Dan Constantin Moc„nescu-Coloros

îO privatizare Ón greva foamei“

Privatizarea prin v‚nzarea capitalului, Ón ideea de Ónstr„inare absolut„ a acestuia, conduce, Óncet ∫i sigur, la alienarea capitalului uman bun ∫i ieftin de care dispune Rom‚nia.

Prerogativele Óndoielnice ale unor ini˛ia˛i de a semna contracte secrete, din considerente politice sau subiective,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 201/20.XII.2005 de v‚nzare a marilor obiective industriale ale ˛„rii, au generat, Ón fond, cauzele corup˛iei.

Sub sloganul stupid c„ statul ar fi cel mai prost gestionar, au fost v‚ndute cu nemiluita active care ∫i-au g„sit destina˛ia Ón furnalele str„inilor.

Portul Constan˛a ofer„ cea mai vizibil„ consecin˛„ a distrugerii fondului silvic ∫i a cataclismului decup„rii sistematice a industriei, sub form„ de mormane de fiare vechi.

V‚nzarea, ferit„ de ochii ∫i Ón˛elegerea opiniei publice, a marelui combinat siderurgic de la Gala˛i, ar fi, dup„ bine cunoscu˛i anali∫ti, un caz fericit.

Mii de angaja˛i au fost concedia˛i, salariile celor r„ma∫i le asigur„ cu greutate co∫ul zilnic, poluarea a atins dimensiuni pe care profiturile colosale ale noului proprietar nu le poate combate...

De altfel, rolul s„u de mare ac˛ionar mondializant nu are nimic de a face cu societatea rom‚neasc„, Ónapoiat„ prin toleran˛a cu care a Ónghi˛it secretele acestei privatiz„ri.

O societate discriminat„ brutal Ón toate planurile aspira˛iilor sale: Ón plan economic, prin pre˛uri prohibitive oferite beneficiarilor rom‚ni, Ón plan social, prin refuzul de a purta un dialog cu reprezentan˛i ai sindicatelor, ∫i Ón plan juridic, prin eludarea legilor ∫i hot„r‚rilor judec„tore∫ti ∫i prin sfidarea autorit„˛ilor ˛„rii.

Rolul social al unor astfel de corpora˛ii este nul, ca ∫i metoda prin care au ajuns proprietarii unor astfel de unit„˛i. Toate costurile sociale sunt distribuite statului rom‚n, a∫adar cet„˛enilor s„i.

Recent, zeci de grevi∫ti ai foamei s-au adresat autorit„˛ilor, inclusiv Camerei Deputa˛ilor, Ón Óncercarea disperat„ de a-i determina pe administratorii societ„˛ii de la Gala˛i s„ respecte legile statului rom‚n.

Ace∫ti oameni se simt la fel de str„ini Ón ora∫ul ∫i casele lor ca ∫i Ón spatele por˛ilor marelui patron, a c„rui atitudine de secol al XIX-lea ar face deliciul marxi∫tilor.

Ce fel de op˛iune european„ pot avea miile de familii ale acestor angaja˛i rom‚ni, c‚nd reprezentan˛ii lor ies Ón calea pre∫edintelui sau a primului-ministru, palizi ∫i dispera˛i, Óntinz‚ndu-le o jalb„ cu bra˛ele tumefiate de perfuzii?

™i c‚nd vor afla cet„˛enii acestei ˛„ri marile secrete ale v‚nz„rilor de tot felul, sub sloganele revolute ale capitalismului care se preda la î™tefan Gheorghiu“?

™i c‚nd oare va Ónceta aceast„ aventur„ sinistr„ care Ónstr„ineaz„ nu numai capitalul fizic sau financiar, ci ∫i milioane de rom‚ni, pleca˛i Ón bejenie, despre care ne place s„ credem c„ se vor mai Óntoarce vreodat„ sau vor aduce ve∫nic miliardele de euro Ón ˛ar„, spre disperarea manifest„ a B„ncii Na˛ionale?