Daniel Buda

îPentru o nou„ separa˛ie a puterilor Ón stat“

Schema clasic„ a puterilor Ón stat, teoretizat„ de iluministul francez Montesquieu, s-a atrofiat Ón realitatea noastr„ politic„ contemporan„ din cauza evolu˛iilor marcate de rolul tot mai accentuat pe care Ól joac„ partidele politice. ™i asta pentru c„ Ón cazul Ón care un partid c‚∫tig„ at‚t alegerile parlamentare, c‚t ∫i preziden˛iale de˛ine at‚t puterea legislativ„, c‚t ∫i pe cea executiv„, iar perioada 2000—2004 a ar„tat c„ un partid poate îde˛ine“ ∫i puterea judec„toreasc„. Nu doresc s„ fac prin aceasta o pledoarie Ómpotriva partidelor politice, dimpotriv„. Œn fond, Ón momentul Ón care Montesquieu Ó∫i lansa teoria partidele politice nu existau, iar Ón prezent acestea reprezint„ cea mai eficient„ formul„ prin care poporul Ó∫i manifest„ op˛iunile Ón via˛a cet„˛ii. Mai mult, Óns„, de la afirmarea teoriei lui Montesquieu a mai ap„rut o putere Ón stat, supranumit„ ∫i îa patra putere“, adic„ presa, mass-media, Ón general.

Realit„˛ile rom‚ne∫ti ale zilelor noastre m„ fac s„ pledez pentru o nou„ separa˛ie a puterilor Ón stat, dar nu este vorba despre puterile identificate de filozoful

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/9.III.2007 iluminist, ci de puterea economic„, puterea politic„ ∫i puterea mass-media.

Œn acest moment suntem Ón situa˛ia Ón care exist„ persoane care au putere economic„, pe care ∫i-o utilizeaz„ pentru a dob‚ndi putere Ón mass-media, iar Ón final scopul este s„ pun„ m‚na pe puterea politic„. Acest triptic — puterea economic„, puterea politic„ ∫i puterea mass-media — a Ónceput s„ perverteasc„ tot mai mult mecanismul clasic de func˛ionare a separa˛iei puterilor Ón stat, puterea legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.

Constat„m c„ tot mai mul˛i multimilionari Ón euro din Top 300 au devenit patroni ai unor trusturi media sau, Ón orice caz, unii Óncearc„ s„ devin„. Unii dintre ei sunt implica˛i direct Ón via˛a politic„. Nu vreau s„ spun c„ prosperii oameni de afaceri din Rom‚nia nu trebuie s„ fac„ politic„ sau c„ nu ar trebui s„ aib„ afaceri Ón massmedia. Œn fond, suntem Óntr-o democra˛ie ∫i Óntr-o economie de pia˛„ Ón care fiecare poate face orice, respect‚nd legea. Problema apare Óns„ atunci c‚nd asist„m la un cumul al celor trei noi puteri Óntr-una ∫i aceea∫i persoan„. Œn acel moment, democra˛ia ∫i chiar economia de pia˛„ sunt Ón pericol.

Desigur, simbioza dintre putere, politic„ ∫i capital nu este o inven˛ie a democra˛iei rom‚ne∫ti postdecembriste. Fenomenul îberlusconiz„rii“ vie˛ii politice ∫i a mass-media nu s-a inventat nicidecum pe D‚mbovi˛a. Dar modul nostru de a face politic„ d‚mbovi˛ean„ ne expune mai mult ca oric‚nd la acest fenomen de berlusconizare a presei ∫i a vie˛ii noastre politice.

De aceea eu pledez pentru un echilibru Óntre puterea politic„, cea economic„ ∫i cea a mass-media. îOricine de˛ine puterea tinde s„ abuzeze de ea“, spunea Montesquieu. Œn fa˛a acestor pericole, structurile ∫i asocia˛iile profesionale din mass-media au un rol capital, pentru c„ prin lu„rile lor de pozi˛ie ∫i prin regulile deontologice adoptate pot asigura profesionalismul ∫i echidistan˛a mass-media aflat„ Ón pericolul de a fi victima contopirii celor noi trei puteri Ón stat. Puterea corupe, iar puterea absolut„ corupe absolut, ∫i asta chiar dac„ vorbim de mass-media.