Stenogramă plen

## Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 11 aprilie, consacrată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc prevederile regulamentului. Declarațiile politice se susțin verbal sau se pot depune în scris. În cazul în care se susțin verbal, timpul alocat, potrivit regulamentului, este de 3 minute. La sfârșitul acestui interval, președintele de ședință poate suspenda dreptul la cuvânt, pentru a da ocazia și celorlalți colegi să vorbească, și, cum știți, o să-mi exercit acest drept, cu voința dumneavoastră.

În cazul în care aveți mai multe declarații, numai una poate fi susținută în ședința de astăzi.

Declarațiile se vor face prin rotație, de la fiecare grup parlamentar.

Încep cu Grupul parlamentar al PSD. Domnul Florinel Stancu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Ne aflăm în Săptămâna Mare. Săptămâna în care, conform Evangheliei, Iisus a fost trimis la moarte, din cauza calomniilor, trădărilor, abandonului, urii, judecății nedrepte. Fiul lui Dumnezeu a fost umilit și trimis spre răstignire pentru păcatele și nepăsarea noastră. În această săptămână retrăim cel mai puternic exemplu de credință din lume. De aceea, vă îndemn să revenim la demnitatea și responsabilitatea pe care doar în Dumnezeu le găsim. Vă îndemn să nu uităm de oamenii bolnavi, bătrâni, amărâți și săraci din țara noastră. Să ne îndreptăm gândurile spre ei.

În România aflăm aproape toate tipurile de sărăcie: absolută, relativă, severă, lucie, indici care ne dau fiori, din cauza efectelor nemiloase. În mediul rural, copiii vulnerabili, care provin din familii sărace, se duc la culcare mai mult flămânzi. Pe alocuri situația este dramatică.

Noi suntem cei care ne dorim să schimbăm lucrurile în bine. Știu că toți cei prezenți aici ne dorim asta. Vrem să creștem veniturile pentru românii dedicați meseriei lor, prin Legea salarizării unitare. Cu răbdare vom înlătura nedreptatea ce a persistat atâția ani în societate. Cu proiecte bine structurate, lipsurile majore ale celor care trăiesc din ajutor social vor fi înlocuite cu oportunități. Cu fidelitate vom dobândi harul de a o face nu prin vorbe, ci prin fapte. Săptămâna aceasta vă îndemn să facem fapte bune. Să întâmpinăm Paștele cu bucurie și lumină!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Florinel Stancu, deputat, Dolj.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule președinte, pentru această frumoasă declarație.

Dau cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Legislația din România primează!”.

Zilele trecute am aflat din presă că Guvernul a aprobat poziția pe care o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în speța în care Curtea Constituțională a României a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul „soț” poate fi interpretat și ca „membru al familiei”, chiar dacă este vorba de o persoană de același sex, căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene. Curtea Constituțională a cerut această clarificare după ce autoritățile române au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română, căsătorit, în Belgia, cu un bărbat de cetățenie americană. Guvernul a stabilit în urmă cu câteva zile că răspunsul pe care îl va trimite Curții Europene de Justiție este că legislația națională prevalează în acest caz, bazându-se pe argumente juridice desprinse din dreptul european și din Codul civil din România.

Astfel, cetățeanul american nu poate fi considerat ca făcând parte din familia cetățeanului român, având în vedere prevederile Codului civil, care stabilește că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți”. Mai mult, Codul civil nu se rezumă doar la această definiție, ci interzice explicit căsătoria între persoane de același sex și nu recunoaște căsătorii sau parteneriate de acest fel din alte state.

Pentru a proteja familia tradițională din România, în Parlament avem acum în dezbatere inițiativa cetățenească depusă de Coaliția pentru Familie și susținută prin semnăturile a peste 3 milioane de români.

De la această tribună a Parlamentului îmi exprim azi nădejdea că Birourile permanente reunite vor clarifica detaliile procedurale, astfel încât Parlamentul să se pronunțe cât mai curând asupra organizării referendumului pentru modificarea definiției familiei în Constituție.

Până atunci, salut cu mare satisfacție poziția pe care România o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, afirmând dreptul suveran al statului nostru de a legifera în interesul cetățenilor săi și susținând, în mod corect, că „noțiunea de soț trebuie interpretată conform legislației statului-gazdă”.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Urmează... domnul deputat Matei Dobrovie, de la USR?

Dacă nu... dacă nu e prezent, domnul deputat Antal

István, de la UDMR. De asemenea văd că lipsește...

De la ALDE.

Domnul Borza? Domnul Niță? Nu sunt.

Și în acest fel ajungem la domnul deputat Corneliu Bichineț, care e de la prima oră aici.

Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

E un privilegiu pentru mine ca, în fiecare săptămână, sub conducerea domnului Predoiu, să pot ține o declarație politică. Astăzi, declarația mea se intitulează „Iubesc această țară! Vasluiul, mai mult ca pe orice!”.

„Iubesc această țară!” Iată, în esență, miezul discursului politic al domnului Trump, după câștigarea alegerilor din America.

„Iubesc această țară!” Așa ar trebui să pronunțe, de câteva ori pe zi, fiecare om politic din România. Și, prin ceea ce face, să determine mutații economice profunde, încât România să se ridice din colbul și ruina, țărâna în care se află neamul românesc.

Așa ar trebui să glăsuiască și prin somn Liviu Dragnea, omul care, practic, prin nestăvilitul PSD, conduce discreționar România.

„Iubesc Teleormanul, iubesc și Vasluiul!” – așa ar trebui să facă, efectiv, Liviu Dragnea, deoarece, de aici, necondiționat și inexplicabil, recoltează, prin partidul său, mereu, voturi, alarmant de multe voturi.

Observați că nu mă refer la domnul Grindeanu sau la alt om politic din PSD, pentru că vreau să mă raportez la Liviu Dragnea.

Faceți ce trebuie pentru județele sărace, domnule Liviu Dragnea! Adică investiții și iar investiții. În așa fel încât lumea să aibă unde munci și nimeni să nu mai fie nevoit în țara aceasta să stea cu mâna întinsă, nici chiar leneșii... să recurgă la ruinătorul și umilitorul ajutor social.

De ce iubesc eu, Corneliu Bichineț, această țară? Pentru că e frumoasă. România este profundă, interesantă, plină de necunoscut, de dor și de posibilități. Aici e locul unde, de dimineață până seara, uneori și noaptea, Olguța dă câte ceva. Și dă întruna, nu știu când se va opri. Aici este locul unde dușmani necunoscuți, periculoși și încă neidentificați, o ucid zilnic pe doamna Firea. Aici e locul unde mulți copii, așa cum a spus și colegul de la Olt, adică unul din 10, se culcă flămânzi și visează toată noaptea că mănâncă, iar dimineața, când se trezesc, își dau seama că visau.

Iubesc Teleormanul, iubesc Vasluiul, iubesc toate județele din România!

Și cred că în această perioadă, când oamenii se gândesc la Iisus Hristos, la suflet, la nemurire, la bunătate, vom face în așa fel încât în toate casele românilor să poposească o rază de speranță, iubire, încredere și belșug.

Concluzii...

Concluziile.

Eu, Corneliu Bichineț, vă doresc sărbători fericite tuturor!

Mulțumesc, domnule Bichineț.

Declarația dumneavoastră atât de frumoasă a fost că mi-a distras atenția și ați vorbit mai mult. Îmi cer scuze colegilor. V-am lăsat mai mult.

Sărbători fericite și dumneavoastră!

Urmează domnul deputat Daniel Vasile, Grupul minorităților naționale.

Vă rog să închideți microfonul și apoi să-l reaprindeți.

Bună dimineața! Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Pe 8 aprilie, romii din întreaga lume sărbătoresc Ziua internațională a romilor.

În anul 1971, în data de 8 aprilie, are loc, la Londra, primul Congres internațional al romilor, congres prezidat de actorul american de origine romă Yul Brynner.

În cadrul Congresului internațional de la Londra au fost adoptate steagul internațional al romilor, Imnul internațional al romilor și s-au pus bazele Uniunii Internaționale a Romilor, organizație care, începând cu anul 1993, dobândește statut de organizație cu caracter consultativ pe lângă ONU.

În anul 2006, Parlamentul României, la inițiativa domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorității rome în Parlamentul României, adoptă Legea nr. 66/2006, prin care data de 8 aprilie este recunoscută ca Zi internațională de sărbătoare a romilor.

Prezența romilor se pierde în istoria României. Astfel, primele populații de romi au trecut Dunărea, spre Țările Române, începând cu secolele XIII–XIV, odată cu fondarea primelor formațiuni statale.

Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul României datează din 3 octombrie 1385 și se referă la sclavia romilor. Domnitorul Dan Vodă confirmă o danie de „40 de sălașe de atigani” – sclavi romi – dăruiți de domnitorul Vladislav Mănăstirii Vodița.

Sclavia romilor în Principatele Române marchează 5 secole, iar procesul de emancipare se finalizează în anul 1856, la 20 februarie.

În perioada interbelică ia naștere mișcarea de reprezentare civică și politică a romilor, prin înființarea, în martie 1933, a Asociației Generale a Romilor.

Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian și de declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării.

Astfel ia naștere o nouă pagină neagră în istoria romilor, perioada celui de-al Doilea Război Mondial – Samudaripenul – Holocaustul romilor.

România antonesciană și legionară, potrivit Raportului Comisiei Internaționale privind studierea Holocaustului în România, a deportat în Transnistria, în vederea exterminării, 25.000 de romi, dintre care 11.000 au murit.

Concluzionați...

...în vederea accelerării procesului de emancipare socială, culturală și economică a romilor. De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările, de orice natură, cu caracter rasist, discriminatoriu, la adresa romilor.

În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevăratul motiv de sărbătoare, de celebrare, îl reprezintă puterea de supraviețuire a acestui popor.

Închei prin a vă spune cine sunt romii: un popor demn, un popor de supraviețuitori.

_But barsa angle romale te aven bahtale_ !

Urez la mulți ani tuturor romilor din întreaga lume! Vă doresc sărbători fericite, dragi colegi! Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu.

Urmează domnul deputat... îmi cer scuze... doamna deputat Roxana Mînzatu, dacă este în sală.

rutieră, care este deficitară, siguranța cetățenilor și a turiștilor fiind pusă în pericol de traficul extrem de intens de pe DN 73. Avem o nevoie clară de a reamenaja spațiile publice din această zonă, pentru a face față numărului extraordinar de mare de turiști. Producătorii din zonă au nevoie de spații pentru a produce și pentru a-și vinde produsele organice din zonă.

De asemenea, ca în multe alte zone rurale din România, Bran–Moieciu–Fundata se confruntă cu îmbătrânirea sau lipsa forței de muncă.

Primăriile celor trei comune depun, desigur, eforturi pentru a-și asigura finanțarea, inclusiv nerambursabilă, depunând proiecte pe diverse programe de finanțare, atât din fonduri europene, cât și, recent, prin Programul național de dezvoltare locală 2 – program lansat, de altfel, de Guvernul PSD.

Zona însă are nevoie, dincolo de eforturi locale, și de o politică guvernamentală dedicată, pentru că ea poate deveni o zonă de excelență în turism, prin realizarea unei dezvoltări integrate, coerente și sustenabile, având în vedere patrimoniul cultural și natural unic.

Cu siguranță că localitățile Bran, Moieciu și Fundata vor putea beneficia de politica Guvernului PSD în domeniul turismului. Înființarea unui minister al turismului și demersurile acestuia de a realiza un masterplan al investițiilor în zonele turistice ale României vor fi de mare ajutor și zonei Bran–Moieciu–Fundata. Investițiile în infrastructura publică necesară activității turistice vor putea fi astfel prioritizate, iar cele mai importante dintre aceste proiecte vor putea fi cofinanțate de Guvern.

Dar cred că zona aceasta are nevoie și de o politică dedicată, guvernamentală și europeană. De aceea, susțin că este necesară aplicarea instrumentului investiție teritorială integrată, un instrument prevăzut de regulamentele europene, pe arealul Bran–Moieciu–Fundata.

Avantajul utilizării acestui instrument pentru o zonă de excelență, cum este Bran–Moieciu–Fundata, constă în faptul că nu numai că se definește un plan integrat de dezvoltare a zonei, dar că se și alocă, din fondurile europene ale României, un buget anume dedicat proiectelor zonei. Astfel, fondurile vor fi utilizate...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are următoarea temă: „Investiție teritorială integrată în microregiunea Bran–Moieciu–Fundata: carte de vizită a României și a Europei”.

Microregiunea Bran–Moieciu–Fundata din județul Brașov atrage singură un număr de turiști cât alte regiuni din România împreună. Vorbim de aproximativ un milion de turiști pe an. Numărul acestora este în creștere, un trend valabil pentru întreaga Românie, de altfel. Cei un milion de turiști însă reprezintă 25% din întregul turism rural al României și 5% din turismul național al țării noastre.

Datorită Castelului Bran, care este un brand turistic popular la nivel mondial, mulți din vizitatorii noștri sunt străini.

Trebuie deci să gestionăm foarte bine starea și dezvoltarea acestei zone, deoarece vorbim despre una dintre cărțile de vizită cu care se prezintă România în fața lumii.

Comunele Bran, Moieciu și Fundata au împreună 12.000 de cetățeni, iar cele trei administrații publice sunt dimensionate, ca buget și ca personal, la acești parametri. Nevoile lor de dezvoltare depășesc însă cu mult nevoile unei comune tipice din România. Ne referim aici la infrastructura

Concluzii, vă rog.

...cu un scop precis și cu un beneficiu substanțial pentru România: turismul va susține bugetul, iar România va obține o mai bună imagine în lume.

Din punctul de vedere al experților Comisiei Europene...

Concluzii...

...acest instrument este viabil.

Ca deputat, susțin această zonă cu potențial de excelență în turismul românesc și european. Și susțin că este necesar să activăm instrumentul ITI pentru dezvoltarea și cofinanțarea cu fonduri europene a zonei Bran–Moieciu–Fundata.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Aveți dreptate, doamnă deputat.

Vă urez succes în presarea Guvernului Grindeanu, să dea curs acelor instrumente.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Am permis, în debutul ședinței, câtorva colegi să vorbească mai mult decât permitea regulamentul pentru că erau foarte puțini în sală. Deja sala începe să se aglomereze. Vă rog să vă încadrați în cele 3 minute.

Și, ca să nu fiu partizan, am să încep aplicarea regulii cu strictețe începând cu colegii mei de la PNL, pe care îi invit acum, prin doamna Antoneta Ioniță.

Deși dumneavoastră ați merita un bonus, pentru că sunteți... ați fost prima astăzi în sală. V-am găsit aici la... și un sfert...

Bună dimineața, domnule președinte! Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Stop umilirii personalului medical din asistența medicală primară!”.

În sistemul medical din România medicina primară acordă 70-80% din serviciile medicale din sistem, prin cabinetele celor 11.400 de medici de familie.

Deși asistența medicală primară constituie baza piramidei sistemului medical, fiind asistența de prim contact, care rezolvă majoritatea nevoilor medicale uzuale ale cetățenilor, atât din mediul urban, cât și din cel rural, medicul de familie continuă să fie batjocorit de statul român.

Chiar dacă în numeroase țări guvernele conștientizează valoarea medicinii de familie, în România medicii de familie și asistentele acestora continuă să fie omiși de la măsurile de îmbunătățire a finanțării, iar în Legea salarizării unitare această categorie de personal nu este luată în considerare, actualii guvernanți preferând să facă politica struțului când vine vorba despre salarizarea acestora. Deși se vorbește despre medici și asistente la modul general, în mult așteptata Lege a salarizării unitare despre medicii de familie nu se vorbește nicăieri și aceștia nu sunt luați în calcul.

Mă întreb: oare cum poate fi numită această lege „unitară” și ce echitate mai există, în condițiile în care se cunoaște că din venitul obținut lunar, venit care nu este fix, un medic de familie își plătește cheltuielile de întreținere a cabinetului, își dotează cabinetul cu aparatură medicală, își plătește asistenta medicală, contabila, infirmiera, își igienizează spațiul în care își desfășoară activitatea?

La ora actuală, această meserie este practicată cu dăruire și profesionalism de oameni frumoși și buni, recunoscători și dedicați, pe care consider că nu trebuie să-i umilim.

Trag astfel un semnal de alarmă către Ministerul Sănătății, Ministerul de Finanțe, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru ca în cel mai scurt timp decidenții să-și îndrepte atenția și către personalul din asistența medicală primară, asta dacă nu se dorește să se rămână fără acest pilon important în sistemul de sănătate românesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Domnul deputat Matei Dobrovie? Domnul deputat Antal István.

## Stimate doamne,

## Stimați domni deputați,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu un subiect controversat și larg dezbătut în societatea românească. Ocazia declarației mi-a fost conferită de vizita de documentare la Penitenciarul Slobozia, din data de 30 martie 2017, efectuată în calitatea mea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții.

Doresc să vă prezint, pe scurt, aspectele constatate la penitenciarul din Slobozia. Această unitate este prezentată în presă ca și iadul pe pământ.

Supraaglomerația din penitenciar. În loc de 303 deținuți, conform spațiului de care dispune penitenciarul în conformitate cu normele internaționale, Slobozia are în custodie 467 de deținuți în prezent. Zona de detenție din incinta penitenciarului dispune de camere cu 12-15 persoane, cu paturi suprapuse, 3-4 paturi, fără aerisire și cu o singură toaletă. De asemenea, penitenciarul nu dispune de sală de mese, curțile de plimbare sunt foarte mici – în jur de 30-35 de metri pătrați, respectiv există un singur teren de sport.

Personalul este insuficient. Gradul de ocupare a posturilor din cadrul penitenciarului este undeva la 80%. În cadrul penitenciarului activează 3 medici și un preot, funcționează o bibliotecă, iar 27 dintre deținuți sunt înscriși în programul „A doua șansă”, pentru a finaliza studiile obligatorii, de 10 clase.

Conform reglementărilor în vigoare, deținuții au dreptul la muncă, dar sunt puține solicitări în acest sens. Deci munca nu este obligatorie la penitenciar, ca și în alte state.

De asemenea, deținuții nu au primit învoiri la evenimentele familiale în ultimii doi ani.

Din păcate, agresiunea, abuzurile și comportamentul violent sunt frecvente.

De asemenea, aș dori să vă dezvălui un fenomen bizar. Conform celor aflate de la judecătorul de supraveghere din cadrul penitenciarului, unii foști deținuți comit infracțiuni minore în diferite localități din țară pentru ca, în urma reîncarcerării în alte penitenciare, să poată solicita despăgubiri pentru condițiile necorespunzătoare din penitenciarele românești.

Având în vedere cele prezentate și faptul că România este condamnată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, anual, în zeci și chiar sute de cazuri legate de condițiile de detenție, consider că este nevoie în mod imperios să se coaguleze voința politică necesară soluționării acestei probleme, care să pune capăt fluxului de dosare...

Concluzii, vă rog.

...în care România este acuzată de tratamente inumane sau degradante. România a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului...

Concluzii...

## **Domnul Antal István János:**

...încă din 1994, însă nici în momentul de față nu poate respecta prevederile acestei convenții. Anul trecut, Guvernul de atunci a adoptat Memorandumul...

...pentru aprobarea calendarului de măsuri necesare îmbunătățirii condițiilor de detenție și a sistemului de probațiune, stabilind un plan de acțiune pe o perioadă de doi ani. Observând numărul mare de dosare în fața CEDO...

Domnule deputat, iertați-mă că vă întrerup. Vă rog să închideți în două-trei fraze, vă rog mult.

Personal, consider că nu se mai poate amâna rezolvarea problemei.

Antal István, deputat al UDMR.

Mulțumesc.

Și îmi pare rău că am ajuns la soluția aceasta, dar timpul...

Aveți dreptate, de altfel. Să știți că statele din Europa care au rezolvat problema au apelat la sistemul privat. Până nu o să avem curajul acesta, în cât mai multe domenii...

Și eu vă mulțumesc.

Da. Urmează domnul deputat Ștefan Mușoiu, dacă este. Dacă nu este, domnul deputat Sorin Moldovan. Nu, îmi cer scuze, domnule deputat.

Domnul Páșcan... da, iertați-mă, domnule Páșcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de toate, o precizare, fiindcă adeseori se pune accentul greșit numelui meu. De la Páscani mi se spune Páscan sau Páșcan. Nu, e Pașcan, de la orașul Pașcani, doar că fără „i”.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Declarația mea politică se intitulează „Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

Ne aflăm în Săptămâna Mare și s-ar cuveni să vorbim cu înțelepciune, cu chibzuință și cumpătare despre biserici și culte, în general, pe cât se poate căutând partea plină a pa... harului... a harului. Rolul lor călăuzitor și de temelie spirituală a poporului, statului și națiunii române trebuie să prevaleze în orice abordare rezonabilă. Din păcate, meditației spirituale, rugăciunii, îngăduinței și căinței i-au luat locul, prin intermediul mass-mediei, răutățile și interpretările malițioase privind finalizarea clopotului comandat pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Că e prea scump, că e prea mare, că poartă în efigie, alături de Crucea patriarhală și stema Patriarhiei Române, chipul patriarhului Daniel, care și-ar face astfel un cult al personalității, printr-un selfie cu Dumnezeu.

E drept, la câtă înveninare și răutate parcurg astăzi societatea românească, la cât este de răzlețită turma de credință, morală și religie, în general, parcă nu am fi în trendul vocaliștilor de strânsură dacă nu am consimți

și la terfelirea Bisericii, ca instituție. Fiindcă, nu-i așa?, toți ne fură țărișoara și avem nevoie de mai multe spitale unde să ne oblojim rănirile, bolile vorace și perpetue, fără a ne întreba dacă aceste boli nu provin cumva și din sufletul nostru otrăvit.

Se prezintă critic faptul că s-au alocat Catedralei Mântuirii Neamului peste 50 de milioane de euro din bani publici, iar asta ar fi o necugetată risipă. Se cuvine să vedem însă care sunt, prin comparație, doar câteva dintre marile „tunuri” de care a avut parte bugetul de stat al României în ultimii ani.

Contractele dintre statul român și companiile Microsoft și EADS, care fac obiectul celui mai mare dosar de corupție instrumentat de procurorii români, trimit la prejudicii ce depășesc un miliard de euro, iar înțelegerile cu cele două companii ar fi parafate contra unor comisioane estimate la 60 de milioane de euro. Pentru „tunul” autostrăzii numite „Bechtel” România a plătit peste 1,4 miliarde euro. Pentru o altă gaură neagră, reprezentând autostrada surpată Sibiu–Orăștie, alte aproape 700 de milioane de lei. În dosarul edilului Chiliman se anchetează o mită de 670 de milioane de euro, în cel al lui Viorel Hrebenciuc prejudiciul este estimat la 300 de milioane de euro, în cazul lui Marian Vanghelie anchetatorii cercetează o pagubă adusă statului de 90 de milioane de euro, iar în cazul lui Horia Georgescu se invocă o gaură de 84 de milioane de euro în buget, prin supraevaluarea despăgubirilor. Lista poate continua cu găurile negre de miliarde de euro denumite Caritas, FNI, devalizarea Bancorex, privatizările oneroase Sidex Galați, Petromidia, retehnologizarea Porțile de Fier, vânzarea în dauna statului român a Petromului și așa mai departe.

Mulțumesc și eu, domnule Pașcan. Urmează domnul deputat Ștefan Mușoiu. Încă o dată îl strig.

Atunci, domnul deputat Sorin Moldovan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Programul «Prima chirie», sursă de discriminare”.

Această declarație constituie în fapt un apel adresat colegilor parlamentari din toate partidele, Guvernului, dar și tuturor persoanelor care nu au un loc de muncă, indiferent dacă sunt înregistrate ca șomeri sau nu.

Potrivit art. 76[2] din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, care reglementează programul guvernamental cunoscut public sub denumirea de „Prima chirie”, beneficiază de o primă de relocare de maximum 900 de lei persoanele care se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanță mai mare de 50 de kilometri față de localitatea în care își au domiciliul sau reședința și, ca urmare a încadrării în muncă, își schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă; sprijinul se acordă numai dacă aceste persoane sunt înregistrate ca șomeri.

Ce presupune, de fapt, această prevedere? Înseamnă că o persoană, de exemplu, din județul Cluj, care acum nu are loc de muncă și nici nu este înregistrată ca șomer, dacă mâine ar găsi loc de muncă în Brașov sau Iași și s-ar muta acolo nu ar fi eligibilă pentru a primi acest ajutor de plată a chiriei și utilităților. De ce?

Ne uităm mirați la această aberație legislativă și ne întrebăm: faptul de a nu fi înregistrat ca șomer face ca statul să nu-l ajute pe cel care dorește să muncească, care este activ pe piața muncii și este dispus la relocare? Ce să înțeleagă acești cetățeni? Că dacă nu apari în statistici, de fapt, nu exiști?

Stimați colegi,

Consider că se impune o analiză asupra acestui text de lege, în sensul de a studia dacă nu cumva neacordarea primei de chirie unui om care se relochează și își schimbă locul de muncă din simplul motiv că nu este înregistrat ca șomer nu reprezintă cumva o diferență de tratament nejustificată obiectiv, adică o discriminare.

Cu speranța că v-am atras atenția... Mulțumesc. Sorin Moldovan, Circumscripția electorală nr. 13. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Sorin..., pardon, Matei Dobrovie.

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „Să ajutăm femeile în criză de sarcină!”.

Ca în fiecare sfârșit de martie, și anul acesta a avut loc, în București și în mai multe orașe din România și din Republica Moldova, „Marșul pentru viață”. Nu este vorba despre un eveniment pentru interzicerea avorturilor, așa cum a insistat o parte a presei și a activiștilor pro avort, ci despre un marș pentru susținerea vieții, a femeilor aflate în criză de sarcină, a copiilor nenăscuți și care au șansa și dreptul la viață.

Statisticile privind avortul în România sunt înspăimântătoare – peste 22 de milioane de prunci uciși din 1960 până în prezent, adică mai mult decât actuala populație a României. Țara noastră se situează pe locul 2 în lume, după Rusia, în acest clasament al morții – raportul dintre numărul de avorturi și mărimea populației în perioada 1921–2015.

În condițiile în care ne confruntăm, ca și alte state europene, cu o criză demografică serioasă, autoritățile române ar trebui să ia măsuri pentru a încuraja viața, pentru a susține femeile și copiii. Nu întâmplător mottoul marșului de anul acesta a fost „Ajută mama și copilul! Ei au nevoie de tine”.

Organizatorii marșului din București, Asociația „Studenți pentru Viață”, ajută femeile în criză de sarcină. Acestea sunt adesea presate, contrar voinței lor, să facă avorturi de către

soți sau parteneri care nu-și doresc copilul, care le amenință că le vor părăsi sau nu le vor mai susține financiar. De asemenea, aceste femei sunt supuse oprobriului public, al rudelor sau părinților, care consideră că dacă nu sunt căsătorite și nasc copii au întinat onoarea familiei.

Aceste femei au nevoie de sprijin și de consiliere într-o perioadă traumatizantă și dificilă a vieții lor. Ca urmare, este nevoie de înființarea de centre de sprijin pentru femeile în criză de sarcină, care să fie denumite ca atare, unde acestea să poată beneficia de consiliere psihologică gratuită și de susținerea unui asistent social specializat în criză de sarcină.

De asemenea, consider că este nevoie de facilitarea adopției de la naștere, pentru a crea o alternativă pentru femeile care nu pot sau nu vor să-și păstreze copiii.

Concluzii, vă rog.

Consecințele fizice, mentale și emoționale asupra femeii rămân o rană deschisă.

În concluzie, pentru mine, promovarea vieții nu înseamnă interzicerea avortului, ci susținerea femeilor puse în fața unei alegeri dificile.

Vă mulțumesc.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc și eu. Domnul Borza a venit? Mihai Niță? Atunci, domnul Cristian Sefer. Sper că de data asta am pus bine accentul.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Stabilirea la nivel normativ a obligativității existenței unui procent de legume și fructe românești pe rafturile marilor lanțuri de magazine constituie, în opinia mea, un prim pas în revitalizarea producătorilor agricoli români, dar, rămas singular, acesta riscă să rămână ineficient.

Legislația și politicile guvernamentale actuale asigură doar un cadru restrâns pentru implementarea dezideratului de sprijinire a micului producător român, în vederea asigurării accesului acestuia pe piața de desfacere.

Înființarea centrelor de colectare a producției de legume și fructe pentru micii producători este o soluție care ar veni să satisfacă interesele tuturor actorilor: producători, distribuitori și consumatori. Existența unor centre de colectare aflate sub autoritatea statului asigură atât un control eficient pentru eliminarea intermediarilor și, implicit, asigurarea unui preț de achiziție echitabil pentru producător, cât și realizarea unui flux de aprovizionare eficace pentru marile lanțuri de magazine. De asemenea, implicarea unei structuri aflate sub control de stat asigură și un control al calității și al respectării normelor privind cantitățile de pesticide și fungicide folosite.

Aceste considerente impun așezarea la masa discuțiilor a tuturor factorilor implicați – de la reprezentanții producătorilor agricoli și ai marilor lanțuri de magazine la factorii guvernamentali și legislativi –, pentru găsirea unor soluții viabile de implementare a centrelor de colectare a producției legumicole și pomicole ale micilor producători agricoli.

Sprijinirea și stimularea micilor producători legumicoli și pomicoli prin înființarea unor centre de colectare a produselor este o soluție atât pentru revitalizarea acestui domeniu agricol, cât și pentru readucerea pe mesele românilor a unor produse de calitate, românești.

Vă mulțumesc.

Deputat Cristian George Sefer, Circumscripția nr. 12 Călărași.

Vă mulțumesc și eu, domnule Cristian. Domnul Mihăiță Găină, de la PSD? Atunci, doamna Cristina Dinu, PSD.

Ultima încercare este comandoul organizat recent de Monica Macovei, la dezbaterea pe tema democrației și a justiției din România care a avut loc în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European.

Asupra neadevărurilor spuse acolo n-am să insist, pentru că ele se știu și au fost demontate de domnul Liviu Dragnea. Întrebarea este: ce a câștigat România de pe urma unui astfel de demers?

Ce părere își fac străinii despre noi dacă un intelectual rasat face astfel de lucruri la Bruxelles, cu un anume interes, și denigrând miniștrii propriei țări într-o analiză proprie asupra activității lor?

Ce altă țară din Uniunea Europeană se mai confruntă cu aceeași situație? Ați mai văzut europarlamentarii altor țări cerând sancțiuni împotriva propriei țări?

Am discutat cu europarlamentarii PSD despre impresia pe care o lasă astfel de demersuri în rândul colegilor din celelalte țări. Este jenant să vă spun cum ne privesc. Și nu pentru că am fi corupți sau cerșetori, ci pentru că ne expunem, spălându-ne rufele murdare în public. Iar pentru asta pierde România.

Deputat Cristina Elena Dinu, Circumscripția nr. 19 Giurgiu.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mara Mareș. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „Exportul de ură și minciună face mult rău României”.

Stimați colegi,

De ani de zile, România este ținta unor campanii de denigrare fără precedent în Uniunea Europeană. Și spun fără precedent deoarece ea pornește chiar din România și este făcută de români. Culmea este că unii dintre ei sunt trimiși acolo tocmai pentru a apăra interesele țării între națiunile Europei, în calitatea lor de europarlamentari.

László Tőkés, dacă vă aduceți aminte, europarlamentar român de altfel, a fost cel mai mare dușman al românilor, ducând în Parlamentul European mesaje false despre situația minorității maghiare și ponegrind România cu fiecare luare de cuvânt. Și a făcut mult rău țării.

A venit apoi un alt val de europarlamentari, care au prezentat România ca o țară sfâșiată de corupție, căzută pe mâna unor ticăloși care atacă și desființează statul de drept.

Este de notorietate campania furibundă dusă de Monica Macovei, la Bruxelles, împotriva referendumului din 2012, prezentat ca o lovitură de stat. Decizia luată de Parlament, cel mai democratic for al unei țări, și de peste 8 milioane de români ieșiți la vot era, în opinia acesteia și a altora, lovitură de stat. Și iar s-a făcut mult rău țării.

Situația de la București a fost analizată cu atenție și îngrijorare de fiecare dată la Bruxelles, pentru că era un fapt fără precedent: europarlamentari care își denigrează țara doar pentru a apăra interesele propriului partid.

Sigur, nu este România prima și nici ultima țară membră a Uniunii Europene care se confruntă cu situații politice tensionate, doar că niciuna dintre celelalte țări membre nu are imaginea României. Și ea a fost creată, încetul cu încetul, ani la rând, de aceiași oameni.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice este „Evaluările naționale – o radiografie a sistemului educațional românesc”.

## Stimați colegi,

La mai mult de două săptămâni de la susținerea simulărilor probelor pentru Evaluarea națională și Bacalaureat, avem în față rezultatele finale, centralizate la nivel național.

Aproximativ 450.000 de elevi au participat la aceste simulări. Cu toate că procentul celor cu medii de promovare a crescut cu 5%-10% în unele județe, rezultatele rămân încă profund îngrijorătoare. La Evaluarea națională a elevilor de clasa a VIII-a procentul celor cu medii mari, mai mari de 5, de-abia depășește 50%. Mai exact, 51,47% din elevii de clasa a VIII-a au obținut medii peste 5.

Deși constatăm că procentul este considerabil mai mare în raport cu cel de anul trecut, când doar 30,58% au obținut medii mai mari de 5, el nu este satisfăcător.

Mai mult, la simularea examenului de bacalaureat, doar 38,23% dintre elevi au reușit să obțină medii de promovare, aproape la fel ca anul trecut.

Semnalul pe care îl dau aceste rezultate este unul clar: educația bate pasul pe loc, nu reușește să se redreseze.

În acest context, nu este de mirare că tot mai mulți tineri încep să plece la studii în afară încă din liceu.

## Stimați colegi,

Această radiografie la zi a sistemului educațional românesc trebuie să ne aducă mai aproape de realitate și să ne determine să ne aplecăm spre acest domeniu cu mai multă perseverență și viziune. Trebuie, de asemenea, să înțelegem foarte bine și care au fost lucrurile care ne-au adus aici. Reformele succesive din educație au generat niște îmbunătățiri, însă acestea n-au fost suficient de mult urmate, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu s-a transformat într-o vulnerabilitate.

Statutul de profesor nu mai există, practic. Aceștia au decis să migreze în alte domenii mai bine plătite și cu posibilități de avansare, fie în țară, fie în străinătate.

Nu putem avea o educație performantă doar cu o mână de profesori dedicați.

Alt factor negativ a fost lipsa ancorării în realitate a conținutului livrat către elevi, care îl fac greu de urmărit, dar și lipsit de utilitate pentru viitor.

Concluzii, vă rog.

Având această radiografie în față, putem să încercăm să corectăm aceste greșeli și să ne aplecăm asupra domeniului cu mai multă cunoștință.

Oricât de mult ar suna a clișeu, viitorul țării noastre depinde de viitorul educației.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Cătălina Bozianu.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Proiectul «Sănătatea din Prahova, timpul pentru restart» – o dovadă că barierele politice pot fi depășite în interesul cetățenilor”.

## Stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi îmi propun să vă aduc în atenție un exemplu de colaborare politică între parlamentarii din același județ, care au lăsat deoparte barierele impuse de apartenența la un partid sau altul, unindu-și eforturile și priceperea pentru a încerca rezolvarea unei situații de criză. Parlamentarii în cauză suntem noi, cei trimiși aici prin voința exprimată de prahoveni la alegerile de anul trecut, iar situația de criză descrie starea sistemului de sănătate din județul nostru.

Presa din Prahova a lansat dezbaterea publică intitulată „Sănătatea din Prahova, timpul pentru restart” și ne-a adresat invitația de a forma un grup de lucru menit să găsească și să urgenteze soluțiile care pot aduce o ameliorare a situației din sistem.

Și eu, și cei mai mulți dintre colegii mei parlamentari din Prahova am răspuns pozitiv acestui demers. Ne-am angajat să constituim un grup de lucru care să funcționeze permanent și să genereze rapid un plan de acțiune. Am identificat deja, împreună cu specialiștii care lucrează în domeniul sănătății – atât în zona administrativă, cât și în zona actului medical propriu-zis –, câteva direcții pe care putem acționa noi, parlamentarii, astfel încât să dăm o șansă relansării acestui domeniu aflat, în județul nostru, în mare suferință. Astfel, în virtutea angajamentului asumat, vom promova inițiative legislative care vizează, de exemplu, simplificarea birocrației la angajarea medicilor și a personalului medical, instituirea obligației angajatorului de a-i acorda o perioadă de odihnă medicului care a prestat 24 de ore de gardă ori suplimentarea fondurilor alocate spitalelor prin Programul național privind infecțiile nosocomiale, astfel încât din aceste fonduri să fie achitată integral și contravaloarea tratamentului pacienților diagnosticați cu boli cauzate de infecțiile nosocomiale.

## Stimați colegi,

Am prezentat, pe scurt, activitatea grupului nostru de lucru de la Prahova, în speranța că acest model va fi replicat și de colegii din alte județe, ca răspuns la situațiile de criză cu care se confruntă sănătatea sau educația, finanțele sau investițiile din județul respectiv. Rețeta este simplă: voință politică și responsabilitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP, Prahova.

Mulțumesc.

Urmează doamna deputat Mirela Furtună.

Dacă nu este în sală, îl invit pe domnul Marius Budăi, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de azi: „Încep să se vadă rezultatele guvernării PSD”.

## Stimați colegi,

În presă se vorbește foarte mult despre sistemul de justiție și s-a creat o impresie falsă că aceasta este prioritatea numărul 1 sau singura prioritate.

Este foarte important și ce se întâmplă în justiție, dar oamenii sunt mult mai preocupați de ce se întâmplă cu salariile și pensiile lor, de creșterea nivelului de trai sau de relansarea economică. În primul trimestru am reușit să aducem mai mulți bani în buzunarele românilor, așa cum am promis în campania electorală.

Creșterea economică poate fi simțită direct de foarte mulți cetățeni. Exemple: creșterea salariului minim, scutirea pensionarilor de la plata CASS, creșterea pensiei minime garantate, majorarea salariilor din sănătate, din educație, din administrație, creșterea cu 50% a salariilor actorilor, gratuitățile pe CFR pentru studenți și dublarea fondului de burse studențești. La acestea adăugăm eliminarea celor 102 taxe. Și toate acestea au adus sau au lăsat mai mulți bani în buzunarele românilor.

Creșterile de salarii au fost, în special, în zona de jos a grilei de salarii sau în domeniile subfinanțate până acum: educație, sănătate și administrație. Asta înseamnă că mai mulți români au trecut din zona de sărăcie în zona clasei de mijloc. Am reușit să aducem mai mulți români în clasa de mijloc, așa cum am promis.

Este o percepție falsă că Guvernul Grindeanu e preocupat doar de măriri de salarii sau de pensii.

Se acordă o atenție deosebită și încurajării mediului de afaceri, care poate susține creșterea economică. Investitorii americani au apreciat recent că echipa lui Grindeanu este guvernul din Europa de Est care sprijină în cea mai mare măsură mediul de afaceri. S-au luat măsuri foarte importante pentru acest domeniu: scăderea TVA, de la 20% la 19%; eliminarea taxei pe construcțiile speciale, lansarea programului „Start-up Nation”; reducerea accizelor la carburanți, în medie, cu 18%-20%; Legea prevenției, care este în dezbatere publică; eliminarea plății CASS aferente dividendelor. Sunt doar câteva exemple.

Concluzii?

Atunci când vorbim de 3Pillar Global, Dräxlmaier, Daimler sau Enel vorbim de activități economice cu valoare adăugată mare, deci cu salarii mai bune pentru români.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Mugur Cozmanciuc.

Domnul Leoreanu, dacă nu e domnul Cozmanciuc. Îl invit pe domnul Laurențiu Leoreanu. De altfel, colegi. Amândoi de la Neamț.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața!

Declarația mea politică are tema: „Legea salarizării unitare – munca să fie plătită cum se cuvine. După muncă și plată, după plată și răsplată!”.

## Stimați colegi,

În câteva zile vom dezbate, probabil, în Parlament Proiectul Legii salarizării unitare, pe care în mod normal Guvernul trebuia să și-o asume direct. Cum însă Guvernul PSD una promite și alta face, Legea salarizării unitare va fi trimisă la Parlament.

Ca deputat liberal, consider că este absolut necesară o lege a salarizării unitare, însă pentru aceasta trebuie să fim realiști și conștienți că proiectul trebuie să pună ordine în sistemul bugetar, să promoveze echitatea și echivalența pe funcții _versus_ munca prestată.

Atât eu, cât și colegii liberali avem mari suspiciuni cu privire la implementarea integrală a Legii salarizării în formula propusă de PSD. Și nu doar noi, ci și voci sindicale și-au exprimat dubiile cu privire la sustenabilitatea și predictibilitatea acestui proiect. Și aceasta din cauză că cei de la PSD nu au prezentat proiecții clare, bazate pe indicatorii economici în funcție de care implementarea să poată fi realizată. Ca, de exemplu, raportarea creșterii anvelopei salariale la creșterea economică prognozată _versus_ ponderea realizării și colectării veniturilor la bugetul de stat.

Cred însă că cel mai important e ca și colegii parlamentari de la putere să înțeleagă că este vorba de un proiect legislativ foarte important și nu avem nevoie acum de o lege aplicabilă doar pe jumătate. Creșterea salariilor bugetarilor trebuie să fie strâns legată de creșterea economică și de veniturile realizate la bugetul de stat.

Iar creșterea economică depinde de investițiile care se vor face. Nu putem să fim iresponsabili și să promitem salarii mărite fără însă a avea un fundament. Ar fi nedrept față de salariații din mediul de afaceri, care vor rămâne în baza ierarhiei salarizării, deși munca lor este foarte importantă în creșterea economică națională.

Și o spun eu, cel care, într-o declarație politică anterioară, am susținut necesitatea majorării salariilor celor din administrația publică, tocmai pentru a profesionaliza acest domeniu. Însă, pentru a avea predictibilitate, preferăm să aibă loc o majorare realistă, ancorată în realitate, sustenabilă, fiind convinși că ea se va putea aplica.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Petru Movilă, Grupul parlamentar al PMP.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică se numește „Spitalul Regional de Urgență Iași – o necesitate și o urgență”.

La începutul săptămânii trecute, la Iași au venit reprezentanți ai Ministerului Sănătății și experți ai Băncii Europene de Investiții, pentru a vedea amplasamentul viitorului spital regional de urgență.

În urma discuțiilor cu oficialii din Ministerul Sănătății, s-a stabilit că până la sfârșitul acestui an ar urma să fie realizat studiul de fezabilitate, care va stabili exact cum va arăta fiecare unitate medicală din cele trei: Iași, Craiova și Cluj. Anul 2018 va fi dedicat întocmirii, depunerii și evaluării documentației proiectului pentru Programul Operațional Regional 2014–2020, în vederea accesării finanțării europene. Începerea efectivă a construcției ar trebui să aibă loc, după același calendar, în primul trimestru al anului 2019, iar realizarea lucrărilor nu ar trebui să depășească 36 de luni.

Stimați colegi,

Spitalul Regional de Urgență este un proiect vital pentru Iași, un proiect pe care atât eu, în calitate de deputat, îl susțin, cât și întreaga echipă a Partidului Mișcarea Populară.

Consilierii locali ai PMP din consiliul local și consilierii județeni din consiliul județean vor vota întotdeauna pentru acest proiect, în așa fel încât implementarea acestuia să nu mai sufere amânări nejustificate.

În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții Ministerului Sănătății, pot să vă spun că mai trebuie clarificate cu exactitate responsabilitățile Ministerului Sănătății și ale administrațiilor publice locale, precum și unele aspecte ce țin de documentație și de calendarul de implementare.

De asemenea, consider că este foarte important ca Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași să fie un partener real și serios în acest proiect, la fel cum s-a întâmplat și în cazul Institutului Regional de Oncologie. Pe lângă faptul că universitatea poate oferi consultanța necesară implementării unei astfel de investiții, va fi necesar să asigure și resursa umană pentru întreg spitalul.

Ajuns la finalul declarației mele, vreau să subliniez încă o dată, stimați colegi, importanța Spitalului Regional de Urgență de la Iași și să fac un apel la Ministerul Sănătății pentru a urgenta procedurile necesare pentru demararea efectivă a investiției.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Ștefan Mușoiu, de la PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „PSD dă vești bune tuturor românilor pentru un Paște cu adevărat fericit și împlinit”.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege privind salarizarea unitară nu a fost doar finalizat, ci și semnat și va fi depus ca inițiativă parlamentară, urmând ca dezbaterea pe marginea acestuia să se desfășoare imediat după Paște.

Așadar, PSD le dă cu adevărat vești bune tuturor românilor pentru un Paște fericit și împlinit! Altfel spus, în sfârșit românii angajați în sistemul public pot să respire ușurați, pentru că s-au făcut primii pași pentru înlăturarea tuturor inechităților salariale.

Dacă până acum am auzit doar vorbe, ba chiar unele guverne antecesoare au favorizat apariția anumitor discrepanțe la remunerația bugetarilor, care, pur și simplu, în cazuri punctuale, frizează discriminarea, PSD confirmă încă o dată că se ține de cuvânt. Atât reprezentanții Cabinetului condus de Sorin Grindeanu, cât și noi toți, parlamentarii social-democrați, ne angajăm, prin semnăturile noastre, date pe acest proiect de lege, să eliminăm orice urmă de nedreptate.

Amănuntele tehnice ale majorărilor salariale imediat următoare au fost anunțate deja de colegii mei, motiv pentru care țin să punctez doar că la finalul guvernării PSD salariul minim pe economie va fi de 1.750 de lei.

Până atunci, pentru că se apropie cel mai mare eveniment anual din viața creștinilor, țin să le transmit tuturor românilor, indiferent dacă se află în țară sau peste hotare, ca Sfintele Sărbători de Paște să ne facă viața mai frumoasă, casa mai bogată și masa îmbelșugată.

Fie ca Învierea Mântuitorului să ne aducă lumină, căldură și iubire atât nouă, cât și în sufletele, inimile și gândurile celor dragi, mai ales că Hristos a înviat pentru fiecare. Paște fericit! Vă mulțumesc.

Ștefan Mușoiu, deputat, Circumscripția nr. 23 Ialomița.

Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Oprea, de la PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt nevoit să vin cu un motto: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă uit în curtea românilor și văd că persoana care a primit premiul Parlamentului European este criticată în Parlamentul României, zău că nu mai știu ce să mai pricep.”

Un parlamentar european din curtea celor care astăzi discreditează o persoană pe care eu aș clona-o a fost arestat pentru fărădelegile făcute. Chiar că nu mai înțelegem nimic.

Tema de astăzi are titlul „Manipularea, secretomania și interesele Coaliției PSD–ALDE”.

Dacă ar fi să analizăm atât programul de guvernare al Coaliției PSD–ALDE, cât și discursurile liderilor actualei coaliții, remarcăm obstinația acestora de a utiliza unii termeni de-a dreptul caraghioși: „majorări, creșteri, măriri”, fără a mai da sens cuvintelor. E ca și cum ar avea un buget nelimitat sau ar fi descoperit un perpetuum bugetar, așa încât la orice secundă bugetul să crească. Nu degeaba Dragnea a mai lăsat bugetul la dospit o săptămână, poate mai crește partea de venituri.

Nu întâmplător Legea salarizării unitare este considerată de sindicaliști că, de fapt, își propune nu să elimine discrepanțele din sistem, ci să fie o lege care să conserve anumite privilegii.

Într-adevăr, România se află între țările cu cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, dar liberalii sunt de acord cu o astfel de lege, însă nu oricum.

Există riscul ca Executivul să dea cu o mână și să ia cu două, ceea ce s-ar traduce în cote progresive de impozitare: majorări de taxe și impozite cu efect direct asupra puterii de cumpărare. Un alt joc riscant ar fi ca actuala putere să promită doar aprobarea legii, iar aplicarea ei să fie prorogată până la sfântu-așteaptă, cum ne-a obișnuit, de fapt, guvernarea Ponta.

De aceea, nu suntem de acord cu astfel de proiecte de lege, elaborate în secret, care ar sări etape importante, cum este cea a dezbaterii publice.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, de la PMP. Dacă nu este, îl invit pe domnul Mihăiță Găină, dacă a apărut.

Dacă nu, domnul Emanuel Havrici, PSD.

Dacă nu, ajungem din nou la PNL, domnul Glad Varga. O secundă, domnule Varga...

Iertați-mă, sunteți domnul Mihăiță Găină?

## **Domnul Emanuel Iuliu Havrici**

**:**

Sunt Emanuel Havrici.

Havrici, da. Iertați-mă, n-am văzut, că erați în spate... Poftiți. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Emanuel Havrici, deputat al PSD, Suceava.

Și, bineînțeles, odată ce am ajuns aici, suntem reprezentanți în Parlamentul României dintr-o anumită zonă, cu specificul ei. Eu provin din zona de munte a județului Suceava și am ascultat până acum cu mare interes cele ce s-au spus aici privind realizările guvernării PSD din aceste luni.

Ei, bine, în afară de aceste realizări, la modul general, există și realizări particulare, specifice fiecărei zone privind actul de guvernare.

În zona de munte a județului Suceava, anul trecut au existat o serie de probleme legate de activitățile economice tradiționale, și anume mineritul, creșterea animalelor și exploatarea forestieră.

În primul rând, mina de uraniu de la Crucea a fost la un pas de a fi închisă, în urma unei decizii, zic eu, necugetate a guvernării Cioloș, iar această mină, până acum două, trei săptămâni, din cauza acestei decizii, de a sista livrarea de uraniu, a fost la un pas de a fi închisă. Știm foarte bine protestul minerilor de acolo și, în acest sens, mulțumesc Guvernului și prim-ministrului Grindeanu pentru efortul pe care l-au făcut pentru a debloca această situație.

O altă problemă cu care ne confruntăm, lăsată tot moștenire de Guvernul de anul trecut, este mina de salină de la Cacica, acolo unde, din cauza unor măsuri, luate tot la nivel ministerial, ne aflăm în situația sau în pericolul de a fi nevoiți să facem restructurări sau chiar reduceri de personal, sens în care sper că și această problemă va fi preluată și va fi rezolvată, așa cum s-a întâmplat și cu mina de uraniu.

Un alt aspect privind economia locală îl reprezintă creșterea animalelor, în zona de munte neexistând posibilitatea unei culturi mari, în sensul acelor culturi de grâu, porumb și alte culturi mari din zona de șes a județului sau a țării.

Din păcate, anul trecut subvențiile au intrat foarte, foarte târziu, mai ales pe partea de creștere a animalelor, ajungându-se ca ultimele plăți să se facă până în septembrie, octombrie. Iarăși, aici este un lucru care s-a corectat, deja majoritatea subvențiilor sunt achitate de Ministerul Agriculturii, permițând dezvoltarea și începerea

Concluzii, vă rog.

Din ce înțeleg, se lucrează și aici pentru elaborarea unei legislații, în așa fel încât populația să-și poată asigura lemnul de foc.

De aceea, spun că în afară de obiectivele generale sunt foarte multe obiective particulare, locale, care au fost rezolvate în aceste luni.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Glad Varga, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea politică vizează amplasarea Monumentului „Marii Unirii” de la Arad.

Istoria arată că Aradul poate să aspire la titlul de capitală politică a Marii Uniri, iar amplasarea la Arad a unui monument al Marii Uniri de la 1918 este un vis aproape de 100 de ani și care este neîmplinit.

Cu ocazia aniversării a 85 de ani de la Marea Unire din 1918, Președintele României din acea vreme a pus piatra de temelie pentru amplasarea Monumentului „Marii Uniri” de la Arad.

În cursul lunii iunie 2017, ministrul culturii și cultelor anunță organizarea concursului public de creație plastică pentru realizarea Monumentului „Marii Uniri”, iar în noiembrie 2007, în urma jurizării, a fost declarată câștigătoare opera de artă a sculptorului Codre Florin.

În prima parte a anului 2008, Ministerul Culturii și Cultelor a încheiat un contract cu sculptorul Codre Florin pentru realizarea acestui monument istoric, iar în baza acestui contract sculptorul a realizat, în China, lucrarea monumentului, care reprezintă o coloană a infinitului stilizată, sub forma unui stâlp ramificat, simbolizând convergența celor trei provincii românești, compusă din 12 piese, care vor constitui o coloană împletită, înaltă de mai mult de 20 de metri, cântărind peste 150 de tone. Dar livrarea acesteia în România a fost mult întârziată.

Sculptorul Codre Florin are și avea obligația de transport și de amplasare a lucrării la Arad, însă, din cauza faptului că firma acestuia a intrat în insolvență, nu ar mai avea posibilități financiare să onoreze și aceste obligații, deși inaugurarea monumentului a fost programată inițial pentru 1 decembrie 2012. Astfel că, după 13 ani de întruniri, solicitări, proteste, dezbateri și consultări și după aproape 100 de ani de când arădenii așteaptă realizarea acestei opere de artă, situația rămâne incertă și controversată.

În baza celor relatate, am speranța că Ministerul Culturii și domnul ministru, în calitate de proprietar al monumentului, să se implice și să se dedice acestui proiect, astfel încât lucrările de finalizare să fie într-un timp rezonabil, iar centenarul Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 să fie aniversat la Arad cu tot respectul cuvenit înaintașilor, celor care s-au sacrificat pentru noi, ca astăzi să trăim într-o Românie mare, unită, membră a Uniunii Europene.

Mulțumesc și eu, domnule deputat Glad Varga. Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, PMP. N-a venit.

Atunci, domnul Tudor Ciuhodaru, PSD. Vă invit, domnule deputat. Dacă mai vreți să faceți declarația...

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Dumneavoastră știți cât costă să aduci pe lume un copil sănătos în România?

Deși la nivel declarativ lucrurile acestea ar trebui să fie gratuite, în practică constatăm că multe dintre consultațiile, investigațiile și tratamentele necesare pentru o evoluție normală a sarcinii nu sunt decontate, iar cele care ar trebui să existe acolo, în stoc, se epuizează în primele zile din prima săptămână din lună.

Avem ocazia să schimbăm acest lucru.

Toate gravidele ar putea beneficia de consultații, investigații, tratamente gratuite pentru a aduce un copil sănătos pe lume în România, așa cum prevede proiectul meu de lege.

Proiectul a trecut de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților și va intra în plenul Camerei Deputaților, Cameră decizională.

De acum încolo viața mamelor și a copiilor din România depinde doar de votul dumneavoastră.

De altfel, România este într-un top negativ al mortalității materne și al mortalității infantile, iar două din trei femei nu ajung să-și facă consultațiile și tratamentele pe durata sarcinii, în special din motive de natură economică.

Avem o mortalitate maternă comparabilă cu cea din Iran, iar un copil moare la cinci ore, un copil de sub un an moare la cinci ore, din cauză că lucrurile nu sunt corect tratate.

Acest proiect de lege vine cu măsuri concrete și consider că aici, în Parlamentul României, putem veni cu o măsură similară, pe care Anglia o aplică încă din 1948. Poate nu e de neglijat faptul că, aplicând astfel de măsuri, au cea mai mică mortalitate infantilă din Uniunea Europeană.

Și noi astăzi putem structura acest demers într-un veritabil program național de stimulare a natalității, mai ales că tot mai multe femei salariate amână aducerea unui copil pe lume, din considerente economice.

Șase salarii minime pe economie nu înseamnă puțin, dar oare cât valorează într-adevăr viața unei mame sau a unui copil în România?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Foarte interesantă declarația.

Trecem la domnul deputat Gabriel Andronache, dacă a venit?

Dacă nu, domnul deputat Pavel Popescu. Domnul Remus Borza?

Domnul Mihai Niță? Domnul Cătălin Cristache? Domnul Mihăiță Găină? Doamna Mirela Furtună? Încă o dată. Domnul Andronache?

Domnul Popescu?

Stimați colegi, conform listei pe care eu o am în față, au vorbit toți deputații înscriși, mai puțin, evident, cei care absentează.

În condițiile acestea, doresc să amintesc numele deputaților care au depus declarații scrise, respectiv: de la Grupul parlamentar al PSD, domnul Mihai Weber și doamna deputat Beatrice Tudor – declarație scrisă; de la Grupul parlamentar al PNL, domnnii deputați Sorin Ioan Bumb, Robert Boroianu, Bogdan Huțucă, Găvrilă Ghilea, doamna deputat Viorica Cherecheș, domnii deputați Ioan Balan și Claudiu Răcuci, domnul deputat Ovidiu Raețchi.

Toți aceștia au depus declarații scrise.

Încă o dată, întreb dacă mai există un coleg în sală înscris pentru declarații sau intervenții care dorește să ia cuvântul și nu a fost citit.

Dacă nu, în aceste condiții...

Da, avem un coleg.

Domnul deputat Ghera, de la minorități.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este „Aniversarea a 20 de ani de la înființarea Liceului Teoretic Bilingv RomânoCroat din Carașova”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

La Carașova, în data de 7 aprilie 2017, Uniunea Croaților din România și Liceul Teoretic Bilingv Româno-Croat din Carașova, județul Caraș-Severin, au organizat un eveniment important dedicat liceului bilingv, și anume marcarea a două decenii de la înființarea unicului liceu pentru elevii din minoritatea croată.

Sărbătorirea a 20 de ani ai acestui liceu reprezintă o mare sărbătoare pentru toții etnicii croați, un eveniment special, încărcat cu multe emoții, un eveniment cu multă greutate pentru minoritatea croată, unde au participat atât copiii preșcolari, cu dascălii lor, din comuna Carașova și comuna Lupac, cât și elevii din ciclul gimnazial și liceal, împreună cu profesorii lor, foști profesori, preoți, primarul comunei Carașova, precum și alte oficialități ale județului Caraș-Severin, de la inspectoratul școlar, casa corpului didactic etc. Pe lângă aceștia, au fost prezenți și secretarul de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, domnul Aledin Amet, precum și Excelența Sa, ambasadorul Republicii Croația la București, domnul Davor Vidis, și o delegație din Croația – secretarul de stat al Oficiului pentru Croații din Întreaga Lume, domnul Zvonko Milas, și consilierul croat pentru probleme ale minorităților, domnul Milan Bosnjak.

Uniunea Croaților din România a pledat necondiționat pentru înființarea liceului bilingv și l-a susținut cu aceeași fervoare în cele două decenii de existență.

În calitate de deputat, dar și de președinte al Uniunii Croaților, doresc să îi asigur pe acei copii și părinți că organizația noastră va rămâne și în continuare alături de școală și de acest liceu, sprijinind inițiativele și programele pe care le întreprind pentru îmbunătățirea și dezvoltarea actului educațional și a învățământului bilingv. Sunt bucuros că am reușit să organizăm aniversarea unui moment deosebit, sărbătoare a întregii noastre comunități.

Pe de altă parte, am certitudinea că acest eveniment, de reală importanță în viața spirituală a comunității, nu ar fi fost posibil fără efortul profesorilor, efort susținut zi de zi.

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Doamnelor și domnilor deputați, fac o ultimă strigare a listei.

Domnul Mihăiță Găină? Doamna Mirela Furtună? Doamna Beatrice Tudor?

De la PNL:

Domnul Gabriel Andronache? Domnul Pavel Popescu? De la ALDE: Domnul Remus Borza? Domnul Mihai Niță?

Se pare că acești colegi au renunțat să susțină declarațiile. Cu aceasta, doamnelor și domnilor deputați, glorioasa noastră ședință de astăzi se încheie.

Vă urez succes!

Sărbători fericite și vă felicit pentru declarații! La revedere!

„Înzestrarea Armatei – obiectiv asumat doar pe hârtie”

Ne apropiem de următorul summit al NATO, ce se va desfășura la Bruxelles în perioada 24–25 mai. În acest context, este oportun să aducem în discuție o serie de aspecte esențiale care țin de situația Armatei Române și de dotarea precară a acesteia. În condițiile de securitate

din zonă, dar nu numai, din ce în ce mai complexe, eșecuri de etapă, precum: amânarea licitației pentru fregate, anularea licitației pentru cele 36 de torpile antisubmarin, întârzierea în înzestrarea Armatei cu transportoare blindate, blocarea achiziției unor noi avioane de vânătoare F-16 și un proces greoi de achiziționare a corvetelor de tip SIGMA 10514 aduc un deserviciu major României, mai ales în situația în care și-a asumat o serie de angajamente în fața partenerilor din cadrul NATO. Subliniez aici și faptul că, potrivit unor informații prezentate în spațiul public, la Uzina Automecanică Moreni ar fi trebuit să înceapă dezvoltarea și producerea unui model de transportor blindat special destinat forțelor terestre, lucru care ar fi fost de natură să stimuleze industria internă din domeniul apărării, care are nevoie de toate oportunitățile posibile. Se pare însă că Guvernul a renunțat și la acest proiect.

Bugetul Apărării pe 2017 a fost majorat la 2,18% – obiectiv asumat de România în fața partenerilor internaționali. Iar o creștere a bugetului pentru apărare în România trebuie firesc corelată cu un program de achiziții militare bine conturat. Statutul de actor transatlantic indispensabil al României nu poate fi confirmat dacă achizițiile în domeniul apărării sunt anulate sau amânate în funcție de obiectivele politice și de imagine ale unui guvern sau ale altuia.

De aceea, consider că este datoria ministrului apărării, Gabriel Leș, să vină în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a prezenta prioritățile clare de dezvoltare și înzestrare a Armatei, precum și un plan concret pentru a le îndeplini. În ultimii 27 de ani, aproape nicio intenție de modernizare a Armatei nu a fost dusă la bun sfârșit, în condițiile în care există o vocație a amânării și blocajului în domeniul apărării naționale. Sunt convins că în prezența unui dialog, la care să participe partidele politice, dar și principalele instituții ale statului, în frunte cu CSAT, putem stabili împreună o foaie de drum clară, previzibilă și mai ales eficientă.

„Președintele Klaus Iohannis trebuie să fie mai incisiv în negocierile cu Marea Britanie”

Constat cu îngrijorare că premierul Theresa May, în discursul său din Camera Comunelor, s-a referit la controlul imigrației și la selectarea persoanelor care vor intra în Marea Britanie. Este o problemă foarte sensibilă pe agenda negocierilor și cred că Președintele României, domnul Klaus lohannis, ar trebui să fie mai interesat de soarta cetățenilor români care locuiesc în prezent în Anglia.

Consider că este momentul să lăsăm în urmă orgoliile și bătăliile politice, amintindu-vă tuturor că nu mai suntem în campanie electorală. Ne confruntăm cu probleme foarte grave, care reclamă o poziție fermă din partea țării noastre, iar Președintele României trebuie să aibă o abordare mai incisivă la nivelul Consiliului European, pentru a apăra drepturile cetățenilor români aflați în Marea Britanie.

Marea Britanie trebuie să înțeleagă că ieșirea din Uniunea Europeană nu înseamnă ieșirea din Europa. Păstrarea unor bune relații cu țările Uniunii Europene este condiționată de respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul de liberă circulație sau dreptul la muncă.

PSD va sprijini orice demers care apără drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dreptul de liberă circulație sau dreptul la muncă al românilor. În încheiere, le doresc tuturor românilor ca Sfintele Sărbători Pascale să le aducă liniște în suflet și pe toți cei dragi alături. În lumina credinței vom găsi puterea de a privi spre viitor cu speranță, încredere, cu gânduri bune, de înțelegere și respect.

„Cuvintele contează. Un apel spre decență în exprimarea publică din politica românească”

Astăzi nu o să vă vorbesc nici despre economie, deși acesta este un subiect preferat de mulți dintre colegii mei din politică atunci când vor să lase impresia că vorbesc despre lucruri importante, nici despre lupta anticorupție, alt subiect preferat de mulți dintre cei care au impresia că ating esența problemelor în societatea românească, nici despre democrație sau stat de drept, concepte mari folosite de oamenii politici atunci când vor să transmită mesaje cetățenilor.

Vă voi vorbi astăzi despre cuvinte și despre responsabilitatea pe care noi, ca parlamentari aleși de cetățenii români, o avem în modul în care alegem să ne exprimăm.

Ca un om care am folosit cuvintele toată cariera mea profesională, vreau să vă spun un lucru, pe care sunt convinsă că-l știți, dar care nu poate fi repetat îndeajuns – cuvintele pe care le folosim contează. Cuvintele contează pentru că ele au însemnătate și încărcătură, iar însemnătatea și încărcătura lor sunt preluate de noi la un nivel de care nu suntem nici măcar complet conștienți, la nivel de societate. Cuvintele contează pentru că au ele sens, iar sensul lor, de multe ori, dă sens și vieții noastre.

S-au spus și se spun multe lucruri despre România și despre calitatea funcționării instituțiilor românești, s-au spus și se spun multe lucruri despre societatea românească și despre tarele ei, dar ce nu se spune suficient este că suntem o țară și o societate care abuzăm de cuvinte grele.

Prea ușor folosim cuvinte grele în lupta politică pentru a ne ataca adversarii, iar asta nu face altceva decât să adâncească faliile din societate. Prea ușor folosim cuvinte dure la adresa cetățenilor de diferite categorii, și asta nu face decât să ducă la creșterea temperaturii sociale. Prea ușor ne răcorim folosind cuvinte și prea ușor uităm că ele pot să fie dureroase pentru cei împotriva cărora le îndreptăm. Prea ușor folosim cuvintele drept arme și prea ușor uităm că ele au însemnătate și încărcătură, și sens.

Eu cred că sănătatea unei societăți și calitatea unui stat se pot deduce și din limbajul folosit. Eu cred că putem folosi cuvintele ca o unealtă care să ne apropie unii de alții, nu care să ne îndepărteze. Eu cred că putem folosi cuvintele ca o punte de legătură, nu ca o falie care ne îndepărtează.

„TVA 0% pentru locuințe, un nou cadou pentru sponsorii PSD”

Proiectul PSD privind aplicarea unei cote zero de TVA la livrarea de locuințe, dar și la serviciile de publicitate este imposibil de transpus în practică și riscă chiar să atragă declanșarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei, ținând cont de faptul că, potrivit Directivei de TVA, un stat membru al Uniunii Europene poate aplica maximum două cote reduse de TVA, iar România le aplică deja, și anume: cota redusă de 9% TVA, precum și cea de 5% TVA.

Mai mult decât atât, cota redusă de TVA de 0% promisă de către domnii Dragnea și Grindeanu reprezintă o cotă mai mică decât limita inferioară prevăzută de directiva menționată și, în plus, România ar aplica astfel cea de a treia cotă redusă de TVA, ceea ce ar conduce în mod clar la o încălcare a prevederilor comunitare și ar constitui un motiv temeinic de declanșare a procedurilor de infringement împotriva noastră.

Susțin acest lucru deoarece directiva europeană prevede clar faptul că aceste cote reduse de TVA nu trebuie sa fie mai mici de 5%, dar și pentru că acestea nu pot fi aplicate decât pentru anumite livrări de bunuri și/sau prestări de servicii, și anume pentru cele detaliate în anexa III la Directiva TVA. Printre bunurile prevăzute în această anexă III în legătură cu care statele membre ale Uniunii Europene pot aplica o cotă redusă de TVA, dar nu mai puțin de 5%, se numără și livrarea, construirea, renovarea și transformarea locuințelor, dar numai ca parte a politicii sociale, măsură implementată deja în România. Pe de altă parte, din prevederile directivei referitoare la serviciile de difuzare de publicitate prin mass-media reiese și faptul că acestea nu intră nicidecum în categoria serviciilor pentru care statele membre ale Uniunii Europene pot opta pentru aplicarea unei cote reduse de TVA.

Luând în considerare cele prezentate și având în vedere că ANAF-ul este deja supraîncărcat în privința rambursărilor de TVA, o astfel de măsură de reducere a cotei de TVA la locuințe și alte servicii nu reprezintă altceva decât un nou joc al Guvernului Grindeanu–Dragnea cu fiscalitatea și predictibilitatea României, joc iresponsabil, care ar avea drept efect o creștere substanțială a cererilor de rambursare de TVA, adică o sufocare și o blocare a funcționării ANAF-ului, care are oricum resurse limitate de control în această privință.

„O nouă lege a educației sub această coaliție de guvernare. Fiecare ministru cu legea lui!”

## Stimați colegi,

Actuala coaliție de guvernare pregătește o nouă lege a educației, care va schimba din temelii sistemul de educație, mai ales că legea actuală a suferit modificări peste modificări, adnotări și adăugiri, mare parte făcute la ceas de seară, încât din obiectivele inițiale nu a mai rămas mai nimic.

Partidul Național Liberal a susținut cu tărie amplul proces de reformă a statului român, iar o nouă lege a educației naționale consider că este absolut necesară, dar elaborarea ei să se facă de la zero. Învățământul românesc trebuie să se modernizeze, pentru că educația copiilor noștri nu mai poate să aștepte, a așteptat destul, iar această nouă lege, care urmează să fie elaborată, sper din tot sufletul să conducă la o schimbare esențială la nivelul rolului și statutului cadrului didactic, dar și al copilului.

Este nevoie urgentă de o schimbare în învățământ, este nevoie de elaborarea unui nou concept al predării și învățării, pentru că numai sistemul educațional este cel care trebuie să îi doteze pe elevi cu cunoștințe noi, dar și cu competențe pentru viață și pentru societatea actuală.

Puțini au înțeles că educația este principala pârghie de dezvoltare economică, socială, politică și culturală a României, și, de aceea, cred că această lege nouă trebuie să fie compatibilă cu cea europeană și să crească calitatea învățământului românesc.

Ceea ce mă simt dator să afirm este că noi, cu toții, trebuie să ne schimbăm percepția asupra învățării. În trecutul nu foarte îndepărtat se considera că simpla absolvire a unui liceu sau facultăți presupune și încheierea ciclului de pregătire individuală. Total fals!

Toate aceste modificări s-au făcut netransparent, fără dezbateri, fără consultări cu mediul academic, cu societatea civilă și, cel mai grav într-o democrație, fără un consens al întregii clase politice. Sper ca la noua lege să fie organizate cât mai multe dezbateri publice, ca rezultatul să fie unul pozitiv. Reforma educației din România trebuie să înceteze a mai fi disputa partidelor politice și a orgoliilor liderilor politici și sindicali. Discuțiile răuvoitoare care au fost purtate în ultimul timp de unii lideri politici ai partidelor din România se detașează total de fondul problemelor din educație. Educația nu este și nu trebuie să fie o miză politică, ea este miza întregii societăți și cheia către dezvoltarea viitoare a țării.

„Prea multe cruci pe acostamentul șoselelor României!” Aprobată de Executiv în toamna anului trecut, Strategia națională pentru siguranță rutieră își asuma ca deziderat principal pentru perioada 2016–2020 reducerea cu 50% a numărului de decese produse în accidente rutiere, prin raportare la anul de referință 2010.

Această inițiativă nu era deloc întâmplătoare. În același an de referință, Organizația Mondială a Sănătății a dedicat deceniul 2011–2020 Acțiunii în Siguranță Rutieră, în timp ce Comisia Europeană recomanda statelor UE crearea, în același interval temporal, a unui spațiu european de siguranță rutieră, guvernat de imperativul aceluiași indicator al înjumătățirii numărului de victime de pe șosele.

Conform unei statistici deloc încurajatoare, diseminată de Consiliul European pentru Siguranța Transporturilor în anul 2015, România contraperformează sistematic încă de la debutul deceniului Acțiunii în Siguranța Rutieră, ceea ce pune sub semnul incertitudinii atingerea generosului obiectiv asumat și de țara noastră.

Astfel, dacă în primii ani ai ambițiosului deceniu numărul deceselor înregistrate în accidentele rutiere în România s-a redus de la 2.377, în anul 2010, la 1.818, în anul 2014, în ultimii doi ani asistăm la o nouă escaladare a acestei triste performanțe, soldată cu nu mai puțin de 1.893 decese, în anul 2015, respectiv cu peste 1.900, în cursul anului trecut.

În aceste condiții, înjumătățirea numărului de decese din accidentele rutiere în anul 2020, prin limitarea acestui indicator la maximum 1.188 de victime, față de 2.377, în anul 2010, pare un obiectiv tot mai îndepărtat.

Desigur, adoptarea de către Guvern a Strategiei pentru siguranță rutieră a cogenerat o paletă de direcții de acțiune, de la eficientizarea coordonării instituționale până la îmbunătățirea legislației și a controlului respectării legilor în domeniu și, nu în ultimul rând, a siguranței infrastructurii rutiere, dar mai ales a siguranței vehiculelor.

Cu toate acestea, în circumstanțele în care numărul persoanelor decedate anual pe șosele în România se apropie de 100 la un milion de locuitori, reprezentând aproape dublul mediei europene a acestui indicator, direcțiile de acțiune trebuie ridicate la rang de decalog.

„Dragă Liviu, ai uitat de unde ai plecat sau îți place să te răzbuni pe administrația locală?”

„Singurul care știe programul de guvernare din scoarță-n scoarță sunt eu, nu e nicio rușine...”. Vă aduceți aminte cine rostea, în urmă cu doar câteva luni, aceste cuvinte? Cum cine?! Liviu. Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și șeful din umbră al actualului Guvern.

Dragă Liviu, ca singur și unic cunoscător al programului de guvernare, toate administrațiile publice locale din România au așteptat de la tine, om crescut în administrația publică locală, profesionalizat în administrația județeană, să nu uiți nicio clipă problemele și provocările pe care le întâmpină zi de zi consiliile locale și județene sau primăriile, mai ales acelea mici, ale comunelor. Plecând din administrația locală în funcțiile mari de la București, toată lumea a așteptat de la tine soluții la problemele care macină administrația locală. Din păcate, ai demonstrat că ai uitat de unde ai plecat, ai uitat problemele administrației și, mai mult, vrei să continui și să adâncești dependența localului de Guvernul de la București, adică exact ceea ce urai odinioară, când serveai administrația locală.

Mare parte dintre români au și dat uitării acea descentralizare neconstituțională pe care ai propus-o acum trei ani, cu scopuri și interese necinstite, pe care PSD a îngropat-o definitiv. Odată cu ea au fost îngropate și descentralizarea financiară a administrației publice, și aducerea deciziei cât mai aproape de comunitățile locale.

Așa a fost compromisă o șansă uriașă pentru reforma administrației locale din România. Cu toții am crezut că a fost greșeala unui începător în politica mare de la București.

Din păcate, după alegerile din decembrie 2016, ai uitat cu totul politica și administrația locală, adică cea care te-a făcut mare, și, parcă răzbunându-te, toate acțiunile Guvernului pe care îl conduci au fost îndreptate către sărăcirea, umilirea și subdezvoltarea administrațiilor publice locale.

Ai promis mult, mai mult decât ar putea să ducă pe umeri mediul de afaceri din țară, mai mult chiar și față de așteptările și dorințele românilor, însă nu ai spus niciun moment că toată povara va fi transferată pe umerii administrațiilor locale, iar mare parte dintre beneficii vor fi sterilizate de creșterile de prețuri.

„Cum taie PSD exact copacul care rodește!”

Un bun gospodar se îngrijește de copacul care rodește, pentru că acesta este cel care-i asigură peste iarnă cămara plină. Tot la fel ar trebui să se comporte și guvernul responsabil al unei țări, care, înainte de toate, ar trebui să aibă grijă de cei care produc valoare economică și de pe urma cărora se umple vistieria statului. Totul pare simplu, logic și de bun-simț! Dar ce ne facem însă că, de când a fost învestit Guvernul Dragnea–Grindeanu, acesta se luptă din răsputeri să taie exact rădăcina copacului care rodește, să șubrezească fundația pe care stă întreaga economie națională, adică performanțele întreprinderilor mici și mijlocii.

Înțelegem acum de ce Ministerul Finanțelor a întârziat atâta și de ce i-a fost teamă să arate dezastrul încasărilor bugetare și boala cronică de care suferă cheltuielile bugetare. Din păcate, Guvernul Grindeanu a păcălit populația cu promisiuni fără acoperire și, zi de zi, vulnerabilizează stabilitatea financiară a țării. Eu o să mă opresc asupra unui singur aspect din acțiunea Guvernului, și anume atitudinea acestuia față de investițiile publice și față de procesul de modernizare a acestei țări.

Să știți că nu trebuie să fi un mare specialist în finanțe publice ca să constați că Guvernul Grindeanu a reușit contraperformanța de a anihila practic investițiile publice în acest an, fie că vorbim despre cheltuielile de capital, susținute din bugetul de stat, fie că vorbim despre mult așteptatele zeci de miliarde de lei din fonduri europene nerambursabile, promise solemn de domnul Dragnea. Când cheltuiești pentru investiții publice mai puțin de 0,1% din PIB, nu poți aștepta apoi ca mediul de afaceri, de la care colectezi impozite, să fie profitabil, solid și competitiv.

Ceea ce nu au înțeles nici domnul Dragnea, nici domnul Grindeanu – și, din păcate, nici ministrul finanțelor publice – este că investițiile publice sunt gura de oxigen pe care o așteaptă tot mediul de afaceri din România, ca să poată crește producția, să poată spori angajările și să poată contribui mai mult la bugetul de stat. Știm cu toții care sunt efectele de antrenare pe care le generează în economie declanșarea și realizarea efectivă a unei investiții publice. Construirea unei autostrăzi sau modernizarea unui drum național antrenează automat cereri mai mari, pe orizontală, de materiale, de materii prime, de produse, care, în cea mai mare parte, se produc în România. De asemenea, cei în mâinile cărora se află astăzi destinele României nu cunosc faptul că din 100 de lei alocați investițiilor, astăzi, mai mult de jumătate se întorc la buget chiar în acest an, iar în următorii doi ani ei se vor întoarce cu totul și chiar mai mult decât atât în vistieria statului.

## **Domnul Aurel Robert Boroianu:**

„Taxa percepută la podul peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă reprezintă o taxă discriminatorie pentru locuitorii și firmele din Dobrogea”

Am adresat săptămâna trecută o întrebare domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor, referitoare la faptul că pentru locuitorii și firmele din Dobrogea taxa percepută la podul peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă reprezintă o taxă discriminatorie.

În calitate de parlamentar de Constanța, consider că atât constănțenii, cât și ceilalți locuitori din județele Ialomița și Tulcea – care sunt nevoiți să circule aproape zilnic pe autostrada A2 pentru a ieși/intra în localitățile de reședință –, dar și firmele înregistrate în cele trei județe menționate sunt practic discriminați față de restul țării, prin cheltuielile pe care le au în plus, prin obligativitatea plății taxei la podul peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă, iar acest lucru trebuie corectat de autoritățile abilitate în acest sens.

Susțin acest demers de eliminare a unei taxe discriminatorii pentru o parte a locuitorilor țării, și anume pentru cei din județele Constanța, Ialomița și Tulcea, deoarece în alte zone ale țării riveranii nu plătesc taxe de pod ori de câte ori intră/ies din localitățile lor de reședință – fie că vorbim de persoanele fizice, fie de cele juridice.

Din considerentele mai sus menționate, l-am rugat pe actualul ministru al transporturilor să ia măsuri urgente pentru eliminarea acestei taxe discriminatorii, cum este cea care se plătește în mod obligatoriu la podul peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă de riverani, în condițiile în care se stipulează foarte clar în Constituție faptul că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”. Cu alte cuvinte, românii nu pot fi împărțiți

în cetățeni care trebuie să plătească taxe doar pentru că locuiesc dincolo de podul peste Dunăre de la Fetești–Cernavodă și cetățeni care nu sunt obligați la astfel de cheltuieli pentru că au norocul să locuiască în alte zone ale țării.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților. Vă anunț că și-au înregistrat prezența 129 de colegi. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi: 10.00–12.30 –

dezbateri; 12.30–13.00 – pauză; 13.00 – vot final; la încheierea ședinței de vot final – Birou permanent la Camera Deputaților.

Continuăm de la punctul 3.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței...

Am o rugăminte la domnii din stânga mea... Doamnă... Alo! Vă rog, a început ședința!

...modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților

nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

- Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

- Dacă sunt comentarii de ordin general? Vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte să intrăm în ordinea de zi, am dorit să luăm cuvântul pentru a cere aducerea pe punctul 3 și retrimiterea câtorva proiecte legislative.

Dacă-mi permiteți, punctul 9 să-l aducem pe punctul 3, este PL-x 477/2016. Solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc. Pregătiți cartelele, vă rog. Vot.

Unanimitate.

Aprobat.

Vă rog, domnule deputat.

## Stimate domnule președinte,

De la „Respinse”, punctul 122, aducerea pe punctul 3 și retrimitere la comisie, tot pentru două săptămâni. Vă mulțumesc.

Vot. Unanimitate. Aprobat. Vă rog. Mai aveți?

Da.

Vă rog.

Ultimul punct, punctul 139, PL-x 185/2015, de la 139 pe punctul 3 și retrimitere pentru două săptămâni. Vă mulțumesc.

Vot. Unanimitate. Aprobat. Domnul Pambuccian, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al minorităților naționale vă roagă să aducem proiectul de lege de pe poziția 24 pe poziția 3 și să-l retrimitem comisiei pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vot. Unanimitate. Adoptat. Mai sunt intervenții? Nu. Continuăm.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul a fost distribuit. Comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articol unic? Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final. Capitolul I. Procedură de urgență.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

Guvernul? Domnul Andea.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență nr. 72/2016 are ca obiect de reglementare aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat, program ce se desfășoară pe durata anului școlar 2016–2017, în vederea asigurării accesului egal și nediscriminatoriu la educație al tuturor copiilor, indiferent de mediu rezidențial sau de situația economico-socială.

Procedura de atribuire a contractelor de furnizare servicii, a pachetelor de alimente se organizează la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și se stabilește potrivit prevederilor legislației în domeniul achizițiilor publice.

Responsabilii pentru efectuarea plăților către furnizori sunt primarii fiecărei unități, subdiviziuni administrativ-teritoriale.

La încheierea programului-pilot, în urma analizei realizate de Ministerul Educației Naționale, pe baza rezultatelor obținute și interpretate lunar, pe parcursul derulării proiectului, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean se va decide asupra oportunității extinderii acestui program la nivel național, respectiv asupra modalității de implementare. Desigur, fiind Ordonanța Guvernului, susținem aprobarea

ei.

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnul Zisopol?

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnă președinte, poftiți, mă scuzați!

Haideți... hotărâți-vă... Doamna Gavrilă.

Nicio problemă. Sper să vă meargă bine, dacă v-ați întors! Comisia pentru învățământ și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere ordonanța de urgență și au analizat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În Comisia pentru administrație publică au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 25. Ședința a avut loc în data de 28 februarie 2017. Proiectul de lege a fost adoptat în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru învățământ a dezbătut proiectul de lege în ședința din 28 martie. Au fost prezenți 17 deputați. S-a propus și s-a adoptat, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Se propune adoptarea proiectului în forma existentă și la Senat. Aș adăuga faptul că este un proiect extrem de important, că se realizează o analiză, o pilotare, care va duce la concluzii importante legate de posibilitatea acordării servirii mesei în unitățile de învățământ. Au fost selectate unități din diferite medii rezidențiale, din diferite tipuri de școli și din învățământul rural și urban – urban mic, urban mare –, cât și din colegii, licee pedagogice, acolo unde vorbim de centre de resurse educaționale, de școli de aplicație, școli complexe.

Deci constatările acestui program vor fi extrem de importante pentru generalizarea acestuia. Există modele educaționale de succes, mai ales în țările nordice, unde importante sume sunt alocate pentru sprijinirea elevilor, pentru evitarea abandonului școlar, pentru evitarea discriminării și asigurarea incluziunii. Deci efectul educațional va fi extrem de valoros, mai ales în condițiile în care programul va fi generalizat.

## Dar de ce spun una rece?

În primul rând, acest proiect este limitat. Proiectul meu de lege prevedea foarte clar că în toate unitățile de învățământ există posibilitatea acordării acestor mese calde, iar pe de altă parte nu pot să nu remarc faptul că până și sumele alocate pentru acea masă caldă au fost amputate cu 30%.

Dar tot suntem în epoca pas cu pas...

Domnul Zisopol.

Vă mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Turcescu.

Bună ziua, dragi colegi!

Aș vrea să spun de la bun început că Grupul Partidului Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege.

Dar și în Comisia pentru învățământ am discutat despre greaua misiune pe care o vor avea atât edilii, cât și directorii de școli în a asigura derularea acestui program, chiar și în faza lui pilot.

Încă mă întreb, în aceste școli, unde se va putea desfășura practic această inițiativă. Este vorba de locul propriu-zis.

În același timp, v-aș ruga să luăm de fiecare dată în calcul, atunci când propunem astfel de inițiative, inclusiv Guvernul, ce se mai întâmplă cu programul „Cornul și laptele”. Acum introducem masă caldă pentru elevi, dar cu toții știm că deja „Cornul și laptele” este un program care n-aș spune că nu mai este eficient, dar are mari probleme în a deveni cu adevărat un program care să fie realmente de succes.

Mulțumesc foarte mult.

Subliniez încă o dată că vom vota acest proiect.

Mulțumesc. Domnul Ciuhodaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Una caldă, una rece privind acest proiect de lege.

Vă reamintesc că am depus un proiect legislativ prin care se prevedea acordarea acestei mese calde în toate unitățile de învățământ. Pentru mulți copii săraci din România este singura și evident că este nevoie de un astfel de demers legislativ și de asigurarea diversificării alimentației în toate unitățile școlare din țară.

Pe de altă parte, întrebarea domnului Turcescu cred că este retorică. Dacă la alții se poate, nu văd de ce la noi nu s-ar putea face același lucru.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o educație de calitate al tuturor copiilor și tinerilor din România presupune măsuri rapide și coerente de intervenție integrată pentru diminuarea riscului de excluziune și de abandon școlar care grevează asupra populației școlare din mediile dezavantajate geografic, economic și social.

În consecință, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține și vor vota în consecință propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Doamna Cherecheș.

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, mai ales că am depus noi înșine un proiect de lege, acum câțiva ani, cu privire la asigurarea unei mese calde la școală și, chiar dacă știm că nu există încă toate condițiile pentru a se asigura această masă caldă la școală, în cazul în care nu se poate da, se va înlocui cu un suport alimentar.

Important este să dăm copiilor ceva, o alternativă mai sănătoasă decât „Cornul și laptele”, și important este să învățăm, din pilotarea acestui program, ce avem de făcut și ce modificări putem aduce, astfel încât să putem generaliza proiectul în toată țara.

Credem că acest proiect, acest program, dacă va fi generalizat, va asigura și creșterea participării copiilor la școală, și reducerea abandonului școlar.

Grupul PNL deci va vota pentru adoptarea asigurării premiselor accesului egal și nediscriminatoriu la educație al tuturor copiilor, indiferent de mediul rezidențial, de apartenență sau de situația socioeconomică a familiei din care provin.

Domnule Bichineț, ați avut vorbitori. Suntem în procedură de urgență. Doar unul, doar un vorbitor.

Domnul... Sau doamna Iurișniți? Cristina Iurișniți? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, dragi colegi!

Grupul parlamentar al USR susține această inițiativă legislativă. Vom vota pentru, dar nu pot să nu remarc întârzierea acestei decizii și a punerii pe ordinea de zi a inițiativei legislative, pentru că prima decizie în educație probabil aceasta trebuia să fie și în niciun caz repunerea în funcție a directorilor care nu și-au luat concursul.

Încă o dată, susținem, cu amendamentul că acele școli care au fost prinse în proiectul-pilot anul trecut, prin proiectul din 2016, nu primesc nici măcar la această dată masă caldă și nici laptele și cornul, deci sunt privați de ambele programe, ceea ce este îngrijorător.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene.

## Guvernul?

Rog colegii care au vorbit să-și închidă microfoanele, ca să știu cine se mai înscrie la cuvânt.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare preluarea în subordinea Ministerului Fondurilor Europene, în 2016, actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, a activității și personalului celor opt organisme intermediare regionale pentru Programul Operațional Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane și pentru Programul Operațional Capital Uman.

Prin preluarea acestor organisme intermediare la Ministerul Fondurilor Europene se va asigura o dezvoltare, o derulare mai corectă a proiectelor, se vor asigura o abordare unitară și un sistem decizional și procedural coerent, pentru investițiile finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020.

Având în vedere cele prezentate, vă propunem aprobarea proiectului în forma inițiată de Guvern. Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Comisii? Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare preluarea în subordine de către Ministerul Fondurilor Europene, de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a activității, structurii și personalului celor opt organisme intermediare regionale pentru Programul Operațional Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane și pentru Programul Operațional Capital Uman.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat în 17 octombrie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Dezbateri?

Domnul Ghinea.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Preluarea, anul trecut, a organismelor intermediare de la Ministerul Muncii la Ministerul Fondurilor Europene a fost un pas mic în direcția corectă, anume a unifica managementul și implementarea în materie de fonduri europene. Avem o fragmentare instituțională extremă pe acest subiect și acest proces de reformă și de coagulare a responsabilității și a implementării trebuie să continue.

Aceeași situație, fragmentarea, se manifestă, în continuare, pe zona de comunicații, și la alte programe operaționale.

USR va vota această ordonanță de urgență dată anul trecut și face apel pentru a continua acest proces de reformă în materie de fonduri europene.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Leoreanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 23/2016 privind eficientizarea sistemului de gestionare a fondurilor structurale și a fondurilor europene.

În fapt, se realizează: preluarea organismelor intermediare POCU și POSDRU la Ministerul Fondurilor Europene, ceea ce va asigura o abordare unitară a managementului acestor programe structurale, acestor programe operaționale; în același timp, o comunicare directă, eficientă și rapidă, dar și asigurarea unui cadru instituțional propice unui management eficient pentru atragerea de fonduri europene. De altfel, se va evita și un potențial conflict de interese, întrucât Ministerul Muncii se putea afla în dublă ipostază, de beneficiar al fondurilor europene, dar și de instituție care coordonează, monitorizează și controlează eficiența și modul în care se implementează aceste fonduri structurale.

Așa încât vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Doamna Mînzatu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și în domeniul gestionării fondurilor nerambursabile trebuie să aplicăm un principiu, „o turmă și un singur păstor”. Cu cât sistemul de alocare și gestionare a fondurilor europene funcționează într-un cadru unitar și într-o coordonare unitară, cu atât pentru beneficiari viața este mai ușoară, pentru cei care implementează proiecte, iar comunicarea cu instituțiile care finanțează este mai bună.

Dar țin să subliniez că preluarea organismelor intermediare de la Ministerul Muncii la Ministerul Fondurilor Europene este un pas în cadrul unui demers început de Guvernul PSD în 2013, când s-a creat Ministerul Fondurilor Europene, și, pentru prima dată, sub același minister au fost aduse autoritățile de management pentru diversele programe operaționale implementate de România.

Sigur, acesta a fost un pas natural și este foarte bine ca toate instituțiile care derulează fonduri europene să funcționeze sub un cadru ministerial unitar.

De aceea, este un proiect de lege pe care îl susțin.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009–2014.

Guvernul?

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de lege se asigură corelarea prevederilor naționale cu dispozițiile din Memorandumul de înțelegere semnat între România și statele donatoare, în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009–2014.

S-a înființat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene o direcție, ca punct național de contact, atât în ceea ce privește Mecanismul financiar al Spațiului Economic European 2009–2014, cât și în ceea ce privește Mecanismul financiar norvegian 2009–2014.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este desemnat operator de program pentru Programul Eficiență energetică, în locul Ministerului Economiei.

Modificările aduse prin prezentul proiect de lege sunt necesare, întrucât alocarea fondurilor pentru România din partea statelor donatoare... trebuie valorificate optim, reprezentând o sursă pentru dezvoltare.

Având în vedere cele prezentate, vă propunem adoptarea acestui proiect de act normativ în forma inițiată de Guvern. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisii? Politică economică sau afaceri europene?

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009–2014

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009–2014, transmis cu adresa PL-x 479 din 24 octombrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

- Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din

- 17 octombrie 2016.

- Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

- Guvernul susține adoptarea.

- Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat

- favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil.

Potrivit preambulului, modificarea adusă prin prezenta ordonanță de urgență a Guvernului survine ca urmare a „intrării în vigoare la 20 aprilie 2016 a formei modificate a Memorandumului de înțelegere privind implementarea Mecanismului financiar Spațiul Economic European 2009–2014, în sensul nominalizării punctului național de contact ca operator de program pentru Programul RO 05 – Eficiență energetică, finanțat prin Mecanismul financiar Spațiul Economic European 2009–2014”.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate. Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat proiectul de lege menționat mai sus și documentele care îl însoțesc în ședința din 28 martie 2017.

Stimați colegi, vă rog din nou.

Cei care ați vorbit anterior, opriți-vă microfoanele, pentru că nu mai știu cine s-a înscris la cuvânt.

Domnule Leoreanu, vreți să vorbiți acum? Nu.

Doamna Mînzatu? Nu. Domnul Botez? Vă rog.

Pe scurt, această ordonanță de urgență vine să pună în acord legislația națională cu cea aferentă fondurilor norvegiene. Se creează la Ministerul Finanțelor Publice punctul național de contact care asigură cofinanțarea națională pentru aceste fonduri.

USR va susține această ordonanță de urgență. Mulțumesc.

Domnul Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța nr. 27/2016 vine pur și simplu să pună în acord politica internă, politica pe care România o face în raport cu instituțiile europene, dar și cu statul norvegian, și cu Comisia Europeană și alte forme de organizare administrativfinanciară de la care se atrag fonduri către România cu legislația internațională existentă în acest caz.

Reprezintă pur și simplu o clarificare legislativă și vine să înlesnească cadrul de atragere a fondurilor, în special de punere în practică a politicilor de finanțare care vin pe aceste modalități de atragere a fondurilor externe.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

V-ați înscris la intervenții? Interveniți, domnule Movilă. Îmi cer scuze.

Nu știu unde v-ați înscris aici, că nu vă văd aici.

Domnule președinte, Sigur...

La ce v-ați înscris, domnule deputat?

Deci poziția Partidului Mișcarea Populară este aceea că noi solicităm retrimiterea la comisie, pentru faptul că nu sunt incluse la plata din valorificarea..., ca urmare a restructurării și reorganizării, a salariilor restante.

La Iași există Combinatul de Utilaj Greu „Fortus”, care are peste 100 de angajați, care sunt ținuți acolo într-o situație incertă. Combinatul de Utilaj Greu a furnizat echipamente pentru industria de apărare, pentru industria grea: tancuri...

Mă iertați că vă întrerup, la care PL-x faceți referire? Că nu cred că Norvegia are legătură cu Fortus. La 7... așa... Păi erați la ordinea de zi... Vă rog, acum, retrimiterea la comisie, da?

Da, dar dați-mi voie...

Vă rog...

...să termin expunerea.

Deci în 2013 Guvernul Ponta a aprobat printr-o ordonanță...

Aceasta e tot procedură, nu?

Domnule președinte...

Vă rog, continuați!

## **Domnul Petru Movilă:**

...punctul de vedere al Partidului Mișcarea Populară, după care vă vom spune ce dorim.

Dacă veți avea răbdarea specifică vârstei, veți înțelege până la capăt ceea ce...

Deci, prin această ordonanță de urgență, sumele obținute din vânzarea de active de către operatorii din industria națională de apărare care au plan de restructurare și reorganizare, cum este și „Fortus” Iași, deci sumele se valorifică astfel: 60% pentru investiții, 40% vin către bugetul de stat și bugetele locale, urmează asigurările de stat și asigurările sociale, asigurările pentru sănătate și asigurările sociale.

Aici trebuie introdusă plata salariilor restante. Cum spuneam, există plan de reorganizare. De peste doi ani de zile angajații de la Fortus nu și-au primit salariile restante.

Și, din acest considerent, Partidul Mișcarea Populară crede că ordonanța trebuie retrimisă comisiei, pentru două săptămâni, astfel încât să fie completată cu această prevedere.

Și, tot pe declarațiile publice, politice, social-democrate, ar trebui ca ordinea de priorități să fie: salariile și pe locul 2 plata datoriilor către bugetul asigurărilor sociale. Ne referim la plata pentru pensii și pentru șomaj, ale celor care lucrează în aceste instituții.

Deci noi vă solicităm, cu aceste argumente, retrimiterea la comisie, două săptămâni, pentru completare.

Mulțumesc.

Vot.

40 de voturi pentru, 87 de voturi împotrivă, 9 abțineri. Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă, domnule deputat.

Vă rog, Guvernul?

Nu funcționează cartelele?

Mai mergeți careva din staff la domnul deputat, să vedeți de ce nu funcționează.

## **Doamna Anca Magdalena Chiser** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2016.

Demersul legislativ are ca scop dinamizarea programelor de investiții la operatorii economici, prin utilizarea a 60% din sumele obținute din vânzarea activelor pentru retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare. Astfel, se creează premisele aplicării unor programe de restructurare și eficientizare, îmbunătățirea situației economico-financiare și diminuarea semnificativă a plăților restante, prin susținerea programelor de investiții pentru

retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare, de interes strategic și pentru securitatea națională.

Proiectul de act normativ vizează doar operatorii economici din industria de apărare care au un plan de restructurare sau reorganizare aprobat în condițiile legii, au capacitățile incluse în inventarul capacităților de producție pentru apărare și au sarcini prin planul de mobilizare.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Susținem raportul de aprobare a proiectului de lege în forma propusă de comisie.

Mulțumesc frumos.

Comisia pentru apărare? Domnul Căprar.

Raportul comisiei asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În conformitate cu art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 159 din 13 martie 2017, înregistrată cu nr. 4c-12/318 din 14.03.2017.

Proiectul are ca obiect de reglementare dinamizarea programelor de investiții la operatorii economici din industria de apărare, prin utilizarea a 60% din sumele obținute din vânzarea activelor pentru retehnologizarea capacităților de producție pentru apărare.

Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 39 din 2017, a avizat favorabil proiectul ordonanței de urgență.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La lucrările comisiei din data de 4 aprilie 2017, din totalul membrilor, au fost prezenți 21 de membri, conform listei de prezență.

La dezbateri au fost prezenți, în calitate de invitați, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul și informare publică din cadrul Ministerului Apărării Naționale, și doamna Anca Chiser, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi pentru, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final. Procedură, domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În consens cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare, vă solicităm modificarea programului de lucru astfel: la orele 12.00 să încheiem dezbaterile și la 12.30 să avem vot final.

Cer acum pentru a putea să-i mobilizăm și pe colegii care nu sunt prezenți în sală.

Mulțumesc. Vot.

S-a blocat...

## A trecut, nu?

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Vă rog, Guvernul.

## **Domnul Nicolae Nasta** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ _**:**_

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Nicolae Nasta, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.

Proiectul de lege vizează aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, act normativ care prevede majorarea indemnizațiilor ce se acordă invalizilor de război, veteranilor de război, precum și văduvelor de război.

Efortul bugetar în anul 2017 este de 13.083 mii lei. Valoarea scăzută a indemnizațiilor actuale nu permite menținerea unui nivel de trai decent beneficiarilor acestor drepturi, față de care statul și societatea au datoria morală de a se întoarce cu recunoștința cuvenită.

Apreciem că majorarea cuantumului acestor drepturi constituie o necesară compensație a sacrificiului făcut de beneficiari în timpul războiului și, ulterior, în societate, motiv pentru care vă rog să acordați votul dumneavoastră favorabil asupra demersului legislativ, cu amendamentele prezentate în raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia pentru muncă? Domnișoara Dobrică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, în sensul majorării cuantumului acestor indemnizații și sporuri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 8 februarie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Este o lege, aceasta, care, într-un fel sau altul, arată diferența dintre vorbă și faptă. Adică cum astăzi – fiindcă e tot un subiect la ordinea zilei – clamăm necesitatea unei legislații care să echilibreze veniturile salariale, se acordă în genere măriri de salarii și de venituri către bugetari, iar noi vorbim în această lege de respectul pe care țara s-ar cuveni să-l acorde veteranilor săi, văduvelor veteranilor de război, invalizilor, celor care într-un fel sau altul s-au sacrificat pentru apărarea țării.

Ei bine, într-un mod generos și pompos, se precizează în expunerea de motive că se măresc indemnizațiile acestor văduve și veterani cu 75%. Și, ca să înțelegeți despre ce procente vorbim, gândiți-vă că se referă la sume de la 160 de lei la 259 de lei – aceasta este indemnizația pe categorii de veterani, văduve și de invaliditate.

Adică România, care își propune, ca principiu, să impună un respect pentru categoriile de salariați, pentru această categorie defavorizată și care a avut de suferit acordă, alocă între 160 și 259 de lei. Este absolut rușinos.

Știți câți veterani și văduve mai sunt astăzi beneficiari, câți mai sunt în viață? Este vorba de 20.000 de cazuri. Și majoritatea cu grave suferințe, și din cauza vârstei, și a celor pe care le-au parcurs prin viață, apărând țara. Eu cred că se cuvine ca, dacă tot clamăm principii și astăzi ne luptăm să impunem o lege a salarizării unitare, să ne gândim cum egalizăm totuși rezonabil și veniturile lor, și indemnizațiile lor, pentru că statul român a dat mii de lei torționarilor, celor care au ucis elita politică a României, prin pușcării. Le-a dat mii de lei, până s-a trezit cineva să-i identifice și instanța să-i condamne. Iar acești veterani de război, pur și simplu, au fost lăsați în mizerie, dizgrație și bătaie de joc.

Eu cred că este un proiect legislativ care s-ar cuveni să se întoarcă la dezbateri în comisie și într-adevăr acele sume derizorii... și, într-un apus de viață, al lor, al acestor oameni, să le acordăm respectul cuvenit. Și ele într-adevăr să reflecte un nivel de trai rezonabil și să nu fie ca o pomană pe care o dăm înaintea morții lor.

Mulțumesc. Domnul Solomon.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-ar fi rău ca toți vorbitorii, înainte să vină la microfonul acesta și să se inflameze, să citească toată legea, nu doar anumite aspecte, legate de sporuri și indemnizații suplimentare acordate veteranilor, pentru grade diferite de invaliditate sau pentru decorații.

Ceea ce avem noi astăzi în față, pe lângă ordonanța emisă de Guvern, care mărește, dublează aproape, pensiile veteranilor și ale urmașilor, și ale văduvelor, avem în față o înțelegere pe care am realizat-o cu celelalte grupuri politice din comisie _avant la lettre,_ neavând concluziile comisiei de la Cotroceni, unde spunea că puterea și opoziția trebuie să colaboreze pentru binele societății.

De aceea, împreună cu colegii liberali și USR-iști, am votat, în unanimitate, exceptarea pensiilor veteranilor și a indemnizațiilor acestora de la calculul pensiei sociale minime, pentru că o bună parte dintre cei 12.000 de supraviețuitori – atâți veterani mai avem – au fost membri cooperatori, au o pensie de membru cooperator. Și, prin urmare, aceste pensii au fost depășite prin ultima mărire a pensiei sociale, la 520 de lei, de la 1 martie.

Pentru că exista în Ordonanța nr. 6/2009 o prevedere că toate veniturile care se realizează de un pensionar se cumulează și, dacă se depășește cuantumul indemnizației sociale minime, atunci pensia nu se mărește – am spus că pentru aceste categorii de persoane trebuie să facem o excepție, tocmai în sensul respectului pe care trebuie să îl arătăm celor care, fără voia lor, au fost duși în război, au supraviețuit sau au avut curajul să supraviețuiască, nu doar războiului, dar și timpului, ajungând să aibă vârste venerabile, peste 93 de ani, fiecare în parte.

Le urăm multă sănătate și, cu aceste modificări, sper să le aducem un pic mai mult în buzunar, astfel încât bătrânețile lor să poată fi mai ușoare!

Domnul Oprea.

Da, confirm faptul că în comisie, de data aceasta, în cadrul proiectului de aprobare a ordonanței invocate, a fost dată o probă de înțelepciune și de respect față de cei care sunt, biologic vorbind, din ce în ce tot mai puțini printre noi, părinți, bunici, străbunici, de ordinul, în curând, câtorva mii.

Corecția și înțelegerea ce au fost invocate s-au referit, în primul rând, la renunțarea unei hotărâri de guvern, prin care noi ofeream sumele respective și, printr-o ajustare, printr-o adaptare la efectul de împuținare de tip biologic și înțelepciunea celor care vor face bugetul pentru anul ce vine, să se includă în buget, și nu prin hotărâre de guvern. Și atunci, sumele sunt natural crescătoare, fără să se facă trimitere la valori încadrate într-un anumit șablon.

Deci pentru aceasta înțelegerea între partide, invocată de președintele comisiei, a avut loc, întorcându-se proiectul de două ori.

Și, pentru aceasta, Partidul Național Liberal chiar aduce prinos de recunoștință celor care ne mai aduc aminte și nouă că țara aceasta, dacă este unde este, este și prin efortul dumnealor, care, pe cale naturală, sunt din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai doriți și mai respectați.

Le dorim viață lungă!

Mulțumesc. Domnișoara Bran.

## **Doamna Ioana Bran:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

La data înființării Asociației Naționale a Veteranilor de Război, în 1990, erau înscriși aproximativ 900.000 de membri. În prezent mai sunt în viață aproximativ 30.000 de veterani de război și aproximativ 100.000 de văduve ale acestora.

În județul Satu Mare, din peste 2.000 de veterani de război mai trăiesc astăzi doar 23. Această situație se întâlnește la nivel național, iar noi, încet, ne îndreptăm către a le purta amintirea doar celor care au fost și sunt eroi naționali.

## Stimați colegi,

Mărirea indemnizației este necesară, având în vedere faptul că aceasta n-a mai fost mărită din 2008, și, dacă îmi permiteți, chiar simbolică, comparativ cu măreția faptelor și cu durerea suportată de văduvele acestora.

Suntem azi aici datorită celor care au luptat și și-au dat viața pentru România de azi și suntem aici pentru binele poporului român.

Pe data de 29 aprilie se sărbătorește Ziua veteranului de război. Așadar este momentul ideal să adoptăm această măsură.

Grupul parlamentar al PSD susține prezenta ordonanță de urgență și mulțumește veteranilor de război pentru contribuția adusă țării noastre.

Și, dacă îmi permiteți, aș vrea să redau câteva versuri din poezia „Se sting veteranii”, a domnului colonel Gheorghe Lăcătuș, veteran de război: „Se sting veteranii lăsați în uitare Încet, în tăcere și-n lacrimi se sting

Și nimeni nu-i plânge, pe nimeni nu doare Că mor veteranii, nici ei nu mai plâng. De-aceea, copile, când trec veteranii Cu fețele supte ca de sfinți bizantini, Oprește-te-n loc, căci ei sunt titanii, Istoria noastră, și lor să te-nchini!” Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă la articole sunt intervenții? Nu.

Cu amendamentele admise, proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 9 a fost retrimis...

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Guvernul?

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

România beneficiază în perioada 2014–2020 de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune necesitatea creării unui cadru național adecvat și eficient pentru managementul și implementarea tehnică și financiară a fondurilor comunitare.

România, ca și alte state membre, a întâmpinat dificultăți în implementarea noilor scheme de plată, din cauza complexității acestora, iar situația creată afectează posibilitatea fermierilor de a beneficia de aceste plăți.

Susținem actul normativ, cu rugămintea către dumneavoastră să-l și adoptați.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru agricultură? Domnul Munteanu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de lege nr. 165/2017.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 20 martie 2017.

La întocmirea acestui raport s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Obiectul de reglementare este simplificarea unor criterii pentru atragerea sumelor pe pajiștile naturale.

Comisia pentru agricultură a dezbătut prezentul proiect de lege în data de 4 aprilie și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să-l supună plenului Camerei Deputaților.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Pe scurt, simplifică, ușurează accesarea acestor fonduri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Bichineț.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vom susține acest proiect de lege întrucât îi ajută pe cei care lucrează pământul și în special pe cei din zona montană, care au pajiști.

E bine să reamintim tuturor că un fermier român – eu numărându-mă printre ei – primește o treime din cât primește orice fermier din Europa dezvoltată.

Și asta ar trebui să facem noi, dacă vrem să-i ajutăm pe cei care lucrează pământul, asigurându-i astfel hrana populației, ca să primească aceleași sume pe care le primesc agricultorii din Franța, din Germania, din Italia.

Domnule președinte, și la comisie am susținut acest proiect de lege. Și cred că dumneavoastră puteți rămâne în istorie ca om care faceți ceva concret.

E bine să nu lauzi adversarul, dar în perioada aceasta suntem în zodia lui „a da”: „dă Olguța de dimineață până seara și câteodată și noaptea”.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul Gheorghe Tinel.

Da, Partidul Național Liberal susține proiectul de lege de aprobare a ordonanței, pentru că, pe de o parte, clarifică niște chestiuni tehnice rămase neclarificate din vechiul ciclu financiar, iar pe de altă parte introduce niște chestiuni tehnice noi.

De exemplu, la sere, la suprafețele cultivate pentru sere, reduce suprafața minimă a parcelei obligatorii de cultivat la 0,03 hectare – mă refer la serele pentru tomate. Și clarifică, de asemenea, și o chestiune tehnică extrem de importantă: obligativitatea deținerii documentelor de proprietate, altele decât certificatul de proprietate, cu documente de forță juridică egală.

Deci eu cred că sunt anumite clarificări care vin să ușureze absorbția fondurilor europene.

Sper ca după aceste clarificări Guvernul să nu mai aibă motive să spună că nivelul de absorbție la sfârșitul anului este unul scăzut.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? La articole? Nu.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Inițiatorii?

Nu.

Comisia juridică? Vă rog, domnule Varga.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu această propunere legislativă.

Suntem prima Cameră sesizată, Senatul fiind cel care este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 47/1992, în sensul instituirii unor măsuri prin care să se poată elimina anticipat orice posibilitate de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale, precum și introducerea unei prevederi care aplică tuturor judecătorilor Curții Constituționale un regim similar celui prevăzut pentru judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, la terminarea mandatului, prin expirarea termenului pentru care s-a făcut numirea.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Mulțumesc.

Mulțumesc. Grupurile? Domnul Ion Stelian.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Vă mulțumesc.

USR nu susține această propunere legislativă, pentru că ea instituie, practic, o superimunitate a judecătorilor Curții Constituționale. O superimunitate nejustificată. Există reglementată imunitatea judecătorilor Curții Constituționale, în prezent. Ea a fost reglementată încă din anul 1992, când s-a adoptat Legea nr. 47 de organizare și funcționare a Curții Constituționale.

A modifica legea în sensul de a impune o condiție pentru angajarea răspunderii penale, constând în încuviințarea începerii urmăririi penale, a arestării, a reținerii sau a trimiterii în judecată, încuviințarea de către plenul Curții Constituționale, cu un cvorum de două treimi, este nejustificat și face practic imposibilă angajarea răspunderii penale.

A existat, din câte cunoaștem, un singur caz de angajare a răspunderii penale a unui judecător al Curții Constituționale. De aici și până la a generaliza și a considera că există vreo presiune asupra judecătorilor Curții Constituționale care să impună o astfel de reglementare, o superimunitate este cale lungă. Deci nu se impune această superimunitate.

Mai mult decât atât. S-a făcut, în dezbateri, referire la... s-a făcut o comparație cu imunitatea parlamentară, imunitatea reglementată prin Constituție. Dar această paralelă este absolut nefirească. Pentru că, pe de o parte, imunitatea parlamentară își are consacrarea în dispozițiile Constituției, pe de altă parte, este firesc să existe o asemenea reglementare, pentru că parlamentarii sunt aleși, pe când judecătorii Curții Constituționale sunt numiți.

Era normală sau este normală menținerea dispoziției legale în vigoare, care condiționează angajarea răspunderii penale de acordul dat de Parlament, de Senat, de Camera Deputaților sau de președintele României, cei care, de fapt, și numesc judecătorii Curții Constituționale.

Pentru aceste motive, vă aducem la cunoștință că nu susținem acest proiect.

Mulțumim, domnule deputat. Domnul Nicolicea.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Aceleași argumente le-ați invocat și la comisie. Ați primit răspunsul atunci. Se pare că ori n-ați înțeles, ori n-ați fost de acord.

Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți de diferite organisme. Spre exemplu: de Camera Deputaților, de Senat sau de președinte. Dar, odată intrați ca judecători ai Curții Constituționale, toți sunt egali. Și, pentru că sunt egali, trebuie să aibă o imunitate identică. Nu unuia îi ridică imunitatea președintele, ca să-l aibă la mână, nu altuia îi ridică Camera Deputaților sau Senatul. Deci imunitatea este identică.

Cu privire la ceea ce susțineți dumneavoastră, și anume că este o imunitate introdusă prin lege și nu se regăsește în Constituție, la comisie, v-am rugat să... v-am învederat să vedeți faptul că nici judecătorii nu au o imunitate prevăzută în Constituție și au o imunitate, totuși, care e ridicată de CSM.

De asemenea, judecătorii Curții de Conturi, procurorii și așa mai departe au o imunitate care nu este prevăzută în Constituție. Și, dacă dumneavoastră considerați că dacă nu e prevăzută în Constituție trebuie să dispară, v-am rugat să faceți o propunere în care să dispară toate aceste imunități care nu sunt în Constituție.

Nu știu de ce mai invocați acum la Curtea Constituțională acest argument, până nu faceți dumneavoastră să dispară și imunitatea celorlalți judecători, procurori, judecători la Curtea de Conturi și așa mai departe.

În concluzie, argumentele dumneavoastră sunt total eronate.

Primul, acela că ar putea să existe judecători ai Curții Constituționale diferiți de alți judecători ai Curții Constituționale, cu drepturi diferite, cu obligații diferite, este evident o anomalie. Iar a doua chestiune, invocarea că nu există imunitatea prevăzută în Constituție, a!, păi, trebuia să umblați s-o eliminați, nu doar să amintiți acest subiect.

Prin urmare, îi rog pe colegii dumneavoastră să vă retragă aplauzele.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. La articole? Nu.

Vot final, cu amendamentele admise.

12. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Inițiatorii?

Nu.

Comisiile? Comisia pentru administrație? Comisia pentru apărare?

Comisia pentru administrație, domnul Călin. Vă rog.

Tot de la Comisia pentru administrație? Comisia pentru apărare.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, transmisă cu adresa Pl-x 106 din 6 martie 2017.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Propunerea are ca obiect reglementarea regimului juridic privitor la organizarea și funcționarea activității pompierilor militari și a protecției civile din România, din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu.

Vot final.

13. Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare,

precum și a Legii nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii?

Comisiile? Comisia pentru administrație? Comisia juridică?

Domnul Varga.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această Propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 215, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, intervențiile legislative vizând eliminarea unor neclarități din legislația în vigoare, cu privire la incompatibilitățile aleșilor locali.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, cu modificări și completări.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## Dezbateri?

Nu.

14. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea corpului pompierilor militari și a protecției civile. Inițiatorii? Domnul Munteanu, procedură.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă solicit ca această propunere legislativă, Pl-x 131/2017, să fie retrimisă, pentru o săptămână – doar o săptămână, pentru că presează termenul de dezbatere – la comisie. Sunt amendamente care duc la necorelarea cu structura organizatorică de la Ministerul Afacerilor Interne.

Trebuie să fac vot, domnule Dobre. Vă rog.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din cauza acestei proceduri, legea va merge tacit la Senat. Legea va merge tacit la Senat, într-o formă care nu a fost corelată... forma inițială, care nu a fost corelată cu ministerul.

În acest moment există un proiect de lege lucrat cu ministerul, cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, adoptat, cu raport de adoptare, în unanimitate, atât în Comisia pentru administrație publică, cât și în Comisia pentru apărare. Un proiect de lege necesar, întrucât arma pompierilor este singura armă din Ministerul de Interne care nu are o lege proprie de funcționare. Și nu cred că e nevoie să dezvolt importanța ei.

Deci în situația...

Nu, nu funcționează ilegal, haideți, să nu exagerăm...

În aceste condiții, dacă legea se amână, va pleca într-o formă, la Senat, care ne pune în situație de bicameralism și tot felul de complicații... Întârziem și este păcat, pentru că s-a lucrat mult. S-a lucrat atât de către inițiatori, cât și de colegii din Ministerul de Interne, cât și de colegii din Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Vă

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale. Inițiatorii? Comisia pentru educație.

Vă rog, doamnă Huncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinse doamne,

## Distinși domni,

Inițiativa legislativă pe care am elaborat-o și astăzi este în plenul Camerei Deputaților prevede implicarea autorităților județene în asigurarea fondurilor pentru premierea elevilor care participă la olimpiadele școlare, concursurile școlare și competițiile școlare organizate la nivel județean.

Ministerul Educației Naționale a completat proiectul de lege și a adăugat acordarea de premii și cadrelor didactice care pregătesc elevii participanți la aceste competiții.

Proiectul prevede ca valoarea distincțiilor să se stabilească în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de către fiecare consiliu județean în parte.

În prezent, unitățile de învățământ și inspectoratele școlare județene nu dispun de fonduri pentru a premia elevii care au înregistrat rezultate deosebite la olimpiade, concursuri și competiții școlare organizate la nivel județean și nici pentru profesorii care i-au pregătit.

Legislația actuală prevede implicarea consiliilor județene numai în finanțarea organizării și desfășurării acestor tipuri de olimpiade și competiții și în niciun caz pentru asigurarea de fonduri pentru premierea elevilor.

Am luat decizia de a realiza această inițiativă întrucât, din experiența pe care am avut-o la inspectoratul școlar județean, am constatat că de fiecare dată mă aflu în imposibilitatea de a acorda premii pe măsura rezultatelor excepționale pe care elevii le obțin la nivelul competițiilor din județ.

Am discutat, de asemenea, și cu ceilalți colegi, inspectori școlari din țară, cu parlamentari din alte județe și mi-au confirmat că s-au confruntat cu aceeași problemă.

Consider că trebuie să învățăm să respectăm și să încurajăm valorile noastre, care pot face performanță.

În urma modificării legislative, se creează cadrul legal prin care consiliile județene pot să se implice direct în finanțarea premiilor acordate elevilor care obțin rezultate meritorii la olimpiadele, concursurile și competițiile județene, precum și în premierea dascălilor care lucrează intensiv cu acești copii excepționali.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnișoara Căruceru.

Păi, comisia... Ce a fost?

Păi, doamna Huncă a vorbit din...

Ați fost inițiator, mă scuzați!

Vă rog, comisia.

Mulțumim, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a analizat Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1 din 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației, cu modificările și completările ulterioare, în scopul asigurării fondurilor necesare premierii elevilor care au înregistrat rezultate deosebite la olimpiade, concursuri sau competiții școlare organizate la nivel județean și al municipiului București din bugetul autorităților publice locale.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia a votat în unanimitate această propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Și îmi permiteți să adaug la ceea ce a precizat și inițiatorul faptul că sunt extrem de importante precizarea și contextul legislativ care se creează pentru susținerea performanței la nivel județean, pentru crearea unui model de atitudine și de promovare a elevilor de excepție, a profesorilor valoroși.

Iar comentariile legate de diferențele, eventual, de sume dintre un județ și celălalt, care ar putea genera poate inechități de abordare... pot fi reglementate și prin acele hotărâri de consilii locale, consilii județene, care își asumă într-un anume fel organizarea. În fond, sunt rezultate de nivel județean. Județul trebuie să creeze evenimente nu doar pe zonă de abandon școlar sau de analfabetism funcțional, subiecte care sunt repetate la nesfârșit, ci, acolo unde avem valoare, valoarea trebuie susținută, mediatizată, promovată, pentru ca, prin contaminare, prin multiplicare, să genereze alte valori.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnișoara Aida Căruceru.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților, vă anunț că vom susține această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Sunt mândră că mă număr printre inițiatorii acestui proiect de lege, pentru că acest act normativ vine să corecteze o imensă nedreptate. Sunt mii de copii în România care merită să fie premiați la școală, dar pentru care nu se găsesc niciodată fonduri de premiere, pentru că școlile lor se află în comune sau orașe prea sărace ca să mai aibă bani și de premii.

Performanța acestor copii rămâne nepremiată și, încet, încet, ei încep să creadă că munca și eforturile lor rămân neobservate. Și, pe cale de consecință, refuză să se mai străduiască. Și astfel avem toți de pierdut: comunitățile locale, județele, întreaga societate.

Implicarea consiliilor județene în premierea acestor elevi merituoși este de bun augur și nu va face altceva decât să crească implicarea elevilor în actul educațional, iar pe termen lung vom avea cu toții de câștigat.

Există numeroase studii care arată că educația este glonțul de aur care poate lupta cu sărăcia, cu subdezvoltarea, care poate să rupă cercul vicios între generații care se confruntă cu deficiențe materiale.

Educația este soluția și trebuie să înțelegem că premierea performanței în educație nu este un moft, ci este o investiție în viitorul societății românești.

Vă îndemn pe toți să susțineți această lege pe care elevii României o așteaptă. Vă mulțumesc.

Domnul Turcescu. Domnul Turcescu.

Aș vrea să reiau, în câteva secunde doar, discuția pe care am avut-o în Comisia pentru învățământ în legătură cu acest proiect care, desigur, este un proiect în sprijinul copiilor cu rezultate extraordinare.

Însă... Stimați colegi, gândiți-vă cum se vor face aceste premieri. Să presupunem că la Consiliul Județean Argeș, sau Dâmbovița, se vor găsi bani pentru premierea unor olimpici cu o sumă importantă, să spunem, 1.000 de lei pentru un olimpic. Ce se va întâmpla însă la Consiliul Județean Vaslui, unde, la un moment dat, consilierii județeni ar putea considera că nu au aceste sume pentru a premia respectivii medaliați sau olimpici?

Legea, din această perspectivă, sigur, dă mână liberă consiliilor județene, președinților de consilii județene mai ales. Dar s-ar putea ajunge la cazuri grave de discriminare. Sau s-ar putea ajunge la paliere diferite de premiere a acestor olimpici.

Din această perspectivă, lucrurile sunt extrem de neclare și am vrut să subliniez în plenul Camerei Deputaților acest lucru.

Vă rog, domnule Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am înțeles că de la fiecare grup trebuie să vorbească câte unul, dar e bine ca acela care predă în școală și a ajuns prin voia lui Dumnezeu aici să vorbească despre școală.

Am fost ani de zile director de liceu și 12 ani vicepreședinte și președinte de consiliu județean. Pentru ca să dăm premii celor foarte buni de la consiliile județene nu avem temei legal.

Și am găsit întotdeauna posibilități, consiliul județean răspunzând numai de școlile speciale.

Așa că ceea ce propuneți dumneavoastră aici, indiferent cine, e foarte bine. Ca toți copiii buni din țara aceasta, după ce se întorc de la olimpiade școlare, de la concursuri pe meserii, să primească un stimulent, ca și ei să iubească țara aceasta și să nu mai fugă din ea unde văd cu ochii.

N-am nimic cu cei care au nevoi speciale. Ei sunt la școlile speciale. Dar pentru cei buni trebuie să facem noi mult mai mult. Ca generațiile viitoare să dea și parlamentari mai buni.

Mulțumesc.

Domnul Olar.

## Stimați colegi,

Este o inițiativă la care mă îndoiesc... Și știți de ce? Nu că sunt împotrivă. Cu orice inițiativă venim spre deconcentrate sau spre instituțiile din teritoriu, trebuie să venim cu suplimentare bugetară.

Noi am avut probleme. Știu domnii foști primari, probleme mari, când politica Guvernului se rezuma în administrația locală. Fără suplimentare bugetară.

Având în vedere că au vorbit trei doamne frumoase, și le respect, le spun „sărut mâna!” mai ales acum, în Săptămâna Patimilor, trebuie să spun că Grupul PNL se abține. Pentru că nu s-a venit cu finanțare pentru consiliile județene.

Și aș motiva mai mult. Să vă spun. Am avut o lege în Țara Moților, unde iar un guvern de stânga a asigurat, să zicem, o politică populistă, reducând la 50% toate impozitele și taxele locale. În ziua de astăzi sunt deficitari primarii și primăriile din Munții Apuseni. Pentru că nu s-a venit cu compensare de la Guvern. Dacă Guvernul vrea să facă politică socială...

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Ați fost astăzi, în plen, martorii unor discuții ce s-au purtat și în comisia de specialitate a Camerei Deputaților.

Am subliniat acolo importanța acestei propuneri legislative. Și o voi face și astăzi, în plen. I-am răspuns și domnului secretar, în ceea ce privește așa-zisele inechități.

Dacă reușim, și vom reuși în continuare, să oferim din ce în ce mai mult olimpicilor va fi cu atât mai bine. Avem nevoie de primari, de președinți de consilii locale, județene care să fie gospodari și să aducă valoare adăugată, în cele din urmă, celor care duc această țară mai departe.

Vreau să vă spun că au fost discuții de bun augur, care să ne ajute ca mai departe să facem același lucru și la nivel național.

Am dat un exemplu, în comisia de specialitate. Și am să vi-l dau și dumneavoastră.

La ora actuală, pentru olimpiada națională un elev primește 50 de lei pe zi. Pentru cazare, masă și tot ceea ce înseamnă proceduri specifice olimpiadei naționale. Gândiți-vă ce înseamnă această finanțare!

În acest context, deși sunt unul dintre coinițiatori și voi vota în consecință, și membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține propunerea legislativă.

Ne dorim chiar mai mult decât atât. Am spus-o și o repet. Există surse extrabugetare, există posibilitatea ca orice consiliu județean să poată să decidă în acest context, există posibilitatea – și știm foarte bine –, există nenumărate exemple la nivel național ale unor președinți de consilii locale, județene, primari care s-au implicat și au rezolvat cu mult timp înainte această problemă.

Chiar și în Ploiești, ploieștean fiind, în fiecare an se desfășoară activități de acest gen.

Sunt unul dintre parlamentarii care, an de an, din propriul buzunar, finanțez acești copii minunați ai Ploieștiului.

I-am spus și domnului secretar că asta înseamnă că sunt primul din acest Parlament care a făcut o inechitate.

Deci este clar că inspectoratul județean a hotărât căror copii li se acordă aceste ajutoare, dacă vreți, aceste premii din partea mea, nu eu, dar am făcut an de an acest gest și-l voi face în continuare.

Mulțumesc. Doamna Iurișniți.

Revin cu aprecierea excelenței și salut alocuțiunea domnului Zisopol, pentru că a pus în valoare și elevii care participă la olimpiadele și concursurile naționale. Sunt de acord și Grupul USR va aprecia această inițiativă legislativă cu un vot pozitiv, dar trebuie avuți în vedere și cei care merg la naționale, pentru că e vorba de un alt concurs, o altă competiție, iar copiii aceia reprezintă județul. Toți se întorc în județ, toți reprezintă un anumit județ.

Amendamentul pe care l-am propus nu a trecut, dar vă rog, dragi colegi, pe viitor, să avem în vedere și elevii care reprezintă județul și la concursurile naționale, și la olimpiadele naționale, nu numai la nivel de județ, pentru că excelența și valoarea trebuie promovate.

Mulțumesc.

Domnul Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Două chestiuni aș vrea să spun, stimați colegi, care nu țin atât de proiectul acesta, ci de două nedumeriri ale mele.

Am să vorbesc în nume personal. Eu am să votez proiectul acesta de lege odată cu grupul.

Prima este legată de faptul că eu nu mai înțeleg unde-i stânga, unde-i dreapta în Parlament, pentru că văd încontinuu un amestec de păreri, în funcție de ce proiect de lege avem de discutat, pe care... nu știu... și cred că nu-i bine să fie așa. Cred că e bine să existe consecvență.

A doua remarcă pe care vreau s-o fac este legată de concursurile școlare, care, după părerea mea, fac foarte mult rău sistemului de învățământ oriunde în lume, pentru că un profesor de matematică, în loc să predea matematică, predă colecții de algoritmi, de cum se rezolvă problemele pentru concursul respectiv și în felul acesta copiii ajung să fie îndepărtați aproape de orice, pentru că le este foarte greu să fie recipienții unor algoritmi aproape de calculator, pe care sistemele electronice îi au implementați și care oricum fac lucrul acesta mai bine decât îl face creierul uman. Creierul uman e pentru altceva și, din păcate, nu este folosit în școală pentru ce este. Profesorii sunt aproape corporatist judecați, printre altele, după numărul de concursuri școlare pe care le-au câștigat elevii lor, inspectorii după cum sunt profesorii, și așa mergem într-un sistem piramidal, corporatist, care numai bine nu face elevilor.

Sigur, există în ADN-ul social al părinților ideea fixă că e bine așa, lucrurile acestea nu o să se schimbe, și atunci, dacă n-o să se schimbe, măcar să mergem înainte, recompensând ce credem noi că este valoare, la un moment dat, că ceva trebuie să credem că este valoare, la fel cum putem să credem că e bine să etatizăm sau să mergem pe principiul subsidiarității, de la o zi la alta, altfel.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Pambuccian. Alte intervenții la dezbateri generale mai sunt? Da.

Mulțumesc.

Avem un amendament respins. Dacă vrea să susțină cineva? Nu.

Inițiativa merge la votul final. Domnule Munteanu, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu acceptul liderilor grupurilor parlamentare, vă solicit ca proiectul de lege de pe poziția 25, PL-x 333/2015 privind Codul penal, să se întoarcă o săptămână la comisie pentru clarificarea – subliniez – a noțiunii de „prejudiciu de interes public”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul 25 la vot, vă rog. Punctul 24 la... Vă rog. O săptămână la comisie. Vot.

135 de voturi pentru, 5 abțineri, un coleg care nu votează. Aprobat.

Reexaminări. Capitolul III.

16. Reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016; procedură de urgență.

Guvernul dacă vrea să intervină? Vă rog, domnule Andea.

și a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 este neconstituțională în ansamblul său.

La 27 februarie 2017, Guvernul României a transmis, prin Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, o adresă și un nou punct de vedere conform cărora Guvernul a aprobat, în ședința din 23 februarie 2017, susținerea adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 în forma adoptată de Guvern.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și un raport de adoptare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, dar cu amendamentele admise, din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține cererea de reexaminare în forma aprobată de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia juridică?

## **Domnul Vasile Varga:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu această cerere de reexaminare.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării unui mecanism privind desfășurarea învățământului la nivelul doctoral, clarificării și etapizării acțiunilor de emitere a diplomelor și titlurilor la nivel universitar, stabilirii atribuțiilor privind procedurile și etica la nivelul învățământului universitar.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege la 6 aprilie 2016.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea în ședința din 6 mai 2016.

La data de 6 iunie 2016, Președintele României a cerut Parlamentului reexaminarea legii, considerând că aceasta nu clarifică situația tezelor de doctorat aflate la momentul emiterii ordonanței în analiză la CNATDCU și nici a candidaților care au susținut teza, însă nu li s-a acordat încă titlul prin ordin al ministrului educației.

Prin Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, Curtea Constituțională a admis obiecțiunile de neconstituționalitate formulate de 26 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și de Guvernul României

Vă mulțumesc, domnule deputat. Ați fost foarte concis. Dezbateri?

Nu sunt dezbateri.

La amendamente dacă sunt intervenții? Nu sunt.

## Da?

Am amendamente admise. Vreți să susțineți?

Vă informez, liderii de grup, că, așa cum am discutat, aveți legătură telefonică directă cu prezidiul, numai că aveți doar semnal video, să nu urcați tot timpul. Deci urmăriți telefonul.

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență...

Păi v-am întrebat, doamnă, la dezbateri! Poftiți.

V-am întrebat și mi-ați spus că nu! Vă rog. Poftiți.

## Vă mulțumesc.

## Dragi colegi,

În ultimii ani, o parte din clasa politică a făcut front comun pentru a salva câțiva demnitari care erau acuzați de plagiat.

În acest context, etica și integritatea academică au avut foarte mult de suferit, iar mediul academic onest din România a fost pus în situații stânjenitoare de prea multe ori.

Parlamentul a avut ocazia să corecteze această lege de două ori, însă nu a făcut-o.

Prima dată, așa cum spunea și domnul președinte, Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului privind soluționarea plagiatelor a fost mutilată în Parlament, apoi a fost retrimisă spre reexaminare de Președinție, însă ea a fost transmisă fără modificări la promulgare. În aceste condiții, Partidul Național Liberal a contestat legea de aprobare a ordonanței la Curtea Constituțională și aceasta a decis că legea este neconstituțională în totalitate.

Problema plagiatelor nu este o problemă individuală, a unui doctor sau a unei universități, ci este, din păcate, o problemă națională.

Plagiatul este un malpraxis academic, iar imaginea României a avut de suferit mult în ultimii ani din această cauză.

Este cazul să facem curat în universități și să ajutăm România și universitățile din această țară să-și recâștige locurile în topurile internaționale, în funcție de performanțele academice, și nu doar în topurile negre de plagiate răsunătoare.

Din aceste motive, Partidul Național Liberal se va abține la acest vot, pentru că solicitările venite din partea Președinției României, prin cererea de reexaminare, nu au fost preluate în totalitate în textul supus astăzi votului plenului Camerei Deputaților, pentru a se asigura transparența și accesibilitatea informațiilor, acordarea și retragerea titlului de doctor, în condiții care să elimine orice suspiciuni, precum și pentru asigurarea unor standarde de calitate și etică profesională.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Vă rog, domnule Turcescu.

În Comisia pentru învățământ am împărtășit punctul de vedere exprimat mai devreme de colega Florica Cherecheș.

Doamnelor și domnilor,

Este o problemă națională chestiunea aceasta legată de doctorat, însă aici am o dispută chiar cu colegul meu din comisie, domnul Szabó Ödön, care a propus la un moment dat un amendament – și vă atrag atenția asupra acestei situații, pentru că este una care va genera în continuare o dezbatere intensă în societatea românească despre chestiunea doctoratelor.

Aflam la un moment dat, din art. 146, că „diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice din momentul comunicării dispoziției de retragere a titlului”. Deci un organism analiza diploma, decidea să se retragă titlul.

Potrivit amendamentului introdus de colegul deputat Szabó Ödön, „diploma de doctor încetează să mai producă efecte juridice după pronunțarea unei hotărâri definitive a unei instanțe judecătorești”.

Păi, în această situație, stimați colegi, ne aflăm de ani de zile cu doctoratul domnului Ponta; vă aduceți aminte. Și în această situație vom fi în continuare ani întregi, cu toți cei cărora la un moment dat un organism, cum este CNATDCU, ministrul educației naționale decid să îi retragă titlul de doctor, după care respectivul individ merge în instanță și amână vreme de doi ani de zile, să spunem, până la o decizie a instanței, pro sau contra, rezolvarea acestei întrebări: dacă a obținut cu adevărat, în urma unei cercetări științifice titlul de doctor sau ba.

Și în situația aceasta ne vom afla și cu doamna Kövesi, și cu toți ceilalți. Ne vom afla în această situație... din păcate,

nu rezolvăm absolut nimic. Pe asta vom sta ani de zile, chiar și după legea pe care o votăm astăzi.

Vă întreb, în aceste condiții, dacă într-adevăr, odată cu votul pe care-l dăm astăzi, chit că unii vor vota pro, alții contra, unii se vor abține, vom rezolva ceva în legătură cu această situație a doctoratelor din România.

Haideți să o judecăm pe toate palierele: cine decide, până la urmă, dacă într-adevăr un individ a făcut o lucrare științifică? Cine îl judecă? Îl judecă tot un for științific, în stare să se pronunțe asupra respectivei lucrări științifice, sau îl judecă un judecător, care poate nu are nicio competență în legătură cu tema pe care trebuie să o analizeze, dacă este plagiată au ba?

Mulțumesc.

Mai avem trei minute. Închidem, că nu mai avem timp. Încheiem dezbaterile.

Vot final la 12.30.

Mai facem una, la cererea Grupului UDMR.

17. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Guvernul?

Scurt.

Comisia pentru educație, vă rog.

La fel de scurt, dacă aveți raportul. Comisia pentru educație? Concis, vă rog, doamnă.

Este un proiect destul de vechi, din 2010, vorbim de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2010, înregistrat cu PL-x nr. 588. A trecut prin mai multe etape: respingeri, aprobări, cereri de reexaminare din punctul de vedere al Președinției...

La acest moment punctul de vedere al Guvernului este negativ. Comisia pentru învățământ a reanalizat, a reexaminat proiectul.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. În urma dezbaterii din 4 aprilie, comisia a propus, cu unanimitate, respingerea...

Concis, vă rog, doamnă președinte.

...respingerea, din motivul raportării la o lege care deja este abrogată, Legea nr. 84.

În același timp, vorbim de o demonetizare și decredibilizare a conceptului de bacalaureat, prin introducerea unui concept nou de bacalaureat profesional și, din această perspectivă, evident că sistemul educațional românesc ar crea confuzii, ar genera scăderea încrederii în sistemul de evaluare finală, în bacalaureat și s-ar crea o multitudine de complicații.

Deci comisia a propus respingerea.

Mulțumesc. Dezbateri?

Mulțumesc, domnule președinte.

PNL va vota pentru aprobarea cererii de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995 și adoptarea Legii de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

În primul rând, actul normativ se raportează la o lege abrogată și la un context legislativ depășit.

În al doilea rând, se creează confuzii între certificarea academică și cea profesională în sistemul educațional românesc, care ar fi de natură să conducă la scăderea încrederii în sistemul național de învățământ și în diplomele acordate de acesta.

Forma legii, de modificare a ordonanței, transmisă spre promulgare ar duce la o situație în care s-ar obține o diplomă de nivel 4 din cadrul european al calificărilor care certifică o pregătire de nivel 3.

Certificarea competențelor profesionale se realizează prin certificatul de calificare profesională de nivel 3, care dă dreptul de acces pe piața muncii.

În ultimul rând, definirea unui nou tip de bacalaureat va duce la scăderea calității învățământului românesc, ar afecta coerența sistemului de educație, stabilirea și predictibilitatea sistemului educațional.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea ordonanței de urgență. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Vot final.

18. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art. 41 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011.

Comisia pentru muncă? Domnul Solomon? Domnul Buicu?

Comisia pentru sănătate, vă rog, raport. PL-x 73, da.

Scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art. 41 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006, precum și a art. 41 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, preconizându-se încadrarea de personal de specialitate cunoscător al limbii minorităților naționale în unitățile de asistență medicală din unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii minorităților naționale fie au pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puțin 5.000.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 22 decembrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședință comună.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului

Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu. Vot final. Suspendăm ședința. Vot final la 12.30.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Stimați colegi, liderii de grup, vă rog să vă invitați colegii în sala de ședință, să vă pregătiți cartelele.

Secretarii de ședință, la prezidiu.

- Dumneavoastră nu mai sunteți secretar, domnule...

-

Facem un vot de control?

Vă rog, poftiți, domnule prim-ministru Cîmpeanu! Vă rog, vot. Începem. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, 4 colegi nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat; lege ordinară.

Comisiile pentru învățământ și pentru administrație propun adoptarea.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea asistenței financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spațiului Economic European și prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009–2014.

Comisia pentru politică economică și Comisia pentru afaceri europene propun adoptarea.

Vot.

256 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2017 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Vot, vă rog.

255 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 23/2016 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a fondurilor structurale și de investiții europene.

- Comisiile pentru muncă și pentru afaceri europene propun

- adoptarea.

Domnul Gheorghe Tinel, explicarea votului.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am votat împotriva acestui proiect de lege.

Eu nu cred că Legea nr. 47 și judecătorii Curții Constituționale aveau în acest moment nevoie de privilegii suplimentare.

M-am uitat și eu pe inițiatorii proiectului de lege... și mai ales a celor care au făcut amendamente.

Poate nu întâmplător apare acest proiect de lege după evenimentele din ianuarie, după ce Curtea Constituțională a decis că Ordonanța nr. 13 este constituțională. Să fie asta o mită pentru judecătorii Curții Constituționale sau ăsta să fie răspunsul pe care-l așteptau judecătorii Curții să nu mai amâne la nesfârșit pronunțarea pe art. 2 din Legea nr. 90/2001, ca Liviu Dragnea să poată fi prim-ministru?

Eu nu cred că aveau nevoie de privilegii suplimentare, pentru că 25 de ani au funcționat pe legea actuală și n-a fost nicio problemă.

Sau pregătiți alte atacuri la adresa statului de drept și au nevoie de imunitate și judecătorii Curții Constituționale? Mulțumesc.

Domnule Márton Árpád, nu mai vreți? Nu.

Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Această intervenție, ca să spunem așa, a colegului nostru arată încă o dată oportunitatea și necesitatea legii pe care am votat-o. Ne-am aflat în fața unei lovituri de stat în doi timpi: una a fost atacul împotriva ministrului justiției, perfect justificat în ceea ce a făcut, cum a arătat Curtea Constituțională.

2. A fost încercarea organelor de represiune ale statului, implicate într-un joc tulbure, de a ataca inițiativele Guvernului, care avea dreptul legal de a legifera.

Ne amintim cu toții o poveste despre niște struți și de un membru al Curții Constituționale care a fost „împănat” ca un curcan cu microfoane și cu aparatură video.

Așa încât vă salut și vă felicit pentru ceea ce ați votat! Democrația trebuie să triumfe în țara asta!

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Continuăm.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea propunerii legislative.

Adoptată.

11. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016.

Comisia pentru învățământ și Comisia juridică propun adoptarea legii.

Vot, vă rog.

196 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 77 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

12. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, reexaminată la cererea Președintelui României; lege organică.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea legii. Vot, vă rog.

251 de voturi pentru, 19 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Legi organice. Respingeri. Capitolul III.

13. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru apărare propun respingerea propunerii legislative.

Vă rog, votați.

272 de voturi pentru, 3 abțineri.

Adoptată.

14. Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea propunerii legislative.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944725]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 59/19.IV.2017 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei