Gelil Eserghep

îOpri˛i etatizarea Registrului Comer˛ului!“

S„pt„m‚na trecut„ au avut loc la comisii dezbaterile proiectului de Lege privind camerele de comer˛ ∫i industrie din Rom‚nia. Acesta are ca scop reglementarea ∫i Ómbun„t„˛irea activit„˛ii din acest domeniu important pentru comunitatea de afaceri din ˛ara noastr„. Cele mai aprige discu˛ii s-au desf„∫urat pe marginea trecerii Oficiului Na˛ional al Registrului Comer˛ului — o institu˛ie foarte important„ Óntr-o economie de pia˛„ — de sub autoritatea Ministerului Justi˛iei spre cea a Camerei de Comer˛ ∫i Industrie. Dup„ mai bine de trei ani de c‚nd Ministerul Justi˛iei a pus m‚na pe valoroasa institu˛ie, disputele privind subordonarea acesteia au fost reluate ∫i mai vehement.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 197/13.XII.2005 Œntre anii 1990—2002, Registrul Comer˛ului a func˛ionat Ón cadrul camerelor de comer˛ ∫i industrie, acestea fiind organiza˛ii nonguvernamentale independente, persoane juridice de plin drept, care nu se afl„ sub controlul nici unei alte entit„˛i publice, cu caracter autonom, av‚nd drept scop promovarea comer˛ului ∫i industriei rom‚ne∫ti pe plan intern ∫i extern. Œnc„ din 1868, Registrul Comer˛ului a fost, cum este ∫i normal, de altfel, sub tutela Camerei de comer˛, ∫i fiecare negustor trebuia s„ se Ónscrie Ón acesta.

De la preluarea O.R.C. de c„tre Ministerul Justi˛iei, activitatea acestui organism a func˛ionat greoi, Ón sensul c„ au crescut Ón mod nejustificat costurile tuturor opera˛iunilor care, Ón loc s„ fie simplificate ∫i eficientizate, au intrat sub inciden˛a unor proceduri de multe ori aberante ∫i la costuri total nejustificate.

Motivele pentru care ministrul justi˛iei, Monica Macovei, se opune trecerii Registrului Comer˛ului Ón organizarea Camerelor teritoriale sunt eronate. Ministrul se opune acestei ini˛iative legislative invoc‚nd îexisten˛a unei directive europene“ ∫i înecesit„˛ile de integrare european„ pe Capitolul 5“. Œns„ nu exist„ nici o directiv„ european„ care s„ solicite ca eviden˛a firmelor s„ fie ˛inut„ de Ministerul Justi˛iei. Dimpotriv„, acesta este un domeniu Ón care Comisia European„ nu intervine ∫i pe care fiecare ˛ar„ ∫i-l reglementeaz„ dup„ cum crede de cuviin˛„. Iar tendin˛a Ón Uniunea European„ ar putea fi ilustrat„ de cele mai recente m„suri legislative de acest fel, cele din Luxemburg ∫i Italia, care aloc„ responsabilitatea Ónregistr„rii firmelor ∫i a gestion„rii bazei de date referitoare la acestea sistemelor camerale din ˛„rile respective.

îCelebrul“ Capitol 5 se refer„ doar la medicamente ∫i la trademark U.E., ∫i nu poate fi invocat pentru a men˛ine Registrul la Ministerul Justi˛iei. Œn organizarea Ministerului Justi˛iei, Registrul Comer˛ului nu a func˛ionat mai bine, ci a func˛ionat mai prost ∫i mai scump. Ministerul respectiv a m„rit num„rul de personal angajat, de∫i procedurile fuseser„ simplificate, iar registrul a fost, prin efortul Camerelor de comer˛, masiv modernizat, s-au m„rit cheltuielile cu spa˛iile utilizate, pe care a fost nevoit s„ le Ónchirieze la pre˛uri uneori spectaculoase. Men˛inerea Ón continuare a Registrului Comer˛ului la Ministerul Justi˛iei este o decizie care reduce transparen˛a mediului economic rom‚nesc, Óngreuneaz„ sau face imposibil„ ob˛inerea rapid„ a informa˛iilor referitoare la firme ∫i afaceri, ∫i m„re∫te inutil birocra˛ia Ón economie. Registrul Comer˛ului poate ∫i trebuie s„ revin„ Ón organizarea Camerelor de comer˛, spre binele Óntregii comunit„˛i de afaceri din Rom‚nia.