Ovidiu Alexandru Raețchi

„Înzestrarea Armatei – obiectiv asumat doar pe hârtie”

Ne apropiem de următorul summit al NATO, ce se va desfășura la Bruxelles în perioada 24–25 mai. În acest context, este oportun să aducem în discuție o serie de aspecte esențiale care țin de situația Armatei Române și de dotarea precară a acesteia. În condițiile de securitate

din zonă, dar nu numai, din ce în ce mai complexe, eșecuri de etapă, precum: amânarea licitației pentru fregate, anularea licitației pentru cele 36 de torpile antisubmarin, întârzierea în înzestrarea Armatei cu transportoare blindate, blocarea achiziției unor noi avioane de vânătoare F-16 și un proces greoi de achiziționare a corvetelor de tip SIGMA 10514 aduc un deserviciu major României, mai ales în situația în care și-a asumat o serie de angajamente în fața partenerilor din cadrul NATO. Subliniez aici și faptul că, potrivit unor informații prezentate în spațiul public, la Uzina Automecanică Moreni ar fi trebuit să înceapă dezvoltarea și producerea unui model de transportor blindat special destinat forțelor terestre, lucru care ar fi fost de natură să stimuleze industria internă din domeniul apărării, care are nevoie de toate oportunitățile posibile. Se pare însă că Guvernul a renunțat și la acest proiect.

Bugetul Apărării pe 2017 a fost majorat la 2,18% – obiectiv asumat de România în fața partenerilor internaționali. Iar o creștere a bugetului pentru apărare în România trebuie firesc corelată cu un program de achiziții militare bine conturat. Statutul de actor transatlantic indispensabil al României nu poate fi confirmat dacă achizițiile în domeniul apărării sunt anulate sau amânate în funcție de obiectivele politice și de imagine ale unui guvern sau ale altuia.

De aceea, consider că este datoria ministrului apărării, Gabriel Leș, să vină în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a prezenta prioritățile clare de dezvoltare și înzestrare a Armatei, precum și un plan concret pentru a le îndeplini. În ultimii 27 de ani, aproape nicio intenție de modernizare a Armatei nu a fost dusă la bun sfârșit, în condițiile în care există o vocație a amânării și blocajului în domeniul apărării naționale. Sunt convins că în prezența unui dialog, la care să participe partidele politice, dar și principalele instituții ale statului, în frunte cu CSAT, putem stabili împreună o foaie de drum clară, previzibilă și mai ales eficientă.