-o fazã de gândire, sigur cã Executivul va aproba modalitãþile concrete ºi limitele, dar se vor regãsi în acest act normativ rezolvãrile la îngrijorãrile, sã spun aºa, dumneavoastrã, legat de situaþia atât a arieratelor istorice, cât ºi a majorãrii de întârziere. Totul însã porneºte de la faptul cã în fiecare situaþie debitorul trebuie sã vinã sã prezinte temeinic ºi argumentat cererea sa de eºalonare, de anulare, de amânare etc. a obligaþiilor bugetare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#196659
Mulþumesc.
Dacã aveþi ºi rãspunsul în scris, vã rog sã-l daþi domnului senator pentru a-l putea valorifica în circumscripþia electoralã.
Ilie Ion
#196833
Avem ºi în scrisÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#196877
Vã rog, domnule senator, dacã aveþi ceva de spus.
Nicolae Pãtru
#196963
Sunt mulþumit de rãspuns ºi aºtept sã intru în posesia documentelor.
Doru Ioan Tãrãcilã
#197063
## Da, vã mulþumesc.
Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Jelev, deºi intenþionam sã solicit rãspunsul domnului secretar de stat Sin.
Dar vã rog sã rãspundeþi dumneavoastrã, domnule secretar de stat.
## **Domnul Ioan Jelev Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
Mã prezint: mã numesc Ioan Jelev ºi sunt secretar de stat la Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului. Cer scuze din cauza faptului cã domnul ministru Aurel Constantin Ilie Ð a dorit personal sã rãspundã la aceastã interpelare a domnului senator Adrian Pãunescu Ð, a trebuit sã plece chiar astãzi, deºi noi am luat mãsuri din timp de avertizare, de mutare a populaþiei din zonele expuse, totuºi dânsul a considerat cã trebuie sã fie prezent acolo. La aceastã interpelare referitoare la ”DoljchimÒ, de fapt, domnul ministru Dan-Ioan Popescu a prezentat un rãspuns complet, aº dori dacã sunteþi de acord numai trei elemente sã mai adaug: primul este acela cã în momentul respectiv a fost ºi o neregulã informaþionalã, în sensul cã cei de acolo nu au comunicat la timp accidentul produs, ceea ce a atras dupã sine întârzierea alarmãrii populaþiei ºi au apãrut unele cazuri de intoxicaþie în rândurile populaþiei, al doilea element pe care l-aº aminti este cã am analizat cu foarte mare seriozitate atât experþii ministerului nostru, cu cei de la industrie ºi cu cei de la ”DoljchimÒ posibilitatea pornirii cât mai rapide a instalaþiilor ºi confirmãm aici cã este posibil, probabil, ca aceastã pornire sã se facã mai rapid decât termenul de 45 de zile care acoperã, sã spunem, rezolvarea unor probleme mai complexe. Au fost acordate inclusiv fonduri deosebite pentru realizarea acestor lucrãri într-un timp foarte scurt ºi ultimul aspect asupra cãruia aº mai insista este acela cã a fost ºi o dorinþã, într-un fel, de a schimba puþin mentalitatea unora dintre colegii noºtri care se pare cã nu reuºesc sã previnã astfel de situaþii ºi, deºi sunt obþinute o serie de profituri în urma acestor activitãþi, inclusiv de export, nu au investit, sã spunem, ºi pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Suntem, însã, convinºi ºi sperãm cã lucrurile vor merge pe fãgaºul cel bun ºi cã activitatea va putea fi reluatã mai rapid decât cele 45 de zile care de fapt au început sã se scurgã mai de demult, sã spunem, din momentul producerii acestui incident regretabil.
Doru Ioan Tãrãcilã
#199462
Da, mulþumesc. Mulþumit de rãspuns?
Adrian Pãunescu
#199534
Da, mulþumit.
Doru Ioan Tãrãcilã
#199581
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Sin. Douã interpelãri pentru Ministerul Agriculturii, din partea doamnei senator Sporea ºi din partea domnului senator Ionel Alexandru. Vãd cã doamna senator nu mai este? Da, vã rog sã prezentaþi rãspunsul în scris. Dacã aveþi date pentru a oferi un rãspuns astãzi, puteþi sã o faceþi, dacã nu, sigur cã putem sã acordãm termen, aºa este corect, în momentul în care nu am anunþat.
**Domnul Gheorghe Sin Ñ** _secretar de stat pentru dezvoltare ruralã în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ _**:**_
Domnule preºedinteÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#200240
Existã douã interpelãri, de asemenea, mai vechi. Dacã le cunoaºteþi, una formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu în 12 februarie ºi reluatã în 22, sau cel puþin aºa figureazã la noi, ºi o interpelare formulatã de domnul senator Sorin Adrian Vornicu în ºedinþa din 22 februarie.
Gheorghe Sin
#200558
Domnule preºedinte,
Eu nu am primit decât o singurã interpelare din partea domnului senator Ionel Alexandru, referitoare la sprijinul acordat de Guvern producãtorilor agricoli cu milionul de lei. Celelalte, pentru doamna Sporea, a adresat interpelarea, am înþeles, altcuiva, nu Ministerului Agriculturii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#200894
Aºa figuraþi din acest material pe care-l amÉ O sã cer staff-ului tehnic sã verifice dacã s-au oferit rãspunsuri la interpelãrile anterioare, pentru cã este vorba de o interpelare din 12 februarie, reluatã în 22 de cãtre domnii senatori Adrian Pãunescu ºi Sorin Adrian Vornicu. Pentru cã, dacã nu se oferã rãspunsuri, noi le notãm tot timpul fãrã rãspuns. Nu se poate altfel, sperãm sã fie ºi corect notate de noi.
Gheorghe Sin
#201345
## Domnule preºedinte,
Eu preiau din nou aceste interpelãri ºi la urmãtoarea întâlnire vom oferi rãspunsuri. Probabil cã e o neînþelegere.
Doru Ioan Tãrãcilã
#201515
Nici o problemã. Vã rog sã oferiþi rãspuns domnului senator Ionel Alexandru.
Gheorghe Sin
#201628
În legãturã cu milionul de lei despre care s-a vorbit, aº vrea sã fac cunoscut faptul cã pe 1 martie a apãrut Ordonanþa nr. 30 prin care se specificã modul în care se acordã acest milion de lei producãtorilor agricoli, celor care cultivã efectiv pãmântul. S-a avut în vedere ca aceºti bani sã ajungã direct la cel care lucreazã pãmântul, ca aceºti bani sã fie folosiþi efectiv în tehnologia de culturã a plantelor ºi de asemenea se are în vedere ca banii respectivi sau ca cei care beneficiazã de acest sprijin sã fie aceia care respectã anumite reguli agrotehnice, aceia care practicã o agriculturã aducãtoare de profit, care urmãreºte sporirea producþiilor, o performanþã ºi în final sã aducã marfã pe piaþã. Practic, de asemenea, normele metodologice pentru aplicarea acestei ordonanþe au fost aprobate în Guvern sãptãmâna trecutã, astãzi trebuiau sã aparã în ”Monitorul OficialÒ, dacã nu au apãrut astãzi, mâine vor apãrea. Deci este deja operabilã aceastã ordonanþã.
Punerea ei în practicã cere ca producãtorii agricoli sã facã o cerere la primãrie, prin care sã specifice ce suprafeþe de grâu, orz din culturile de toamnã au deja în culturã ºi rãsãrite, cererea respectivã se înainteazã la primãrie, reprezentanþii primãriei cu specialiºtii agricoli verificã datele prevãzute în cerere, întocmesc proceseleverbale. Pe baza proceselor-verbale se întocmesc niºte liste care sunt afiºate, astfel ca producãtorilor agricoli sã li se dea posibilitatea sã-ºi verifice datele pe care le-au transmis, listele respective se înainteazã la Direcþia agricolã judeþeanã, care le aprobã ºi, mai departe, le înainteazã sucursalelor C.E.C. pentru ca, dupã ce sunt aprobate, a se încasa banul de cãtre producãtorul agricol. Sunt trecute niºte termene destul de scurte, de trei zile, pentru fiecare instituþie care verificã ºi aprobã aceste date. Noi credem cã banii vor ajunge cât de repede la producãtorii agricoli, pentru a fi folosiþi în demararea lucrãrilor agricole din aceastã primãvarã.
Acordarea milionului pentru suprafeþele lucrate se face eºalonat, în prima etapã pentru culturile de toamnã rãsãrite. Sunt ºi niºte condiþii referitoare la densitatea pe care o are cultura, respectiv sã existe cel puþin 250 de plante pe m[2] rãsãrite, este un semnal pentru producãtorii agricoli acest lucru, cã de acum înainte sprijinul pe care-l oferã Guvernul în viitor va fi condiþionat de respectarea anumitor reguli agrotehnice, deci se impune o anumitã grijã din partea lor pentru ca practicile pe care le folosesc sã fie cele care conduc la obþinerea unor producþii sporite. De asemenea, în etapa a doua se vor acorda banii respectivi pentru culturile ce se vor semãna în aceastã primãvarã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#204724
Da, vã mulþumesc.
Vã rog, domnule senator.
Ionel Alexandru
#204804
## Domnule preºedinte,
Eu sunt extrem de surprins dintr-un anumit punct de vedere, ºi anume de promptitudinea de care a dat dovadã Ministerul Agriculturii. Interpelarea am prezentat-o acum o jumãtate de orã...
Doru Ioan Tãrãcilã
#205048
ªi sunteþi nemulþumit sau mulþumit? E bine cã sunteþi surprins.
Ionel Alexandru
#205148
...ºi apoi mi-a rãspuns aproape imediat. Însã doresc rãspuns scris.
Doru Ioan Tãrãcilã
#205249
Erau lucruri, sã ºtiþi, care sunt cunoscute. Parte dintre ele, cele care sunt legate de ordonanþã.
Ionel Alexandru
#205384
Cer însã o lãmurire. Am aici ordonanþa de care vorbeºte domnul ministru, apãrutã joi, deci 1 martie. Dacã poate sã-mi rãspundã dumnealui ce se întâmplã cu cei care au cultivat sub un hectar, pentru cã aceºtia sunt exceptaþi de la acest sprijin din partea Guvernului, ºi dacã, la fel, dacã poate sã-mi rãspundã un termen cel puþin estimativ în ce perioadã de timp crede ministerul cã vor ajunge banii în buzunarul þãranilor.
Vã mulþumesc.
Gheorghe Sin
#205856
Da.
Deci se ia ca punct de plecare o suprafaþã minimã de un hectar, cu excepþia a trei categorii. Este vorba de legume, de sfeclã de zahãr ºi culturile de serã, unde punctul de plecare este de o jumãtate de hectar. Deci cei care au peste aceastã suprafaþã primesc subvenþia respectivã.
Adrian Pãunescu
#206173
Dacã pot sã adaug ºi eu câteva cuvinte?
Doru Ioan Tãrãcilã
#206246
Sigur, puteþi sã vã ºi asociaþi la o interpelare.
Adrian Pãunescu
#206332
Mã asociez la propria-mi interpelare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#206403
Conform regulamentului...
Adrian Pãunescu
#206465
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Nu, la aceea pe care am spus-o, mã rog, domnul secretar de stat va vedea, eu sunt mulþumit ºi de gramatica dumnealui. A zis: ”a apãreaÒ, ohho..., a apãrea, nu ”a apareÒ, nu, e bine, foarte rar se mai face apel la un verb în forma lui corectã. Putem face sãrbãtoare naþionalã când se vorbeºte corect româneºte. Aºa cã eu îl salut ºi-i mulþumesc pentru aceasta.
Vreau sã insistãm, sãptãmâna viitoare (ºi rog ºi pe domnii de la agriculturã, ºi pe domnii de la externe sã se pregãteascã de o soluþie), asupra chestiunii exportului de animale, pentru cã ne-au rãspuns niºte cetãþeni prin presã, pe acolo, ºi au spus cã eu sunt preºedintele..., ºi ca sã nu fie chiar plãtit..., de onoare al crescãtorilor de ovine. Eu i-am spus unuia dintre ei: ”Mã, bãiatule, eu sunt preºedintele de onoare al unei variante, care e Mioriþa!Ò, dar, în rest, eu cred în rostul crescãtorilor de animale pentru cã fãrã ei nici speculanþii n-ar avea ce face. S-ar vinde ei între ei.
Aºa încât, fiindcã se apropie Paºtele, pentru cã exportul abia acum va începe ºi pentru cã se doreºte pãstrarea acestui _statu quo_ , care este mizerabil ºi e contraproductiv, eu rog încã o datã Ministerul de Externe, care are acum acest rol nefericit, sã se ocupe de un rãspuns serios ºi sã gãsim nu ce ne-a spus aici domnul subsecretar de stat Mitu, ci data viitoare sã ne trimitã portarul. Dacã n-au putut sã vinã niºte oameni de vârf din minister, sã nu ne trimitã chiar pe cei care au fãcut contractele acestea vinovate de-a lungul acestor ani, contracte cu speculanþii care lovesc grav, fatal, aº zice eu, în interesele producãtorilor, ale ciobanilor, ale Asociaþiei Crescãtorilor de Ovine ºi de animale, în general. Trebuie sã se punã ordine în aceastã afacere, pentru cã devenim codaºi acolo unde eram fruntaºi. Ciobanii sã fie puºi în drepturile lor. ªi despre asta am vorbit, în douã sau trei ocazii, pânã acum, ºi voi continua sã vorbesc pânã când se vor lãmuri lucrurile. Sunt în stare sã-mi dau demisia ºi din Mioriþa, numai sã li se facã dreptate crescãtorilor de animale.
Doru Ioan Tãrãcilã
#208555
## Da, mulþumesc.
Rugãmintea ºi pentru staff-ul nostru ºi pentru reprezentanþii Executivului, care rãspund de acest domeniu de activitate al Senatului, este sã transmitã cãtre fiecare minister întrebãrile ºi interpelãrile restante ºi s-o facã în timp util pentru a putea ca atât miniºtrii sã se documenteze, cât ºi domnii senatori sã poatã interveni în cunoºtinþã de cauzã.
Doriþi sã mai completaþi, domnule secretar de stat Sin. Sigur cã dumneavoastrã vã ocupaþi, cum se spune, de agriculturã, mai mult de cultura mare, dacã nu mã înºel eu. Sau de zootehnie... nu ºtiu.
Vã rog.
Gheorghe Sin
#209173
## Domnule preºedinte,
Domnul senator Pãunescu a ridicat o problemã legatã de exportul de animale. Nu am datele necesare pentru a rãspunde, dar vom oferi rãspunsul respectiv chiar în cursul zilei de mâine sau poimâine putem comunica personal sau aici, în plen.
Adrian Pãunescu
#209465
Aici, vã rog, în Senat!
Doru Ioan Tãrãcilã
#209522
Sãptãmâna viitoare este perfect legal, regulamentar, mãsurile pot fi luate înainte de a se oferi rãspunsul, ar fi chiar foarte bine.
Gheorghe Sin
#209691
Am reþinut...
Doru Ioan Tãrãcilã
#209735
Vã mulþumesc.
Mulþumesc domnilor senatori care au rezistat pânã la aceastã orã de ºedinþã a Senatului.
Mâine de dimineaþã vã reamintesc cã avem ºedinþã pe comisii, ºedinþa Biroului permanent al celor douã Camere, miercuri avem ºedinþã în plen, însã plenul reunit, la Palatul Parlamentului.
Vã doresc o searã bunã, declar închisã ºedinþa Senatului.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,40._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#210163
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 34/16.III.2001 conþine 40 de pagini.**
Preþul 29.560 lei

Cuprins

Stenograma

Aprobarea programului de lucru

Aprobarea ordinii de zi

_In memoriam_ Vasile Vãcaru